Sunteți pe pagina 1din 30

LUCRARE DE STAGIU

SEMESTRUL II
ANUL III
2016
STAGIAR: BALASA BARANESCU LARISA
GRUPA I

GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale


1 (2) Societatea Comercial A livreaz mrfuri n SUA n condiii de livrare CAF n
valoare de 60.000 $. Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt 3.000 $ (neincluse n
valoarea mrfii). Cursul de schimb (leu - dolar) n momentul facturrii este de 3,20 lei/$. La
ncasare cursul este de 3,25 lei/$. Costul mrfurilor vndute este de 120000 lei. Plata
prestatorului extern se face la un curs de 3,20 lei/$.
REZOLVARE:

a) emiterea facturii la cursul de 3.20 lei/$


4112 clienti externi = 707

192.000 lei

b) transport pe parcurs extern


624 = 401

9.600 lei

c) incasarea marii vandute la cursul de 3.25 lei/$ 60.000 $x3.25 lei/$ = 195.000 lei
5124

195.000 lei

4112

192.000 lei

765

3.000 lei

d) achitarea transportului la cursul de 3.20 lei/$


3.000 $ x 3.20 lei/$

9.600 lei

401=5124

9.600 lei

2 (5) O unitate de vnzare cu amnuntul, constat c n cursul nopii, n incinta unitii


s-a ptruns prin efracie, disprnd mai multe bunuri. n urma efecturii inventarierii bunurilor
din magazin se constat marf lips din gestiune n valoare la pre de vnzare de 7.500 lei.
Valoarea la pre de achiziie fr TVA, a mrfurilor lips din gestiune este de 2.500 lei.Iniial
nu se cunosc autorii furtului. Dac autorii prejudiciului rmn necunoscui sau sunt
insolvabili, nencasndu-se pn la expirarea termenului de prescripie extinctiv (3 ani),
valoarea prejudiciului se va trece pe pierderi din creane i debitori diveri.
REZOLVARE:
a) Inregistrarea lipsei marfurilor
461 = %
707

6.048 lei

4427

1.452 lei

b) Descarcarea de gestiune
607 = 371

2.500 lei

378 = 371

3.548 lei

4428 = 371

1.452 lei

31.12.N la inventar se inregistreaza provivioane pt clienti cu risc


6814N= 491 3. 100
dupa 3 ani, se prescriu creantele neacasate si se anuleaza ajustarea creata
654 = 461(473)

3 .100

491 = 7814N

3 .100

se inchid cheltuielile prin trecere la rezultate


121 = 654 3 .100
3 (13) Se obine cu fore proprii un program informatic evaluat la 30.000 u.m.n.
Durata de via util 3 ani. Dup 1 an de utilizare se realizeaz mbuntiri la programul
informatic n valoare de 10.000 u.m.n. Se vinde imediat programul informatic la preul de
50.000 u.m.n, inclusiv TVA. Se accept n contul creanei un efect comercial care se depune la
banc i se ncaseaz. Utilizai IAS 38 Imobilizri necorporale.
REZOLVARE:
a) Receptia programului
2081 = 721

15. 000

b) Inregistraree amorizarii
6811 = 2 808 5. 000
c) Imbunatatirea programului
%

= 404

4 .960

233

4. 000

4426

960

d) Receptia
2081 = 233

4. 000

e) Vanzarea programului
461 = %

28. 500

7583

23. 000

4427

5.520

f) Scoaterea programului
%

= 2081

2808
6583

19. 000
5. 000
14. 000

g) Aceptarea efectului comercial


413 = 461

28 .500

h) Depunere
514 = 413

28. 500

5121 = 514

28.500

i) Incasare

4 (20) Bilanul intermediar de lichidare a SC D, naintea operaiunilor de partaj


prezint urmtoarele informaii:
Capital social 300.000 um;
Rezerve legale 40.000 um;
Profit net 60.000 um;
Conturi la bnci 400.000 um;
Contabilizai operaiunile de partaj n cazul a 2 acionari X care dein 60% din capitalul social
i Z 40%.
REZOLVARE:
a)

Repartizarea rezervelor ; X cu 60% i Z cu 40%.


1061 = 456 40. 000
X

24. 000

16. 000

b) Se constituie impozitul pe profit pe reserve legale pentru de partaj (pe fiecare asociat):
(40 000 x 16% = 6 400)

X cu 60% i Z cu 40%

456 = 441 6400


456x = 441

X 3.840

456z = 441

Z 2.560

c) Se constituie impozitul pe dividende pe reserve legale pentru de partaj: X cu 60% i Z


cu 40%.

(40 000-6400) x 16% = 5376 lei

456 = 446

5.376

456x = 446

X 2.150

456z = 446

Z 3.225

d) Se platesc impozitele catre buget si rezervele catre asociati:


% = 5121

40. 000

441

6. 400

446

5. 376

456

16.966

456

11.287

e) Repartizarea profitului catre asociati: X cu 60% i Z cu 40%.


121 = 456

60. 000
456

36. 000

456

24. 000

f) Se constituie impozitul pe dividende pentru profitul repartizat:


456 = 446

9 .600

456X = 446X

5.760

456Z = 446Z

3.840

g) Se platesc impozitul pe dividende si profitul catre asociati


% = 5121

60. 000

446

9. 600

456 X

30. 240

456 Z

20. 160

h) Se repartizeaza capitalul social catre asociati 300 000 lei:


1012 = 456

300. 000

456 X

180.000

456 Z

120.000

i) Se plateste capitalul social catre asociati:


456 = 5121

300. 000

456 X

180.000

456 Z

120.000

5 (33) Dispunei de urmtoarele informaii pentru luna decembrie anul N: total


vnzri: 75.000 lei, TVA 24%, la inventar se constat minus de combustibil n gestiune
neimputabil peste normele legale evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achiziii 50.000 lei
TVA 24%, TVA de recuperate din luna noiembrie 4.000 lei. nregistrarea TVA de pltit la
bugetul de stat se efectueaz prin formula:
a) 25.316,3 4427 = 4426
4424

9.677,42
4.000

4423 11.638,89
b) 25.316,3 4427 = 4426

9.677,42

4423 15.638,71
4423 = 4424

4.000

c) 14.516,13 4427 = 4426 9.677,42


4424 4.000
4423

838,71

d) 25.316,3 5121 = 4426 9.677,42


4424 4.000
4423 11.638,88
e) 9677,42 4427 = 4426 9.677,42
4000

4424 = 4426

4.000

REZOLVARE:
Raspuns corect: varianta b)
a)inregistrarea vanzarilor(TVA colectat):

4111 = %

75.000,00

707

60.483,87

4427

14.516,13

b) se inregistreaza minus de combustibil in gestiune neimputabil , peste normele legale


evaluat la 45.000 lei
6022N = 3022 45. 000
635N = 4427 10. 800
c) se inregistreaza achizitiile (TVA deductibil)
% = 401

50. 000

371

40. 322,58

4426

9. 677,42

d) se inregistreaza inchidera TVA


4427 = %

25.316,13

4426

9.677,42

4423

15.638,714

e) compensate TVA de plata cu TVA de recuperat


4423 = 4424 4. 000
6 (51) O societate cu capital social de 100.000 lei in care asociati sunt o persoana
fizica cu aport la capitalul social de 40% si o persoana juridica cu aport la capitalul social de
60%, au inregistrat in primul an de activitate un profit net de 60.000 lei. Adunarea generala a
asociatilor a hotarat in luna martie a anului urmator ca profitul net sa fie repartizat pentru
constituirea rezervei legale si diferenta ca dividende care sa fie achitate in luna urmatoare.
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate a acestor operatiuni.

REZOLVARE:

a) la 31.12. N

constituire rezerva legala

Profit brut 60.000 / (1-0,16) = 71.428,57


Rezerva legala = 71.428,57 x 5% = 3 .571 lei pana la 100.000 x 20% = 20.000
129 = 1061 3.571
b) la 03.01.N+1

se inchide contul 121 N valoarea repartizata cu contul 129


121 = 129 3.571

c) se reporteza profitul ramas dupa repartizare la rezerva legala (60.000 3.571 = 6.429)
121 = 117 56.429
d) repartizare profit net votat AGA la dividende

56.429 lei

117 = % 56.429
457A

22.571,60

457B

33.857,40

e) inregistrare impozit pe dividende(56.429 x 16% =9.029)


457A = 446A

3.612

457B = 446B

f) plata impozitului pe dividende: deoarece condiia privitoare la perioada de deinere a


participaiei minime are n vedere o perioad de 2 ani consecutivi, mplinii la data plii
dividendelor, este indeplinita, nu se va plati impozit pe dividend pt B
446A = 5121 3.612
g) plata dividende nete catre asociati

% = 5121

52.817,00

457A

18.959,60

457B

33.857,4

GRUPA II - Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

(2) Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.

REZOLVARE:
Integritatea presupune ca profesionistul contabil s fie drept i onest n toate relaiile
profesionale i de afaceri.
Obiectivitate presupune ca profesionistul contabil s fie imparial, fr prejudeci, s
nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese sau n alte situaii de natur a
determina un ter s pun la ndoial obiectivitatea lui. Profesionitii contabili trebuie s
garanteze integritatea lucrrilor lor i s rmn obiectivi n judecata i raionamentul lor,
oricare ar fi natura activitilor lor. Pentru aceasta, profesionitii contabili trebuie s evite
situaiile care i expun la riscuri susceptibile de a le pune n discuie obiectivitatea sau cele
care implic prejudeci. n plus, ei trebuie s se asigure c personalul care efectueaz lucrri
n numele lor respect principiile de obiectivitate. De asemenea, profesionitii contabili nu
trebuie s accepte cadouri sau alte avantaje care le pot influena semnificativ i negativ
raionamentul, judecata lor profesional sau a colaboratorilor lor.
2. (1.) Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.
REZOLVARE:
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu
urmtoarele elemente de baz:
- titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent pentru a-l
distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;
- destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.

- paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare


auditate;
- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa precizeze ca cei
din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor
financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil;
- responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului
este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare;
- paragraful opiniei raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca
situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in
accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale;
acest paragraph poate avea urmatoarele forme:
opinia fara rezerve (curata);
opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
opinia cu reserve;
imposibilitatea exprimarii unei opinii;
opinia defavorabila.
- alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare,
acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului, care urmeaza dupa paragraful
opiniei;
- semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila
insotita de semnatura auditorului;
- data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;
- adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile
auditorului.

3. (37.) Riscul de audit: componente i relaiile ntre acestea.


REZOLVARE:

Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul
c

erori

semnificative

exist

situaiile

financiare.

El

se

divide

trei:

- riscul inerent (RI) - riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o
categorie de operaiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din
alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insufficient;
- riscul legat de control (RC) - riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ
n cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau
categorii de operaiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul
contabil

de

control

intern

utilizate;

- riscul de nedetectare (RN) - riscul de nedescoperire const n faptul c controalele


declanate de auditori nu reuesc s descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau
ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri sau categorii de operaiuni.
Relaia

dintre

acestea

se

poate

prezenta

sub

forma

urmtoare:

RA = Ri x RC x RN
4. (11.) Misiuni speciale i misiuni conexe de audit;
REZOLVARE:
Misiunile de audit cu scop special se pot referi la:
- situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit se standardele international de
raportare financiara si de normele nationale;
- raporturi asupra unor conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;
- raport privind respectarea clauzelor contractual;
- raport asupra situatiilor financiare condensate.
Auditorul trebuie sa examineze sis a evalueze concluziile trase din elementele probante
reunite in timpul misiunii de audit special pt a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei
sale, care trebuie clar scrisa si exprimata.
Misiuni conexe
misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baza de procedure convenite;
misiuni de compilare a informatiilor financiare.
misiuni de examen limitata al situatiilor financiare;
misiuni de examinarea a informatiilor financiare previzionale.

5. (145.) Imaginea fidel este ........


REZOLVARE:
Noiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns, imaginea
fidel este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitii.
REGULARITATEA presupune conformitate la regulile i procedurile contabile, deci la
principiile contabile general admise; reglementrile contabile romneti prevd, de altfel, c pentru a
da o imagine fidel patrimoniului, situaiei financiare i rezultatelor obinute trebuie respectate
regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt:
- principiul prudentei - prudena presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitrii
riscului de a transfera n viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul
si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admis
Supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor
de pasiv i a cheltuielilor, innd cont de deprecierile, riscurile i pierderile posibile
generate de desfurarea activitii exerciiului curent sau anterior;
- principiul permanentei metodelor - care conduce la continuitatea aplicrii regulilor i
normelor privind evaluarea,nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale i a rezultatelor, asigurnd comparabilitatea n timp a informaiilor contabile;
- principiul continuitii activitii - potrivit cruia se presupune c unitatea patrimonial i
continu n mod normal funcionarea ntr-un viitor previzibil, fr a intra n stare de
lichidare sau de reducere sensibil a activitii;
- principiul independentei exerciiului - care presupune delimitarea n timp a veniturilor
si cheltuielilor aferente activitii unitii patrimoniale pe msura angajrii acestora i
trecerii lor la rezultatul exerciiului la care se refer;
- principiul intangibilittii bilanului de deschidere a unui exerciiu - care trebuie s
corespund cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent;
- principiul necompensrii - potrivit cruia elementele de activ i de pasiv trebuie s fie
evaluate i nregistrate n contabilitate separat, nefiind admis compensarea ntre posturile
de activ i cele de pasiv ale bilanului, i nici ntre veniturile i cheltuielile din contul de
rezultate.
SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor i procedurilor contabile, n
funcie de cunoaterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea i importana
operaiilor, evenimentelor i situaiilor din ntreprindere.

Criterii de apreciere a imaginii fidele


Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c
urmtoarele ase criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situaiilor financiare:

Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt nregistrate n


contabilitate. Termenul de operaii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii, precum i toate
obligaiile si pasivele sale si, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o
modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii respective.

Realitatea: criteriul realitii operaiilor presupune c toate elementele materiale din scripte
corespund cu cele identificabile fizic i c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de
cheltuieli reflect valori reale, i nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate
informaiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate.

Corecta nregistrare n contabilitate si prezentare n si tuaiile financiare a operaiilor


presupune c aceste operaii trebuie:

s fie contabilizate n perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independenei


exerciiilor: criteriul perioadei corecte:

s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se
respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum i a metodelor de evaluare: criteriul
corectei evaluri:

s fie contabilizate n conturile corespunztoare: criteriul corectei imputri:

s fie corect totalizate, centralizate, astfel nct s se asigure o prezentare n conturile


anuale conform cu regulile n vigoare: criteriul corectei prezentri n conturile anuale.
6. (170.) Elementele probante reprezint informaii care au la baz: ......
REZOLVARE:
Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune de
audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi
fondeaza opinia. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile
care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru
a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste.
Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o
opinie cu privire la situatiile financiare.

Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura


cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive.
Testele de procedura sunt testele care permit obtinerea de elemente probante privind
eficacitatea conceperii si functionarii sistemeleor contabile si de control intern.
Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului in contabilitatea entitatii
si constau in proceduri de obtinere a elementelor probante prin care sunt detectate anomalii
semnificative in situatiile financiare. Ele sunt de doua tipuri:
-

contoalele privind tranzactiile, operatiile si soldurile conturilor;

- proceduri analitice care constau in analiza tendintelor semnificative, examenul variatilor si


examenul de coerenta cu alte informatii.

GRUPA II - Categoria IV Evaluarea intreprinderilor


1. (7.) Activul net corectat prin metoda aditiv se determin dup formula:
a) capitaluri permanente +/ diferentele din reevaluare;
b) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare;
c) activul reevaluat corijat +/ total datorii.
REZOLVARE:
Raspuns corect: b)
2. (29.) O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd
urmtoarele date estimative:
activ net contabil = 120.000 lei;
plus valoarea imobilizrilor = 5.000 lei;
minus valoarea imobilizrilor = 6.000 lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi
rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor);
cheltuieli de dezafectare si functionare n timpul lichidrii = 2.000 lei.
Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de:
a) 117.000 lei;
b) 118.000 lei;
c) 116.000 lei.
REZOLVARE:
Raspuns corect: a)

3. (42.) Cum se determin si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie n evaluarea


unei ntreprinderi?
REZOLVARE:

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intreprinderii care sunt disponibile
tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie
conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si
impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.
Fluxul de trezorerie se poate stabili indirect:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria
la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensat
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor
Flux de trezorerie
4. (59.) Se dau urmtoarele informatii despre o ntreprindere: total active 150.000, din
care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000;
capitaluri proprii 25.000.
Determinati activul net corijat al acestei ntreprinderi.
REZOLVARE:
Active totale 150.000 din care: cheltuieli anticipate 10.000
Datorii totale 75.000 : diferente din reevaluare 50.000
capitaluri proprii 25.000
1. Metoda aditiva ANC2 = 25.000 + 50.000 = 75.000
2. Metoda substractiva ANC1 = 150.000 - 75.000 = 75.000

GRUPA II - Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi


1. (32.) Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care
fuzioneaz: Societatea A:active diverse 142.500 lei, datorii 75.000 lei, numr de aciuni 375
titluri. Societatea B: active diverse 78.750 lei, datorii 45.000 lei, numr de aciuni 225 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 75 de aciuni n cazul n
care societatea B absoarbe societatea A.
REZOLVARE:
Nr. actiuni ce trebuie emise = 33.750 lei/179,33 (lei/actiune)= 188,20 actiuni
Pentru cele 225 actiuni ale lui BA emite 188,20 actiuni
Un actionar ce detine 75 de actiuni.. primeste x actiuni

X = 112,50
ACTIUNI
* 45
135
ACTIUNI
ACTIU :37.50
ACTIUNI
X = 188,20 actiuni * 75 actiuni / 225 aciuni = 62,73 actiuni
A

Active diverse
- datorii
=Activ net
contabil
Nr.actiuni
VMVa =

85.500 Active diverse


-75.000 - datorii
67.500 Activ net
contabil
375 actiuni Nr.actiuni
179,33lei/actiune

78.500 lei
-45.000 lei
33.750 lei
225 actiuni

40.500/225
actiuni

2. (47.) Din contabilitatea celor dou societi A i B intrate n fuziune rezult:


Societatea A: active diverse 135.000 lei exclusiv 1.500 aciuni achiziionate cu 9 lei/aciune
deinute la B,datorii 25.530 lei, numr de aciuni 24.000 titluri cu valoarea nominal 3 lei/
aciune.
Societatea B: active diverse 105.000 lei, datorii 20.760 lei, numr de aciuni 12.000 titluri cu
valoarea nominal de 3 lei/aciune
Care este numrul de aciuni ce trebuie emise i prima de fuziune.
REZOLVARE:
3. (62.) Decizia adunrilor generale ale societilor comerciale A i B de a fuziona le
gsete pe cele dou cu balanele urmtoare:

Simbol cont

Denumire

Societatea A

Societatea B

SFD

SFD

cont

SFC
1012 Capital subscris vrsat
1061 Rezerve legale
1068 Alte rezerve
117 Rezultatul reportat
1511 Provizioane pentru

SFC
250.000
50.000
6.000.000

120.000
4.000
1.255.000
-2.003.000
155.000

litigii
167 Alte datorii pe termen

500.000

mediu i lung
208 Alte imobilizri

190.000

necorporale
213 Echipamente tehnologice
2808 Amortizarea altor

6.373.000

190.000

imobilizri necorporale
2813 Amortizarea
echipamentelor tehnologice
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
345 Produse finite
371 Mrfuri
397 Ajustri pentru
deprecierea mrfurilor
401 Furnizori
409 Furnizori-debitori
4111 Clieni
4118 Cieni inceri sau n

1.589.500

1.500.000

826.000

801.000
50.000
50.000
399.000
100.000
1.100.000

1.227.000
150.000
633.000
175.000

1.350.000

litigiu
455 Sume datorate asociailor
491 Ajustri pentru
deprecierea creanelor clieni
5121 Conturi la bnci n lei
5191 Credite bancare pe
termen scurt
5311 Casa n lei
Total

198.000
25.000
190.000

700.000
366.500

2.500

1.321.000
500

9.266.500

3.837.000

9.266.500

3.837.000

Evalurile efectuate cu ocazia fuziunii stabilesc valorile globale ale celor dou firme la
8.500.000 pentru firma A i 1.600.000 pentru firma B. La A nu apar diferene ntre valorile
contabile i valorile juste ale activelor i datoriilor identificabile. n cazul lui B, apar astfel de
diferene, dup cum urmeaz:
- programele informatice de la alte imobilizri necorporale nu mai pot fi utilizate de
ctre absorbanta A i devin nerecuperabile;
- echipamentele tehnologice au valoarea just egal cu 850.000 lei;
- mrfurile au valoarea just egal cu 400.000 lei;
- clienii inceri (nu snt intrai n procedur de faliment) snt preluai ca atare, cu tot cu
ajustri pentru depreciere;
- n urma fuziunii, absorbanta preia i datoriile absorbitei fa de asociai, la nivelul
sumei de 100.000 lei;
- rezerva legal se preia ca atare, dac se poate i n limitele impuse de lege;
- provizionul pentru litigii se preia ca atare.
Raportul de schimb se stabilete pe baza valorilor globale ale celor dou firme, tiind
c actiunile lor au valori nominale unitare de 1 leu la A i de 2,5 lei la B.
S se contabilizeze fuziunea la A i la B i s se ntocmeasc bilanul dup fuziune al
absorbantei A.
REZOLVARE:

GRUPA II - Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (26.) Prezentai pe scurt structura i cuprinsul Standardelor de Audit Intern elaborate


de IIA
REZOLVARE:
Standardele de audit intern sunt structurate in 2 categorii principale:
standarde de calificare (Attribute Standards) - descriu caracteristicile i abilitile cerute
persoanelor i organizaiilor care practic auditul intern (codificate cu seria 1000).

Conin patru clase principale:


o Misiune, competene i responsabiliti (1000)
o Independen i obiectivitate (1100)
o Competen i contiin profesional (1200)
o Program de asigurare i mbuntire a calitii (1300)
standarde de funcionare sau performan (Performance Standards) care detaliaz natura
activitilor de audit intern i criteriile calitative pentru evaluarea serviciilor prestate de
auditorii interni. Acestea conin 7 clase principale (codificate seria 2000):
o Gestionarea activitii auditului intern (2000)
o Natura activitilor de audit intern (2100)
o Planificarea misiunii (2200)
o Realizarea misiunii (2300)
o Comunicarea rezultatelor (2400)
o Monitorizarea evoluiei post-audit (2500)
o Acceptarea riscurilor de ctre management (2600)
Scopul Standardelor este:
1. S contureze principiile de baz privind practica de audit intern.
2. S furnizeze un cadru general pentru desfurarea i dezvoltarea unei game largi de misiuni
de audit intern care s genereze valoare adugat.
3. S stabileasc cadrul de referin pentru evaluarea rezultatelor auditului intern.
4. S stimuleze mbuntirea proceselor i operaiunilor organizaiei.
Standardele reprezint cerine obligatorii, bazate pe principii, cuprinznd:
Enunuri privind cerinele de baz pentru practica profesional a auditului intern i pentru
evaluarea eficacitii acestuia, care se aplic la nivel internaional, organizaional i
individual.
Interpretri, care clarific termenii sau conceptele din Enunuri.
Standardele constau n Standarde de Calificare i Standarde de Performan. Standardele de
Calificare descriu calitile pe care trebuie s le ndeplineasc organizaiile i persoanele care
execut activiti de audit intern. Standardele de Performan descriu activitile specifice
auditului intern i asigur criterii calitative pentru evaluarea performanelor acestuia.

Standardele de Calificare i Standardele de Performan se aplic tuturor activitilor de audit


intern.
Standardele de Implementare dezvolt Standardele de Calificare i Standardele de
Performan prin stabilirea cerinelor aplicabile pentru misiunile de audit de asigurare (A) sau
de consiliere (C).
Standardele se aplic auditorilor interni i activitilor de audit intern. Toi auditorii interni
sunt rspunztori pentru respectarea Standardelor cu privire la obiectivitatea individual,
competen i contiinciozitate profesional. n plus, auditorii interni sunt rspunztori pentru
respectarea Standardelor care sunt relevante pentru ndeplinirea responsabilitilor asociate
funciei lor. Conductorii executivi ai auditului sunt rspunztori pentru respectarea integral
a Standardelor.

GRUPA III - Categoria III Expertize contabile

1. (4.) Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa
numire n calitate de expert contabil judiciar ntr-un dosar civil. Dilema sa este care este locul
cel mai indicat pentru citarea prilor. Argumentai rspunsul.
REZOLVARE:
Citirea partilor se poate face ori la reclamant ori la parat, in locul unde se afla evidenta
documentelor care trebuie expertizate.

Citirea partilor se mai poate face la sediul expertului sau intr-un loc neutru cu aducerea
documentelor care trebuiesc expertizate.
2. (8.) Marcel, expert contabil judiciar debutant, este numit prin ncheiere de edin,
expert contabil n dosarul civil nr. 2222/2013. Irina, expert contabil judiciar debutant, este
aleas de ctre una dintre prile procesuale din dosarul menionat i ncuviinat de ctre
Instan. La auditorul de calitate, cei doi experi contabili se prezint separat, fiecare cu cte
un raport de expertiz contabil judiciar. Dilema lor a pornit de la faptul c nu au tiut care
dintre cei doi experi are obligaia s l contacteze pe cellalt.
Menionai care a fost finalitatea. Argumentai rspunsul.
REZOLVARE:
Avand in vedere ca numirea expertului contabil pentru a efectua expertiza contabila in
procesul civil se face tinand cont de cele enuntate mai jos:
Expetul contabil este un consultant care ajuta in rezolvarea unor probleme de
specialiate, in lamurirea unor imprejurari ale procesului. Expertul nu se substituie
judecatorului. Nu se poate cere judecatorului sa aibe o instruire universala. Atunci cand
instanta este pusa in fata unor probleme pe care nu le poate rezolva singura, in vederea
inlesnirii descoperirii adevarului, poate recurge la concursul specialistilor (expertilor).
Judecatorul recurge la cunostiintele de specialitate ale expertului contabil, dar aceasta nu
inseamna ca expertul contabil se substituie judecatarolui. Judecatorul are dreptul delibera
apreciare a probei cu expetiza contabila, pentru ca sa isi formeze convingerea intima asupra
adevarului in cauza ce se judeca. Expertul contabil nu se confunda nici cu judecatorul.
Expertul examineaza materialele in baza dispozitiei judecatorului, iar concluziile sale,
ca mijloc de proba, se supun aprecierii si verificarii intocmai ca si celelalte probe. Expertul nu
este martor. Martorul relateza instantei fapte percepute personal. Expertul nu cunoaste faptele
procesului si instanta nu cere parerea din puncte de vedere al cunostiitelor sale de specialitate
din domeniul financiar-contabil. In cazul in care , intamplator, expertul cunontabil cunoaste
faptele, el este ascultat ca martor. Calitatea de martor primeaza. Expertul contabil nu poate fi
inlocuit in calitatea de martor. Martor este impus de imprejurari obictive, pe cand exoertul
contabil este impus de instanta si poate fi inlocuit. Expertul contabil, in baza unei insarcinari
oficiale, examineaza acele imprejuri, care necesita lamuriri de specialitate, prelucreaza si
sistematizeaza informatiile obtinute si formuleaza concluzii menite sa faciliteze stabilirea

adevarului. In consecinta, pozitia procesuala a martorului este pasiva, iar cea a expertului
contabil este activa.

3. (9.a.) Ionel este numit expert contabil judiciar. n urma consultrii dosarului
concluzioneaz c obiectul cauzei aflat pe rolul instanei judectoreti este trimiterea n
judecat a administratorului i asociatului unic al SC BETA SRL pentru acte de evaziune
fiscal constatate printr-un act administrativ ncheiat pentru anul 2012. Natura cauzei este
penal avnd conexat i dosarul civil de contestare a actelor administrative care au stat la baza
cercetrilor i rechizitoriului. Obiectivele expertizei se refer la mai multe ntrebri dispuse
deInstana Judectoreasc prin ncheiere de edin, printre care:
- .
- Dac suma de 2900 lei reprezentand dobnd care depete valoarea dobnzilor practicate
pe piaa bancar este sau nu deductibil fiscal
- Persoana vinovat pentru sustragerea de la plata impozitului pe profit aferent anului 2012
- Valoarea prejudiciului cauzat SC BETA SRL, de ctre administratorul i unicul asociat al
acesteia, prin contractarea unui credit a crui dobnd depete valoarea dobnzilor
practicate pe piaa bancar.
Descrierea sumar a studiului de caz:
SOCIETATEA BETA SRL, persoan juridic pltitoare de impozit pe profit, a avut n derulare
pe parcursul anului 2012, un mprumut n valoare de 100.000 lei, primit de la unicul su
asociat. Contractul de mprumut se ntinde pe o perioad de 3 ani (2011, 2012, 2013) i
stipuleaz o rat a dobnzii n procent de 9,4% pe an. Nivelul de referin al BNR este 6,5%.
n urma unui act administrativ de inspecie fiscal se stabilete c suma de 2900 lei este
nedeductibil fiscal, organul de control stabilind obligaii suplimentare i accesorii
pentru plata impozitului pe profit aferent anului 2012. Gradul de ndatorare calculat de
organul de control pentru anul 2012 este este 2,97. La finele anului (2011) societatea a
nregistrat capital propriu negativ.
Identificndu-v ca expert contabil judiciar cu Ionel, identificai documentele cu valoare
probatorie pe care pot fi fundamentate raionamentele profesionale, elaborai foile de lucru
necesare documentrii misiunii i ntocmii raportul de expertiz contabil judiciar.
REZOLVARE:

Documente probatorii :
Contractul de mprumut, actul administrativ de inspecie fiscal ,Legislatia
contabila si fiscala in vigoare, Situatia capitalurilor proprii (situatiile financiare anuale) cu
informatii privind inceputul anului 2011 pana la sfarsitului anului 2013.
Pentru imprumuturi obtinute din alte surse (asociati, firma mama, etc.),
deductibilitatea acestor cheltuieli este in

primul rand limitata la nivelul

ratelor dobanzilor de referinta (la lei si valuta); cheltuielile peste aceste rate de referinta sunt
nedeductibile. Pentru cheltuielile care sa incadreaza in limitele dobanzilor de referinta,
deductibilitatea se determina in functie de gradul de indatorare. Astfel, daca acesta este
sub 3, cheltuielile respective sunt deductibile in anul in care apar; daca gradul de indatorare
este mai mare decat 3, atunci respectivele cheltuieli nu sunt deductibile in anul in care apar,
insa se reporteaza in prerioadele urmatoare, pana la deductibilitatea lor integrala.
100.000 x 9,4% = 9.400 lei
100.000 x 6,5 % = 6.500 lei
9.400- 6.500 = 2.900 lei
Grad de indatorare = 2,97 conform prevederilor legale diferenta de 2.900 lei este
deductibila in anul 2012 . Din cele prezentate mai sus, rezulta ca este important modul de
calcul al gradului de indatorare.
Conform codului fiscal, gradul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre
capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca medie a
valorilor existente la nceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determin impozitul
pe profit. Prin capital mprumutat se nelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen
de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.Grad de indatorare = 2,97
Gradul de indatorare financiara este exprimat in procente si rezulta din impartirea
datoriilor privind creditele ale companiei la total activ. Cu cat gradul de indatorare financiara
al companiei este mai ridicat, cu atat se considera ca firma este mai riscanta,
pentru

finantarea

activelor

managementul

companiei

utilizat

in

deoarece

mod extensiv

creditele bancare sau alte surse de imprumut. Asadar, un grad de indatorare financiara redus
indica o situatie financiara stabila pentru companie.
RAPORT DE EXPERTIZ CONTABIL JUDICIAR

Capitolul I, INTRODUCERE
Paragraful (i) Subsemnatul __ Ionel___ expert contabil, domiciliat n posesor al carnetului
de expert contabil nr. ______ nscris n TABLOUL EXPERILOR CONTABILI i
CONTABILILOR AUTORIZAI din ROMNIA (CECCAR) n partea __________ poziia
_________ (Dac sunt mai muli experi contabili, acesta se repet pentru fiecare)
Paragraful (ii) Am fost numit(i) prin _________________________ din data de_________
expert contabil n dosarul nr. __________ , prile implicate n proces fiind:
1.SC BETA SRL ________________________________
2._____________________________________________n._______________________
(Pentru fiecare parte implicat n proces se va meniona: denumirea, domiciliul sau
sediul social i calitatea procesual
Paragraful (iii) mprejurrile i circumstanele n care a luat natere litigiul sunt:
___________________________________________________________________________
___________________________
Paragraful (iv)
Pentru rezolvarea acestei cauze s-a dispus proba cu expertiza contabil, creia i s-au fixat
urmtoarele obiective (ntrebri):
1. Dac suma de 2900 lei reprezentand dobnd care depete valoarea dobnzilor
practicate pe piaa bancar este sau nu deductibil fiscal
2. Persoana vinovat pentru sustragerea de la plata impozitului pe profit aferent
anului(2012)
3. valoarea prejudiciului cauzat SC BETA SRL, de ctre administratorul i unicul asociat al
acesteia, prin contractarea unui credit a crui dobnd depete valoarea dobnzilor
practicate pe piaa bancar.
Paragraful (v) Lucrrile expertizei contabile s-au efectuat n perioada ______ la
sediul social /domiciliul ______ _SC BETA SRL
Paragraful (vi) Materialul documentar care a stat la baza efecturii expertizei const n: __
Contractul de mprumut, actul administrativ de inspecie fiscal, Situatia capitalurilor proprii
(situatiile financiare anuale) cu informatii privind inceputul anului 2011 pana la sfarsitului
anului2013__
Paragraful (vii) Redactarea prezentului raport de expertiz contabil s -a fcut n perioada
______. n cauz s-au efectuat /nu s-au efectuat alte expertize contabile; s-au utilizat /nu s-au

utilizat lucrrile altor experi (tehnici fiscali etc.).Problemele ridicate de prile interesate n
expertiz i explicaiile date de acestea n timpul efecturii expertizei sunt:
_____________________________________________________
_____________________ ________________________________
Paragraful (viii) Data pentru depunerea prezentului raport de expertiz contabil a fost
fixat la i prelungit la
_______-________.
(dac este cazul)
CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
Obiectivul nr. I (i=1,n).
Pentru a rspunde la obiectivul (ntrebarea nr. i) s-au examinat urmtoarele documente i acte:
____________________________________________________

(descriere

detaliat

cu

trimitere la anexe, dac este cazul)


n conformitate cu actele i documentele expertizate, formulm, la obiectivul nr. I, urmtorul
rspuns: __CHELTUIELILE DE 2900 LEI SUNT DEDUCTIBILE ANULUI
2012____

____________________________________________________ (se redacteaz

rspunsul clar, concis i fr ambiguiti)

CAPITOLUL III, CONCLUZII


n conformitate cu examinrile materialului documentar menionat n introducerea i
cuprinsul prezentului raport de expertiz, formulm urmtoarele concluzii (rspunsuri) la
obiectivele (ntrebrile) fixate acesteia:
La obiectivu lnr.1
_____________________________________________________________
La obiectivul nr.2 _________________________________________________________
La obiectivul nr.n
____________________________________________________________ (Se

vor

rspunsurile din capitolul II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)


Pentru ca prezentul raport de expertiz contabil s poat veni n sprijinul beneficiarului,
considerm necesar s facem urmtoarele precizri:

relua

_____________________________________________________
_____________________________________________________
____________________________________________________.
(Acest paragraf poate fi introdus numai dac expertul contabil consider c este util
beneficiarului expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat:
CAPITOLUL IV.
CONSIDERAIILE PERSONALE ALE EXPERTU-LUI(ILOR) CONTABIL(I).

4. (9.b.) Diana a fost numit expert contabil judiciar. n urma studierii dosarului a
constatat umtoarele:
Obiectul cauzei este o lips constatat ntr-o gestiune de comercializare cu amnuntul a
materialelor de construcii aparinnd SC BETA SRL (igle, coame, olane-vrac, paleti,
crmizi i materiale de zidrie asimilabile- vrac, cutii, paleti , ciment, ipsos, var -vrac, saci).
Ultima inventariere a avut loc la data de 31.01. anul 2011.
Soldul mrfurilor aflate n stoc la data de 01.02.2011 este n valoare de 200.000 lei i este
constituit din: igle, ciment, ipsos, var.
n perioada 01.02.2011-31.11.2011 au intrat n gestiune mrfuri constnd n igle, ciment,
ipsos, var, igle, coame, olane, crmizi, n valoare de 800.000 lei.
Valoarea mrfurilor cu care a fost descrcat gestiunea este n valoare de 700.000 lei.
Soldul scriptic al mrfurilor inventariate la data de 31.11.n 2011 este 300.000 lei. Sold faptic
rezultat n urma inventarierii : 290.000 lei. La dosarul cauzei nu s-a identificat aprobarea
administratorului SC BETA SRL pentru perisabiliti.
Cauza este de natur penal.
Obiectivele expertizei constau n mai multe obiective dispuse prin Ordonana emis de
Poliia., printre care:
- S se stabileasc dac la stabilirea prejudiciului s-a avut n vedere acordarea perisabilitilor
legale.
- S se stabileasc valoarea total a prejudiciului cauzat SC BETA SRL.
- S se stabileasc persoana vinovat de producerea prejudiciului cauzat de lipsa n gestiune.
Organul de cercetare penal a menionat n Ordonana emis obligaia expertului contabil
judiciar de a convoca prile.

Descrierea sumar a studiului de caz:


n urma inventarierii periodice a patrimoniului din din data de 31.11 2011, SOCIETATEA
BETA SRL a constatat n gestiunea de comercializare a materialelor de construcii, o lips n
gestiune n valoare de

10. 000 lei. n urma cercetrilor efectuate a rezultat necesitatea

efecturii unei expertize contabile judiciare.


Identificndu-v ca expert contabil judiciar cu Diana, identificai documentele cu valoare
probatorie pe care pot fi fundamentate raionamentele profesionale,elaborai foile de lucru
necesare documentrii misiunii i ntocmii raportul de expertiz contabil judiciar.
REZOLVARE:

GRUPA III - Categoria VII Studii de fezabilitate


1. (27.) Cum se apreciaz, prin prisma fezabilitii, indicatorul VAN?
REZOLVARE:
2. (29.) ntrun studiu de fezabilitate, care sunt indicatorii de fezabilitate care
trebuie prezentai n mod minimal?
3. (30.) Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o
rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor denumerar:

An

Cost

0
1
2
3
4
5
Total

de Costuri

investitie
15.000

de Total cost

Total incasari

exploatare

15.000
6.420
6.420
6.620
6.620
7.500
7.500
6.500
6.500
8.500
8.500
11.445
35.540
50.540
Calculai cash flow ul net actualizat anual aferent proiectului.

9.440
9.640
10.700
11.700
22.700
64.180

GRUPA III - Categoria VIII Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. (3.) Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al


trezoreriei
pentru o ntreprindere din domeniul industriei prelucrtoare care prezint urmtoarele
informaii bilaniere:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de 1 an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

21.12. n.
10.000
20.000
40.000
5.000
65.000
50.000
47.000
3.000

2. (13.) Calculai i interpretai rata stabilitii financiare i rata autonomiei financiare


pentru o ntreprindere din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare:
Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare

21.12. n.
40.000
2.000
500
1.000
30.000
5.000
8.500

Datorii bancare pe termen foarte scurt

3. (16.) O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos.
tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire
ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul
curent, iar 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni s
se analizeze ratele de lichiditate pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se
explice diferenele constatate.
Indicator
Imobilizri corporale
Imobilizri necorporale
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

21.12. n.
3.000
800
1.000
2.000
1.000
2.000
3.000
2.400
400