Sunteți pe pagina 1din 5

Chisturile ovariene reprezinta o afectiune frecventa a femeilor de varsta fertila si

sunt formatiuni pline cu lichid delimitate de o capsula proprie. Multe femei au


chisturi ovariene la un moment dat in timpul vietii si majoritatea sunt de mici
dimensiuni.
Sunt doua tipuri principale:

Chisturi functionale (tipul cel mai frecvent) apar ca urmare a functionarii


normale a ovarului formandu-se ca parte a ciclului menstrual, cel mai frecvent
se remit spontan

Chisturi patologice: ce pot fie benigne, fie maligne (cancer)

Simptomatologie
Chisturile ovariene functionale sunt de obicei inofensive, nu produc simptome si
dispar fara tratament si sunt descoperite de obicei in timpul unei examinari pelvine
de rutina. Cu cat chistul ovarian este mai mare cu atat este mai probabil ca el sa
produca simptome.
Chisturile voluminoase pot produce :

Durere sau discomfort abdominal;

Balonare sau aparitia unei formatiuni intraabdominale;

Modificari ale ciclului menstrual;

Modificari ale pilozitatii corporale;

Cresterea frecventei mictionale, durere la defecatie;

Anumite forme de chisturi pot fi insotite de simptome aditionale:

In endometrioze durere pelvina si de spate;

In sindromul de ovar polichistic crestere in greutate, acnee, infertilitate;

Simptomele se pot modifica in caz de aparitie a complicatiilor:

Torsiunea: chistul se rasuceste in jurul pediculului ducand la intreruperea


circulatie sagvine si aparitia durerilor in abdomenul inferior

Ruperea chistului: duce la aparitia durerilor severe in abdomenul inferior,


durerea depinzand de continutul chistului si daca exista sau nu sangerare

Etiologie
Chisturile functionale:

Chisturile foliculare: sunt cele mai frecvente. Ovulul, celula sexuala


feminina se dezvolta la nivelul ovarului intr-o structura numita folicul.
Folicului contine un lichid ce protejeaza ovului si care este eliminat in
momentul ovulatiei (eliberarii ovului din folicului). Daca nu se produce ruptura
folicului si eliberarea ovulului, folicului creste in dimensiuni si se umple cu
lichid chist folicular. De cele mai multe ori dispare fara tratament in cateva
saptamani.

Chisturile luteinice: sunt mai rare, si se dezvolta in testul restant in urma


ovulatiei (corp galben sau corpus luteum). Frecvent se remit spontan in cateva
luni dar uneori se pot rupe ducand la sangerare interna si durere brusca.

Chisturile patologice:
Chistul dermoid poate contine o varietate de tesuturi ca par, tesut epitelial,
dinti, etc. Necesita interventie chirurgicala.
Chistadenomul se dezvolta din tesutul ce acopera exteriorul ovarului. Sunt de
mai multe tipuri putand avea continut lichidian sau mucinos. Pot ajunge la
dimensiuni gigante. Nu au in mod obisnuit caracter malign dar necesita
interventie chirurgicala.
Endometriomul Sunt chiste care se formeaza din tesut endometrial (tesutul ce
captuseste interiorul uterului) si care invadeaza ovarul. Raspund la modificarile
hormonale lunare din cadrul ciclului menstrual, chistul umplandu-se cu sange.

Continutul are un aspect ciocolatiu. In cadrul endometriozei pot fi prezente mai


multe endometrioame. Frecvent asimptomatce pot fi durereoase in timpul
menstruatie sau in timpul contactului sexual.
Sindromul ovarelor polichistice Femeile la care ovulatia nu se produce in
mod regulat pot prezenta chiste multiple. Ovarele sunt adesea marite de volum
cu multe chisturi situate sub o capsula ovariana ingrosata. Sunt multi factori
care duc la aparitia acestui sindrom, chisturile ovariene fiind doar un aspect al
acestei afectiuni.
La femeile sub 30 de ani, chistul dermoid este cel mai frecvent tip de chist
patologic iar la cele peste 40 de ani, chistadenoamele sunt cele mai frecvente tipuri
de chisturi patologice
Tratament
Tratamentul variaza in functie de varsta, aspectul si marimea chistului,
simptomatologie. In unele cazuri se indica doar examenul ecografic periodic, asa
cum este cazul chistelor functionale mici (2-5cm) la femeile in premenopauza,
majoritatea acestor chisturi remitandu-se spontan. In cazul unui chist functional de
mari dimensiuni insotit de simptomatologie se poate prescrie un tratament
anticonceptional.
Femeile cu chisturi ovariene ce au trecut de menopauza sunt monitorizate
ecografic si prin determinarea CA125 din sange. Conduita depinde de marimea
chistului, aspectul ecografic si evolutia acestuia. Riscul de aparitie a unui cancer
este mic in cazul chisturilor mici unilaterale, mai mult de jumatate din aceste
chisturi remitandu-se in 3 luni.
Femeile in postmenopauza necesita examen ecografic periodic pentru 4 luni dupa
ce chisturile s-au remis.

Daca chistul este mare sau duce la aparitia diferitelor simptome se recomanda
inlaturarea acestuia. Uneori se indica interventia chirurgicala in cazul in care nu
este posibil sa se precizeze natura benigna sau maligna a acestuia fara examen
histopatologic (la microscop).
Interventia chirurgicala se poate efectua in doua moduri sub anestezie generale:

laparoscopic;

deschis (laparotomie);

Tratament Laparoscopie
Este o interventie minim invaziva in care instrumentele chirurgicale sunt introduse
in abdomen, destins in prealabil prin insuflatie de CO2, prin 3 sau uneori 4 incizii
de aproximativ 1 cm. Interventia este vizualizata pe un ecran pe care sunt afisate
imaginile capturate de laparoscop. Inciziile sunt suturate cu fir resorbabil,
interventia durand aproximativ 30 de minute in functie de marimea si tipul
chistului.
Majoritatea pacientelor pot parasi spitalul ziua urmatoare.
Acest tip de tratament reprezinta metoda chirugicala optima deoarece este mai
putin dureroasa, pastreaza fertilitatea si reintegrarea este rapida.
Tratament Laparotomie
Daca probabilitatea ca un chist ovarian sa fie malign este mare se prefera
interventia deschisa laparotomia. In acest caz se practica o incizie transversala a
pereteului abdominal in regiunea pubica. Chistul este extirpat si se trimite la
laborator pentru a verifica daca este malign. Perete abdominal sectionat este suturat
in straturi anatomice.
Necesita internare pentru mai multe zile.

Daca chistul se dovedeste a fi malign in cadrul interventiei se vor inaltura ambele


ovare, uterul, marele epiploon si anumiti nodului limfatici.

S-ar putea să vă placă și