Dezvoltarea turismului in judetul

Valcea
CUPRINS
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL SI SOCIAL ECONOMIC AL JUDETULUI
VALCEA
CAPITOLUL 2. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI VALCEA
CAPITOLUL 3. ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE SI A OFERTELOR DE
SERVICII
CAPITOLUL 4. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA
CAPITOLUL 5. SOLUTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL
JUDETULUI VALCEA
Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne,
puternic ancorat in viata societatii si, ca atare influientat in evolutia ei. Adresandu-se unor
segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printrun inalt dinamism, atat la nivel national cat si international. De asemenea prin caracterul sau
de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu
implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale.
Eforturile pe care le angajeaza si efectele pe care le introduce in economie argumenteaza
interesul tarilor, guvernelor si agentiilor economice fata de fenomenul factorilor de influienta
si parghiilor de actiune, a particularitatilor actiunii legalitatii economice in sfera sa de
activitate.
Turismul constituie un factor determinant pentru progresul economic general, cu aport
in cresterea produsului intern brut, la echilibrarea balantei de plati externe si la ameliorarea
calitatii vietii.
Imbracand forme de manifestare si dezvoltare de la o zona la alta, de la o tara la alta,
turismul se inscrie ca un fenomen al secolului nostru, care actioneaza deopotriva, in domeniul
socialului si in domeniul economicului.
Una din principalele trasaturi ale turismului este aceea ca el prezinta importanta atat
pentru om, ca persoana individuala, cat si pentru societate. In acest sens, putem aprecia ca
turismul ofera o fericita alternativa de petrecere utila si agreabila a timpului liber al populatiei.
Odihna activa, aerul curat si nepoluat, tratamentul balnear sunt elemente ce se inscriu ca
factori activi in procesul de mentinere si consolidare a sanatatii, de reglementare a fortei de
munca.

Turismul de azi nu poate fi conceput si realizat numai pentru odihna si recreere, el

capatand un tot mai pronuntat caracter instructiv-educativ, de acumulare a unor variate
cunostinte din cele mai diverse domenii (istorie, geografie, arhitectura, agricultura, dezvoltare
industriala, etc.
Romania este o tara cu mare disponibilitate pentru turism, prin diversele forme de
relief repartizate armonios pe intreg teritoriul tarii, prin clima sa propice practicarii turismului,
in toiul anului, prin flora, fauna si monumentele sale istorice si arhitectonice, satisfacand
preferintele celui mai exigent turist roman sau strain.
Tinut de un neasemuit pitoresc, Judetul Valcea, prin asezarea sa geografica,
beneficiaza de toate caracteristicile unei zone turistice: relief variat dispus in trepte cu
muntii din partea de nord, cu varfuri semete, goluri alpine, vai adanci si sei ce coboara adanc
sau domol, apoi dealurile si depresiunile subcarpatice, podisul transformat intr-o succesiune
de coline prelungi, campia, resurse naturale din belsug, lacuri si rauri cu apa ca de cristal, o
multime de izvoare cu ape minerale, mari intinderi de paduri, o diversitate de plante si
animale, un fond cinegetic valoros, clima blanda pe tot parcursul anului.
Armonia teritoriului cu privelisti de o frumusete uimitoare, defileele Oltului si
Lotrisorului, cataractere Lotrului, Cheile Bistritei, apoi salba de statiuni balneo-climaterice,
monumentele si rezervatiile naturale, locurile istorice care atesta monumente de seama din
lupta seculara a poporului nostru pentru libertatea nationala, muzee cu valoroase exponate,
inestimabile tezaure de arta si arhitectura, opere durate in timp de neantrecuti maestri locali,
importante vetre folclorice si stravechi asezari, frumuseti si bogatii binecuvantate de natura,
cunoscute si recunoscute in tara si peste hotare, confera zonei Valcea un loc important intre
judetele tarii in privinta atractiei turistice si a posibilitatilor de dezvoltare ampla in
perspectiva.
Numeroase specii floristice si faunistice rare, monumente ale naturii, rezervatii
naturale prezente in peisajul judetului, confera acestor locuri un plus de frumusete.
Resursele naturale si antropice corelate cu o preocupare continua si atenta pentru
dezvoltarea turismului in zona, fac din judetul Valcea o importanta destinatie turistica pentru
romani dar si pentru straini. Atractiile turistice pot satisface in egala masura preferintele
schiorului, turistului sosit la odihna, cura balneara dar si ale vanatorului. Valcea este o
destinatie pentru toate varstele in toate anotimpurile. Paleta formelor de turism practicate este
foarte larga: turism montan, balnear, de circulatie, turism de weekend, etc.
Expunerea incepe printr-o perezentare a judetului Valcea, urmata de analiza
potentialului turistic al judetului si formelor de turism practicabile in judet.

CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL SI SOCIAL-ECONOMIC AL JUDETULUI VALCEA
1.1. Asezare geografica

Judetul Valcea este situat in sudul Carpatilor Meridionali. Limitele sale teritoriale sunt
spre nord conturate pe crestele muntilor Fagarasului si Lotrului, care despart in mod natural
judetul Valcea de judetele Sibiu si Alba; spre este coboara spre creasta muscelelor ce vin din
muntii Fagarasului spre sud, intre Topolog si Olt, trecand in continuare, spre platforma
Cotmeana care separa Valcea de judetele Arges si Olt; spre sud limita trece in apropierea liniei
de contact intre Podisul Getic si Campia Romana, separandu-l de judetele Olt si Dolj, iar
limita de vest este legata de bazinul Bistritei, Oltetului, Luncavatului si o parte din cursul
inferior al Cernei, separandu-l de judetele Hunedoara, Gorj si Dolj.
Suprafata judetului Valcea este de 5765 kmp., reprezentand 2,43% din teritoriul tarii.
1.2 Nivelul de dezvoltare economico-sociala
Economia judetului se caracterizeaza printr-o industrie in crestere si o agricultura care
valorifica formele de relief, in majoritate dealuri si conditiile pedo-climatice.
Datorita conditiilor economice favorabile pentru valorificarea superioara a resurselor
naturale de care dispune, industria a cunoscut o dezvoltare mare in ultimul deceniu. In
economia Municipiului Ramnicu Valcea o pondere mare constituie: industria chimica,
industria prelucratoare, industria producerii energiei electrice si termice, ale caror productii sau situat, ani de zile, in topul economiei judetului.
In principalele societati cu capital majoritar de stat si mixt, ale caror productii
materiale si valorice le situeaza printre marii agenti economici la nivel national, respectiv,
S.C. OLTCHIM S.A Ramnicu Valcea, S.C. UZINELE SODICE S.A. Govora, S.C. VILMAR
S.A. Ramnicu Valcea, S.C. CET S.A. Govora, toate functionand pe platforma chimica situata
in sudul municipiului Ramnicu Valcea, si-au restructurat productia si conceptia manageriala
adaptandu-se din mers economiei de piata si reusind sa se mentina in top fiind principalul
motor al activitatii economice a municipiului Ramnicu Valcea. In afara societatilor care
fiinteaza pe platforma chimica, mentionate mai sus, in municipiul Ramnicu Valcea isi
desfasoara activitatea intreprinderi din ramura industriei usoare S.C. FAVIL S.A., S.C.
MINET S.A., S.C. VALCEANA. S.A., din ramura prelucrarii lemnului S.C. ELVILA S.A.
(sucursala CARPATINA), S.C. COZIA FOREST S.A. si din industria alimentara S.C.
FRAVIL S.A., S.C. MOPARIV S.A., S.C. BERE ALUTUS S.A, S.C. DIANA PROD S.A.,
majoritatea din acestea fiind sau devenind, in ultimii ani, societati cu capital mixt sau privat,
(prin schimbarea proprietarului) si marindu-si ponderea in structura economica a
municipiului.
Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor
naturale existente. Cele mai reprezentante sunt urmatoarele ramuri:

Industria energetica utilizeaza potentialul energetic al Oltului si afluentii sai, realizand

o productie de 1000MW, din care 510 MW numai la statia Lotru Ciunget, cea mai mare
Hidrocentrala din Romania. In judet mai functioneaza doua hidrocentrale pe raul Lotru, la
Bradisor (115MW), Malaia (18MW) si alte 11 hidrocentrale pe raul Olt cu o putere de
469MW.

Industria chimica judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de
prelucrare, in acest domeniu, din tara astfel se produc mai mult de 70 de repere diferite,
printre care: soda caustica si praf, P.V.C., insecticide, alocooluri, policarbonati, pesticide,
etc. Multe din aceste produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri.
Principalii reprezentanti ai acestei ramuri din judetul Valcea sunt: OLTCHIM S.A. si UZINA

DE SODA GOVORA,
ale
caror produse sunt utilizate in industrie, agricultura si constructii si sunt exportate in
numeroase tari din intreaga lume.

Exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai

importante unitati din acest domeniu sunt: COZIA FOREST S.A. si CARPATINA S.A., prima
avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de-a doua prelucrarea acestuia si
productia de mobila. Principalii parteneri la export sunt tari ca Germania, Suedia, Belgia,
Olanda.

Industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria petrochimica,

pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalele unitati
ale acestei ramuri sunt: VILAMAR S.A., un joint-venture franco roman, ROTI AUTO S.A.,
Dragasani si HERVIL S.A. care produc o gama larga de echipamente hidraulice, pentru piata
interna si externa deopotriva.

Industria usoara este de asemenea bine reprezentata, prin fabrici producatoare de

incaltaminte si imbracaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute, etc.
Principalele unitati ale acestei industrii sunt: S.C. FAVIL S.A., S.C. MINET S.A., S.C.
VALCEANA S.A.

Industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve de legume si fructe, de

produse lactate, de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice. Ea este reprezentata in
special prin Intreprinderea de conserve de legume si fructe din Raureni care valorifica
produse din bazinul legumicol si pomicol al judetului, avand largi perspective de dezvoltare.
In cazul industriei alimentare in judet mai exista Intreprinderea de morarit si panificatie,
Intreprinderea de industrializare a carnii, Intreprinderea viei si vinurilor Dragasani etc.
Printre acestea se numara: S.C. BERE ALUTUS S.A., S.C. MOPARIV S.A., S.C. BOROMIR
S.A., SC. SUPCA S.R.L., S.C. DIANA S.R.L.

Constructii industriale, civile si de instalatii reprezentate de: S.C. SOCOM S.A., S.C.
CESAROM S.A., S.C. CONEXVIL S.A., S.C. GOVORA S.A., S.C. AS S.R.L., S.C. ERHAN S.A.,
S.C. IMSAT S.A.

Suprafata agricola a judetului Valcea este de 2463,1kmp, reprezentand 42,7% din

suprafata totala a judetului si 1,7% din suprafata totala a tarii. Din aceasta 37,7%
reprezinta terenuri arabile, 43,3% pasuni, 12,7% fanete, 1,7% vii si pepiniere viticole iar
6,6% livezi si pepiniere pomicole.
Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima
blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se
obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea struguri de masa. Speciile pomicole sunt
din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de
asemenea culturile de cereale (porumb, orz si grau), de legume si fructe. Cele mai bine
reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita, in
primul rand reliefului deluros si climei potrivite. Activitatea agricola din judetul Valcea
este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari:
1. Statiunea de Cercetare si Productie VITI Vinicola Dragasani, situat in mijlocul
uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara; viile din aceasta zona sunt
printre cele mai vestite si vechi din tara.
2. Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe
intensive pentru:

Imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul, nucul si

alunul;

Determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona;

Dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului;

Imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase.;

In jurul oraselor si al statiunilor balneo-climaterice s-a dezvoltat legumicultura care

asigura aprovizionarea cu legume proaspete a acestor centre.
Intinsele suprafete de pasuni si fanete naturale a creat conditii deosebit de favorabile
pentru cresterea animalelor, importanta ramura si cu vechi traditii in economia locala.
Asezarea geografica a orasului a favorizat inca din cele mai vechi timpuri cresterea
animalelor. Dintre speciile de animale ce se preteaza dezvoltarii in toate zonele, de aici sunt
ovinele si bovinele. Cresterea porcilor si a pasarilor are o pondere mai mare in sudul judetului
unde predomina cresterea albinelor si viermilor de matase.
Dezvoltarea turistica a judetului e stimulata de anumite aspecte ale dezvoltarii
economico-sociale: modernizarea drumurilor nationale si judetene, extinderea retelelor
drumurilor forestiere, construirea hidrocentralei Lotru prin care s-a format o importanta
infrastructura pentru turism, amenajarea hidroenergetica a raului Olt.
Relatia turism-dezvoltare economica poate fi privita in dublu sens. Pe de o parte
dezvoltarea economica impune o dezvoltare a industriei in judet, iar pe de alta parte,
activitatea turistica e considerata a avea un impact deosebit asupra ramurilor economiei.
Judetul Valcea este impartit in urmatoarele unitati administrativ-teritoriale: doua municipii
(Ramnicu Valcea - resedinta judetului si Dragasani), noua orase (Brezoi, Baile Govora, Baile
Olanesti, Calimanesti, Horezu, Ocnele Mari, Berbesti la care s-au adaugat Babeni si Balcesti
care au fost declarate orase in 2002), saptezeci si cinci de comune si 562 de sate.
Sub aspect demografic, populatia totala a judetului este de 432 375 locuitori din care
40,6% in orase si 59,4% in sate. Populatia activa 47,2% din care 40,73% in agricultura si
silvicultura, 32,85% in industrie si 26,32% in servicii.
Judetul Valcea are o densitate de 75/kmp locuitori. Procentajul mare al populatiei
urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala a judetului, care are o
populatie de 119 000 locuitori, si de orasele Dragasani (22900 locuitori), Baile Govora (3200
locuitori), Baile Olanesti (4900 locuitori), Brezoi (7700 locuitori), Calimanesti Caciulata
(9900 locuitori), Horezu (7400 locuitori), Ocnele Mari (3650 locuitori).
Municipiul Ramnicu Valcea cu o populatie de 119000 locuitori, resedinta judetului
si principal centru coordonator al vietii sale economico-sociale, este unul dintre cele mai
vechi din Tara Romaneasca. Situat intr-o zona pitoreasca, la intretaierea principalelor cai de
comunicatie din judet si beneficiind de intreaga gama de dotari al unui centru urban in plina
dezvoltare, Ramnicu Valcea are si o functie turistica pronuntata.

Dragasani cu o populatie de 22900 locuitori, renumit centru viticol, situat pe artera

nord-sud a judetului, constituie motivatia unor actiuni turistice specifice.
Statiunea Baile Govora cu o populatie 3200 locuitori prezinta toate conditiile
necesare unei statiuni de importanta internationala si anume: ape minerale cu efecte
terapeutice exceptionale, cadru natural favorabil, posibilitati de amenajare de baze de cazare
si tratament de un confort sporit. Statiunea este renumita pentru tratamentul afectiunilor
respiratorii, locomotorii si neurologice.
Statiunea Baile Olanesti cu o populatie de 4900 locuitori, datorita varietatii
compozitiei chimice a apelor sale minerale si a efectelor terapeutice deosebite, a existentei
unui cadru natural deosebit si prin amenajari adecvate, poate deveni de interes international.
Statiunea detine cel mai mare numar de izvoare minerale din Romania si a obtinut
medalia de aur la Expozitia Internationala de la Viena in 1873 pentru calitatea curativa a
apelor sale.
Acestea sunt recomandate pentru tratamentul afectiunilor aparatului digestiv si
urinar, afectiunilor digestive si metabolice.
Orasul Brezoi cu o populatie de 7700 locuitori, situat la confluenta Oltului cu Lotru
si la intersectia cailor de comunicatie modernizate care insotesc cele doua vai, este principalul
punct de plecare spre zona turistica Lotru.
Statiunile Calimanesti-Caciulata cu o populatie de 9000 locuitori, situate in
minunatul peisaj al Vaii Oltului, pe principala artera de circulatie din judet si cu suficiente
resurse de ape minerale, prin amenajari corespunzatoare pot deveni printre cele mai
importante statiuni balneare din Europa. Izvoarele minerale de aici sunt recomandate pentru
tratamentul bolilor aparatului digestiv si celor asociate.
Orasul Horezu cu o populatie de 4700 locuitori, constituie un punct de atractie
deosebit pentru turisti datorita obiectelor de ceramica de renume international care se
realizeaza aici si obiectivelor turistice de mare valoare aflate in imprejurimile sale.
Orasul Ocnele Mari cu o populatie de 3650 locuitori, alaturi de Ocnita intra in
administratia Bailor Govora si au un caracter sezonier; Zona Ocnele Mari-Ocnita este vestita
pentru bazinele sale cu apa sarata si cu noroiul saprofelic utilizat in tratarea reumatismului si
afectiunilor locomotorii.
Restul populatiei valcene locuieste in numeroase sate care se inlantuie aproape
neintrerupt pe vai si in zone de contact dintre munti si subcarpati. Aproape toate satele ocupa
vetrele unor asezari stravechi. O nota aparte o constituie mentinerea unor structuri traditionale
si a arhitecturii acestora, imbinarea armonioasa a utilului cu frumosul. Multe dintre satele
judetului ofera conditii deosebite pentru atragerea turistilor de a-si petrece concediile si
vacantele in ele indeplinind si functia de sate turistice.
Populatia totala ocupata pe ramurile economiei nationale este de 193 300 persoane.
Dintre acestea 10625 persoane lucreaza in comert si 4571 persoane in hoteluri si restaurante.
Toate aceste considerente se constituie ca argumente importante pentru sustinerea in
perspectiva a dezvoltarii activitatii de turism.

1.3. Infrastructura si caile de acces

Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare este de 164 km (judetul Valcea este
strabatut de magistrala feroviara Podul Olt Dragasani Ramnicu Valcea Sibiu; calea ferata
urmareste indeaproape Valea Oltului strabatand defileul acestuia, oferind astfel un traseu
deosebit de atragator ). Transportul pe calea ferata constituie una din caile de acces spre
statiunile balneo-climaterice din judet.
In judet nu exista aeroporturi. Transportul aerian in scopuri turistice spre judetul
Valcea este inlesnit de Aeroportul International din Sibiu, aflat la 89 km departare de Ramnicu
Valcea si 65 km de Voineasa.
Infrastructura Judetului cuprinde mai mult de 2167km de drumuri publice, din care
490km sunt drumuri nationale si 1677 km sunt drumuri judetene si comunale. Cel mai mare
trafic se inregistreaza pe drumurile modernizate din lungul Oltului (Slatina si Sibiu), peste
Dealul Negru (spre Pitesti) cat si spre Horezu, Targu Jiu. Cele mai importante drumuri pentru
turism sunt:
1.

2.

3.
4.
5.

E15A, care strabate judetul pe directia nord-sud intre Caineni si Ramnicu Valcea de unde se
indreapta spre Bucuresti prin Pitesti, ea reprezentand a doua artera transcarpatica a tarii
(in ceea ce priveste marimea traficului de calatori) si una dintre cele mai importante cai de
legatura turistica a capitalei cu centrul tarii.
DN67 strabate zona subcarpatica a Olteniei pe directia est-vest intre Ramnicu Valcea
Targu Jiu Zona turistica Portile de Fier, fiind remarcabil prin frumusetea cadrului natural
care se desfasoara in lungul lui si prin valoarea obiectivelor aflate in lungul sau in
apropierea sa.
DN65 Ramnicu Valcea Dragasani Slatina asigura legaturile cu judetele din sudul
Olteniei.
DN703H Caineni Perisani Suia - Curtea de Arges asigura legatura cu zona turistica
Curtea de Arges, scurtand drumul spre Pitesti si parcurgand in acelasi timp un pitoresc
traseu turistic.
DN7A, DN7 Brezoi Voineasa Vidra Obarsia Lotrului, strabate partea de nord-vest a
judetului Valcea racordandu-se la drumul alpin DN67C. Acesta asigura accesul la statiunile
Voineasa si Vidra.

CAPITOLUL II
POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI VALCEA
Potentialul turistic este definit ca ansamblul elementelor naturale, antropice si
cultural istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica si care totodata dau
o anumita functionalitate pentru turism, generand puncte de plecare pentru dezvoltarea
activitatii de turism.[1]
Componenta patrimoniului turistic, resursele naturale reprezinta totalitatea valorilor
originale ale unui teritoriu, zestrea sa naturala constituita din: relief, clima, hidrografie, fauna,
flora, curiozitati ale naturii care pot fi valorificate direct ca factori constitutivi ai unui produs
turistic.
Resursele naturale sunt completate de resursele antropice care singure nu pot alcatui
un produs turistic, dar prin existenta lor, turistii iau decizii cu privire la anumite destinatii, si
ca atare, devin factori de stimulare a provocarii activitatii turistice. Resursele antropice sunt

reprezentate de vestigii arheologice si ruini de cetati, monumente istorice, de arhitectura si

arta cu valoare de unicat, muzee si case memoriale, sate turistice.
In aprecierea potentialului turistic se ia in calcul nu numai prezenta propriu-zisa dar
si caracteristicile, calitatea si varietatea lor, toate acestea influientand in mod nemijlocit
amploarea calatoriei.
Oferta turistica data de resursele naturale, atractiile cultural istorice si social economice,
constituie materia prima pentru turist, care se materializeaza in diferite produse turistice.
2.1 Resursele naturale
2.1.1 Relieful
Datorita pozitiei sale geografice, relieful se poate caracteriza dupa modul in care este
repartizata suprafata judetului, prin excelenta de munte si deal. Relieful este dominat de
formele montane din nord ce corespund laturii sudice a muntilor Fagarasului si Lotrului.
Mai spre sud, exista un alt sir de munti, paralel cu ceilalti, Capatani si Cozia.
Intre aceste doua siruri de munti se gaseste depresiunea Lovistei. Urmeaza apoi o
treapta de relief mai joasa corespunzatoare zonei subcarpatice, dominata de dealuri prelungi
cu depresiuni slab schitate si insfarsit in sud, Podisul Getic, toate traversate de culoarul Vaii
Oltului, cu terase largi dezvoltate. Treapta muntilor ocupa treimea nordica din teritoriul
judetului, aproximativ la nord de aliniamentul localitatilor Vaideni, Romanii de Sus, Pietreni,
Barbatesti, Cheia, Guguiata, Comanca, Caciulata, Pausa, Serbanesti, Draganesti. Ea cuprinde
culmile Muntilor Capatani si Lotrului, masivul Cozia, in parte sectorul vestic al Muntilor
Fagaras incepand de la virful Scara, obarsie a paraului Scara si, partial, cursul superior al
Topologului precum si Depresiunea intramontana Tara Lovistei.
Varietatea privelistilor pe care le ofera acesti munti fac ca ei sa prezinte un interes
remarcabil pentru turistii care folosesc de obicei drumurile si potecile turistice ce converg spre
piscul central dominant, varful Cozia. Datorita faptului ca Muntii Cozia se afla in apropierea
statiunii Calimanesti-Caciulata, acesti munti pot fi vizitati cu precadere de turisti aflati aici la
odihna si tratament.
Muntii Fagaras, sunt reprezentati de un sector care se desfasoara la nord de
Depresiunea Lovistei incepand din vestul varfului Scara si pana la Olt.
Depresiunea Lovistei (Brezoi - Titesti) este situata pe Olt, in sectorul dintre
Defileul de la Turnu-Rosu Caineni si cel dintre confluienta Lotrului cu Oltul Caciulata.
Aceasta depresiune are un relief cu coline domoale pe care se intind pajisti, fanete, pomi.
Depresiunea Lovistei inchisa in Muntii Lotrului si Muntii Coziei este unul dintre
locurile de straveche locuire unde microclimatul ofera un cadru placut pentru odihna si
recreere.
Potentialul turistic al subcarpatilor este caracterizat prin existenta izvoarelor
minerale care au dus la dezvoltarea unei importante retele de statiuni balneo-climaterice, prin
concentrarea unor variate obiective turistice, naturale si antropice.

In ansamblul lor, particularitatile de relief ale judetului Valcea determina conditii

favorabile desfasurarii unor variate activitati turistice.
2.1.2 Clima
Clima este temperat continentala, cu veri scurte si ieni lungi si geroase. Temperatura
medie anuala este de 10 C cu veri calde de 22 C favorabile activitatii turistice estivale.
Iernile au temperaturi mai moderate dacat in alte regiuni ale tarii, cu strat de zapada mai
subtire si cu o persistenta mai scurta care confera conditii prielnice desfasurarii unei activitati
turistice de sejur si de circulatie timp mai indelungat. In zona montana cu inaltimi de peste
2000 m temperatura medie anuala este de 0s C, vanturi puternice si precipitatii peste
1200mm/an; in zona montana cu inaltime medie pana la 2000m temperatura anuala variaza
intre 2s - 6s C, cu diferente moderate intre vara si iarna, perioade in care activitatea turismului
de circulatie este mai redusa. Precipitatiile sunt reduse(800mm/an). In zona dealurilor
subcarpatice, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 2s-10s C iar precipitatiile intre
600-800mm/an.
Temperatura maxima absoluta a fost de 42s C (in anul 1946 la Orlesti), iar minima
absoluta a fost de -33,5s C (in 1942 la Draganesti). Vanturile predominante bat din directia
nord si nord vest, avand viteza de 1,7m/s.
2.1.3 Hidrografia
Apa, sub orice forma s-ar gasi ea in natura (rau, amenajari hidroenergetice, lacuri
naturale) constituie element determinant pentru viata omului. In judetul Valcea exista resurse
de ape subterane cu o compozitie propice unor tratamente balneare. Acestea sunt: izvoare
minerale sulfuroase (Calimanesti Caciulata, Govora, Olanesti si Muiereasca), izvoare
clorurate (Ocnele Mari - Ocnita), izvoare iodurate (Gorunesti).
In ceea ce privesc apele de suprafata, acestea compun o retea bogata in zona de
munte si subcarpatica, dominant fiind raul Olt, unul dintre cele mai mari rauri din Romania,
care strabate judetul Valcea pe o lungime de 130km, de la nord la sud, adunand apele a
numerosi afluienti, dintre cei mai importanti fiind: Lotru, Olanesti, Topologul, Oltetul,
Luncavatul, Bistrita. Cel mai important rau din zona montana este Lotrul cu principalii sai
afluienti: Latorita, Vasilatul, Pascoaia, Voinesti. Cele mai importante rauri din zona
subcarpatica sunt: Olanesti, Bistrita si Muiereasca.
Reteaua hidrografica este completata de lacurile artificiale(Vidra, Babeni,
Zavideni), lacurile glaciare(Zanoaga Mare, Galcescu, Iezerul Latoritei), precum si lacurile
sarate de la Ocnele Mari si Ocnita.
Reteua hidrografica a judetului Valcea este interesanta din punct de vedere turistic
datorita: pitorescului vaii raurilor ce strabat Judetul, mai ales cele din zona montana;
potentialul hidroenergetic ridicat al unora dintre rauri, care prin amenajari de mare amploare,
duc la aparitia de noi obiective turistice si implicit la diversificarea formelor de turism;
existenta unor importante resurse de ape minerale cu efect terapeutic, existenta unor lacuri de
geneze diferite (glaciare si sarate), existenta raurilor ca domeniu de pescuit sportiv.
2.1.4. Flora

Diversitatea formelor de relief si conditiile pedoclimatice existente pe teritoriul

judetului a favorizat dezvoltarea unei vegetatii bogate, dispusa in etape corespunzator
atitudinii reliefului.
Vegetatia alpina se intalneste intre 2000-2200m altitudine. Este mai extinsa pe
inaltimile montane dintre varfurile Negoiu si Suru si pe cele de la obarsia raului Lotru si mai
restransa, sub forma de petice, pe culmile inalte ale Muntilor Lotrului si Capatanii. Aici
predomina plantele ierboase, perene si tufarisurile pitice (smirdarul sau bujorul de munte,
salciile pitice si alti arbori).
Vegetatia subalpina coboara pe versantii nordici pana la cca.1600m, iar pe cei
sudici pana la cca. 1800 altitudine. Este formata mai ales din tufarisuri de jneapan, ienupar
pitic, anin de munte, la care se mai adauga, merisorul, afinul precum si ierburi cum sunt: iarba
vantului, firuta si altele.
Etajul padurilor se suprapune peste relieful montan si deluros, sub limita etajului
subalpin. Padurile sunt alcatuite din conifere si foioase (fag si gorun), la care se adauga
numerosi arbusti. Existenta padurilor in apropierea statiunilor mareste importanta lor. Padurile
acopera aproximativ 45% din suprafata judetului. Ele atenueaza vanturile, filtreaza aerul,
reduce intensitatea luminii solare si atenueaza extremele de temperatura, participand la
crearea unor conditii favorabile turismului balnear.
In luncile raurilor se intalneste o vegetatie arborescenta formata din salcii, rachite, anin care,
pe suprafete restranse, este asociata cu zavoaie. Dintre plantele ce sunt ocrotite ca monumente
ale naturii sau specii rare care necesita a fi ocrotite, amintim: tisa, laricele, zimbrul, floarea de
colt, bulbucii de munte, laleaua pestrita, smirdanul.
In ansamblul sau, natura judetului Valcea prin asezare si varietatea elementelor reprezinta un
loc de o deosebita valoare naturala, stiintifica si in acelasi timp o atractie din punct de vedere
turistic.
2.1.5. Fauna
Compozitia si repartitia faunei pe teritoriul judetului sunt reflectarea particularitatilor
climatice, a diversitatii si a etajarii altitudinale a reliefului. Ca urmare, fauna se diferentiaza
astfel:
Fauna pajistilor alpine este formata din pasari cum sunt: fasa de munte, brumarita
si mierla gulerata, acvila de munte si rozatoare ca soarecele alb. Pajistile alpine si mai ales
cele din versantul Muntilor Fagaras sunt domeniul caprelor negre. Capra neagra se intalneste
insa si in Muntii Capatanii si Lotrului.
Fauna padurilor de conifere si fag este mult mai variata, iar unele prezinta interes
cinegetic. Se intalnesc mamifere ca: ursul, cerbul, rasul, jderul de scorbura, jderul de piatra
semnalat in Muntii Capatanii, mistretul, caprioara, veverita, iepurele, soarecele gulerat; pasari
de interes pentru vanatori cum sunt: cocosul de munte, potarnichea, reptilele ca vipera
comuna, soparla de munte, broasca bruna.
Fauna padurilor de foioase de pe dealurile subcarpatice si podisul piemontan intr-o
adevarata zona de interferenta faunistica intalnind specii ce apartin atat padurilor montane cat

si silvostepei si chiar stepei. Cea mai mare raspandire o au vulpile, viezurii, iepurii, mistretii,
capriorii, veveritele.
Fauna acvatica este reprezentata de mai multe specii de pesti. In apele mai reci si
mai limpezi de munte traieste pastravul. Tot aici se mai intalnesc: cicarul, grinderul, slavocul,
lipanul, moiaga. In Olt si afluientii lui se intalnesc specii ca: scobarul, nisiparita, mreana si
cleanul etc.
Printre animalele ocrotite se numara: capra neagra, destul de bine reprezentata in
Muntii Buila Vanturarita, coborand in anotimpurile reci pana in zona Muntelui Basarabul si
Dosul Pamantului, in Muntele Dobronul din Muntii Lotrului, in Muntii Fagaras si in Muntii
Coziei: rasul, intalnit in intreaga zona muntoasa, cu precadere in Muntii Capatani si Lotrului;
acvila de munte in zona pajistilor alpine; cocosul de munte intalnit in Muntii Coziei, Lotrului,
Latoritei si Fagarasului.
2.2. Resurse antropice
2.2.1. Obiective de arheologie si istorie
Numeroase monumente istorice si arheologice vin sa intregeasca peisajul turistic al
Valcei. In Ramnicu Valcea turistii pot vizita:
Episcopia Ramnicului, complex arhitectonic construit in secolele XVII XIX se
compune dintr-o biserica mare (1851 1856), avand picturi murale executate de Gh.
TATARESCU si un paraclis (datand din 1751), edificiu in stil postbrancovenesc cu picturi
exterioare datorate lui Grigore ZUGRAVU. Parterul paraclisului gazduieste o interesanta
colectie de tiparituri vechi, icoane pe lemn.
Cetatuia, o mica incinta in care se poate vizita un schit ridicat in 1677, pe locul unei
biserici mai vechi, unde pe 2 ianuarie 1529 a fost ucis Radu de la Afumati. Schitul a fost
zugravit in 1850 1853 de pictorul Gh. TATARESCU.
Biserica Sfanta Parascheva, ctitorie a Voievodului Patrascu cel Bun (1554-1557),
ea a fost terminata de fiul sau Mihai Viteazul in 1598.
Casa memoriala Anton PANN, monument de arhitectura traditionala din zona
Valcea.
Aici a locuit Anton PANN (1794-1854), care a fost profesor de muzica si care a
infiintat o tipografie in 1843.
Muzeul judetean Valcea, cu sectii de istorie (ceramica, unelte, podoabe dacice si
romane, colectie de numismatica) si arta plastica (pictura, grafica si sculptura de artisti romani
contemporani).
Piata Mircea cel Batran din centrul orasului este dominata de statuia voievodului
Mircea cel Batran, opera a sculptorului Ion IRIMESCU 1966. Piata este flancata la nord
de Hotelul ALUTUS si de Biserica Buna Vestireconstruita de voievodul Mircea Ciobanul la
mijlocul secolului al XVI-lea, arsa intre anii 1736 si 1737, apoi refacuta de Radu Ramniceanu
si altii la 1747 si pictata in fresca.

Monumentul independentei realizat in 1915 de sculptorul Ion Iodanescu.

La aproximativ 3 km sud de Ramnicu Valcea se afla Complexul Muzeistic
Magheru ce cuprinde casa unde si-a avut resedinta generalul Gh. Magheru in Tabara de la
Raureni in vremea revolutiei de la 1848, un obelisc si sectia muzeistica Tabara Militara
Revolutionara de la 1848.
Baile Oalanesti, statiune balneoclimaterica, aflata la cca. 20km Ramnicu Valcea;
aici poate fi vizitata Biserica din lemn din Albac, numita si Biserica lui Horea, construita in
1746 si adusa in localitate in 1954.
Ocnele Mari In satul Ocnita a fost identificata o interesanta asezare dacica, cu
bogate vestigii privind gradul inalt de civilizatie al stramosilor nostri.
In apropiere de Calimanesti intalnim Manastirea Cozia, construita de Mircea cel
Batran in anul 1388.
In comuna Costesti, asezare multiseculara vizitatorul este atras de valoroasele
monumente de arhitectura medievala. Primul pe care-l poate vizita este Manastirea
Bistrita construita in 1942.
Manastirea Arnota, este una dintre primele ctitorii ale lui Matei Basarab, fiind
construita intre anii 1633 1636. Biserica s-a pastrat din vremea lui Matei Basarab cu pictura
originala. Cladirile din incinta au fost transformate in secolul trecut, in timpul lui Barbu
Stirbei, in bastioane cu aspect de cetate fortificata. Manastirea Arnota este unul din vechile
monumente de arhitectura si de arta, cu o frumoasa si pitoreasca pozitie. Biserica este
construita in stil bizantin, simplificat si frumos proportionat.
Manastirea Hurez, construita in anul 1697, in satul Romanii de Jos, este unul
dintre cele mai valoroase monumente de arta feudala din Tara Romaneasca.
Cula Maldaresti, purtand numele unui sat situat la 50 km de orasul Ramnicu
Valcea, este una din cele mai interesante din Regiunea Oltenia. Constructii specifice Olteniei,
culele sunt locuinte fortificate care dateaza din secolul al XVIII-lea.
Numele lor este de origine turca si inseamna turn cu rol de aparare.
Cula Greceanu, numita asa dupa familia Greceanu, careia i-a fost data prin zestre
de la familia Maldarescu. Este cel mai vechi monument din complex. Pastrata in forma ei
actuala, cladirea reprezinta constructia din veacul al XVIII-lea in care sunt prezente elemente
ale stilului brancovenesc. Cula a fost reparata intre anii 1966-1967 si adaposteste o frumoasa
colectie de etnografie cu obiecte din zona Horezu.
Cula Duca a fost construita in anul 1812 de Gheorghita Maldarescu. In anul 1827 au
fost executate stucaturile tavanelor si cele din jurul ferestrelor cu motive variate cuprinzand si
personaje si animale fabuloase. In cula se mai gasesc sobe batranesti cu sistem de incalzire
pentru doua camere. Numele de cula Duca l-a luat in anul 1907, cand un urmas al
Maldarestilor a vandut cula lui I.G. Duca, iar in anul 1962, vaduva lui Ion Duca a donat-o
statului. Cula complet restaurata, adaposteste o bogata si frumoasa colectie de ceramica de
Horezu.

De la Schitul Surpatele, continuand traseul spre sud, dupa patru km, se ajunge in
satul Dezrobitii al comunei Francesti si de aici la Manastirea Dintr-un Lemn. Manastirea a
fost construita in secolul al XVI-lea intr-o vale pitoreasca si linistita, la marginea unei paduri
seculare de stejari. Legenda atribuie constructia manastirii unui calugar care ar fi intemeiat-o
in urma unui vis in care i s-a aratat Maica Domnului indemnandu-l sa construiasca un locas de
rugaciune din trunchiul unui singur stejar.
O veche icoana bizantina, reprezentand-o pe Maica Domnului, este pastrata in biserica mare,
construita in 1635, langa biserica mica de lemn. Biserica mare a fost restaurata in 1686, in stil
brancovenesc; o poarta minutios sculptata si fresce interioare reprezentadu-i pe domnitorii
Valahiei au fost adaugate cu aceasta ocazie.
Statiunea Baile Govora este atestata documentar inca din anul 1485. In apropiere, la
cca. 2km de statiune, se ajunge la Complexul Manastiresc Govora format din corpul
Chiliilor care inconjoara biserica, turnul, clopotnita si biserica. Dupa traditie aceasta este una
din cele mai vechi manastiri din tara. Ea a fost construita in secolele XIV XV, parte de Vlad
Dracul, la 1440, pustiita de boierul Albu cel Mare in vremea domniei lui Vlad Tepes (1456
-1462 -1476), apoi refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare intre anii 1492 1496.
Dintre monumentele de istorie si arhitectura mai amintim: Monumentul
generalului, David Praporgescu; Muzeul memorial Nicolae Balcescu si Mormantul lui
Stroe Buzescu.
2.2.2. Traditii folclorice
Invecinandu-se din vechime cu Tara Oltului si marginimea Sibiului la nord, Tara
Hategului si Gorjului la vest, Romanatii la sud si Argesul la est iar astazi cu judetele Sibiu,
Alba, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt si Arges-Valcea a cunoscut de-a lungul evolutiei sale socialistorice multiple interferente care, expunandu-se in similitudini de structura a faptelor
etnografice ca si in confluente repertoriale si stilistice, depun marturie pentru unitatea si
continuitatea vietii materiale si spirituale a poporului nostru.
Trasaturile unitare ale culturii populare valcene sunt prezente in toate cele trei arii
etnofolclorice (montana, colinara, de ses), conturate in functie de determinarile geografice si
social istorice, fiecare dintre acestea pastrand particularitatile proprii.
Folclorul valcean se caracterizeaza printr-o mare bogatie si diversitate, rezultat al asimilarii
confluentelor cu zonele invecinate si ale sintezei particulare care ii confera originalitate in
nord-estul Olteniei.
De-a lungul timpului, creatia populara a cunoscut cristalizari specifice atat in
folclorul ceremonial al obiceiurilor, cat si in folclorul literar, muzical si coregrafic.
Folclorul si etnografia judetului se incadreaza in zone specifice de deal si munte, sub
raportul constructiilor de locuinte, al covoarelor si scoartelor. Consumul popular reprezinta,
de asemenea, specificul zonei, caracterizat printr-un costum national barbatesc simplu, spre
deosebire de costumul femeiesc foarte bogat in ornamentatie si viu colorat.
S-a organizat si dat in folosinta in comuna Bujoreni, Valcea, Muzeul Etnografic cu
sectia in aer liber, Arhitectura Populara Valceana.

Arta si arhitectura populara

Ca si in traditiile folclorice, comorile de arta populara ale Valcii constituie o
contributie originala deosebit de valoroasa la patrimoniul culturii noastre.
Descoperirile arheologice din peerioada dacica si daco-romana, ca si marturiile
etnografice si istorice din epoca feudala atesta dezvoltarea continua a unei bogate palete de
mestesuguri populare, dintre care arhitectura, prelucrarea lemnului, a fierului si a pietrei,
zugravitul, olaritul, cusutul si tesutul au cunoscut si cunosc o evolutie artistica remarcabila,
cristalizand un stil propriu, original, cu valente specifice fiecarui gen.
Prelucrarea artistica a lemnului are o traditie indelungata ca indeletnicire casnica, dar
si ca mestesug specializat. Cele mai productive centre mestesugaresti de arta a lemnului se
afla in ariile care ofera din plin materia prima necesara: in zona montana Poiana Perisani si
Calinesti Brezoi, iar in zona centrala la Romanii de Sus, Horezu, Bistrita, Costesti,
Slatioara.
Textilele populare cunosc in Valcea o traditie straveche si o varietate tipologica,
datorita pe de o parte bogatiei materialelor, functionalitatii diverse a produselor precum si
tehnicilor de lucru utilizate.
Portul popular, desi de o foarte mare diversitate tipologica in ceea ce priveste
componenta pieselor si compozitiilor decorative, are o serie de trasaturi generale care-i
confera unitate si originalitate.
Mestesug de traditie milenara, olaritul are in Valcea o larga raspandire in ariile
centrala si sudica, in care se realizeaza ceramica de uz curent (Buda, Daiesti, Slatioara,
Lungesti), dar si ceramica artistica (Horezu, Vladesti).
Manifestari cultural artistice
Muiereasca (ianuarie)
Ramnicu Valcea (25 februarie 15 martie) Pridvor valcean, concurs al creatiei populare;
Pietrari (10 aprilie) Hora Costumelor concursul creatoarelor populare;
Vladesti (mai) Maini de aur concursul tinerilor mesteri populari;
Tomsani (mai) Fagurele de aur Sarbatoarea apicultorilor;
Horezu (6 iunie) Cocosul de Hurez Targ de ceramica populara romaneasca;
Vaideeni (iunie) Invartita dorului Sarbatoarea folclorica pastoreasca;
Bunesti (iunie) Sarbatoarea capsunelui;
Govora (2-3 iunie) Florile Govorei manifestari cultural-educative si folclorice;
Bujoreni (iulie) Rapsodia plaiului valcean manifestare etno-folclorica;

Ramnicu Valcea (august) Cantecele Oltului Manifestare folclorica interjudeteana cu

participare internationala;
Babeni (septembrie) La izvorul fermecat Festival aritistic;
Tetoiu (octombrie) Festivalul viei si a vinului;
Creteni (octombrie) Strugurelul de aur Manifestare cultural folclorica;
Ionesti (octombrie) Toamna merelor Sarbatoarea pomicultorilor;
Otesani (octombrie) Cantecul Luncavatului manifestare cultural folclorica;
Malaia (decembrie) Flori dalbe Concurs al obiceiurilor de iarna din Tara Lovistei;
Barbatesti (decembrie) Festival Gheorghe BOBEI Reuniunea rapsozilor populari.
Forme de turism practicabile in judetul Valcea
Incercand sa definim forma de turism am putea spune ca reprezinta modalitatea
completa de furnizare a serviciilor turistice sau prestatiile ce alcatuiesc un produs
turistic (cazare, restaurante, transport, agrement).
Ca urmare a modificarilor ce au loc in preferintele turistilor, in prezent exista un
numar mare de forme de turism, acestea clasificandu-se dupa:
1.
2.
3.
4.
5.

locul de origine al turistului (turism intern si international);

motivul calatoriei (turism de odihna, recreativ, sportiv, cultural, stiintific, de afaceri);
in functie de mobilitatea turistului (turism itinerant si de sejur);
modalitatea de angajare a prestatiilor turistice (turism organizat, semiorganizat, pe cont
propriu);
mijlocul de transport folosit (turism naval, aerian, auto, drumetie, cicloturism, echitatie).

Volumul, diversitatea si valoarea resurselor turistice ale judetului Valcea favorizeaza

dezvoltarea si promovarea unor variate forme de turism, care sa valorifice cat mai bine aceste
resurse.
Turism balnear
Valcea se inscrie printre judetele cu fond balnear remarcabil, ceea ce a facut ca
activitatea balneara sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvolatare aici.
Dincolo de evolutia circulatiei turistice din ultimii ani determinata de factori
conjuncturali, neconcludenti pentru tendintele pe termen lung ale turismului balnear,
cercetarile si studiile efectuate asupra cererilor turistice releva existenta unei importante cereri
potentiale a populatiei romanesti pentru turismul de sanatate.
Prin urmare, turismul balnear valcean are sarcina de a-si mentine traditia si renumele
in conditiile unei concurente tot mai aprige de a se dezvolta si adapta tendintelor
internationale, pastrand insa produsul turistic balnerar local nealterat.

Turismul balnear este principala forma de turism practicabila in judetul Valcea,

datorita valorii resurselor baleneo-turistice, respectiv, a factorilor de cura localizati in arealele
culoarului Oltului si Depresiunea Govora Olanesti. Apele minerale de mare varietate fizicochimica si bioclimatul benefic terapiei creaza conditiile cele mai favorabile tratamentului
afectiunilor aparatului digestiv, renale, reumatice, respiratorii si de metabolism.
Turism monahal
Aici in Oltenia de sub munte se afla cateva din perlele Romaniei, constructii
arhitectonice unicat, de o inestimabila valoare, simboluri ale trecutului si prezentului
ortodoxiei pe aceste meleaguri. Sa amintim Sfanta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel
Batran, manastirile Govora, Bistrita, Arnota, Surpatele, Manastitea Dintr-un Lemn si nu mai
putin celebra Manastire Hurez, cel mai frumos si elocvent exemplu de arhitectura
brancoveneasca.
Multimea manastirilor si schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Ramnicului
se constituie in tot atatea marturii ale credintei si evlaviei noastre strabune, asupra istoriei
nationale, ca si asupra puterilor creatoare ale poporului roman. Fiecare in parte reprezinta un
act de identitate nationala, dovada preemptorie ca, daca natiunea romana s-a plamadit odata
cu crestinismul ei, acesta s-a plantat organic intr-un mediu a carui spiritualitate, mergand
impreuna si contopindu-se, putea nazui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale
Europei popor ortodox de limba latina.
Turismul la manastiri se dezvolta constant si merita apreciate aici, in mod
deosebit, eforturile depuse de Episcopia Ramnicului pentru reconstructia unor manastiri
(Bistrita) si pentru reamenajarea altora unde s-au creat conditii deosebite, atat pentru viata
monahala, cat si pentru vizitatori (Hurez, Manastirea Dintr-un Lemn, Turnu, etc.).
Obiective turistice monahale
Manastirea Cozia Calimanesti Caciulata
Manastirea Govora - Govora
Ansamblul Manastirii Hurez Horezu
Biserica Adormirea Maicii Domnului Bujoreni
Biserica Bolnitei Adormirea Maicii Domnului Ramnicu Valcea
Biserica Cuvioasa Paraschiva Ramnicu Valcea
Biserica Buna Vestire Ramnicu Valcea
Duminica Tuturor Sfintilor Ramnicu Valcea
Biserica Episcopiei Ramnicului Sf.Nicolae Ramnicu Valcea
Biserica Sf. Grigore Decapolitul Eleonul Bistrita

Biserica Sf. Ingeri din Romanii de Jos Horezu

Biserica Sf. Nicolae Baile Olanesti
Biserica Sf. Voievozi Calimanesti Caciulata
Biserica Vioresti Gorunesti (Slatioara)
Cula Duca Horezu
Cula Greceanu Horezu
Manastirea Dintr-un Lemn Surpatele
Manastirea Arnota Bistrita
Manastirea Stanisoara Calimanesti Caciulata
Manastirea Surpatele Surpatele
Schitul Cornetu Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul Brezoi
Schitul Iezeru Baile Olanesti
Schitul Pahomie Sf. Proroc Ilie Baile Olanesti
Schitul Turnul Calimanesti Caciulata
Biserica Dintr-un Lemn Sf. Nicolae Govora
Turism cultural
Turismul cultural este forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a
resurselor turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural
istoric judetean care inglobeaza bunuri mobile si imobile cu valoare deosebita, este o marturie
a potentialului creator al oamenilor de pe aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu, ale
Olteniei de sub munte.
Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita atat de componentele
arheologice (situri si inventarul acestora, intre care trebuie sa amintim cetatea dacica de la
Buridava si castrul roman de la Arutela situat pe celebra Cale a lui Traian), cat si
etnografice, respectiv monumentele, muzeele cu inventarul lor, muzeele in aer liber (Muzeul
Satului de la Bujoreni, Culele de la Maldaresti) precum si splendida arhitectura de cult
reprezentativa pentru evul mediu romanesc.
Acesta forma de turism se poate practica in arealele: Depresiunea subcarpatica
Horezu (Manastirea Hurezi, Centrul de ceramica Populara Horezu), Depresiunea subcarpatica
Govora - Olanesti (cu numeroase monumente istorice si arhitecturale), Dealurile subcarpatice,
culoarul Oltului, Muntii Coziei.

OBIECTIVE TURISTICE CULTURALE

Centrul Etnografic din Barbatesti Barbatesti
Centrul Etnografic din Gorunesti Gorunesti (Slatioara)
Centrul Etnografic din Horezu Horezu
Centrul Etnografic din Vladesti Vladesti
Manifestari populare traditionale in Horezu Horezu
Centrul folcloric din Barbatesti - Barbatesti
Muzeul Etnografic din Maldaresti Horezu
Casa memoriala Anton Pann Ramnicu Valcea
Casa memoriala Nicolae Balcescu Nicolae Balcescu
Casa memoriala Gheorghe Magheru Ramnicu Valcea
Colectia de arheologie si arta din Baile Govora Baile Govora
Muzeul de arta medievala si moderna - Ramnicu Valcea
Muzeul judetean de istorie - Ramnicu Valcea
Turism montan
Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a
vacantelor in statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra. Zona montana, reprezentand o
treime din suprafata Judetului, ofera atractii deosebite: chei, cascade, pesteri, peste 80 de
trasee marcate si intretinute, posibilitatea practicarii alpinismului, schiului, pescuitului si
vanatori sportive, precum si numeroase puncte de belvedere.
In cadrul grupei montane Parang Cindrel se inscrie si pitoreasca Vale a Lotrului, aflata intre
Muntii Lotrului (2244m) si Muntii Latoritei (2063m). Se impun privirii peisaje alpine
deosebite: forme glaciale din apropierea Obarsiei Lotrului, lacurile de la Galbeanu
Petrimanu, dar mai ales amplu domeniu schiabil din Muntii Latornitei. Accesul in acesta zona
este favorizat de existenta drumurilor nationale DN7, DN7A si Transalpina DN67C, care
strabate de la sud la nord, la peste 2000m altitudine Muntii Parang si Cindrel.
Armonia teritoriului, privelistile de o rara frumusete din defileele Oltului, Lotrului,
Lotrisorului si Bistritei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sa nu amintim
Bradisorul si Vidra, partiile de schi si traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sa se
simta bine si sa revina in aceste locuri.
Zona montana a judetului Valcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte:

1. Statiunile de pe Valea Lotrului: Voineasa, Vidra si Obarsia Lotrului;

2. Tara Lovistei din stanga Oltului;
3. Parcul National Cozia;
4. Zona Muntilor Capatani.
OBIECTIVE TURISTICE MONTANE
Piramindele din Valea Staicioiului Ramnicu Valcea
Padurea Latorita Voineasa
Agroturism
Agroturismul este cea de-a patra directie de dezvoltare a turismului valcean. Ca sa
cunosti cu adevarat Valcea si sa descoperi bogatia peisajelor si patrimoniul cultural, sa
intalnesti locuitorii sai (romani ortodocsi) cu modul lor de viata, cu traditiile si obiceiurile lor,
exista cu adevarat o singura posibilitate, vacanta la tara.
Fermele si pensiunile agroturistice raspandite pe intreg teritoriul judetului, practica un turism
rural bine organizat, valcenii fiind recunoscuti pentru ospitalitatea lor. In zona rurala a
judetului poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara (in lemn si piatra) foarte bine
pastrata, mai ales in satele de deal si munte (case cu pridvor, porti monumentale, mobilier
taranesc etc.).
Aceeasi vocatie pentru frumos o vadeste si ceramica populara de la Horezu, arta tesutului
covoarelor, costumele populare etc. Asociatia pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural,
Ramnicu Valcea propune doritorilor vacante idilice, organizate in zone cu aer patriarhal, in
contact direct cu natura, cu cazare in pensiuni agro turistice de 2 si 3 stele in localitatile:
Calimanesti, Govora, Horezu, Olanesti, Malaia, Vaideni, Vladesti si Voineasa. Preturile
convenabile sunt un argument in plus pentru turisti pe langa frumusetile peisajului paduros
(vanatoare), existenta lacurilor de acumulare (pescuit), izvoarele minerale si masivele de sare
(tratament), muntii cu traseele lor turistice, tuica de Valcea si cramele Dragasanilor.
Din frumusetile naturii valcene mai amintim: frumoasa Poiana a narciselor, din satul
Milostea (langa judetul Gorj), lacul cu nuferi albi, galbeni, irisi de balta si alte plante acvatice
din comuna Mihaesti. In afara plantelor si animalelor mentionate si care au fost puse sub
ocrotire remarcam si cateva rezervatii geologice cum sunt: siroirile si piramidele de pamant de
pe valcea Stancioiului, comuna Goranu, siroirile de pe Magura Slatioarei, in zona vaii Cerna,
comuna Slatioara.
Comisia Judeteana pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a luat in evidenta si
microrelieful de eroziune creat in tuful dacitic in punctul La evantai de la Ocnele Mari,
trovantii sferici si ovoidali din dealul Costestilor, comuna Costesti, cheile Bistritei valcene,
cheile raului Cheia si ale paraului Costesti, marmitele de pe valea Jiblei de la Calimanesti.
OBIECTIVE AGROTURISTICE

Satul turistic Vaideeni Vaideeni

Muzeul satului traditional valcean Bujoreni
Turism de agrement
Cand vorbim despre sport avem tendinta sa ne gandim imediat la fotbal, tenis sau
gimnastica, ca sa enumeram doar cateva dintre disciplinile sportive in care romanii exceleaza.
Totusi, mai exista si alte forme de a atrage turistii, in afara organizarii marilor competitii sau
din salile de sport. Padurile si lacurile din Valcea ofera un cadru natural deosebit de activ
pentru impatimitii de vanatoare si pescuit.
Vanatoarea, sportul regilor, a fost practicata pana la revolutie de o minoritate, care
si-o putea permite. Acum lucrurile se schimba; tot mai multe persoane, cu posibilitati
materiale, doresc sa intre in tagma vanatorilor sportivi. In plus, in codrii Romaniei intalnim
din ce in ce mai multi vanatori italieni, germani sau francezi. Valcea are de la natura o bogatie
mare, aurul verde, padurea ce se intinde pe multe hectare.
Pescuitul sportiv, pe lacurile si raurile judetului, este un domeniu ce se cere grabnic
organizat, reglementat si exploatat in beneficiul comunitatii locale. Daca astazi se practica,
din pacate, un pescuit haotic si de multe ori in afara legii, existand intotdeauna scuza
saraciei braconierilor de ocazie, in anul viitor acest sport poate evolua catre forme
civilizate.
OBIECTIVE TURISTICE DE AGREMENT
Potgoria Dragasani Dragasani
Muzeul viei si vinurilor Dragasani
Capitolul 3
ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE SI A OFERTEI DE SERVICII
Baza tehnico- materiala a turismului este reprezentata de totalitatea mijloacelor fixe si
circulante destinate satisfacerii nevoilor cotidiene si specifice ale turistilor, mijloace materiale
de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.
Acesta cuprinde: constructii (hoteluri, moteluri, cabane, casute etc.), instalatii
(mijloace de comunicare prin interfon, instalatii sanitare, mijloace de agrement, etc.), mijolace
de transport si alte mijloace fixe.
In ceea ce priveste structura bazei tehnico materiale a turismului, aceasta cuprinde
elemente specifice activitatii turistice, care urmaresc satisfacerea nevoii turistilor (cazare
si restauratie), dintre aceste facand parte: reteaua unitatilor de cazare turistica, reteaua
unitatilor de alimentatie, mijloace de transport, instalatiile de agrement. Baza tehnicomateriala a turismului este completata de infrastructura generala care serveste in egala masura
turistilor si populatiei rezidente: caile si mijloacele de transport si comunicatie, unitatile
prestatoare de servicii, reteaua de aprovizionare cu apa, energie electrica si termica.

Pentru ca oferta turistica potentiala sa se transforme intr-o oferta efectiva, reala,

trebuie asigurat un echilibru permanent intre primele grupe de elemente ale ofertei turistice
potentiale (resurse naturale si antropice), baza tehnico-materiala si infrastructura.
Asigurarea acestui echilibru necesita o preocupare permanenta pentru adaptarea
componentelor ofertei potentiale la cerintele noi ce rezulta din cresterea volumului activitatii
turistice si din modificarile ce survin in cererea de servicii a turistilor potentiali. In cadrul
bazei tehnico-materiale a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie publica,
agrementul, etc., prin numarul si structura lor, reflecta, in cea mai mare masura, gradul de
dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial. Baza tehnico-materiala
determina dimensiunea circulatiei turistice si implicit gradul de satisfacere al turistilor.
Evolutia ei este determinata de numarul turistilor, de nevoile, de preferintele si gusturile lor.
Judetul Valcea dispune de o baza tehnico- materiala dezvoltata. Cele peste 11 000 locuri in
unitatile de cazare sunt gata oricand sa primeasca turisti doritori sa beneficieze de un
tratament profilactic si curativ, de un sejur de odihna sau de practicarea unor sporturi de iarna
rezultate prin confortul asigurat, prin spatiile de cazare, printr-o alimentatie si un agrement pe
masura. Pentru o mai buna valorificare si masurare a realitatii din activitatea de turism
desfasurata pe teritoriul judetului Valcea este necesara analiza ofertei turistice din punct de
vedere al bazei materiale, a cererii turistice, prin masurarea volumului si a dimensiunilor
circulatiei turistice.
3.1 Organizarea activitatii turistice in zona
In judetul Valcea, activitatea se desfasoara prin intermediul unor societati
comerciale aflate in statiunile balneo-climaterice si in Municipiul Ramnicu Valcea.
1. S.C. SIND Romania detine o serie de filiale in judetul Valcea:

Filiala Voineasa din statiunea cu acelasi nume are locuri de cazare in

hoteluri (Bradisor, Lotrisor, Lotru, Poienita, Vidruta, Voinesti) si in vile;

Filiala Caciulata din statiunea Caciulata;

Filiala Olanesti cu locuri de cazare in hotelul Parang;

Filiala Govora are in subordine hotelul Oltenia.

2. S.C. GOVORA S.A. activeaza in orasul Govora si detine locuri in hotelurile:

(Govora, Palace, Parc, Zorilor), in vile si casute;
3. S.C. CALIMANESTI-CACIULATA S.A. detine locuri in hoteluri (Caciulata
Valcea, Motelul Cozia, vile si casute);
4. S.C. OLANESTI S.A. detine un numar important de vile, hotelul Olanesti;
5. S.C. ALUTUS S.A. include hotelurile Alutus si Capela, cabana Caprioara,
Campingul Ostroveni din Ramnicu Valcea, si bungaloul din Ocnita si casute.
3.2. Cazarea turistica

Componenta principala a bazei tehnico-materiale, cazarea turistica, prin numarul sau

important de locuri si prin structura acestora, constituie un puternic sprijin pentru intreaga
activitate turistica a judetului Valcea. Are ca obiectiv asigurarea nevoilor de odihna a
turistilor. Cazarea turistica se face in cele mai variate forme, de la hoteluri si vile turistice
pana la hanuri si campinguri.
Din punct de vedere topologic unitatile de cazare ale judetului Valcea se compun din
unitati de tip: hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, bungalouri, cabane, campinguri, tabere
de elevi si pensiuni. In ceea ce priveste evolutia retelei unitatilor de cazare turistica si a
capacitatii de cazare turistica in perioada 2000 -2004 aceasta se prezinta astfel in judetul
Valcea.
Tabel nr. 1
Structuri de primire turistica in perioada 2000 2004 in judetul Valcea

Nr. unitati
Pensiuni
Anul

2000
2001
2002
2003
2004

Total

87
88
92
176
189

Hoteluri

24
24
24
29
34

Moteluri

4
4
5
5
5

Vile
turistice
35
36
37
38
39

Cabane

2
2
3
3
3

(urbane,
rurale,
agroturistice)
16
16
17
95
102

Tabere

6
6
6
6
6

Sursa I.N.S.S.E.
Din datele tabelului nr. 1 rezulta ca activitatea de turism in judetul Valcea se
desfasoara in 2004 in 189 de structuri de primire turistica, pe urmatoarele tipuri de unitati: 34
hoteluri (17,98% din total), 5 moteluri (2,64% din total), 39 vile turistice (20,63% din total), 3
cabane (1,58% din total), 102 pensiuni (53,96% din total) si 6 tabere de elevi si prescolari
(3,17% din total).
Se observa o crestere accentuata a numarului total de structuri de primire turistica in
anii 2003 si 2004. Astfel in anul 2004 acesta a fost de 189 de unitati, comparativ cu anul 2002
inregistand o crestere de 2,05 ori.

Dupa categoria de confort, distributia structurilor de primire turistica este

prezentata in tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Structuri de primire turistica pe categorii de confort in anul 2004

Unitati turistice
Total judet din care:
confort****
confort***
confort**
confort**
neclasificate pe stele

Numar
189
3
26
97
33
30

Sursa I.N.S.S.E.
Dupa cum se observa 17,46% din totalul structurilor de primire turistica sunt unitati
de o stea; 51,32% sunt unitati de doua stele; 13,75% sunt unitati de trei stele; 1,58% sunt
unitati de patru stele, iar 15,87% sunt unitati neclasificate pe stele.
Graficul nr. 2

Tabel nr. 3
Capacitatea de cazare turistica existenta in judetul Valcea
in perioada 2000 2004 pe tipuri de unitati

Total
Hoteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane
Pensiuni urbane
Pensiuni rurale
Pensiuni
agroturistice
Camping
Popasuri
Tabere

2000
6031
4835
158
578
106
76
18
-

2001
5992
4809
178
512
151
88
18
10

2002
6876
5611
178
476
77
130
38
12

2003
7400
5931
326
626
17
114
62
22

2004
7732
6005
364
640
60
190
96
24

160
100

124
102

120
234

102
200

100
7
246

Sursa: I.N.S.E.
Se poate afirma din punct de vedere a capacitatii de cazare existente aceasta a
cunoscut o crestere accentuata in anul 2004 fata de anul 2001 de la 6031 la 7732 locuri, ceea
ce reprezinta o crestere cu 28%.
Graficul nr. 3

Pe judete, cea mai mare pondere a capacitatii de cazare in functiunr (20,9%) o detine
judetul Constanta. Urmeaza apoi judetul Brasov (7,2%), Municipiul Bucuresti (6,3%), judetul
Prahova (6,0%), judetul Bihor (5,4%), judetul Valcea (4,7%), restul fiind detinuta de celelalte
judete.
Ponderea detinuta de judetul Valcea pe total tara in ceea ce priveste capacitatea
de cazare

Capacitatea de primire turistica in functiune in judetul Valcea in perioada 2000

2004 pe tipuri de unitati

Locuri - zile
2000

2001

2002

2003

2004

Total
Hoteluri
Moteluri
Vile turistice

2 392 643
1 847 713
68 100
244 081

2 526 160
1 923 913
73 906
200 223

2 483 740
1 953 422
66 228
179 914

2 500 949
1 966 713
113 171
196 275

2 555 183
2 020 747
131 936
175 597

Cabane
Pensiuni
urbane
Pensiuni
rurale
Pensiuni
agroturistice
Camping
Popasuri
Tabere

47 881
26 756

77 512
38 718

37 062
51 422

22 857
50 182

15 397
64 710

6 210

6 570

10 026

10 684

16 679

1 824

1 164

2 648

4 598

114 862
37 040

79 358
124 136

64 839
119 663

82 386
56 033

62 422
1 240
62 130

Sursa: I.N.S.S.E.
Conform datelor publicate de Comisia Nationala pentru Statistica, la nivelul anului
2004, judetul Valcea se situa pe locul 6 (dupa Constanta, Brasov, Bucuresti, Prahova, Bihor),
in ceea ce priveste capacitatea de cazare turistica in functiune.
Graficul nr. 5

PAUZA
3.3. Analiza echipamentelor de alimentatie
Serviciile de alimentatie publica fac parte din categoria serviciilor de baza oferite
turistilor. In practica specialistii se lovesc de o problema: separarea serviciilor de alimentatie
pe doua categorii distincte de consumatori, turisti si rezidenti. In final s-a ajuns la un
compromis, considerandu-se ca servind nevoile turistilor toate unitatile amplasate in incinta
hotelurilor si cele din statiuni turistice si adresandu-se rezidentilor cele amplasate in restul
localitatilor. Serviciile de alimentatie trebuie sa fie prezente in toate momentele cheie ale
derularii vacantei, respectiv in mijlocul de transport, la locul de petrecere al vacantelor si la
punctele de agrement.
Reteaua unitatilor de alimentatie din judetul Valcea este foarte diversificata, fiecare
statiune dispunand de numeroase restaurante, patiserii, braserii, bufete, terase, cofetarii etc.
De mare popularitate se bucura restaurantele cu specific dar mai ales cele care ofera
gastronomie locala. Aceste unitati de alimentatie sunt clasificate pe categorii de confort
satisfacand cele mai diverse gusturi si preferinte.
Un obiectiv care trebuie avut in vedere in acest domeniu este pregatirea cadrelor care
activeaza in alimentatia publica: ospatari, bucatari etc. Luand in considerare ca in Calimanesti

exista un liceu care pregateste personal in turism, se poate aprecia ca in judetul Valcea forta de
munca din alimentatia publica v-a intruni conditiile impuse in acest domeniu.
In judetul Valcea exista urmatoarele societati comerciale: S.C.ALUTUS S.A., S.C. AMIR
EXIM S.R.L., S.C. BAILE GOVORA.S.A., S.C. CALIMANESTI-CACIULATA S.A., S.C.
OLANESTI S.A., S.C. SIND ROMANIA S.A., S.C. COZIANA.S.A, S.C. FILIP S.R.L., S.C.
INDACOM S.A., S.C TURIMEX S.R.L.
Situatia la sfarsitul anului 2004 este urmatoarea:
24 TREPTE Valcea
Tip: Caf bar
Specific: international
Adresa: Ramnicu Valcea, str. Nicolae Balcescu 2
Telefon: 0250 749 782
Fax: 0250 749 782
ALUTUS Valcea
Tip: restaurant
Specific: romanesc
Adresa: Scuarul Mircea cel Batran 2
Telefon: 0250 736 601
Fax: 0250 736 601
Belvedere Valcea
Tip: bar restaurant
Specific: romanesc
Adresa Ramnicu Valcea, Str. Carol I, nr. 11
Telefon: 0250 732 322
Fax: 0250 732 322
Braseria Senator Valcea
Tip: Caf bar

Specific: romanesc
Adresa: Ramnicu Valcea, Scuarul Mircea cel Batran, nr. 2
Telefon: 0250 736 601
Fax: 0250 736 601
Capela Valcea
Tip: Caf bar
Specific: international
Adresa: Ramnicu Valcea, Al. Castanilor, nr.10
Telefon: 0250 748 906
Fax: 0250 748 906
Casa Verde Valcea
Tip: restaurant
Specific: romanesc
Adresa: str. Dan Basarab, nr. 5
Telefon: 0250 731 962
Fax: 0250 731 962
Eclipsa Valcea
Tip: restaurant pizzerie
Specific: international
Adresa: Calea lui Traian, nr. 207
Telefon: 0250 742 940
Fax: 0250 742 940
Everest 2000 Valcea
Tip: restaurant pizzerie
Specific: international

Adresa: Marasesti, nr. 2

Telefon: 0250 745 735
Fax: 0250 745 735
Gemina Valcea
Tip: bar restaurant
Specific: romanesc
Adresa: Ramnicu Valcea, Col. Badescu, nr.20
Telefon: 0250 735 101
Fax: 0250 735 101
Hanul Haiducilor Valcea
Tip: Caf bar
Specific: international
Adresa: Ramnicu Valcea, Calea lui Traian, nr.206
Telefon: 0250 717 956
Fax: 0250 717 956
Jetset Valcea
Tip: Caf bar
Specific: international
Adresa: Ramnicu Valcea, str. Mircea Eliade, nr. 15
Telefon: 0250 731 773
Fax: 0250 731 773
OK Valcea
Tip: restaurant pizzerie
Specific: romanesc
Adresa: Ramnicu Valcea, str. Gen. Praporgescu, nr.5

Telefon: 0250 735 050

Fax: 0250 735 050
Parc Valcea
Tip: Caf bar
Specific: romanesc
Adresa: Ramnicu Valcea, Calea lui Traian, nr. 114
Telefon: 0250 739 515
Fax: 0250 739 515
Riviera valceana Valcea
Tip: Caf bar
Specific: international
Adresa: Ramnicu Valcea, Calea lui Traian, nr. 192
Telefon: 0250 742 638
Fax: 0250 742 638
Seytour Valcea
Tip: bar - restaurant
Specific: romanesc
Adresa: Ramnicu Valcea, str. Petrache Poienariu, nr.2
Telefon: 0250 713 354
Fax: 0250 713 354
The cornner bar and grill
Tip: bar restaurant
Specific: international
Adresa: Ramnicu Valcea, Str. Stirbei Voda, nr. 5
Telefon: 0250 713 354

Fax: 0250 713 354

Union Valcea
Tip: bar- restaurant
Specific: romanesc
Adresa: Ramnicu Valcea, Calea lui Traian, nr. 114, bl. L
Telefon: 0250 737 659
Fax: 0250 737 659
Vital Valcea
Tip: pizzerie
Specific: international
Adresa: Ramnicu Valcea, str. Mihai Viteazul, nr. 20
Telefon: 0250 732 051
Fax: 0250 732 940
Vulturul Valcea
Tip: restaurant pizzerie
Specific: international
Adresa: str. G-ral Magheru, nr.14
Telefon: 0250 730 880
Fax: 0250 730 880
Zavoi Valcea
Tip: restaurant
Specific: romanesc
Adresa: Ramnicu Valcea, Str. Stirbei Voda, Parc Zavoi
Telefon: 0250 738 576
Fax: 0250 738 576

Zimbrul Valcea
Tip: Caf bar
Specific: romanesc
Adresa: Ramnicu Valcea, str. Regina Maria, nr.2
Telefon: 0250 733 805
Fax: 0250 733 805
Cofetarii Cafenele
Cafeneaua Cofetarie Boromir
Adresa: Scuarul Mircea cel Batran, nr. 9
Telefon: 0250 735 359
Femina
Adresa: Calea lui Traian, nr. 129
Telefon: 0742 155 444
OK
Adresa: str. G-ral Magheru, nr. 3
Telefon: 0250 733 730
Trenuletul
Adresa: str. G-ral Magheru, nr.1 / str. Maior Popescu
Telefon: 0250 732 626 / 0250 735 363
3.4. Baza de tratament
In statiunile din judetul Valcea exista o baza de tratament integrata in baza de cazare.
Baza de tratament analizata in fiecare statiune a judetului Valcea se prezinta
astfel: Calimanesti, incluzand si statiunea Caciulata, atestat documentar in anul 1386, este
situata pe malul drept al Oltetului, intr-un minunat cadru natural.
Este o statiune balneoclimaterica permanent situata pe DN7, la 18km de Ramnicu Valcea, la
altitudinea de 260m.

Frumoasa statiune dispune de izvoare reci si fierbinti care tasnesc de la o adancime de 1200m
si sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adancime. Apele minerale ale statiunii
Climanesti Caciulata sunt atermale, iesind din pamant la o temperatura de 5-15 C cu
exceptia izvorului Bivolari, care este mezotermal cu o temperatura de 19 23 C.
Din punct de vedere al compozitiei chimice apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice,
calcice, magnezice, bromurate si iodurate.
Unele din izvoarele cu ape minerale atermale si termale se folosesc pentru cura interna iar
altele sub forma de bai minerale. Pulverizatii, inhalatii, irigatii in tratamentul intern al
afectiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice si intestinale sau in cura externa (bai
calde sau reci), in bolile terapeutice, echivaland cu cele din Aix les Baines, Eaux Banes
sau Baden Baden.
Pentru a evidentia calitatile terapeutice ale acestor ape, trebuie sa amintim ca doctorul francez,
Joseph Caillat care in 1854 a poposit o vreme pe meleagurile valahe, a procedat in anul 1859
la analiza apelor minerale de la Calimanesti, iar in anul 1869 Imparatul Frantei, Napoleon al
III-lea la recomandarea doctorului Carol Davilla s-a tratat cu apa minerala dusa cu diligenta
de la izvoarele din Calimanesti.
Functionarea statiunii este in regim permanent existand doua baze de tratament cu peste 5000
proceduri pe zi ce functioneaza in cadrul hotelurilor apartinand de S.C. Calimanesti
Caciulata S.A. Aceste baze de tratament sunt dotate cu aparatura medicala moderna ceea ce a
contribuit la un aflux permanent de turisti.
Dotari: instalatii pentru bai calde cu ape minerale in cada si piscina, piscine descoperite cu
ape termale sulfuroase, buvete pentru cura interna, cu ape minerale; instalatii pentru aerosol si
inhalatii; electroterapie si hidroterapie, sali de gimnastica medicala, plaje pe malul Oltului,
sanatoriu pentru copii cu sechele de hepatita epidemica.
Baile Olanesti statiune situata la poalele muntilor Carpati, la 20 km nord-vest de Ramnicu
Valcea este singurul loc din tara unde se efectueaza tratament pentru desensibilizarea
organismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa mineralizata
izotona; de asemenea apele minerale bogate in substante multiple fac adevarate minuni in
tratarea unui spectru larg de afectiuni in cura interna si externa ale tubului digestiv, rnichilor si
cailor urinare, boli de nutritie, afectiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale bolilor
profesionale.
Calitatea curativa a apelor cu o mineralizare de 3 -18 grame/litru rivalizeaza cu cele ale unor
statiuni de peste hotare: Hall Weissbaden, Aix la Chapelle, Aix les Bains, Baden Baden sau
Karlovy Vary.
Apele minerale de la Olanesti au fost analizate din punct de vedere chimic inca din anul 1830.
In anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expozitia Internationala de la Viena.
Baile Govora este un oras predominant balneoclimateric si turistic de interes national.
Statiunea este asezata la o altitudine de peste 360m, la adapostul unor dealuri impadurite de
fag si stejar, intr-un climat puternic ionizat.

Baile Govora este singura statiune din Romania unde raportul dintre aerionii pozitivi si
cei negativi este egal cu 1.
Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate ca si namolul
mineral sunt indicate in tratamentul aparatului locomotor, respirator, O.R.L., sistemul nervos
periferic. Infiintata in anul 1886, statiunea Baile Govora este considerata una dintre cele mai
bogate statiuni in ape iodurate si bromurate din lume, a doua in Europa.
Este unica statiune din tara in care se afla ape minerale cu o compozitie chimica diferentiata
ca: ape sarate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare crenoterapie cu ape
hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice si magneziene. Apele izvoarelor de cura
interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si
clor, dar bogate in bicarbonati.
Dotari: instalatii pentru bai calde cu ape sulfuroase si iodate, instalatii pentru impachetari cu
namol, bai cu acid carbonic, ultra sono aerosoli, Sali de cultura fizica medicala, instalatii
pentru fizioterabie si buvete pentru cura interna.
Statiune sezoniera de interes local subordonata medical Bailor Govora.
Ocnele Mari, foloseste ca factori naturali de cura apele minerale hipotone, atermale,
acumulate in fostele guri de ocna de sare parasita si namolul sapropelic fosil. Apele minerale,
clorurate, sodice, de mare concentratie sunt folosite exclusiv in cure exclusiv externe in cadrul
bazinelor bailor reci de la Ocnele Mari si Ocnita. Namolul sapropelic fosil, utilizat sub forma
de impachetari si bai la Ocnele Mari, se recolteaza din vechile lacuri sarate, mici astazi,
colamtate prin depunerea sarurilor combinate cu diferite microorganisme si diferite materiale.
Apele minerale, clorurate, sodice concentrate si namolul sapropelic fosil sunt utilizate in
tratarea urmatoarelor afectiuni: bolile aparatului locomotor, bolile oaselor si muschilor, bolile
sistemului nervos periferic si bolile aparatului genital feminin.
Statiunea balneoclimaterica permanenta Voineasa se intinde pe o suprafata de 15ha, fiind
amplasata pe valea raului Lotru, la poalele muntelui, pe platoul Poduri, la o altitudine de
cca. 650m fata de Marea Neagra. Localitatea a devenit statiune, cea mai importanta de pe
Valea Lotrului dupa terminarea lucrarilor la hidrocentrala Ciunget Lotru. Dar localitatea este
mult mai veche fiind atestata pentru prima data intr-un hristov al lui Neagoe Basarab, pe la
1520.
Voineasa este renumita si pentru baza sa de tratament pentru diverse afectiuni ale sistemului
nervos, afectiunilor respiratorii, surmenajului si anemiilor.
Mijloace de agrement
Agrementul turistic poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa
asigure turistului si nu numai, o stare de buna dispozitie, sa dea senzatia unei alegeri
excelente.
Agrementul turistic trebuie sa raspunda atat nevoilor turistului cat si agentilor economicio
pentru care reprezinta o sursa de crestere a incasarilor si a competitivitatii unitatilor turistice.

Pentru ca serviciile de agrement sa raspunda nevoilor turistilor trebuie indeplinite trei conditii:
1.
2.
3.

existenta unor echipamente adecvate;

personal cu pregatire adecvata;
existenta unor programe de agrement

Baza tehnico-materiala de agrement cuprinde o gama de mijloace si dotari destinate sa asigure

posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea placuta a tampului liber. In fiecare
statiune din judetul Valcea exista mijloace destinate distractiei cum ar fi: cluburi, sali de
jocuri, baruri si restaurante, popicarie mecanica si bowling. Pe langa acestea mai exista si
terenuri de sport, bazine de inot, unele cu ape termale, posibilitati de pescuit sportiv, sporturi
nautice. Exista, de asemenea posibilitatea organizarii de drumetii in imprejurimi, excursii cu
autocarul pe Valea Oltului si in alte obiective turistice.
Zona turistica a Valcei prezinta numeroase locuri de agrement, fiecare oras avand frumoase si
odihnitoare parcuri. La Ramnicu Valcea, oras imbracat in verdeata exista un minunat loc de
agrement, parcul Zavoi, aproape de centrul orasului. In el sunt numerosi arbori seculari,
izvoare cu apa potabila si sulfuroasa, iar prin canalizxarea unui brat al raului Olanesti, in parc
este amenajat un parc de agrement si un strand. Parcuri si zone verzi se gasesc si in
Calimanesti (Ostrov). Olanesti, Govora, Ocnele Mari.
Capitolul 4
ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI VIITOARE

Capitolul 5
SOLUTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI
VALCEA
5.1 Masuri generale de imbunatatire a activitatii turistice a judetului Valcea
Conceperea unui program de valorificare superioara a potentialului turistic
trebuie sa porneasca de la adevarata realitate existenta in judet ca propunerile de revigorare si
dezvoltare a turismului sa aiba sorti de izbanda. Acest program trebuie sa urmareasca
imbunatatirea calitatii produsului turistic si diversificarea lui, crearea unei imagini pozitive in
randul potentialilor turisti printr-o activitate sustinuta de marketink si promovare.
Plecand de la echipamentele de cazare turistica de care dispune judetul
Valcea putem concluziona ca aceste conditii oferite turistilor sunt necorespunzatoare, din
oferta hoteliera inregistrata reiese ca 1,58% sunt hoteluri de 4 stele, 13,75% sunt unitati de
cazare de 3 stele, 51,32% de 2 stele, 17,46% sunt unitati de 1 stea, iar restul de 15,87%
neclasificate.
Caracterul sezonier al ofertei se reflecta prin aceea ca peste 45% din
capacitatea de cazare turistica este oferita de baze sezoniere, cele mai multe dintre acestea
nefiind echipate pentrua functiona in tot timpul anului.

In ceea ce priveste distribuirea cererii in functie de tipul structurilor de

primire se poate afirma ca cererea este dominata de hoteluri si vile turistice. Cererea are un
varf semnificativ in perioada de vara ceea ce ii confera un caracter sezonier.
Depasirea acestor dificultati necesita investirea de resurse financiare,
materiale si umane in turism si in sectoarele adiacente, dupa niste obiective clare care sa
permita o abordare planificata:

In judet exista zone de atractie turistica in care unitatile de primire lipsesc cu desavarsire.
Este cazul zonei subcarpatice unde se afla o serie de manastiri, care constituie obiective de
mare valoare in circuitul turistic. In aceasta zona este necesara construirea unor moteluri
unde turistii in pelerinaj ar putea inopta sau petrece un weekend. Un caz aparte il
constituie Manastirea Frasinei unde fluxul de turisti este foarte mare tot timpul anului.

Avand in vedere ca manastirea se afla doar la 20km de Municipiul Ramnucu-Valcea

constructia unui mini hotel sau camping ar fi binevenita putand fi si un minunat loc de
petrecere al timpului liber de catre locuitorii zonei urbane (Ramnicu Valcea,
Calimanesti);

Imbunatatirea nivelului de cazare turistica si a altor facilitati a caror stare proasta rezulta
din lipsa de reinvestitii si modernizari. Facilitati ce s-ar putea acorda turistilor sunt
reprezentate de posibilitatea practicarii sporturilor si recreerii, spectacolelor si chiar
posibilitatea ca trustul sa-si efectueze micile cumparaturi din magazinul unitatii de cazare
conferind acestei activitati un caracter placut a timpului liber.
Noile unitati de cazare, in special hotelurile, sa dispuna de o capacitate de cazare cuprinsa
intre 40 60 de paturi, deoarece o unitate de dimensiuni mai mici nu necesita o investitie
foarte mare, sunt mult mai profitabile si mai usor de administrat. Aceste viitoare unitati
trebuie sa respecte normele de protectie a mediului si de integrare in peisajul zonei;
Avand in vedere specificul de baza al statiunilor din judetul Valcea si anume tratamentul
balnear, un accent deosebit trebuie pus pe dotarea acestora cu o baza moderna, de mare
eficienta. Aceasta trebuie sa ofere conditii optime de utilizare complexa a factorilor naturali
de cura, pe baza rezultatelor obtinute in cadrul cercetarii stiintifice medicale. Climatul
propice al acestor statiuni cu temperatra medie a lunii iulie de 20 - 22s C umiditate relativa,
aerul bogat in aerosoli de padure si sare, apele minerale, vanturile slabe, iernile blande,
trebuie valorificate din plin in sensul cresterii numarului de turisti care viziteaza aceste
statiuni;
Amplificarea activitatii de iformare a turistilor prin materiale publicitare (harti turistice,
pliante, brosuri), cu privire la destinatie si circuitele turistice ale judetului Valcea.

Acestea trebuie distribuite prin contracte de colaborare, la marile agentii de turism din tata, la
oficii de posta si la ghiseele de informatii turistice la froniere. Pe teritoriul judetului trebuie
amplasate panouri cu harti care sa prezinte atractiile locale, zonele pitoresti si locurile de
interes acolo unde exista un trafic intens. De asemenea, ar fi necesare implantarea unor ghisee
cu informatii turistice, cu un design atragator usor de observat si identificat, eventual amplasat
langa o statie de benzina, service auto;

In domeniul transportului: modernizarea soselelor, a echipamentelor tehnice ale drumurilor

(telefoane, grupuri sanitare), modernizarea trenurilor (vagon dus, vagon - club);
In domeniul serviciilor: generalizarea rezervarii informatice, extinderea room service,
instituirea unui set de servicii obligatorii si de un anumit nivel calitativ;
In domeniul politicii de pret si promovare: renuntarea la cresterea preturilor fara
imbunatatirea ofertei, manevrarea pretului ca un element mobil de marketing,
cointeresarea lucrarilor (procent de incasari), imbunatatirea programelor publicitare,
participarea la manifestari nationale si internationale cu caracter de publicitate, lansare pe
pietele netraditionale;

In domeniul potentialului turistic initierea unor lucrari de conservare a resurselor turistice

(de restaurare a celor degradate, paralel cu inlaturarea cauzelor ce afecteaza in mod
negativ aceste resurse), identificarea unor noi resurse, dimensionarea optima in consumul
celor neregenerabile (unele resurse balneare, stimularea formelor de turism de vanatoare);
In domeniul cooperarii nationale si internationale cresterea numarului de contracte cu firme
touroperatoare de prestigiu din tara si din strainatate in vederea reluarii de catre acestea a
actiunii de atragere a turistilor, initierea de tratative privind cooperarea cu firme
specializate la echiparea unor statiuni balneare, cooperarea cu firme de renume in vederea
dotarii cu cazinouri, night cluburi, parcuri de distractie.

5.1.1. Strategii de marketing pentru turismul judetului Valcea

Turismul intern al Romaniei a suferit o descrestere semnificativa din 1989
datorita libertatii de a calatori in afara granitelor tarii, cresterii concurentei bunurilor de
consum din import in cadrul venitului disponibil, constrangerilor de natura economica.
Obiectivul urmarit este acela de a incuraja populatia locala si din imediata
vecinatate a judetului, sa-si petreaca vacantele in cadrul judetului si de a face sa creasca partea
din venitul disponibil cheltuita pentru turism, punandu-se accent pe produsele culturale,
istorice si naturale. Un rol important in promovarea turismului valcean il au agentiile de
turism licentiate (AG. ALUTUS, AG. METAXA, AG. METAXA, AG. EXTUR, etc.) pentru
realizarea urmatoarelor prioritati :

Promovarea zonelor de odihna si recreere in cadrul judetului ;

Organizarea si promovarea unor programme turistice, care sa stimuleze cererea turistica,
ca de exemplu :

- drumul vinului in variantele 2-4 zile cu programe speciale de degustari

de vinuri;
- drumul vrajitoarelor program ezoteric in mediul rural, ce cuprinde un
periplu de ghicitoare, descantatoare sau vrajitoarele oltence;
- acasa la marii mesteri populari cojocari, cruceri, tesatori de covoare si
scoarte oltenesti, olari, mesteri ai instrumentelor populare traditionale: ocarina, drambe,
nai;

Promovarea si incurajarea turismului de tineret in perioadele de vacanta;

Profesionalism in acordarea unor informatii cu privire la anumite zone turistice.

Avand in vedere tendinta indicatorilor analizati Numar de turisti cazati si Numar de

innoptari activitatea de publicitate trebie aplificata la maxim pentru a sustine sensul acestor
tendinte.
O componenta esentiala a unui program de marketing reusit ar constitui o
serie de materiale publicitare de calitate care sa satisfaca diversele cerinte ale agentiilor de
turism si ale consumatorilor intr-un mod care sa convinga cu privire la credibilitatea
destinatiei respective:

Brosuri cu informatii la destinatiile turistice care sa nu depaseasca 20 de pagini si sa

furnizeze informatii despre zona turistica a judetului Valcea si date caracteristice

despre produsele turistice principale. Scopul brosurii este de a construi o imagine deci
continutul sau va fi vizual intr-o proportie de 60%.

Brosuri de interes special care sa acopere urmatoarele subiecte:

-

frumusetile muntilor vara si iarna

patrimoniul cultural, istoric (muzee, prezentarea unor costume populare pe

care oamenii de varsta a treia le poarta cu mandrie la diferite evenimente din
viata satului);

Lacul Vidra;

Localitatile Balneo climaterice.

Fiecare brosura va avea forma unui pliant cu cateva pagini, tiparit in patru limbiS engleza,
franceza, spaniola si germana.
-

gama de articole gratuite pe care sa figureze sigla si mesajul promotional.

Aceste articole pot fi: cesti de cafea care sa fie lasate la agentiile turistice, pixuri, port-chei,
pungi din plastic distribuite cu ocazia diferitelor manifestari;
-

infiintarea unor mici puncte de vanzare a unor materiale in cadrul agentiilor

de turism pentru a facilita promovarea efectiva a zonei: etichete de lipit pe
geamuri, articole decorative etc.

Pentru buna desfasurare a activitatii turistice fiecare agentie de turism trebuie sa dispuna de
un ghid al unitatilor de cazare cu detalii despre amplasarea acestora, standarde, facilitati,
servicii si detalii de contactare (telefon, fax).
Aceste materiale publicitare trebuie alese in functie de gradul lor de expunere
atentiei consumatorilor pe parcursul obisnuit al unei zile. O posibilitate ar constitui - afisele
din statiile de autobuz, in orasele judetului, de-a lungul traseelor auto si de cale ferata, in
asociatie cu reclamele din ziare si reviste. Scopul este acela de a aduce numele judetului
Valcea si posibilitatile turistice, in atentia cat mai multor oameni posibili si cat mai des, pentru
a imprima o imagine favorabila destinatiilor turistice.
Efectul programului de publicitate va fi cu atat mai mare daca este insotit de un
volum considerabil de programe editoriale despre turismul valcean in ziare si reviste si la
televiziunea locala, care poate deveni o componenta esentiala a acestui demers.
Concomitent cu modernizarea intregii infrastructuri a turismului este necesara
cooperarea unor instalatii de agrement corespunzatoare tipului de unitate de primire,
modernizarea celor existente, astfel incat intreaga baza tehnico-materiala a judetului Valcea sa
se situeze la standardele mondiale.
5.1.2. Promovarea unor forme de turism

STUDIU DE CAZ
AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII OBARSIA LOTRULUI
Identificarea zonei si alegerea tipului de amenajare
Valea Lotrului si muntii invecinati detin un potential turistic montan de
mare complexitate si varietate, care ofera multiple posibilitati de valorificare in turism. Se
impun astfel aspectele peisagistice montana si alpina, formele glaciare salbatice si
spectaculoase asemanatoare celor din Alpi (cu circuri si vai glaciare, abrupturi tapate cu
grohotisuri si stancarii, creste si varfuri piramidale), defileul si cataractele Lotrului si de
pe alti afluenti, rauri si lacurile glaciare de mare frumusete de la Obarsia Lotrului, lacurile
de acumulare (Vidra, Petrimanu, Galbenu, Malaia, si Balindru) ce imbogatesc valentele
peisagistice si paleta de folosinta (pescuit sportiv, agrement nautic, plaja), importantul
fond cinegetic (urs, mistret, cerb, caprior, capra neagra) si piscicol, amplu domeniu
sociabil din Muntii Latoritei, bioclimatul tonic si stimulent, tezaurul etnofolcloric din
satele de munte, hidrocentralele din zona, intre care Ciunget Lotru, cea mai mare de pe
raurile interioare ce poate fi vizitata.
Aceste variate si bogate resurse turistice favorizeaza dezvoltarea unor
variate forme de turism ce se circumscriu turismului montan: sportul de iarna, odihna si
recreere, drumetie montana si cunoastere, alpinism, vanatoare si pescuit sportiv. De aceea
se propune realizarea unei amenajari plurivoce pe Valea Lotrului, la Obarsia Lotrului, pe
actualul teren ocupat de casute.

Selectia zonei
Cadrul natural
Obarsia Lotrului este situata in nordul judetului Valcea pe Valea Lotrului.
Principala cale de acces este DN7A care, pe Valea Lotrumui Manileasa, face legatura,
prin renumita, Transalpina cu DN67C care traverseaza de la sud la nord la peste 2200m
altitudine, muntii cu valoroase arii turistice limitrofe si anume: Muntii Parang, Muntii
Cindrelului, Muntii Sureanu cu cetatile dacice si culoarul Muresului, Valea Jiului si Tara
Hategului. De asemenea, se poate ajunge si pe calea ferata Piatra Olt Ramnicu Valcea
Sibiu, coborand in statia Lotru si de aici cu mijloace de transport auto.
Zona propusa pentru amenajare se afla pe pitoreasca Vale a Lotrului,
puternic adancita in Muntii Lotrului (2244m) la nord si Muntii Latoritei (2063m) la sud.
Desi e temperat continentala, clima are anumite nuante ce se suprapun
treptelor de relief. Astfel, in zona inaltimilor de peste 2000m temperatura medie anuala
este de 0 C, vanturile sunt puternice.
Principalele rauri care strabat zona sunt Lotru si Latorita si afluentii
acestora. Pe aceste rauri sunt amenajate lacurile de acumulare, Vidra si Malaia, pe Lotru,
Galbenu si Petrimanu pe Latorita.

In muntii Lotrului si Latoritei si pe Valea Lotrului exista o flora variata, de

mare importanta stiintifica: laricele, zada, zambrul si tisa, bulbucii de munte etc.
De asemenea, se intalneste un mare numar de specii de animale, unele
valoroase, ocrotite de lege: acvila de munte, cocosul de munte, capra neagra, rasul, ursul,
capriori, iepuri etc.
Principalele rezervatii ce pot fi vizitate in zona sunt: Rezervatia naturala
Latorita, comuna Malaia, unde se intalnesc exemlare naturale de larice; Jnepenisul
Stricatul din Muntii Lotrului unde se cantoneaza o forma cinegetica valoroasa;
Jnepenisurile Miru Bora din Muntii Latoritei, comuna Voineasa.
Zona propusa pentru amenajare dispune de alimentare cu energie electrica
si se poate alimenta cu apa potabila si menajera. In toate situatiile sunt necesare lucrari de
infrastructura generala si dotari tehnico-edilitare, inclusiv de protejare si conservare a
mediului.
La Obarsia Lotrului cazarea se face in casute, in care se pot instala 187 de
turisti ceea ce este foarte putin in comparatie cu resursele turistice de care dispune zona.
Posibilitati de cazare mai exista in statiunea Vidra (17km distanta de
Obarsia Lotrului), care se afla in curs de conturare. Aceasta statiune dispune de 1100
locuri.
Determinarea gradului de atractivitate
Aprecierea valorilor turistice din zona se face prin determinarea indicelui de
atractivitate, metoda care surprinde influenta fiecarui element al ofertei.
Indicele de atractivitate se determina dupa formula.
I = qiCi, unde:
I indicele de atractivitate
qi ponderea la unitate a fiecarui element al ofertei
Ci nivelul calitativ al alementelor ofertei
I = 1,2,n
C = 1, pentru nivel calitativ scazut
C = 2, pentru nivel calitativ mediu
C = 3, pentru nivel calitativ inalt
Determinarea indicelui de atractivitate a zonei propuse pentru amenajare turistica

Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Resurse
Peisaj
Clima
Retea hidrografica
Fauna de interes cinegetic
Paduri
Rezervatii, monumente ale naturii
Domeniul schiabil
Poluare
Acces rutier
Distanta fata de Ramnucu si de alte zone emitente
TOTAL

qi%
20
12
10
8
13
9
15
1
5
7
100

Ci
3
3
3
2
2
2
3
3
2
2

qiCi
0,6
0,36
0,3
0,16
0,36
0,18
0,45
0,03
0,10
0,14
2,68

I = 2,68
Valoarea indicelui de atractivitate fiind de 2,68 rezulta ca zona este atractiva
din punct de vedere turistic.
Determinarea capacitatii optime de primire
Necesitatea corelarii eforturilor de valorificare a potentialului, cu protejarea
mediului si asigurarea unui complex economic, social, ecologic al zonei impune determinarea
maarimii optime a localizarilor.
Cp = SxK/N 12, unde:
Cp capacitate optima de primire
S suprafata supusa amenajarii
K indice de utilizare
N norma de spatiu pentru o persoana
In suprafata totala ce se propune spre amenajare se vor putea
desfasura urmatoarele activitati turistice:

Picnic suprafata aferenta de 2ha;

Sporturi de iarna suprafata aferenta de 20ha;
Sporturi de vara suprafata aferenta de 1,5ha;
Plaja suprafata aferenta de 1500 de mp;
Plimbari in parc suprafata aferenta 1ha;
Pescuit sportiv suprafata aferenta de 5000mp.

Tabelul nr. 13
Determinarea capacitatii optime de primire
Activitatea
turistica
Picnic
Sporturi de iarna
Sporturi de vara
Plaja
Plimbari in parc
Pescuit sportiv

Norma

Indice de
utilizare(valori intre
0-1)
50 persoaneha
0,5
1100persoaneha
0,63
150-200persoaneha
0,63
2mpnisip+8mpterenpersoana
0,75
100persoaneha
0,13
10mppersoana
0,25

SKN
50
13846
165
112
13
125

Capacitatea optima de primire totala a statiunii este de 14311 turisti.

Determinarea domeniului schiabil
Decizia de amenajare a unei statiuni de sporturi de iarna se bazeaza, in
principal, pe evaluarea domeniului schiabil si, in funtie de acestea, a capacitatii optime de
primire.
Dimensiunile domeniului schiabil se exprima prin lungimea partiilor,
latimea acestora, diferenta de nivel, panta, debitul etc. Fata de aceste elemente se determina
numarul maxim de schiori si corespunzator dimensiunile si structura echipamentelor de
cazare, alimentatie, agrement, transport cablu.
Capacitatea optima de primire a partiilor de schi 13 exprima densitatea
schiorilor pe o partie la un moment dat si se determina cu ajutorul modelului:
DxL
Q =----------, unde:
Z
---------H
D = debitul orar mediu calculat in functie de viteza schiorului si distanta minima de siguranta
intre doi schiori;
L = coeficient de corelatie a debitului in functie de latimea partiei;
Z = diferenta medie de nivel pe care o coboara un schior intr-o zi, in functie de tehnica si
performantele sale;
H = diferenta de nivel a partiei luata in calcul.

Latimea partiei va fi de 30m, iar partia va fi amenajata pentru schiori incepatori si in formare.
Inclinatia pantei este sub 45 grade m, iar diferenta de nivel fiind de cca. 800m.
Inclinatia
Sub 45 grade
D
9 12 persoane
Latimea partiei
15m
20m
L
0,5
0,65
Gradul de pregatire a schiorului
Schiori consacrati
Schiori buni
Schiori avansati
Schiori incepatori

Peste 45 grade
5 8 persoane
30m
1
Z (mzi)
4000
2000
1000
500

12 x1
Q = -------------- = 19,2 schiori
500
800
Elaborarea conceptiei de amenajare
Conturarea si dezvoltarea acestei statiuni se poate realiza pe locul actualelor dotari turistice
( cabana Obarsia Lotrului), unde beneficiaza de o pozitie favorabila fata de caile de
comunicatie, dar si de conditii de relief deosebite.
Statiunea poate fi dezvoltata ca o statiune turistica montana bivalenta pentru sporturi de iarna
si turism estival. De aceea, dotarile si amenajarile se vor efectua astfel incat sa raspunda atat
cerintelor din sezonul de iarna cat si celor din sezonul de vara.
Structura de primire va fi formata din:

2
4
1
1
1

hoteluri de 2 stele 200 locuri;

vile de 3 stele 80 locuri;
motel de 2 stele 50 locuri;
camping de 1 stea - 160 locuri;
cabana de vanatoare 10 locuri.

Alimentatia in statiune se va asigura prin:

Restaurante in hoteluri cu terase acoperite;

1 restaurant cu specific;
Baruri de zi la bowling;
2 baruri de noapte;
Cofetarii, patiserii.

Capacitatea optima de primire a unitatilor de alimentatie va fi de cca. 400 locuri.

Hotelurile vor cuprinde camere cu paturi matrimoniale si camere cu doua paturi. Mobilierul si
lenjeria vor fi de cea mai buna calitate. Mobilierul va fi format din paturi, noptiere, dulap
pentru haine, o masuta si doua fotolii. Camerele vor fi dotate cu aparate de radio si televizoare
color. Pardoseala va fi acoperita cu mocheta de culoare bej, iar draperiile vor avea aceeasi
nuanta cu mocheta.
Vilele vor fi constituite din camere cu doua si trei paturi. Camerele vor fi dotate cu grup
sanitar propriu. Mobilierul va fi format din paturi, o masuta joasa, noptiere, dulap pentru
haine. Mochetele si draperiile vor fi de culoare kaki.
Situat de-a lungul caii rutiere Obarsia Lotrului Vidra, motelul permite automobilistilor sa
aiba, in permanenta, masina la dispozitie. Motelul va fi dotat in camere cu paturi matrimoniale
sau doua paturi. Mobilierul va cuprinde pe langa paturi, dulap de haine, o masuta si doua
fotolii. Pardoseala va fi acoperita cu mocheta de culoare verde deschis. De asemenea,
draperiile vor fi de culoare verde deschis.
Campingul va fi format din suprafete marcate astfel incat sa permita parcarea mijlocului de
transport si instalarea cortului. Campingul va fi imprejmuit pentru a nu permite accesul decat
prin intrarile stabilite pentru turisti.
Terenul pentru camping va fi bine nivelat si acoperit cu gazon. Vor fi plantati arbori si arbusti
astfel incat sa se asigure o umbra confortabila si o ambianta agreabila.
Cabana va fi realizata din lemn si se va compune din cinci camere si o terasa, fiind dotata cu
un grup sanitar propriu. In fiecare camera vor fi paturi, o masuta, un dulap pentru haine, un
cuier de perete sub forma de coarne de cerb. Langa cabana, la umbra a doi copaci, va fi
instalat un hamac.
Unitatile de cazare vor fi prevazute cu instalatie de incalzire centrala si instalatii de aer
conditionat. Unitatile de cazare din statiune vor fi conectate la o retea de calculatoare pentru a
asigura gestiunea eficienta a locurilor de cazare.
Pentru agrement se vor construi: un club, biblioteca cu sala de lectura, o discoteca si o
videoteca, bawling, o sala de jocuri mecanice, sali de biliard, un cinema.
Pentru practicarea sporturilor vor fi amenajate terenuri de sport multifunctionale (volei,
tenis,badminton, etc.). In statiune se vor construi un strand care va fi utilizat in sezonul
estival. Pentru practicarea sporturilor de iarna se va amenaja o partie de schi, care va fi
deservita de instalatii de transport pe cablu (telescaun). Pentru patinaj, pe un teren de tenis se
va amenaja un patinoar artificial cu instalatii de iluminat.
In statiune se va amenaja un parc, unde se vor planta castani, flori , se vor constru mici fantani
arteziene, se vor amplasa bancute. In parc se va amenaja un loc de joaca pentru copii.
Suprafata pentru picnic va fi acoperita cu gazon si plantata cu arbusti.
In zona destinata turismului de vanatoare se vor amenaja terenurile de vanatoare, castelul de
vanatoare, vor fi amenajate punctele de observatie, locurile de panda. Se va amenaja o
platforma de expunnere de focuri de tabara.

In fiecare unitate de cazare vor exista pliante cu harta statiunii si posibilitatile de egrement.
Din statiune se vor putea face numeroase drumetii atat in Muntii Lotrului cat si in Muntii
Latoritei. Pentru aceasta receptia fiecarei unitati de cazare va pune la dispozitie turistilor harti
ale acestor munti. Pentru a facilita accesul in munti marcajele vor fi refacute.
In statiune va functiona un post de radio local care va transmite buletinul zapezii, starea
vremii, stiri diverse si unitati comerciale. Astfel va exista un post de politie, o unitate P.T.T.R.,
bancomate, un birou de turism si o agentie de voiaj, o policlinica si o statie de cazare,
farmacie, frizerie coafura cosmetica.
In statiune va functiona o statie de benzina care va dispune si de un mic atelier de reparatii
auto. De asemenea, vor exista numeroase magazine care vor desface prduse alimentare si
nealimentare: paine, mezeluri, branzeturi, bauturi, cafea, dulciuri, legume si fructe, articole
sportive, foto, muzica, librarie, difuzare presa.
Din statiune se vor putea achizitiona produse artizanale, realizate in judetul Valcea existand in
acest sens puncte de desfacere in incinta unitatilor de cazare.
Pentru realizarea acestei statiuni se propune utilizarea atat a capitalului de stat dar mai ales a
capitalului privat. Pentru aceasta se propune incurajarea initiativei particulare prin acordarea
unor credite pe termen lung si mediu cu dobanda redusa in scopul investitiilor in domeniul
turismului.
5.4.7 Determinarea necesarului de investitii
Tipul de unitate

Cost

Hotel 2 stele
Motel 2 stele
Vila 3 camere
Cabana

600 USD
600USD
800USD
500USD

Sursa: I.C.T.
Pentru construirea hotelului investitia este de:
600 x 200 x 25 = 3 000 000 $
Pentru construirea motelului investitia este de:
600 x 50 x 22,5 = 675 000 $
Pentru construirea vilelor investitia este de:
800 x 80 x 30 = 192 000 $
Pentru construirea cabanei investitia este de:
500 x 10 x 15,2 = 76 000 $

Suprafata necesara pentru

un turist
25,0mp
22,5mp
30,0mp
15,02mp

Investitia pentru cazare este de 5 671 000 $

In lipsa unor normative de investitii 15 am apreciat celelalte amenajari ca fiind 80% din
investitia pentru cazare:
5 671 000 x 1,8 = 10 207 800 $
Investitia totala este de 10 207 800 $
Cu ajutorul unor agentii de turism se va obtine un fond de promovare din partea Ministerului
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Profesii Liberale si Turism, care va constitui un punct de
plecare in asigurarea fondului de investitii necesar realizarii acestui program.
In completarea fondului de promovare asigurat de Ministerului pentru Intreprinderi Mici si
Mijlocii, Profesii Liberale si Turism, impreuna cu Primaria si Prefectura judetului Valcea se
va expune programul de amenajare a statiunii Obarsia Lotrului, in cadrul unor targuri si
expozitii nationale si internationale, unor investitori romani si straini interesati in valorificarea
zonei turistice a Muntilor Latoritei.
5.4.8 Masuri promotionale
In vederea realizarii masurilor propuse, statiunea Obarsia Lotrului va trebui lansata atat pe
piata turistica interna cat si pe cea internationala. Aceasta presupune desfasurarea unei intense
si sustinute activitati de promovare, utilizandu-se cele mai adecvate strategii.
Programul de promovare va avea ca obiective: sa se faca cunoscuta statiunea (notorietatea),
formarea unei imagini favorabile a statiunii si cresterea cererii efective pentru Obarsia
Lotrului.
Ca modalitati de actiune, putem considera: scoaterea in evidenta a calitatii domeniului
schiabil, a calitatii factorilor naturali, a accesibilitatii, precum si a structurilor turistice oferite.
Pe plan international, in cadrul politicii de distributie, produsul turistic Obarsia Lotrului va fi
oferit direct agentiilor de turism.
Pentru promovarea si publicitatea statiunii Obarsia Lotrului se va coopera cu agenti
economici specializati, care au posibilitatea de a elabora si edita material publicitar (brosuri,
pliante, fluturasi). Se va realiza un spot publicitar care va fi difuzat pe postul national de
televiziune. Se va realiza o campanie publicitara in revista de specialitate, reviste de
divertisment, la radio etc.
O alta posibilitate de realizare a promovarii statiunii Obarsia Lotrului este colaborarea cu S.C.
O.N.T. CARPATI S.A. principalul touroperator al Romaniei. El poate introduce informatii
despre statiunea turistica Obarsia Lotrului, in cataloagele marilor firme touroperatoare din
strainatate.
O alta posibilitate de promovare ar fi realizarea prin obiecte promotionale 16 (calendare,
semne de carte, pungi de hartie su de material plastic) si inscriptionarea numelui statiunii pe o
serie de obiecte (pixuri, genti, obiecte de uz personal sau de decoratii) pentru oferirea acestora
cu prilejul deschiderii statiunii, ca amintire clientilor sau unor personalitati prezente.

Desigur sunt multe alte forme ce pot fi utilizate pentru realizarea promovarii.
Dupa deschiderea statiunii promovarea si publicitatea vor fi realizate prin compartimentul de
specialitate S.C. OBARSIA LOTRULUI S.A. Obiectivele avute in vedere vor fi: cresterea
notorietatii statiunii, consolidarea imaginii statiunii si atragerea de noi turisti.
CONCLUZII
1.

Judetul Valcea concentreaza un potential turistic natural si cultural istoric de valoare

nationala si internationala.

Se impun astfel:

Aria montana de mare spectaculozitate cu forme de relief si aspecte peisagistice

(peisaje alpine, glaciare, montane), cu un domeniu schiabil de mare extindere si
fvorabilitate pentru sporturi de iarna, cu fonduri cinegetice reprezentative la nivelul
tarii, cu un valoros tezaur etnofolcloric pe vaile Lotrului si Oltului.
Ambientul natural si uman reconfortant, cu un climat sedativ, linistitor in aria
deluroasa si stimulant in muntii alaturati.
Oglinzile de apa favorabile practicarii sporturilor nautice si agrementului ca si
raurile detinatoare de fond piscicol de mare interes.

Pozitia geografica in apropierea unor zone turistice de mare interes si situarea in cale a unor
fluxuri turistice ce se dirijeaza pe arterele europene (E81, E79, E70) si nationale (DN7,
DN67).
2.

3.

Prin conceptia de dezvoltare si amenajare turistica a zonei montane a judetului Valcea se

urmareste:

Diversificarea ofertei turistice in statiunile Voineasa si Vidra

Crearea unei statiuni montane Obarsia Lotrului

Dezvoltarea si promovarea turismului montan

Dezvoltarea turismului de weekend in zona montana

Dezvoltarea si promovarea turismului rural

Modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice, astfel incat oferta

turistica a zonei montane sa devina competitiva in turismul international.

Propunerile din lucrare vizeaza caile si mijloacele prin care se poate dezvolta si diversifica
oferta turistica montana. In acest sens se propune realizarea unei amenajari plurivoce pe
valea Lotrului, la Obarsia Lotrului, pe locul actualului teren ocupat cu casute.

Zona propusa pentru amenajare dispune de valoroase resurse turistice care favorizeaza
dezvoltarea unor variate forme de turism ce se circumscriu turismului montan: sportul de
iarna, odihna si recreere, drumetie si cunoastere, vanatoare si pescut sportiv.
Statiunea va avea o capacitate de circa 500 de locuri si va fi destinata atat turistilor romani cat
si celor straini.

Pentru practicarea sporturilor de iarna existenta domeniului schiabil din Muntii Latoritei ofera
posibilitatea amenajarii unor partii de schi. Pentru inceput se propune amenajarea unor partii
de schi destinate schiorilor incepatori si schiorilor in formare.
Pentru lansarea pe piata a statiunii Obarsia Lotrului se vor desfasura programe promotionale
care vor avea ca obiective: sa se faca cunoscuta statiunea (notorietatea), formarea unei
imagini favorabile a statiunii, cresterea cererii. Mijloacele de realizare a promovarii vor fi
dintre cele mai diverse: de la campanii in mass-media, editari de materiale publicitare, pana la
realizarea unor cadouri promotionale cu numele statiunii, ce vor fi distribuite primilor clienti
ai statiunii.
4.

In echiparea turistica a zonei montane a judetului Valcea, se are in vedere realizarea

amenajarilor si dotarilor pentru turism si agrement, in special in statiunea Obarsia Lotrului,
ca si participarea la investitie a tuturor agentilor economici indiferent de natura capitalului
si a nationalitatii