AlterMedia Romnia : "n vremuri ale nselatoriei universale, a spune adevarul este un

act revolutionar" (George Orwell)

10/3/2005
ROMANIA CEDEAZA SANTAJULUI ORGANIZATIILOR EVREIESTI
Filed under: Noua Ordine Mondiala @ 8:02 am
dr. Robert Faurisson *
Dr. Robert Faurisson (foto) este cel mai cunoscut revizionist european in proble
ma holocaustului. A urmat Universitatea din Paris Sorbonne, lucrand apoi ca prof
esor asociat la Universitatea Lyon din 1974 pana in 1990. Este specialist recuno
scut in analiza textelor si documentelor. Dupa ani de studii si cercetari privat
e, Dr. Faurisson si-a facut pentru prima oara publice viziunile sceptice asupra
versiunii oficiale a holocaustului intr-o serie de articole publicate in 1978 in
cotidianul Le Monde. Scrierile sale asupra holocaustului au fost grupate in dou
a volume si numeroase alte articole, multe dintre ele vazand lumina zilei in Jou
rnal of Historical Review editat de Institute for Historical Review. Articolul d
e fata a aparut in 23 noiembrie 2004.
PRESA DIN INTREAGA LUME a titrat: Romania, dupa ce a insistat ca nu a avut
o responsabilitate in ceea ce este numit in mod conventional exterminarea
r (sau Holocaust ), a realizat in sfarsit greseala comisa si este decisa
asca. In Franta, Le Monde a subliniat Romania a admis formal participarea
xterminarea evreilor .

nici
evreilo
sa se pocai
sa la e

Totusi, daca a existat vreo tara care sa fi protejat populatia sa de etnie evrei
asca in timpul acelor ani de razboi, aceasta este Romania. Acest adevar putea fi
inca spus acum 20 de ani. Azi, ni se ordona sa il ascundem, si, astfel, sa mint
im.
Asupra realitatii soartei evreilor romani in timpul razboiului, sa citam intai,
ca un cuvant inainte, o marturie publicata de L Express in 1979 sub titlul Les Roum
ains et les Juifs ( Romanii si evreii ), apoi, ca o analiza mai atenta, sa privim ind
eaproape la un raport aparut in 1982 in Le Monde juif, revista Centre de documen
tation juive contemporaine (CDJC, Centrul de Documentare Evreiasca Contemporana)
din Paris, sub remarcabilul titlu La Roumanie sauve de l Holocauste ( Romania salvata
de Holocaust ).
ROMANII SI EVREII
Iata scrisoarea semnata de un anume Constantin Mares, care a aparut in L Express (
numarul din 10 - 16 martie 1979):
Sunt un roman care traieste in Republica Federala Germania. Am 51 de ani. Cand Hi
tler a murit, aveam 17. Am citit cu consternare in L Express nr. 1440 ca in Romani
a, in timpul celui de-al doilea razboi mondial (sursa citata si acceptata fara o
biectie), se pretine ca 425.000 de evrei ar fi murit sau disparut, cu alte cuvin
te 50% din populatia evreiasca de 850.000 (in 1939).
Aceasta este o grava eroare, o veritabila calomnie indreptata spre un popor care
a suferit mult prea mult, care niciodata n-a practicat ura, asasinatele in masa
pe criterii politice sau rasiale in teritoriile apartinand altor popoare. Este
si ocazia de a reaminti cititorilor dvs. ca, in timpul celui de-al doilea razboi
mondial, Romania nu a fost condusa de un partid fascist, ci de un maresal care
a comis unele erori, dar care a purtat lupte pentru teritoriile invadate.

Este datoria mea sa arat ca, in timpul razboiului, compatriotii mei de origine e
vreiasca nu au fost siliti sa poarte steaua lui David, ca aveau scoli, iar in ca
pitala era deschis un liceu evreiesc si un teatru evreiesc, ultimul fiind frecve
ntat de mult locuitori ai Bucurestiului, evrei sau nu. In acei ani, pe scena Tea
trului National, piesa Steaua fara nume , scrisa de un mare dramaturg roman de orig
ine evreiasca, Mihail Sebastian, facea spectacole cu casa inchisa. In intreaga t
ara nu a existat nici un lagar de concentrare pentru evrei, Maresalul Antonescu
opunandu-se personal cererii lui Hitler de a infiinta unul, si, consecvent, nici
unul din compatriotii mei nu a fost predat nazistilor.
Sa notam asadar, mai intai, aceste trei puncte tari ale marturiei: evreii romani
, spre deosebire, de exemplu, de cei francezi, nu trebuia sa poarte infama stea
a lui David, nu au fost internati in lagare de concentrare si nu au fost predati
germanilor spre deportare in Germania sau Polonia.
ROMANIA SALVATA DE LA HOLOCAUST
(prezentarea relatarii lui Toma Popescu in Le Monde juif)
Sub semnatura lui Josif Toma Popescu, relatarea intitulata Romania salvata de Hol
ocaust (Le Monde juif, ianuarie-martie 1982, p. 1-2 si 3-11) are o importanta cu
atat mai mare cu cat primise aprobarea CDJC, al carui director era Georges Welle
rs, inamic de moarte al revizionistilor. Introducere si prezentarea (p. 1-2) rel
atarii (p. 3-11) este laudativa si aproape onesta. Guvernul roman nu si-a gasit
nici o responsabilitate in soarta pe care au avut-o evreii din anumite teritorii
rupte din Romania intre 28 iunie si 30 august 1940, prin aplicarea pactului ger
mano-sovietic si a Dictatului de la Viena impus de Hitler si Mussolini. In doua
luni, nordul Transilvaniei a fost anexat de Ungaria, Basarabia si nordul Bucovin
ei au fost anexate URSS iar Dobrogea de sud a fost anexata de Bulgaria.
Consecvent, a imputa Romaniei responsabilitatea pentru soarta evreilor din toate
aceste regiuni este o escrocherie. Ce este adevarat, e ca in 1941 guvernul roma
n, aliat cu Germania, urma sa reia Bucovina si Basarabia si sa transfere multi e
vrei din aceste provincii in Transnistria cu intentia de a-i trimite in Urali im
ediat ce imprejurarile ar permite-o. Proiectului acestui transfer se va dovedi un
dezastru si, un an mai tarziu, acei dintre ei care nu murisera datorita tifosulu
i, foamei si frigului principalii criminali din aceasta tragedie erau dusi inapoi
in Romania. Redactia Le Monde juif specifica: Responsabilitatea guvernului roman
in aceste suferinte este una grea, cu toate ca nu este usor sa o distingi de cea
a oficialilor germani (aliatii Romaniei in cruciada impotriva Uniunii Sovietice
). Le Monde juif condamna existenta ghetto-urilor in restul tarii si legile anti
-evreiesti, adaugand in acelasi timp ca nu s-au facut deportari din Romania in l
agarele din Polonia sau Germania. Se merge pana acolo incat se admite ca general
ul Antonescu (devenit maresal in august 1941), vicepremierul Mihai Antonescu (un
anglofil), Regina-mama si cateva inalte autoritati ale Bisericii Ortodoxe au ra
spuns favorabil numeroaselor interventii ale sef-rabinului Romaniei, dr. Alexand
ru Safran. Cat despre Iuliu Maniu, fost premier si presedintele Partidului Natio
nal Taranesc, el a jucat, in relatiile sale cu maresalul Antonescu, un rol in fa
voarea compatriotilor sai evrei.
Romania salvata de la Holocaust

(relatarea lui Toma Popescu)

La acel moment, J. T. Popescu era avocat in Bucuresti. Relatarea sa este bogata

in precizari care confirma ca, multumita in particular guvernului Antonescu, evr
eii romani s-au vazut scutiti de diverse dificultati cu care evreii se confrunta
u in alte tari europene. Un anumit numar din acesti evrei si-au aratat simpatia
pentru cauza Uniunii Sovietice, care era in razboi cu Romania. La inceputul conf
lictului, in orasul Iasi, o formatie militara romaneasca, in mars spre front si
trecand pe o strada ingusta, fusesee atacata de evrei comunisti: infruntarea s-a
soldat cu morti de ambele parti ca si in randul populatiei neimplicate direct;

doar pierderile evreiesti, considerabil umflate de legenda, au fost inregistrate

in cronici. J. T. Popescu nu aduce aminte de aceasta intamplare, insa el face a
pel la o ilustrare a ei: evreii romani nu au fost mobilizati in armata romana si
deci nu au luat parte la campania din Rusia, care a provocat pierderi teribile
in randul soldatilor romani. Ca o compensatie pentru acest privilegiu, maresalul
Antonescu a prevazut o contributie speciala impusa doar evreilor, luand in consi
deratie ca ei nu au participat la campania militara (p.7).
Totusi, dupa una din multele interventii ale lui Maniu, masura preconizata a fos
t abandonata. Relatarea lui Popescu mentioneaza de asemenea un privilegiu uimito
r pentru evrei: acordarea, cu efect retroactiv, a unei pensii de varsta pentru e
vreii non-cetateni romani care, lucrand in Romania, neglijasera sa satisfaca for
malitatile de naturalizare in perioada de timp stipulata in lege. Cu numerosi ev
rei imigranti ilegali venind in tara din Austria, Cehoslovacia si Polonia, guver
nul de la Bucuresti a intentionat sa ia masuri pentru internarea si repatrierea
fortata a acestor persoane insa a sfarsit, inca o data, prin a abandona planul.
Pe 23 august 1944, cand roata s-a intors, maresalul Antonescu a fost arestat din
ordinul Regelui Mihai I si inmanat sovieticilor, care l-au executat in 1946.
FIGURA MARESALULUI ANTONESCU
Dinspre partea sa, poporul roman a trait dupa razboi rigorile comunismului (1947
-1989). Apoi, dupa caderea acestuia, romanii au incercat sa ridice ici si colo s
tatui ale fostului conducator [ Conducator aparea chiar in textul original in engle
za, n. A.M.]. Departe de a fi perceput ca un fascist, Antonescu are trasaturile
unui nationalist care, in 1941, a pus capat intr-un mod violent guvernarii Garzi
i de Fier si, la cealalta extrema, a ridicat armele impotriva comunismului. Resp
ectandu-i pe aliatii sai germani, el s-a dovedit foarte independent atat prin re
fuzul de a preda evreii comunisti germanilor pentru a fi deportati in Germania s
au Polonia, cat si prin facilitatile facute evreilor, la apogeul razboiului, si
prin permisiunea acordata acestora de a parasi tara.
Astazi, comunitatea evreilor romani si prietenii sai internationali protesteaza
impotriva omagiului inchinat memoriei Maresalului care a fost impuscat de comuni
sti. In decembrie 2000, un lider de extrema dreapta, Corneliu Vadim Tudor, care
a adunat 28% din voturile exprimate in alegerile prezidentiale din acel an, cast
igate de Ion Ilescu, a declarat: Nu pun in discutie Holocaustul, dar nu cred ca n
enorocirile ar trebui exploatate ca o afacere. In cazul Romaniei, cifrele sunt e
xagerate pentru a se cere compensatii financiare maxime. Evreii ne cer sa demola
m asa cum talibanii le-au demolat pe cele ale lui Buda (Mirel Bran, L autre mmoire ro
umaine , Le Monde, 8 martie 2002, p. .
Romania este tara membra NATO si o candidata la intrarea in Uniunea Europeana. I
nsa prima conditie impusa tarilor candidate este, dupa cum stim, plata unei taxe
de intrare in beneficiul organizatiilor evreiesti internationale. Cuantumul acest
ei taxe nu este negociabil: el este direct proportional cu numarul evreilor care
, dupa spusele acestor organizatii, au pierit in razboi in tara in cauza. Aceast
a taxa kosher va trebui sa fie platita, la fel cum elvetienii au platit-o pe a lor
, chiar daca aceasta tara n-a cerut nimic de la nimeni, si cu siguranta nu statu
tul de membru al UE sau NATO.
INGENUNCHERE SI PENITENTA
Guvernul roman s-a plecat adanc, a ingenuncheat si si-a adus contributia sa. Sub
presiunea comunitatii evreiesti din SUA, Romania, candidata la aderarea la NATO,
a sfarsit prin a-si reconsidera trecutul. In martie 2002, o noua lege a interzi
s statuile Maresalului Antonescu. Trei dintre ele au fost deja inlaturate , anunta
Mirel Bran cu satisfactie (Le Monde, 17 iulie 2002, p. 5). Numita lege, in prev
ederile sale anti-revizioniste, pedepseste orice negare in public a Holocaustului

cu pana la cinci ani de inchisoare (in Franta pedeapsa este de un an).

Intr-o scrisoare deschisa semnata de Hillary Clinton, senator de New York, Roman
ia a fost somata sa indeparteze chiar si portretul Maresalului din galeria portr
etelor premierilor romani [din cladirea Guvernului, nota A.M.]. Octogenari de or
igine romana, care au devenit cetateni americani dupa razboi, au fot declarati c
riminali de razboi de catre tribunale americane, li s-a retras cetatenia america
na si au fost expulzati in Romania pentru a fi judecati si condamnati.
Elie Wiesel a inaugurat personal un monument al holocaustului in Romania si l-a
avertizat pe presedintele Iliescu si premierul social democrat Adrian Nastase: Nu
intoarceti spatele trecutului. Integrati-l in viata voastra si veti inflori. Ui
tati-l, si veti fi osanditi (New York Times, 31 iulie 2002). Ceva mai putin de un
an dupa aceasta, pe 12 iunie 2003, guvernul roman, intr-o incercare efemera de
revolta, a declarat: Guvernul incurajeaza cercetarile privind Holocaustul in Euro
pa incluzand documente referitoare la sau gasite in arhivele romanesti
insa subl
iniaza cu tarie ca intre 1940 si 1945 nu a avut loc nici un Holocaust intre hota
rele Romaniei - ceea ce era corect.
Cinci zile mai apoi, ca rezultat la presiunii internationale , al furiei Israelului
si al indignarii Institutului Yad Vashem din Jerusalem, Bucurestiul si-a rectif
icat pozitia si, pe 17 iunie, a dat publicitatii o declaratie in care se arata c
a guvernul Antonescu s-a facut vinovat de crime de razboi, pogromuri si deportari
in masa ale evreilor romani in teritorii ocupate sau controlate de armata roman
a , adaugand ca regimul de ocupatie a intreprins metode de discriminare si extermin
are care sunt parte a Holocaustului (vezi Radio Free Europe/Radio Liberty). Pe 14
februarie 2004, presa a anuntat pocairea politicianului de extrema dreapta C. V.
Tudor: Imi cer iertare tuturor evreilor. M-am schimbat . El si-a afirmat intentia d
e a conduce un grup de membri ai Partidului Romania Mare in vizita la fostul lag
ar de concentrare Auschwitz in sudul Poloniei, in acel an. El a promis de asemen
ea ca, daca va fi ales presedinte, va introduce studiul Holocaustului in scoli (v
ezi Jerusalem Post).
Astfel, precum am vazut, Le Monde din 17 noiembrie 2004 a anuntat intr-un titlu
de trei propozitii: Romania a admis formal participarea la exterminarea evreilor.
Presedintele Iliescu isi asuma intreaga responsabilitate a statului pentru Shoah.
Aproximativ 400.000 de evrei si 11.000 de tigani au fost ucisi. Cifrele acestea
nu corespund, evident, nici unui adevar istoric; ele constituie o simpla indicat
ie a notei de plata care va fi prezentata romanilor. Articolul reaminteste ca, nu
de mult, Ion Iliescu incercase sa minimizeze tragedia evreilor in Europa si in sp
ecial in Romania intr-un asemenea grad incat ziarul Jerusalem Post a chemat la izo
larea sefului statului roman pe scena internationala, asemanandu-l liderului aus
triac extremist Jrg Haider . Ministrul israelian de interne, Avraham Poraz, el insu
si nascut in Romania, il declarase pe presedintele roman persona non grata . Materi
alul din Le Monde se incheie cu confirmarea a trei noi initiative: un memorial a
l Holocaustului care sa fie construit de guvernul roman, un muzeu al Holocaustul
ui si, in final, acest episod intunecat al istoriei Romaniei sa fie incorporat in
manualele scolare .
Daca Georges Wellers s-ar intoarce in aceasta lume si ar repeta la Bucuresti rem
arcile facute in Le Monde juif in martie 1982, ar putea primi o pedeapsa de 5 an
i de inchisoare: faptul este un semn clar ca, an dupa an si tara dupa alta, cara
cterul cotropitor al Industriei Holocaustului creste tot mai puternic.
=====
NOTA: Astazi, Romania este acuzata a fi omorat 400.000 de evrei si, daca ar fi s
a dam crezare presei, chiar se acuza singura. Totusi, in concordanta cu cei mai
cotati istorici evrei, numarul mortilor (nu doar al celor ucisi) a fost mult mai
mic. Gerald Reitlinger propune un total de 210.000
220.000 de morti, specifican

d ca datorita lipsei informatiilor credibile in acest moment, aceste cifre trebui

e privite ca fiind conjuncturale (The Final Solution, Jacob Aronson, North Vale,
New Jersey, 1987 [1956], p. 497, 501). Lucy Dawidowicz avanseaza spre 300.000 (T
he War against the Jews, 1933-1945, New York, Holt, Rinehart and Winston, 1975,
p. 403) iar Raul Hilberg vorbeste de 270.000 (The Destruction of the European Je
ws, New York, Holmes and Meier, 1985, p. 1220). Leni Yahil se abtine de la a da
vreo cifra (The Holocaust, the Fate of European Jewry, 1932-1945, translated fro
m the Hebrew, New York and Oxford, Oxford University Press, 1990 [1987], p. 344348).
Pentru o interesanta dezbatere intre doi revizionisti (Serban C. Andronescu si M
ark Weber) asupra subiectului evreilor din Romania in timpul celui de-al doilea
razboi mondial si pentru niste cifre de victime destul de diferite, se poate con
sulta The Journal of Historical Review (vara 1982, p. 211-223; toamna 1982, p. 2
33-238; iarna 1982, p. 357-358, 479).
traducere si adaptare pentru AlterMedia Bogdan I. Stanciu