LUCRARE DE STAGIU

SEMESTRUL I
ANUL III
2016
STAGIAR: BALASA BARANESCU LARISA
GRUPA I
GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale
1. (1) Societatea Comercial Z (din Romnia) import mrfuri dintr-o ar din afara
U.E. (ex.SUA), pentru care se cunosc urmtoarele date:
- valoarea extern a mrfii 500.000 $
- transport extern (efectuat de furnizor) 10.000$
- taxe vamale 10% x
- comision vamal 2% din valoarea n vam
- TVA 20%
- cursul de schimb 3,28 lei/$
S se nregistreze n contabilitate operaiunile
REZOLVARE:
Initial, se vor calcula valorile in lei ale marfurilor:
FOB( free on board) reprezinta pretul la locul de incarcare marfa = 500.000$*3.28 lei
= 1 640 000 lei ;
CIF( cost insurance and freight) = FOB + transportul si asigurarea= 500.000$ +
10.000$=510.000 $*3.28 lei lei =1 672 800 lei ( 10 000 x 3.28 lei/$ = 32 800 lei);
Taxe vamale = 10%* 1 672 800 lei = 167 280 lei ;
Comision vamal = 2% * 1 672 800 lei = 33 456 lei ;
TVA in vama = 20%* ( 1672 800 lei + 167 280 + 33 456) = 1 873 536 *20% =
374.672 lei
Inregistrari contabile:
-

Platile efectuate in vama avand drept document justificativ extrasul de cont bancar,
inclusiv ordinele de plata:
%
=
446 Taxe vamale
447 Comision vamal
4426 TVA deductibila

5121 Banci in lei

575 408.00 lei

167 280.00 lei
33 456.00 lei
374 672.00 lei

Receptia bunurilor cumparate la o valoare formata din costul marfurilor, costul

transportului, costul asigurarii si valoarea taxelor vamale datorate/achitate in vama,
avand drept documente justificative factura emisa de catre fiecare partener (furnizor
marfa si prestator servicii transport) si polita de asigurare:

371 Marfuri =

%
401 Furnizori
401.1 Furnizori transpor
446 Taxa vamala
447 Comision vamal

1 873 536 lei

1 640 000 lei
32 800 lei
167 280 lei
33 456 lei

Evaluarea la intrare:
La data receptiei bunurilor, la formarea pretului de intrare, importatorul ia in calcul
toate sumele aferente achizitiei respective, asa cum se reglementeaza prin OMFP 1802/2014
astfel:
75. L (1) La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate
la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
a) la cost de achizitie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
Costul de achizitie al unui bun este format din:
- pretul de cumparare;
- taxele de import;
- alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile
fiscale);
- cheltuielile de transport, etc.;
- alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei bunurilor respective (comisioane, taxele
notariale, cheltuieli cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile).
Obligatii fiscale:
- evidentierea in jurnalul pentru cumparari a declaratiei vamale de import, structurata pe
urmatoarele doua elemente:
- baza de impozitare a TVA si - TVA
- completarea si depunerea decontului lunar de TVA, declaratia 300, la randul
denumit livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota 20%"
Plata furnizorului extern la cursul 3.28 lei/$ si a furnziorilor auxiliari (transport
extern)
%=
401 Furnizori
401.1 Furnizori transport

5124 Conturi la banci in valuta 1 672 800 lei

1 640 000 lei
32 800 lei

Inregistrarea eventualelor cheltuieli cu diferentele de curs valutar(daca cursul $

creste)
665 Chelt din dif. de curs = 5124 Conturi la banci in valuta

2.(3) Societatea Comercial X efectueaz export de mrfuri n comision, n SUA

pentru care se cunosc urmtoarele:
- la data de 05.04.N, se factureaz mrfurile clientului extern n condiia de livrare CIF n
valoare de 41000 $;
- valoarea transportului pe parcurs extern facturat de prestatorul extern 1000 $;
- comisionul entitii de export este de 10% din valoarea extern FOB net;
- la data de 06.04.N entitatea de export depune documentele de decontare prin banc i
ncaseaz contravaloarea exportului realizat n valut;
- la data de 08.04.N se face decontarea cu entitatea productoare i prestatorul extern pentru
transport;
- cheltuielile efectuate n contul entitii productoare sunt: comision vamal 200 lei i
comisioane bancare 100 lei;
- cheltuielile proprii efectuate de entitatea de export sunt: salarii ale personalului implicat
4000 lei i amortizare utilaje 1000 lei.
n perioada de derulare a contractului cursul de schimb leu dolar a avut urmtoarea evoluie:
- la 05.04.N : 1 $ = 3 lei
- la 06.04.N : 1 $ = 3,1 lei
- la 08.04.N : 1 $ = 2,9 lei
REZOLVARE:
Prin activitatea de import-export se realizeaz schimbul de bunuri si servicii pe piaa
internaionala si se asigura participarea statelor la cooperarea internaionala, comerul
internaional fiind unul din principalii factori de dezvoltare economica.
Legislaia comunitara privind regimul exporturilor stabilete cadrul general aplicabil
exporturilor din statele Membre ale Comunitii Europene, pe baza principiului libertii de a
exporta. Modalitatea de inregistrare in contabilitate a exporturilor, precum si taxele aferente se
realizeaz pe baza legislaiei naionale in domeniu.
Prile participante in cadrul exportului in comision sunt: vnztorul, cumprtorul si
intermediarul (societatea de export)
Pe cale de consecina, in cazul exportului in comision sunt incheiate 2 contracte:
- un contract de vanzare-cumparare intre vnztor si cumprtorul mrfurilor si
- un contract de comision ncheiat intre exportator si intermediar.
Din punct de vedere juridic, contractele de comision mputernicesc societile
intermediare sa indeplineasca actele de comer in nume propriu, dar in contul clientului, in
schimbul unui comision pentru serviciile prestate. Prin urmare, in cadrul unui contract de
comision nu se transfera proprietatea bunurilor, ci doar se intermediaz contractele de
vanzare-cumparare internaionale.
Din punct de vedere contabil, problema se pune la nivelul societii de intermediere,
in spea cu privire la modalitatea de evideniere in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor.
Exportul de mrfuri in comision genereaz aproximativ aceleai tipuri de venituri si
cheltuieli ca si exportul pe cont propriu, astfel ca in cadrul societilor de intermediere se
nregistreaz venitul din prestarea de servicii si se colecteaz, in scopul intermedierii
exportului, numai cheltuieli de natura cheltuielilor administrative. Celelalte incasari si plai se
fac in contul terilor (exportator si entiti prestatoare de servicii), reflectarea lor in
contabilitate efectuandu-se cu ajutorul conturilor de teri in contrapartida cu cele de trezorerie.

Potrivit reglementarilor contabile, sumele colectate de ntreprindere in numele unor

tere parti, inclusiv in cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezint venit al
societii comerciale din activitatea curenta. In aceasta situaie, veniturile din activitatea
curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Pornind de la aceste considerente contabile, reiese ca recunoaterea veniturilor se face
de ctre societatea P si X astfel:
Societatea P emite factura de vnzare ctre X. Aceasta factura va fi nregistrata de
ctre P pe conturi de venituri.
Societatea X, adic comisionarul, va emite factura ctre beneficiarul mrfii B din afara
UE. In baza declaraiei vamale de export si a facturii externe emise, X va recunoate in
evidenta sa contabila numai valoarea comisionului sau:
411 client extern =

%
704

venituri din prestri servicii - comisionul facturat

401X valoare marfa primita de la furnizor (fara TVA).

si 4426 = 401X

cu TVA aferenta.

Din punct de vedere al taxei pe valoarea adugata, Legea 571/2003 privind Codul fiscal,
incadreaza aceasta operaiune astfel:
a) Vnzarea mrfurilor de la comitent P,ctre comisionar X, se face in regim de taxare.
P va emite factura de vnzare ctre X, cu TVA.
411 client - comisionar =

% - cu valoarea mrfii + TVA

707 venituri din vazari de mrfuri
4427 colectata

b) Factura externa emisa de comisionar ctre beneficiarul mrfurilor exportate se emite

in regim de scutire cu drept de deducere.
Art. 128: (2) Se considera ca o persoana impozabila, care acioneaz in nume propriu, dar in
contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achiziionat si
livrat bunurile respective ea insasi, in condiiile stabilite prin norme. HG 44/2004:
(2) In sensul art. 128 alin. (2) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui
contract de comision la cumprare sau la vnzare se considera livrare de bunuri atunci cnd
comisionarul acioneaz in nume propriu, dar in contul clientului. Comisionarul este
considerat din punct de vedere al taxei, cumprtor si revanzator al bunurilor, indiferent
daca acioneaz in contul vnztorului sau cumprtorului, comitent, procednd astfel:
a) primete de la vnztor o factura sau orice alt document ce servete drept factura emisa
pe numele sau, si
b) emite o factura sau orice alt document ce servete drept factura cumprtorului.
Ca urmare, din punct de vedere al taxei pe valoarea adugata, comisionarul se considera
cumprtor- revanzator. In decontul de TVA intocmit de comisionar, acesta va inscrie valoarea
totala a facturii emise ctre beneficiarul extern, si nu numai valoarea comisionului .
Astfel:
Societatea comerciala X comisionar, efectueaza export in comision ( SUA )
P producator ----> X societate export in comision----->B beneficiar
(SUA)
T soc.transport extern
Se cunosc datele :
4

1 ) 05.04.N se factureaza marfuri in comision 41 000 $ 1$ = 3lei (123 000 lei)

transport pe parcurs extern 1 000 $
1$ = 3lei ( 3 000lei)
comision 10 % din valoarea externa FOB net 1$ =3lei
2) 06.04.N Incasarea c/val 411 B
1$ =3, 1 lei
3) 08.04.N Decondarea cu societatea producatoare si de transport 1$ = 2, 9 lei
4) Cheltuieli efectuate de Xc in contul P = comsion vamal 200 lei, si comsion
bancar 100 lei .
CIF Acronim de la Cost, Insurance, Freight, care nseamn "cost, asigurare i
navlu" adic taxare n totalitate. Termenul care desemneaz stabilirea preurilor sau valorii
unui bun prin includerea tuturor cheltuielilor, cunoscute drept COSTURI DE TRANSFER,
efectuate pentru livrarea bunului la punctul de consum. Acest procedeu se deosebete de
cel numit FOB (acronim de la Free on board, adic "franco la bord") care exclude costurile
de transfer. n comerul maritim britanic, importurile sunt determinate n sistemul CIF, iar
exporturile n sistemul FOB. Totui, n calculul BALANEI DE PLI, i importurile, i
exporturile se calculeaz n sistemul FOB. Astfel, costurile de transfer sunt considerate
costuri INVIZIBILE.
Elemente de calcul pentru factura externa de uz intern
ELEMENTE
1
2
3
4
5
6

Valoare
valuta $
41 000
1 000
40 000
4 000
36 000

Val. Ext. CIF pt client B

Transp extern
Val ext FOB
Comision 10% pt X-comisionar (din FOB)
Suma pt producator P vanzator -furnizor
Alte cheltuieli
1 ) facturarea 05.04.N

411 B =

%
401 P
704
401 T (408)

Valoare LEI
1 $ = 3 lei
123 000
3 000
120 000
12 000
108 000
200,100,4000,1000

CONT
411 B
401T
704
401P
CL 6

05.04.N

123 000 val CIF

108 000 val FOB net
12 000
=FOB
3 000

CIF

2 ) Incasarea pe 06.04.N ,
( 41.000 x 3,1) 127 100

411 B => 1 $ = 3, 1

5124

411 B
765

123 000
4 000

3 ) 08.04.N Daca este 408 (facturi nesosite) transportul => vine factura
si daca are acelasi curs valutar

408 = 401 3000

Decontarea transportului

3000 401 T = 5124 2900 ( 1000 $ x 2, 9 lei/)

765 3600

4 ) Cheltuieli efectuate de Xc
635
627
641
681

= 446
= 5124
=
421
=
281

200
100
4000
1000

3. (20). Bilanul intermediar de lichidare a SC D, naintea operaiunilor de partaj

prezint urmtoarele informaii:
Capital social 300.000 um;
Rezerve legale 40.000 um;
Profit net 60.000 um;
Conturi la bnci 400.000 um;
Contabilizai operaiunile de partaj n cazul a 2 acionari X care dein 60% din capitalul social
i Z 40%.
REZOLVARE:
Se inregistreaza operatiunile de partaj intre cei doi asociati:
1) Se distribuie rezervele legale:

1061

%
456 X(60%)
456 Z(40%)

40 000
24 000
16 000

Se impoziteaza cu 16% impozit profit ( s-a constituit din profit brut):

%
456 X(60%)
456 Z(40%)

441

6 400
3 840
2 560

446

5 376
3 226
2 150

Se impoziteza 16% impozit pe dividende:

16 % (40 000- 6 400) = 5 376

%
456 X(60%)
456 Z(40%)

Se platesc impozitul pe profit si impozitul pe dividende:

%
441

5121

11 776
6 400
6

446

5 376

Se plateste contravaloarea rezervei repartizate asociatilor:

%
456 X(60%)
456 Z(40%)
2)

5121

28 224
16 934
11 290

Se distribuie profitul 60 000 lei

121

%
456 X(60%)
456 Z(40%)

60 000
36 000
24 000

Se impoziteaza 16% impozit pe dividende:

16%

60 000 = 9 600 lei

%
=
456 X(60%)
456 Z(40%)

446

9 600
5 760
4 800

Se plateste c/val profitlui repartzat:

%
456 X(60%)
456 Z(40%)

5121

50 400
30 160
20 160

3) Se distribuie capitalul social celor doi asociati:

1012

%
300 000
456 X(60%) 180 000
456 Z(40%) 120 000

4.(36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achiziionat o instalaie n

urmtoarele condiii: pre negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul,
instalarea i probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem c, prin contractul de
licen, societatea are obligaia ca la sfritul perioadei de exploatare s ndeprteze instalaia
i s restaureze amplasamentul. Valoarea actualizat a cheltuielilor necesare pentru
ndeplinirea obligaiilor contractuale este estimat la 10.000 u.m. S se contabilizeze achiziia
utilajului i recunoaterea cheltuielilor necesare pentru ndeprtarea instalaiei n conformitate
cu IAS 16.

REZOLVARE:
Se inregstreaza achizitia instalatiei:

2131 = % 330 000

401
300 000
401.1
20 000
1513
10 000
4426 = 401
4426 = 401.1

72 000
4 800

330 000 : n ani functionare pana la dezinstalare)

6811 = 2813

(n ani functionare pana la dezinstalare)

La dezinstalare

6024 = %
1513 = 7813

10 000
10 000

5. (37). Conducerea unei ntreprinderi decide s reevalueze construciile sale. Activele n

cauz au fost achiziionate la un cost de 800.000 u.m. i sunt amortizate pentru suma de 200.000
u.m. Valoarea just a construciilor determinat de experi este de 900.000 u.m. S se
contabilizeze operaia dereevaluare n conformitate cu IAS 16, tiind c societatea folosete
procedeul de reevaluare a valorii brute.
REZOLVARE:

Elamente
reevaluate
Valoare contabila
bruta
Amortizare
contabila
Valoare contabila
neta

Valoare contabila
bruta
Col 1
800 000

Valoare reevaluata
Col 2= col 1 x k

Diferente
Col 3 = col 2 col 1

1 200 000

400 000

200 000

300 000

100 000

600 000

900 000

300 000

Metoda vavorii brute

k =

= 1,5

212

= 102 500 000

150

= 2812 100 000

Sau metoda valorii nete

2812
212

= 212

200 000

= 105 300 000

6. (51). O societate cu capital social de 100.000 lei n care asociai sunt o persoan fizic
cu aport la capitalul social de 40% i o persoan juridic cu aport la capitalul social de 60%,
au nregistrat n primul an de activitate un profit net de 60.000 lei. Adunarea general a
asociailor a hotart n luna martie a anului urmtor ca profitul net s fie repartizat pentru
constituirea rezervei legale i diferena ca dividende care s fie achitate n luna urmtoare. S
se efectueze nregistrrile in contabilitate a acestor operaiuni.
REZOLVARE:
Profitul brut B
B - 16% B = 60000
B (1 0.16) = 60000
B = 60000 : 0.84 = 71 428,57
Calculul rezervei legale din profitul brut
5% 71 428.57 = 3 570
129 = 1061

(20 % 100 000 = 20 000 este mai mare si il alegem pe 3 570)

3 570

Reportam rezultatul net:

121 = 117

56 430 (60 000 - 3570 )

Repartizarea rezultatului reportat:

117 =

%
56 430
457 (40%) 22 572
457(60%) 33 858

Impozitarea dividendelor:
%
=
457 (40%)
457(60%)

%
446(40%)
446(60%)

9 029
3 612
5 417

Plata impozitului pe dividene:

% =
5121
446(40%)
446(60%)

9029
3 612
5 417

Plata dividendelor:
%
=
457 (40%)
457(603%)

5121

47 401
18 960
28 440

10

GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1.
prezentare.

(12.) Opinia fr rezerve dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de

REZOLVARE:
Opinia fara rezerve dar cu paragraf de observatii (rapoarte modificate) evidentiaza un
aspect ce afecteaz situaiile financiare i care este inclus ntr-o not la situaiile financiare,
care dezbate problema mai pe larg. Adugarea unui astfel de paragraf de evideniere a
aspectelor nu afecteaz opinia auditorului. Este de preferat ca paragraful s fie inclus dup
paragraful referitor la opinie i, de regul, va face referire la faptul c opinia auditorului nu
este o opinie cu rezerve n aceast privin. Pot aparea paragrafe de modificare a RA in cazul
afectarii continuitatii activitatii sau n cazul n care exist o incertitudine semnificativ (alta
dect o problem de continuitate a activitii), a crei rezoluie depinde de evenimente viitoare
i care poate afecta situaiile financiare.
Prezentare: n opinia noastr (restul cuvintelor sunt aceleai cu cele ilustrate n
paragraful referitor la opinie, paragraful 28 de mai sus). Fr a ne exprima rezerve n opinia
noastr, atragem atenia asupra Notei X din situaiile financiare. Compania este dat n
judecat fiind acuzat de nclcarea unor drepturi de licen, cerndu-se plata redevenelor i
pagube punitive. Compania a ntreprins o aciune de ntmpinare i au avut loc audieri
preliminare, fiind n desfurare procese n cazul ambelor aciuni.
n prezent, nu pot fi determinate rezultatele, iar n situaiile financiare nu s-au
constituit provizioane pentru nici una din obligaiile ce pot rezulta.
2. (14.) Cine sunt utilizatorii situaiilor financiare?
REZOLVARE:
Utilizatorii situaiilor financiare anuale includ investitorii actuali i poteniali, personalul
angajat, creditorii, furnizorii, clienii, instituiile statului i alte autoriti, precum i publicul. Acetia
utilizeaz situaiile financiare pentru a-i satisface o parte din necesitile lor de informaii. n funcie
de prile interesate, necesitile de informaii pot include urmtoarele:
Investitorii. Ofertanii de capital purttor de risc i consultanii lor sunt preocupai de riscul inerent
tranzaciilor i de rentabilitatea investiiilor lor. Ei au nevoie de informaii pentru a decide dac ar
trebui s cumpere, s pstreze sau s vnd instrumente de capital. Acionarii sunt interesai i de
informaii care le permit s evalueze capacitatea entitii de a plti dividende.
Angajaii. Personalul angajat i grupurile sale reprezentative sunt interesai de informaii privind
stabilitatea i profitabilitatea angajatorilor lor. Acetia sunt interesai i de informaii care le permit s
evalueze capacitatea entitii de a oferi remuneraii, pensii i alte beneficii de pensionare, precum i
oportuniti profesionale.
Creditorii. Creditorii sunt interesai de informaii care le permit s determine dac mprumuturile
acordate i dobnzile aferente vor fi rambursate la scaden.
Furnizorii i ali creditori. Furnizorii i ali creditori sunt interesai de informaii care le permit s
determine dac sumele care le sunt datorate vor fi pltite la scaden. Furnizorii i ali creditori sunt, n

11

general, interesai de entitate pe o perioad mai scurt dect creditorii, cu excepia cazului n care ei
sunt dependeni de continuitatea activitii entitii, atunci cnd aceasta este un client major.
Clienii. Clienii sunt interesai de informaii despre continuitatea activitii unei entiti, n special
atunci cnd au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiv sau sunt dependeni de ea.
Instituiile statului i alte autoriti. Instituiile statului i alte autoriti sunt interesate de alocarea
resurselor i implicit de activitatea entitilor. Acestea solicit informaii pentru a reglementa
activitatea entitilor, pentru a determina politica fiscal i ca baz pentru calculul venitului naional i
al altor indicatori statistici similari.
Publicul. Entitile pot afecta publicul n diferite moduri. De exemplu, entitile pot avea o
contribuie substanial la economia local n multe moduri, mai ales prin numrul de angajai i
colaborarea cu furnizorii locali. Situaiile financiare pot ajuta publicul furniznd informaii referitoare
la evoluiile recente i tendinele legate de prosperitatea entitii i a sferei de activitate a acesteia.

3. (15) Explicai noiunea de bilan.

REZOLVARE:
Pentru realizarea functiilor contabilitatii: de informare, decizie si control, este necesar ca n
urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informatiile generate de conturi si
calculele contabile, n documente de sinteza expresiv si relevante, accesibile nu numai specialistilor, ci
si celor interesati de gestiunea unitatii patrimoniale n calitate de: investitor, administrator, banca,
creditor, fiscalitate si alte organisme economice si sociale. Aceste documente de sinteza constituie
obiectul de baza al contabilitatii financiare, deoarece redau o imagine fidela asupra situatiei
patrimoniale, rezultatelor si situatiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii82/1991, toti agentii
economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligati sa ntocmeasca bilant contabil.
Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil
contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra
rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune:
respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii bilantului de
deschidere cu cel de nchidere, a noncompensarii;
posturile nscrise n bilant trebuie sa corespunda cu datele nregistrate n contabilitate, puse de
acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul propriu-zis
este un tablou care cuprinde n forma sintetica si n expresie valorica mijloacele economice
patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un
moment dat.
Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale la nchiderea exercitiului, precum si n celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.
Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le ndeplineste:
1) functia de generalizare a datelor contabilitatii;
2) functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;
3) functia previzionala.
1) Functia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a informatiilor izvoraste din
necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, ntr-un
numar restrns de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economicofinanciare a unitatii patrimoniale.

12

2) Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se manifesta prin aceea ca, pe baza
bilantului contabil se analizeaza periodic, gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se
identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.
Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratie, managerii unitatilor patrimoniale
analizeaza periodic situatia economico-financiara, pe baza bilantului contabil, a anexelor sale si a
raportului de gestiune, componente de baza ale darii de seama contabile.
3) Functia previzionala consta n posibilitatea oferita de bilant de a orienta activitatea viitoare. n
acest scop, ntocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pentru perioadele urmatoare se
fundamenteaza pe situatia patrimoniala si a rezultatelor din perioada considerata baza de raportare.

4. (16) Ce este contul de profit i pierdere?

REZOLVARE:
Rezultatul exerciiului reprezint, n contabilitate, diferena dintre venituri i cheltuieli,
materializate n profit sau pierderi, motiv pentru care mai este denumit i Contul de profit i pierdere.
n situaia n care veniturile > cheltuielile = profit,
n situaia invers, veniturile < cheltuielile = pierderi.
Contul de profit i pierdere nu are forma unui cont obi nuit, el prezint veniturile i cheltuielile ntr-o
anumit succesiune, astfel nct, pentru toi indicatorii sau elementele din structura sa, con ine date de
la finele exerciiului financiar ncheiat, precum i de la sfr itul celui precedent.
Prin compararea datelor exerciiului financiar ncheiat cu datele exerci iului financiar precedent se
poate concluziona dac activitatea agentului economic este rentabil sau nerentabil. De asemenea,
prin analizarea contului de profit i pierdere, se poate constata care dintre indicatorii realiza i au
influenat pozitiv sau negativ activitatea agentului economic.
Formatul contului de profit i pierdere conform Directivelor europene, n varianta cont cu prezentarea
cheltuielilor dup destinaia lor:

Elemente de cheltuieli
n exerciiul financiar

Elemente de venituri
n exerciiul financiar

1. Costurile de producie ale prestaiilor furnizate,

pentru realizarea cifrei de afaceri (inclusiv
corectrile de valoare)

1. Mrimea net a cifrei de afaceri

2. Costurile de distribuie (inclusiv corectrile de

valoare)

2. Alte venituri din exploatare

3. Cheltuielile generale de
(inclusiv corectrile de valoare)

administraie 3. Venituri care provin din participaii, cu menionarea

separat a celor care provin de la ntreprinderi legate

4. Corectrile de valoare privind imobilizrile

financiare i valorile mobiliare aparinnd
activului circulant

4. Venituri care provin din alte valori mobiliare i din

creane ale activului imobilizat, cu menionarea
separat a celor care provin de la ntreprinderile legate

5. Dobnzi i cheltuieli asimilate, cu

5. Alte dobnzi i venituri asimilate, cu menionarea
menionarea separat a celor care vizeaz
separat a celor care provin de la ntreprinderile legate
ntreprinderile legate
6. Impozitul asupra rezultatului care provine
6. Rezultatul care provine din activiti ordinare
din activiti ordinare, dup impozitare
7. Rezultatul care provine
ordinare, dup impozitare

din

activiti

7. Venituri excepionale

8. Cheltuieli excepionale

8. Rezultatul exerciiului

9. Impozitul asupra rezultatului excepional

--

10. Alte impozite care nu figureaz la posturile

-anterioare

13

11. Rezultatul exerciiului

--

5. (18) Ce este situaia fluxurilor de trezorerie?

REZOLVARE:
IAS 7 "Situatia fluxurilor de trezorerie" stabileste cerinte privind prezentarea
situatiilor fluxurilor de numerar si informatiile pe care trebuie sa le contina. Informatiile
privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza
de evaluare capacitatii ntreprinderii de a genera numerar si a nevoilor sale pentru utilizarea
fluxurilor de numerar respective. Asa cum sunt definite n IAS 7 "Situatia fluxurilor de
trezorerie", numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere,
iar echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt si extrem de lichide
care sunt usor convertibile n sume cunoscute de numerar si al caror risc de schimbare a
valorii este insignifiant. n cadrul tabloului, operatiile de numerar sunt grupate pe trei
activitati, exploatare, investitie si finantare. Pentru fiecare functie pornind de la analiza
comparativa ncasari si plati, se determina fluxurile de numerar ce intra sau ies, si
echivalentele de numerar.
6.

(24) Ce etape trebuiesc respectate pentru obinerea elementelor probante care s

permit o asigurare a calitii situaiilor financiare?

REZOLVARE:
Def. = Elemente probante ntr-o misiune de audit =informatii obtinute de auditor
pentru a ajunge la concluzii pe care acesta si va fonda opinia. Aceste informatii constau n
documente justificative, contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt
coroborate cu informatii din alte surse.
Rol = Elementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra
situatiilor financiare.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate
pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: 1.s fie suficiente - Caracterul suficient se
stabileste n raport cu numrul de elemente probante colectate ; 2. s fie juste (adecvate).
Caracterul just se aprecieaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor si
presupune ca auditorul sa se sprijine pe probe care nu sunt concludente prin ele insele dar care
contribuie la formarea convingerii sale.
Aceasta activitate desfasurata de catre auditorul financiar este o etapa importanta in cadrul
misiunii sale, deoarece este etapa care urmeaza dupa ce auditorul a acceptat misiunea de audit
financiar contabil. Principalele aspecte avute in vedere de catre auditor se refera la obtinerea
de informatii cu caracter general care sunt utile in procesul planificarii misiunii de audit
financiar contabil.
Concret, etapele orientarii si planificarii unei misiuni de audit financiar contabil sunt
urmatoarele: a) culegerea si prelucrarea de informatii cu caracter general privind activitatea

14

desfasurata de catre intreprindere; b) identificarea domeniilor semnificative = sisteme si

conturi semnificative ; c) intocmirea planului de audit care cuprinde : determinarea
controalelor si intinderea acestora in rap cu pragul de semnificatie; organizarea lucrarilor de
audit a.i. sa fie atins obiectivul de a certifica situatia financiara in mod rational ;d) intocmirea
programului de lucru al auditului financiar contabil; e) supervizarea misiunii de catre
conducatorul acesteia
7.

(27) Care sunt tipurile de raport pe care le poate ntocmi expertul contabil la finele
misiunii de examinare a contabilittii, ntocmire, semnare i prezentare a situaiilor
financiare?

REZOLVARE:
Tipuri de raport conform Standard profesional 22 emis de CECCAR:
- Raport fr observaii
- Raport cu observaii (dezacord sau incertitudine)
- Raport cu observaii (limitri)
- Raport cu refuz de atestare (dezacord sau incertitudine)
- Raport cu refuz de atestare (limitri)
- Raport privind examinarea contabilitii, ntocmirea i prezentarea situaiilor
financiare pentru societile care sunt obligate s aib auditori statutari sau cenzori.

15

GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor

1. (17) Situaia stocurilor de materii prime n cursul lunii august este: 1.08.
sold iniial 10 buc x 1 lei/bucat; 5.08. intrri 20 buc x 2 lei/bucat; 10.08. intrri 30 buc x 3
lei/bucat; 20.08 intrri 40 buc x 4 lei/bucat; 30.08.intrri 5 buc x 4,5 lei/bucat; ieiri pe
18.08. 55 buc i pe 25.08 43 buc. La ieirea din gestiune se utilizeaz metoda FIFO (primul
intrat primul ieit).
Stabilii valoarea ieirilor din 18.08
REZOLVARE:
Data
01.08
05.08
10.08
18.08

Sold initial
10 buc x 1 leu/buc
20 buc x 2 lei/buc
30 buc x 3 lei/buc
55 buc:
10 buc x 1 leu/buc = 10 lei
20 buc x 2 lei/buc = 40 lei
25 buc x 3 lei/buc = 75 lei

Intrari

Iesiri

40 lei
90 lei
125 lei

Sold final
10 lei
50 lei
140 lei
15 lei
(5 buc x 3
lei/buc)

2. (11) Creanele fa de clienii externi ai firmei sunt n sum de 20.000 euro,

din care:
- 60% sunt n termen de ncasare;
- 30% au o vechime de 4 luni i prezint un risc de nencasare de 25%;
- 10% sunt mai vechi de 1 an.
Care este valoarea actual a creanelor (1 euro = 4,25 lei) ?
REZOLVARE:
Provizion 20.000 EURO x 30% x 25% = 1.500 EURO
Creane = 20.000 EURO 1.500 EURO = 18.500 EURO x 4,25 lei/EURO = 78.625 lei.
3. (1) Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint
urmtorul bilant economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000;
creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve
10.000; disponibilitti 20.000.
REZOLVARE:
Metoda aditiv: Valoarea patrimoniala de baza = Capitaluri proprii +/-Diferene din
reevaluare = 70.000 capital social + 50.000 diferene din reevaluare + 10.000 profit +
10.000 rezerve = 140.000
Metoda substractiv: Valoarea patrimoniala de baza = Active Totale Datorii totale =
60.000 imobilizri 640.000 obligaii + 400.000 creane + 300.000 stocuri + 20.000
disponinbiliti = 140.000
4. (14.) Un utilaj nregistrat iniial la valoare de 60.000 lei, si cu o durat de
utilizare de 10 ani se reevalueaz succesiv stabilindu-se urmtoarele valori juste:
a) dup 2 ani Vj1 = 80.000 lei;
16

b) dup 5 ani Vj2 = 40. 000 lei;

c) dup 8 ani VJ3 = 10.000 lei.
Care este nivelul rezervei din reevaluare dup ultima reevaluare?
REZOLVARE:
a) 213 = 105
b) 105 = 213
0 lei

20.000 lei (80.000 lei 60.000 lei)

20.000 lei si 658 = 213 20.000 lei

5. (33) Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode,
cunoscnd urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa
10.000; banca 150.000; cheltuieli de nfiintare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000;
stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital
social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
REZOLVARE:
Metoda aditiv: ANC = Capitaluri proprii +/-Diferene din reevaluare = 100.000 capital
social + 10.000 rezerve + 55.000 profit - 15.000 cheltuieli de infiintare + 80.000 venituri
anticipate = 230.000
Metoda substractiv: ANC = Active Totale Datorii totale = 10.000 casa + 150.000 banca +
200.000 cldiri + 250.000 echipamente + 300.000 stocuri 400.000 furnizori - 80.000
creditori 200.000 mprumuturi bancare t.l. = 230.000

17

GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi

1.
(33)
Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce
fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date:
prima de fuziune 5.600 lei; societatea B: active diverse 40.000 lei, datorii 12.000 lei.
Societatea A:
numrul de aciuni 10.000 de titluri, valoarea nominal 8 lei/aciune, plusvaloarea din
reevaluarea imobilizrilor 10.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A.
REZOLVARE:
ANC Societatea B = 40.000 lei active diverse 12.000 lei datorii = 28.000 lei
ANC societatea A = 80.000 lei capital social + 10.000 lei plusvaloare imobilizri = 90.000 lei
Valoare de pia aciune A = 90.000 lei : 10.000 titluri = 9 lei/titlu
Numr de titluri de emis pentru B la valoare nominal = 28.000 lei : 8 lei/titlu = 3.500 titluri
Capital propriu Capital social = 90.000 lei + 28.000 lei 108.000 lei = 10.000 lei
2. (49) Din bilanul celor dou societi intrate n fuziune rezult: Societatea A: active
diverse 41.600 lei, datorii 9.100 lei, numr de aciuni 5.200, valoarea nominal 6 lei / aciune.
Societatea B:
active diverse 30.000 lei, datorii 8.625 lei, numr de aciuni 2.500, valoare nominal 6
lei/aciune.
Absorbitul deine la absorbant 1.000 de aciuni achiziionate cu 5 lei/aciune.

REZOLVARE:
ANC A = 41.600 lei 9.100 lei = 32.500 lei : 5.200 aciuni = 6,25 lei/aciune
ANC B = 30.000 lei 8.625 lei = 21.375 lei : 6,25 lei/aciune = 3.420 aciuni
3. (58) Din bilanul celor 2 societi intrate n fuziune rezult:
Soc A: activ real evaluat 64.000 lei, datorii 6.160 lei, nr de aciuni 5.000, valoare nominal 4
lei/aciune.
Soc.B: activ real evaluat 122.000 lei, datorii 21.200 lei, nr de aciuni 10.000, valoare nominal
4 lei/aciune.
A deine la B 2.000 aciuni achiziionate cu 18 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis?
REZOLVARE:
ANC A = 64.000 lei 6.160 lei = 57.840 lei
ANC B = 122.000 lei 21.200 lei = 100.800 lei
2.000 aciuni = 6.714 aciuni

: 5.000 aciuni = 11,568 lei/aciune

: 11,568 lei/aciune = 8.714 aciuni

18

GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1.
(25.) Explicai calitatea persoanelor care, pot coordona activitatea de audit
intern n cadrul Entitii
REZOLVARE:
Responsabilii pentru organizarea activitii de audit intern, coordonarea
lucrrilor/angajamentelor i semnarea rapoartelor de audit intern trebuie, potrivit Art.23 din
OUG 75/1999, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, s aib calitatea de
auditor financiar.
Conductorul Executiv al Auditului
Conductorul executiv al auditului reprezint o persoan ce ocup o funcie
superioar, responsabil pentru conducerea eficace a activitii de audit intern n conformitate
cu carta auditului intern, Definiia Auditului Intern, Codul de Etic i Standardele.
Conductorul executiv al auditului sau alii care raporteaz acestuia vor deine certificrile
profesionale i competenele adecvate. Denumirea funciei conductorului executiv al
auditului poate varia n cadrul organizaiilor.

2. (47) Care sunt etapele misiunii de audit intern

REZOLVARE:
Organizarea unei misiuni de audit intern presupune parcurgerea, urmatoarelor etape:

planificarea activitatii de audit intern bazata pe riscurile determinate si potentiale, pe

de o parte, si definirea obiectivelor misiunii in acord cu obiectivele organizatiei, pe de
alta parte;

comunicarea catre conducerea generala si consiliul de administratie a programului de

audit si a modificarilor importante care ar putea interveni in cursul exercitarii
activitatii;

asigurarea ca resursele alocate acestei activitati sunt adecvate, suficiente si utilizate in

mod rational in vederea realizarii programului aprobat;

elaborarea unui program de lucru care sa permita indeplinirea obiectivelor misiunii de

audit intern;

identificarea, analiza, evaluarea si documentarea informatiilor necesare, credibile,

relevante si utile, in vederea indeplinirii obiectivelor misiunii;
19

identificarea si evaluarea expunerilor semnificative la risc si imbunatatirea sistemelor

de management al riscurilor si de control;

coordonarea activitatii cu ceilalti prestatori interni si externi de servicii de asigurare si

de consultanta astfel incat sa asigure o acoperire adecvata a activitatilor si sa evite
suprapunerile acestora;

informarea conducerii cu privire la obiectivele si sfera de activitate a misiunii, precum

si la concluziile, recomandarile si planurile de actiune; comunicarea trebuie sa fie
exacta, obiectiva, clara, concisa, constructiva, completa si realizata in timp util;

evaluarea relevantei si eficacitatii mecanismului de control privind guvernarea

organizatiei, operatiunile si sistemele de informare ale acesteia;

adoptarea unui proces de monitorizare care sa asigure implementarea eficace a

deciziilor de management, sau asumarea riscului de catre conducerea generala de a nu
intreprinde nici o actiune corectiva.
Auditorii interni trebuie sa transmita periodic conducerii organizatiei natura, domeniul

si rezultatele generale ale misiunilor indeplinite, si alocarea resurselor de audit.

20

GRUPA III - Categoria III Expertize contabile

1 .( 5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiz judiciar de natur civil, a constatat
dup studierea dosarului, c pentru e exprima o opinie motivat, mai sunt necesare documente
cu caracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui s procedeze. Argumentai
rspunsul
REZOLVARE :
Art. 330 Noul Cod de Procedur Civil ncuviinarea expertizei Probele Judecata
Art. 330
ncuviinarea expertizei
(1) Cnd, pentru lmurirea unor mprejurri de fapt, instana consider necesar s
cunoasc prerea unor specialiti, va numi, la cererea prilor ori din oficiu, unul sau 3
experi. Termenul va fi stabilit astfel nct depunerea raportului de expertiz la instan s aib
loc conform dispoziiilor art. 336.
(2) Cnd este necesar, instana va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui
institut de specialitate.
(3) n domeniile strict specializate, n care nu exist experi autorizai, din oficiu sau la
cererea oricreia dintre pri, judectorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai
multor personaliti ori specialiti din domeniul respectiv.
(4) Dispoziiile referitoare la expertiz, cu excepia celor privind aducerea cu mandat,
sancionarea cu amend judiciar i obligarea la plata de despgubiri, sunt aplicabile n mod
corespunztor n cazurile prevzute la alin. (2) i (3).
(5) La efectuarea expertizei n condiiile prevzute la alin. (1) i (2) pot participa
experi alei de pri i ncuviinai de instan, avnd calitatea de consilieri ai prilor, dac
prin lege nu se dispune altfel. n acest caz, ei pot s dea relaii, s formuleze ntrebri i
observaii i, dac este cazul, s ntocmeasc un raport separat cu privire la obiectivele
expertizei.
Art. 331 Noul Cod de Procedur Civil Numirea expertului Probele Judecata
Art. 331
Numirea expertului
(1) Dac prile nu se nvoiesc asupra numirii experilor, ei se vor numi de ctre
instan, prin tragere la sori, de pe lista ntocmit i comunicat de ctre biroul local de
expertiz, cuprinznd persoanele nscrise n evidena sa i autorizate, potrivit legii, s
efectueze expertize judiciare.
(2) ncheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra crora acesta
urmeaz s se pronune, termenul n care trebuie s efectueze expertiza, onorariul provizoriu
al expertului i, dac este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. n acest scop,
instana poate fixa o audiere n camera de consiliu, n cadrul creia va solicita expertului s
estimeze costul lucrrii ce urmeaz a fi efectuat, ct i termenul necesar efecturii expertizei.
Tot astfel, instana poate fixa un termen scurt pentru cnd va solicita expertului s estimeze n
21

scris costul lucrrii ce urmeaz a fi efectuat, ct i termenul necesar efecturii expertizei.

Poziia prilor va fi consemnat n ncheiere. n funcie de poziia expertului i a prilor,
instana va fixa termenul de depunere a raportului de expertiz i condiiile de plat a
costurilor necesare efecturii expertizei.
(3) Dovada plii onorariului se depune la grefa instanei de partea care a fost obligat
prin ncheiere, n termen de 5 zile de la numire sau n termenul stabilit de instan potrivit
alin. (2). Onorariul poate fi majorat, n condiiile prevzute la art. 339 alin. (2).
Art. 332 Noul Cod de Procedur Civil Recuzarea expertului Probele Judecata
Art. 332
Recuzarea expertului
(1) Experii pot fi recuzai pentru aceleai motive ca i judectorii.
(2) Recuzarea trebuie s fie cerut n termen de 5 zile de la numirea expertului, dac
motivul ei exist la aceast dat; n celelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit
motivul de recuzare.
(3) Recuzrile se judec cu citarea prilor i a expertului.
Art. 333 Noul Cod de Procedur Civil ntiinarea i nlocuirea expertului
Probele Judecata
Art. 333
ntiinarea i nlocuirea expertului
(1) Dispoziiile privitoare la citare, aducerea cu mandat i sancionarea martorilor care
lipsesc sunt deopotriv aplicabile experilor.
(2) Dac expertul nu se nfieaz, instana poate dispune nlocuirea lui.
Art. 334 Noul Cod de Procedur Civil Ascultarea expertului Probele Judecata
Art. 334
Ascultarea expertului
Dac experii pot s-i exprime de ndat opinia, acetia vor fi ascultai chiar n
edin, iar prerea lor se va consemna ntr-un proces-verbal, dispoziiile art. 323 aplicndu-se
n mod corespunztor.
Art. 335 Noul Cod de Procedur Civil Efectuarea expertizei la faa locului
Probele Judecata
Art. 335
Efectuarea expertizei la faa locului
(1) Dac pentru expertiz este nevoie de o lucrare la faa locului sau sunt necesare
explicaiile prilor, ea nu poate fi fcut dect dup citarea prilor prin scrisoare

22

recomandat cu coninut declarat i confirmare de primire, n care li se vor indica ziua, ora i
locul unde se va face lucrarea. Citaia, sub sanciunea nulitii, trebuie comunicat prii cu
cel puin 5 zile naintea termenului de efectuare a lucrrii. Confirmarea de primire va fi
alturat raportului de expertiz.
(2) Prile sunt obligate s dea expertului orice lmuriri n legtur cu obiectul lucrrii.
(3) n cazul n care una dintre pri opune rezisten sau mpiedic n orice alt mod
efectuarea lucrrii, instana va putea socoti ca dovedite afirmaiile fcute de partea advers cu
privire la mprejurarea de fapt ce face obiectul lucrrii, n contextul administrrii tuturor
celorlalte probe.
(4) Cheltuielile efectuate cu expertiza pn la data refuzului vor fi suportate de partea
care s-a opus efecturii expertizei.
(5) n mod excepional, cnd aflarea adevrului n cauz este indisolubil legat de
efectuarea probei cu expertiz tehnic, instana va autoriza folosirea forei publice n scopul
efecturii expertizei, prin ncheiere executorie pronunat n camera de consiliu, dup
ascultarea prilor.
Art. 336 Noul Cod de Procedur Civil Raportul de expertiz Probele Judecata
Art. 336
Raportul de expertiz
(1) Constatrile i concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale
institutului specializat cruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate ntr-un raport
scris, care va fi depus cu cel puin 10 zile nainte de termenul fixat pentru judecat. n cazuri
urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiz poate fi micorat.
(2) Cnd sunt mai muli experi cu preri deosebite lucrarea trebuie s cuprind
prerea motivat a fiecruia.
(3) n cazurile anume prevzute de lege, depunerea raportului se va face numai dup
obinerea avizelor tehnice necesare ce se elibereaz numai de organismele de specialitate
competente.
Art. 337 Noul Cod de Procedur Civil Lmurirea sau completarea raportului
Probele Judecata
Art. 337
Lmurirea sau completarea raportului
Dac este nevoie de lmurirea sau completarea raportului de expertiz ori dac exist o
contradicie ntre prerile experilor, instana, din oficiu sau la cererea prilor, poate solicita
experilor, la primul termen dup depunerea raportului, s l lmureasc sau s l completeze.
Art. 338 Noul Cod de Procedur Civil Efectuarea unei noi expertize Probele
Judecata
Art. 338
Efectuarea unei noi expertize

23

(1) Pentru motive temeinice, instana poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea
unei noi expertize de ctre alt expert.
(2) O nou expertiz va trebui cerut motivat, sub sanciunea decderii, la primul
termen dup depunerea raportului, iar dac s-au formulat obieciuni, la termenul imediat
urmtor depunerii rspunsului la obieciuni ori, dup caz, a raportului suplimentar.
2.

(13.) Ce lucrari poate executa un expert contabil?

REZOLVARE :
Conform OG 65/1994, republicata privind organizarea activitii de expertiz
contabil i a contabililor autorizai
Art.6
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice i juridice urmtoarele lucrri:
a) ine sau supravegheaz contabilitatea i ntocmete sau verific i semneaz situaiile
financiare;
b) acord asisten privind organizarea i inerea contabilitii;
c) efectueaz analize economico-financiare i evaluri patrimoniale;
d) efectueaz expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane
fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege;
e) execut alte lucrri cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativ i
informatic;
f) ndeplinete, potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute n mandatul de cenzor la
societile comerciale;
g) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor
comerciale;
h) efectueaz pentru persoane fizice i juridice servicii profesionale care presupun cunotine
de contabilitate.

3. (14.) Cum se exercita profesia de expert contabil

REZOLVARE :
Conform OG 65/1994, republicata privind organizarea activitii de expertiz
contabil i a contabililor autorizai
art. 8
Experii contabili pot s-i exercite profesia individual ori se pot constitui n
societi comerciale potrivit legii.
4. (10.) Maria este expert contabil judiciar . Clientul X i solicit elaborarea unor
modele decizionale privind achiziia unui utilaj destinat extinderii capacitii de producie
dintr-un credit bancar. In urma examinarii documentelor puse la dispozitie, rezulta ca
societatea comerciala si-a planificat achizitia unui utilaj cu o durata normala de functionare de
10 ani, la un cost de achizitie de 200.000 lei. Optiunea de finantare este un credit. Oferta
unitatilor bancare este urmatoarea:
Varianta 1-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 6 luni, cu o dobanda de 30% an;

24

Varianta 2-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 7 ani, cu o dobanda de 15% an;

Varianta 3-credit de 200.000 lei, pe o perioada de 10 ani, cu o dobanda de 10% an.
Identificndu-v ca expert contabil judiciar cu Maria, prezentai forma juridic de
exercitare a profesiei, construii documentarea misiunii, elaborai foile de lucru necesare
documentrii misiunii i finalizai misiunea.
REZOLVARE :
Forma juridica de exercitare a profesiei: cabinet individual de expert contabil
(judiciar)
Misiunea: expertiza extrajudiciara de baza de contract de prestari servicii . Chiar daca
este exert judiciarsi in aceasta pozitie nu poate avea clienti, va efectua o expertiza
extrajudiciara avand ca obiect calculul costurilor aferente varientelor de credit. Pentru ca
natura lucrarii profesionale nu poate fi decat una din lucrarile prevazute la art. 6 din OG
65/1994, republicata privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor
autorizai.
Documentarea misiunii: oferta unitatilor bancare
Foile de lucru: calculul dobanzii pe baza de la sold + amortizarea pe 10 ani
Varianta 1 credit 200.000 lei pe o perioada de 6 luni, cu o dobanda de 30% pe an
Costuri 230.000 lei = Dobanda 30.000 lei pe 6 luni + amortizarea 200.000 lei pe 10 ani
Varianta 2 credit de 200.000 lei pe o perioada de 7 ani, cu o dobanda de 15% pe an
Costuri 410.000 lei = Dobanda 30.000 lei * 7 ani = 210.000 lei + amortizarea 200.000 lei pe
10 ani
Varianta 3 credit 200.000 lei pe o perioada de 10 ani, cu o dobanda de 10% pe an
Costuri 400.000 lei = dobanda 20.000 lei * 10 ani = 200.000 lei + amortizarea 200.000 lei pe
10 ani
Dar atentie! expertul nu se poate implica in luarea deciziilor. Deci se va limita la prezentarea
variantelor decizionale catre client.

25

GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate

1. (9) Care este continutul unui plan de afaceri?
REZOLVARE:
1.0. INTRODUCERE
1.1. Scopul si obiectivele studiului
1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic
1.3. Surse de documentare
1.4. Sinteza studiului
1.4.1. Produse / servicii oferite
1.4.2. Prezentarea investitiei
1.4.3. Programul de punere in functiune
1.4.4. Planul de finantare a investitiei
1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare
2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC
2.1. Date de identificare a agentului economic
2.2. Forma juridica
2.3. Obiect de activitate
2.4. Structura actionarilor (asociatilor)
2.5. Scurt istoric
3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI
3.1. Imobilizari existente - descriere, valoare ramasa actualizata
3.2. Proiectul de investitii - prezentare si costuri de realizare
3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
3.4. Planul de finantare a investitiei
3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe
4.0. ANALIZA COMERCIALA
4.1. Produse si / sau servicii oferite
4.1.1. Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite
4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata a produselor
4.1.4. Ciclul de viata al produsului
4.2. Piata si comercializarea
4.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei
4.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna
4.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna
4.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive
4.2.3. Analiza cererii si ofertei pe piata externa
4.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa
4.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive
4.3. Managementul comercial
4.4. Promovarea si distributia produselor

26

4.4.1. Metode de promovare utilizate

4.4.2. Canale de distributie a produselor
4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor
4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor
4.5.1. Preturi de piata
4.5.2. Preturile practicate de agentul economic
5.0. ANALIZA OPERATIONALA
5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic
5.1.1. Amplasare si facilitati
5.1.2. Tehnologii de fabricatie
5.1.3. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii
5.1.3.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara
5.1.3.2. Capacitati si grad de incarcare
5.1.3.3. Prognoza activitatii
5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora
5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca
5.2.1.1. Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta
5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca
5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.1. Materii prime, materiale, marfuri
5.2.2.2. Surse de aprovizionare
5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale
5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri
5.2.3. Estimarea costurilor cu utilitatile
5.2.3.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice
5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preturi de achizitie
5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitatile
5.2.4. Influenta asupra mediului
5.2.4.1. Emisii poluante
5.2.4.2. Mijloace de tratare si neutralizare
5.2.4.3. Costuri de tratare si neutralizare
6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC
6.1. Strategia activitatii viitoare
6.1.1. Obiectivele strategice
6.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor
6.2. Structura organizatorica (organigrama si diagrama de relatii)
6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere
6.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat)
7.0. ANALIZA FINANCIARA
7.1. Scurt diagnostic economico-financiar
7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor
7.1.2. Analiza patrimoniului
7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari
7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate
7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar
7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate

27

7.2. Evaluarea activitatii viitoare

7.2.1. Proiectia contului de rezultate
7.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati
7.2.1.2.Proiectia cheltuielilor pe activitati
7.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare
7.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare
7.2.1.3. Prognoza profiturilor si politica de dividende
7.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment
7.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete
7.2.4. Proiectia bilantului simplificat (optional)
7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei (optional)
7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN)
7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investitiei
7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate
7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate
7.2.6. Analiza de sensibilitate si risc
8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE
2. (11) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat
de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de
numerar:
An

Cost investitie

Costuri de
exploatare

Total cost

0
15.000
1
6.420
2
6.620
3
7.500
4
6.500
5
8.500
Total
11.445
35.540
Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.

15.000
6.420
6.620
7.500
6.500
8.500
50.540

Total incasari
9.440
9.640
10.700
11.700
22.700
64.180

REZOLVARE:

incasari

costuri venit

9440
9640
10700
11700
22700
64.180

6420
6620
7500
6500
8500
35.540

venit net

3020 2,536.80
3020 2,536.80
3200 2,688.00
5200 4,368.00
14200 11,928.00
28.640 24.057,6

flux de
numerar
3,247.80
3,247.80
3,399.00
5,079.00
12,639.00
27,612.60

flux de
numerar
actualizat
2,729.24
2,293.48
2,017.02
2,532.74
5,296.37
21.300,48

Factor de
actualizare
0.8403361
0.7061648
0.5934158
0.4986688
0.4190494

28

factorul de actualizare = 1/(1+i)

rata de actualizare = 1 = 19%
anul = n
15.000 11.445 =3.555 amortizare cumulata
3.555 : 5 ani = 711 amortizare anuala
1.Calculati rentabilitatea medie aferenta investitiei (RIR)
= fluxurile de numerar anuale actualizate la prezent degajate de investitie / costul mediu al
investitiei= 21.300/15.000 = 1,42
Daca rata rentabilitatii contabile > rata asteptata = se investeste
2.Calculati termenul de recuperare a investitiei
= costul investitiei/ flux net de lichiditati mediu anual = 15.000/4.260 (21.300,48 : 5 ani) =
3,52 ani
3.Calculati valoarea neta prezenta
=fluxuri pozitive viitoare de lichiditati actualizate - suma investitiei curente = 21.300,48
15.000 = 6.300,48 um
Concluzie: proiectul este fezabil daca rentabilitatea are o rata care satisfice investitorul.

GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

29

1. (2) Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea
situaie financiar:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Datorii mai mari de un an
Datorii mai mici de un an
Din care datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
1500
400
250
30
2500
350
5

REZOLVARE:
FR = (-670 +2500) 1.500 = 1.830 -1.500 = 330
NFR = (400+250) (350 5) = 650-345 = 305
TN = 330-305 = 25
Solvabilitate generala (ori) = Activ total/datorii totale = 2.180/2.850 = 0,77 (recomandabil
>2)
Societatea are un echilibru financiar fragil.
Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (670) da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.
Aceast ecuatie fundamental a bilantului red averea net a actionarilor, activul este angajat
n datorii. Situatia neta arata o slaba gestionare a resurselor firmei.
Activul societatii este finantat in proportie de 100 % pe seama imprumuturilor si a
furnizorilor. Fondul de rulment pozitiv asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea
firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar.
Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare succesive firma poate recupera
pierderea si isi poate intari pozitia financiara.

2. (27) S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la

informaiile prezentate mai jos:
Indicator
u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor
1000
Producia vndut
14000
Producia stocat
500
Subvenii de exploatare
2000
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe
600
Cheltuieli cu materii prime
2000
Costul mrfurilor vndute
700
Cheltuieli salariale
8000
Cheltuieli cu amortizarea
1000
Cheltuieli cu provizioane
200

30

Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de curs valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit
Rata de distribuire a profitului

200
1000
400
300
200
200
800
100
300
25%

REZOLVARE:
Capacitatea de autofinantare CAF sau marja bruta de autofinantare este un sold
rezidual de flux care constituie diferenta intre fluxurile de intrare si fluxurile de iesire
generate de operatiunile curente de gestiune care lasa la dispozitia intreprinderii resurse
proprii care raman disponibile pentrtu finantarea diverselor necesitati. Indicatorul reflecta
resursele financiare degajate de activitatea curenta dupa deducerea tuturor cheltuielilor care au
generat venituri in cursul exercitiului financiar care urmeaza sa asigure finantarea cesterii
(prin investitii) si remunerarea capitalurilor proprii (dividende catre actionari).
* VA = PE + MC CI = (14.000 + 500) + (1.000 700) 2.000 = 15.000+300-2.000 =
13.300
* EBE = VA + Subv expl Alte IT Chpers = 13.300 + 2.000 300 (8.000 + 1.000) =6.000
* Rezultatul din exploatare Rexp = EBE + Alt even expl. Amortix si proviz Alte ch expl =
= 6.000 + 600 -1.000 400 - 200 - 200 = 4.800
* Rezultat financiar Rf Vfinanc Chfinanc = 200 + 200 (800 + 100) = -500
* Rezultat current RC = Rexpl + Rfin = 4.800 500 = 4.300
* Rezultat extraordinar = 0
* Rezultat brut al exercitiului = 4.300
* Rezultat net = 4.300 300 = 4.000
CAF = EBE + Alt even expl Alte ch expl + Ven finance Ch finance Iprofit =
=6.000 + 600 -200 + 200 +200 800 -100 - 300 = 5.900 care asigura:
- Finantarea cresterii 4.900
- Remunerarea capitalurilor proprii (dividende) 1.000
Dividend = 4.000 x 25% = 1.000
AUTOFINANTAREA = CAF dividend =5.900-1000 =4.900

GRUPA IV - Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor

31

1.(1) Care sunt efectele decderii din dreptul de a depune cerere de admitere a
creanelor n cadrul procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului, prevzut de Legea nr.
85/2006?
REZOLVARE:
Efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creanelor n cadrul
procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului potrivit art. 76 sunt urmtoarele:
Cu excepia cazului n care notificarea deschiderii procedurii s-a fcut cu nclcarea
dispoziiilor legale( art. 7), titularul de creane anterioare deschiderii procedurii, care nu
depune cererea de admitere a creanelor pn la expirarea termenului de maximum 45 de zile
de la deschiderea procedurii,prevzut la art. 62 alin. (1) lit. b), va fi deczut, ct privete
creanele respective, din dreptul de a fi nscris n tabelul creditorilor i nu va dobndi calitatea
de creditor ndreptit s participe la procedur. El nu va avea dreptul de a-i realiza creanele
mpotriva debitorului sau a membrilor ori asociailor cu rspundere nelimitat ai persoanei
juridice debitoare ulterior nchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul s nu fi fost
condamnat pentru bancrut simpl sau frauduloas ori s nu i se fi stabilit rspunderea pentru
efectuarea de pli ori transferuri frauduloase.
Decderea va putea fi invocat oricnd, de orice parte interesat, pe cale de aciune sau
excepie.
2.(2) Definii infraciunea de bancrut frauduloas
REZOLVARE:
art. 143* din Legea nr. 85 din 2006
(1) Constituie infraciunea de bancrut simpl i se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un
anvsau cu amend neintroducerea sau introducerea tardiv, de ctre debitorul persoan fizic
ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii
n termen, care depete cu mai mult de 6 luni termenul prevzut la art. 27.
(2) Constituie infraciunea de bancrut frauduloas i se sancioneaz cu nchisoare de la 6
luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsific, sustrage sau distruge evidenele debitorului ori ascunde o parte din activul averii
acestuia;
b) nfieaz datorii inexistente sau prezint n registrele debitorului, n alt act sau n situaia
financiar sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind svrite n frauda creditorilor;
c) nstrineaz, n frauda creditorilor, n caz de insolven a debitorului, o parte din active.
art. 240 - Bancruta simpl Cod penal
(1) Neintroducerea sau introducerea tardiv, de ctre debitorul persoan fizic ori de
reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii
insolvenei, ntr-un termen care depete cu mai mult de 6 luni termenul prevzut de lege de
la apariia strii de insolven, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.
art. 241- Bancruta frauduloas-Cod penal
(1) Fapta persoanei care, n frauda creditorilor:
a) falsific, sustrage sau distruge evidenele debitorului ori ascunde o parte din activul averii
acestuia;
b) nfieaz datorii inexistente sau prezint n registrele debitorului, n alt act sau n situaia
financiar sume nedatorate;

32

c) nstrineaz, n caz de insolven a debitorului, o parte din active se pedepsete cu

nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.
3. (4) Acionarii sunt nevoii s accepte lichidarea societii comerciale pe care o dein.
Balana de verificare nainte de nceperea procedurii se prezint astfel:
Solduri
debitoare
1012
105
1061
1068
117
1511
162
167
208
213
2808
2813
301
302
345
394
401
409
4111
4118
4423
455
462
471
491
5121
5191
5311
542
Total

soduri
creditoare
150,000
1,195,000
30,000
2,625,000
-29,300,000
1,174,000
9,600,000
15,168,000

159,000
11,373,000
141,000
5,395,000
333,000
30,000
555,000
330,000
6,878,000
150,000
340,000
9,800,000
159,000
1,900,000
1,500,000
126,000
5,320,000
500,000
1,202,000
1,000
100,000
23,467,000.00 23,467,000.00

Despre activele i pasivele firmei mai tim:

- capitalul social este format din aporturi efective ale asociailor (100.000 lei), plus profituri
nete capitalizate de 50.000 lei;

33

- firma a fost pltitoare de impozit pe profit de-a lungul ntregii existene i rezerva legala s-a
constituit n acest context;
- rezerva din reevaluare existent n sold este aferent unor reevaluri de dup 1.01.2004,
toate efectuate n condiiile legii;
- provizioanele se nchid dup cum urmeaz:
- se nchide un litigiu prin plata sumei de 50.000 lei (provizionul corespunztor era de
de 174.000 lei);
- se anuleaz integral, fr vreun cost suplimentar, provizioane de 1.000.000 lei;
- la alte datorii pe termen mediu i lung avem o parte (812.000 lei) generat de contracte de
leasing financiar referitoare la mijloace fixe cu valoarea de intrare de 1.000.000 lei i cu
amortizarea cumulat de 249.500 lei; societile de leasing gsesc ali utilizatori; celelalte
datorii snt chirografare;
- la alte imobilizri necorporale avem programe informatice care nu mai pot fi valorificate;
- mijloacele fixe rmase snt vndute n bloc cu preul fr TVA de 7.990.000 lei, TVA 24%;
- materiile prime i consumabilele se vnd mpreun cu 500.000 lei, la care se adaug TVA
24%;
- produsele finite se vnd cu 450.000 lei;
- avansurile pltite furnizorilor se recupereaz, suportndu-se totui, o penalizare de 15.000
lei;
se ajusteaz, n acelai timp, i taxa pe valoarea adugat din facturile primite pentru avansuri;
- de la clienii cureni se recupereaz toate sumele;
- de la clienii inceri (nefalimentari i cu scadene depite cu mai puin de 270 zile) se mai
recupereaz 5.529.000 lei, renunndu-se la diferen (toate facturile au fost cu TVA);
- creditorii diveri renun la 100.000 lei n favoarea ntreprinderii;
- cheltuielile n avans reprezint reparaii ealonate de firm pe mai multe luni;
- avansurile de trezorerie se justific parial (81.000 lei) cu documente fr TVA, se
recupereaz 5.000 lei, diferena fiind nerecuperabil;
- din exerciiile precedente se reporteaz o pierdere fiscal de 25.000.000 lei, din care pentru
12.000.000 lei a expirat perioada de reportare fiscal;
- datoriile rmase neachitate snt chirografare i se pltesc din banii obinui de pe urma
lichidrii, proporional.
Se cere:
a) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de lichidare;
b) s se ntocmeasc bilanul nainte de partaj;
c) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de partaj, dac este cazul,
precum i nchiderea conturilor.
REZOLVARE:
a) s se prezinte nregistrrile contabile aferente operaiunilor de lichidare;
Inregistrari contabile aferente operatiunilor de lichidare
1

151 %
5121
7812
151
7812
%

213

50000
124000
1000000
1000000
34

2813

249500

167

750500

%
2808
658

208

159000
141000
18000

461

%
7583
4427

9907600
7990000
1917600

%
2813
6583

213

10373000
5145500
5227500

461

658

461

%
7588
4427
%
301
302
%
7588
4427

620000
500000
120000
363000
333000
30000
558000
450000
108000

658
394

345
345

225000
330000

10

5121

4111

340000

11 %
5121
491
491

4118

7814

9800000
5529000
4271000
1049000

12

462

758

100000

13

658

471

126000

14

%
658
5121
654

542

100000
81000
5000
14000

15

491

7814

5320000

35

16

%
409
4426
%
5121
658
4426

401

4423

-186000
-150000
-36000
186000
167400
18600
36000

17

5121

461

11085600

18

4423

5121

2340600

19

4427

4423

2145600

20

121

21

%
758
7583
7588
7812
7814

%
654
658
6583
121

6073100
14000
831600
5227500
11213000
100000
7990000
950000
1124000
1049000

401

Nu se datoreaza impozit pe profit

ACTIV
5121
5311
000

PASIV
15 236 400
1

1012
105
1061
1068
117
121
162
167
401
455
462
5191

150 000
1 195 000
30 000
2 625 000
-29 300 000
5 139 900
9 600 000
14 417 500
6 878 000
1 900 000
1 400 000
1 202 000

Total
15 237 400
Total
15 237 400
Datoria fata de creditori insumeaza 33.497.500 lei < 15.237.400 lei disponibil. Creditorii sunt
platiti proportional.
In aceste conditii nu se poate vorbi de partaj de active net intre asociati.
36

b) Bilant

inainte de partaj
1012
105
1061
1068
117
121

5121
5311

Total

150 000
1 195 000
30 000
2 625 000
-29 300 000
5 139 900

Total

Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:

2.1)Decontarea rezervelor legale
1061 = 456
2.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale
456 = 441
2.3)virarea acestuia
441 = 5121
2.4) Decontarea altor rezerve
1068 = 456
2.5). Impozit pe dividende
456 = 446
446 = 5121
c) Efectuarea partajului si distributia sumelor asociatilor dupa acoperirea pierderii. Inchiderea
conturilor
%=
106.1
106.8

446 cu impozit pe profit si/sau pe dividend

456

0.00
0.00
0.00
0.00

512

0.00

1012
106.8
121

456

GRUPA V - Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor

37

1. (122)
O persoana fizica detine in proprietate intr-un oras, in anul fiscal 2013, un
apartament situate intr-un imobil cu doua etaje,fiecare etaj cu doua apartamente,construit in
anul 1990,cu peretii din beton armat, dotat cu toate cele 4 instalatii, cu suprafata desfasurata
de 57 mp .
Localitatea unde se afla imobilul a fost incadrata la rangul II, zona D, cu un coeficient
de corectie de 2,10.
Stabiliti impozitul pe cladire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2013,
stiind ca, valoarea impozabila unitara a fost stabilita de consiliul local la 806 lei/mp, iar
plata impozitului se face integral pana la data de 31 martie 2013 (prin hotararea consiliului
local,pentru plata anticipata a impozitului pe cladiri se acorda bonificatia maxima prevazuta in
Codul fiscal, de 10%).

REZOLVARE:
Se aplica prevederile art. 253 art.257 din Codul fiscal:
1. Suprafata construita desfasurata : 57 MP.
2. An cobstructie: 1990, intravilan, imobil cu 2 etaje
3. Valoare impozabila: 806 LEI.
4. Localitatea Rang II, Zona D:
Coeficient Corectie Art. 251, Alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare: 2,10
5. Bonificatie : 10 %.
6. Cota impozitare cladiri: 0,1 % aplicat asupra valorii impozabile a cladirii.
7. Valoare impozabila: 57 MP X 806 LEI/MP = 45.942 LEI.
8. Valoare impozabila ajustata cu coeficientul de corectie:
45.942 LEI X 2,10 = 96.478 LEI.
9. Valoarea impozitului pe cladire:
96.478 LEI X 0,1 % = 96 LEI/PE ANUL 2013.
10. Impozite de platit pana la 31 martie 2013 :
96 LEI 96 LEI X 10 % = 86 LEI.

2.(181)
O cldire situate intr-un oras de rangul I, zona C , valoarea impozabil
unitar este de 806 lei/mp si are un parter cu o suprafa construit desfurat de 100 mp, o
mansard locuibil cu o suprafa construit desfurat de 20 mp i o pivni utilizat pentru
a stoca diferite materiale, cu o suprafa construit desfurat de 10 mp.
Determinai impozitul total pe cldiri.
REZOLVARE:
IMP1 = 100MP x 806 LEI/MP x 2,30 x 0,1 % = 185 lei;
IMP2 = 20 MP x 806 LEI/MP x 2,30 x 0,1 % x 75 % = 28 LEI;
IMP3 = 10 MP x 806 LEI/MP x 2,30 x 0,1 % x 50 % = 9 LEI;
TOTAL IMPOZIT PE CLADIRI = 185 LEI + 28 LEI + 9 LEI = 222 LEI.

3.(189) O persoan fizica detine un autoturism cu capacitatea cilindrica de 2.400 cm3

i un microbuz cu o capacitate cilindrica de 2.500 cm3. Determinati impozitul pe mijloacele
38

de transport datorata de persoana fizica daca in cazul autoturismului taxa unitar/200 cm3 este
de 7 lei, iar n cazul microbuzului este de 25 lei.
REZOLVARE:
Art. 261 si art. 263 din Legea NR. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Impozit datorat pentru autoturism:
( 2400 CM3/200 CM3 ) X 7 LEI = 84 LEI.
Impozit datorat pentru miocrobuz:
( 2500 CM3/200 CM3 ) X 25 LEI = 325 LEI.
Total impozit datorat/ pe an : 84 LEI + 325 LEI = 409 LEI.
4.(194) O persoan juridic deine n patrimoniu o cldire amortizat integral care a
fost achiziionat cu un pre de 78.000 lei.
n condiiile n care consiliul local practic cotele maxime de impozitare prevzute n
Codul fiscal, s se determine impozitul pe cldiri datorat.
REZOLVARE:
Conform art. 253 din Codul fisc, impozitul pe cladiri la persoanele juridice se aplica
asupra valorii de inventar.
Cota impozitului pe cladiri stabileste de consilile locale intre 0,25 % - 1,50 %.
Conform art. 253 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul unei cladiri a carei valoare a fost
recuperate integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15 %.
Impozitul pe cladire = 78.000 lei x 85 % x 1,50% = 995 lei.

GRUPA V - Categoria XII Doctrina si deontologie profesionala

39

1. (82) Cum explicati principiul fundamental al integritatii ?

REZOLVARE:
Profesionistul contabil trebuie sa fie drept si onest in relatiile profesionale si de
afaceri. Profesionistul contabil nu trebuie sa se asocieze la declaratii false care induc in eroare
sau omisiuni despre care are cunostinta si care deformeaza informatia pe care trebuie sa o
transmita.
Conduita integra se refera atat la integritatea profesionala cat si la integritatea
personala, integritatea profesionala fiind un element al integritatii personale; integritatea
personala vizeaza tot ceea ce facem, integritatea profesionala fiind limitata la activitatile
profesionale si de afaceri.
Conduita personala poate fi uneori atat de scandaloasa incat sa discrediteze profesia.
Cei mai multi experti contabili isi desfasoara activitatea in oraganizatii de diverse
tipuri. Rezulta ca integritatea profesionala individuala si integritatea organizationala sunt
legate si, in acest context, cultura organizationala este cheia catre realiazarea integritatii in
cadrul profesiei.
2. (83) Cum explicati principiul fundamental al obiectivitatii ?
REZOLVARE:
Concept: impune obligativitatea profesionistului contabil de a nu se gasi in situatii de
incompatibilitate sau conflict de interese care ar determina un tert bine intetionat si informat
sa-i puna la indoiala cinstea si corectitudinea.
Cerinte pentru mentinerea obiectivitatii:
- evitarea conflictului de interese
- evitarea starii de incompatibilitate
- evitarea punerii la indoiala a corectitudinii profesionistului contabil
- abtinerea profesionistului contabil de la misiuni care ar influenta negativ
comportamentul profesional
- absenta relatiilor familiare, financiare sau personale cu clientul sau alte persoane
cu functii de conducere ai clientului
- neacceptarea cadourilor sau ospitalitatii clientului care ar putea influenta
rationamentul profesional
3. (84) Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
REZOLVARE:
Concept: presupune ca profesionistul contabil detine competete necesare potrivite
misiunii pe care o are de indeplinit
Competenta profesionala implica doua etape:
- obtinere
- mentinere
Prudenta = presupune ca profesionistul contabil sa actioneze in exercitarea misiunilor
pe care le are de indeplinit in acord cu Standardele si normele profesionale emise de Corp.
4. (85) Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?

40

REZOLVARE:
Concept: presupune obligativitatea profesionistului contabil ca in exercitiul misiunii
pe care o are de indeplinit si dupa sa nu divulge sau sa foloseasca in inters personal
informatiile cu care vine in contact.
Confidentialitatea trebuie respectata atat de profesionistul contabil cat si de angajatii
acestuia.
Exceptii:
- Cand exista prevederi legale pentru divulgarea secretului
- Clientul face aceasta precizare
- Exista o obligatie fata de Organismul Profesional si nu este interzis de lege
5. (88) Care sunt amenintarile la adresa independentei ?
REZOLVARE:
Principalele amenintari la adresa independetei sunt:
a. Interesul propriu
- Interes financiar in firma clientului sau imprumuturi de la acesta
- Dependenta de onorarii primite de la client
- Relatii de afaceri stranse cu un client
- Interes de a nu pierde un client
b. Autoexaminarea sau autocontrolul
- Certificarea situatiilor financiare ale unei firme de catre acest profesionist contabil
implicat in elaborarea ei
- Detinerea de functii de conducere la firmele care urmeaza a primi o certificare de
la acelasi profesionist contabil
- Pregatirea documentelor pentru misunea de certificare de catre acelasi profesionist
contabil
c. Favorizarea
- Existenta gradelor de rudenie sau afinitate intre profesionistul contabil care
efectueaza o misiune contabila si persoana care administreaza
- Acceptarea de cadouri din partea clientului
- Asocierea unui membru al echipei cu clientul
d. Intimidarea
- Amenintarea inlocuirii facuta de client
- Amenintarea deschiderii unui litigiu

41