,

Altana Afeitfat
poveste ilustrata

editura

STEFAN

Un morar tasase mostenire celor trei flu ai siii o moara, un asin si un

motan. Fiului cel mare i se cuvenea moara, celui mijlociu asinul iar celui
mic motanul. Daces cei doi fii mai mari fsi puteau castiga cinstit buctitica de
pate, fiul cei mic se glindea ca motanul nu ii este de nici un ajutor.

Dar motanul nu era unul oarecare, $i vazandu-si staptinul nedijit ii spuse:

f Staptine, (lath vei face ce iti voi spune, nu vei regreta . Trebuie doar sli imi
, aci o pereche de cizme $i sti imi dai un sac, iar restul lath in seama mea.
Tandrul facu intocmai, iar motanul, vtizanduli dorinta indeplinitd, iyi trace
beirbatege cizmele. Dar attit de caraghios ardta, 'Inc& staptinul sdu izbucni in His.

Motanul insa isi lua sacul la spinare si porni la drum, ducandu-se

direct in Podurea fermecatii. Toate vietuitoarele care &luau acolo
erau fermecate, si niciodatii nimeni nu reusise sd prinda vreuna. Dar
motanul nostru ndzdra van reusi sa prindii in sacul stiu o raid de toatii
rumusetea, pe care o oferi chiar impeiratului . Celnd a vrut sei stie de
la due este rata, motanul spuse Ca este de la marchizul de Carabas.

Alta datii, motanul reusi sa prinda un iepure, pe care it oferi tot

Acesta primi darul cu phicere ii ii multumi motanului,
transmitand salutdri marchizului. Si tot asa, o vreme, motanul ii ducea
regelui ciite un viinat din Padurea fermecatii.

VUR
Issolownwinumel
ilmes st elem.spisreof

et it annultatell111111.
P410911 oxi .01111.=
OMR o. mean

SU aii39)010111141111111
loimillimpow WO' itiromer
IRISIr'V OM ki MVP
moo
111,04.

Intr-o zi, motanul aflii cci regele avea sii last:- la plimbare pe
malul raului impreuncl cu frumoasa sa fiicii. 0 idee nostrumicii
ii veni atunci in minte, $i ii spuse stdpiinului sau sd se scalde in
Mu, chiar la ora cand imptiratul urma set lath la plimbare.
Tatulrul "feu intocmai, filth sti banuiasca ce pune la cale motanul.

In timp ce stetpanul motanului, asa zisul marchiz, se sceilda lini$tit

in apele raului, trecu pe acolo si imparatul. Cum veizu caleasca
imparetteasca, motanul se duse in calea ei $i incepu sa strige cat it
Linea gura:
Ajutor! Ajutor! Marchizul de Carabas se ineacii !
Imp tiratul it recunoscu imediat pe motanul care i-a adus de atatea
on daruri, si porunci garzilor sit it ajute degrabel pe bietul marchiz.

In limp ce Ii scoteau pe marchiz din rau, motanul Ii spuse impdratului

Ca ni,cte bandifi au furat hainele stlipanului Mu. Cum auzi asemenea
lucru, imparatul porunci degrabil s i se dea marchizului cele mai frumoase vecminte.
Teindrul ardta foarte chipec in hainele cele noi, asffel c printesa Ii
gsi pe placul ei si Ii indragi imediat.

mparatul dori sd Ii continue plimbarea impreund cu

marchizul.
Tinutul spre care suita impardteascd i continua plimbarea era s kiplinit de un cdpcdun foarte bogat.
Motanul deja $tia acest lucru, dar el ',terse inainte $i
incepu sd le spund giranilor care lucrau pdmiintul
cd, dacd von sd scape de cdpcdunul cel Mu, sd
spund oricui va intreba c'd pii$unile,
granele si pddurile sunt ale march&
zului de Carabas.

Ciind imparatul trecu pe Mingo pasunile intinse, lanurile bogate si

padurile verzi, dori sd stie ale cui sunt, iar giranii rdspundeau toli la
fel, di sunt ale marchizului de Carabas.
Motanul, care mergea inaintea calestii, ajunsese deja la castelul
Cdpcdunului, si ceru permisiunea sit- fie primit de acesta.

 Am auzit ca aveti darul de a va preface in fel de fel de animale, spuse motanul.

Capcdunul nu astepta prea multe si se transform(' imediat intr-un
leu fioros. Motanul fu atilt de inspclimantat la vederea leului, ca
tremura tot.

("and cdpcilunul 1,si relud intruchiparea lui obisnuitti,

motanul Ii spuse din nou:
Dar am auzit di puteti sd luati si inf'dlisarea celor mai mici
animale, a unui soricel de exemplu.
Cdpcdunul se transformsimediat Intr-un soricel, care
incepu sit alerge pe podea.
Motanul atiit astepta, il piinse sill inghiti indatti.

intre timp imparatul ajunse si el la castel, iar motanul

iesi in intiimpinarea oaspetilor. Ii poftiintiuntru iar imparatul se minuna de frumusetea si bogiitia care se gaseau
induntru.
Intr-una din seilile castelului o masei imbelsugata era
deja pregatita pentru ospiit.

Apoi marchizul isi lull' inima in dinti si ceru mans tinerei

printese. Imparatul a fost de acord, si le dadu binecuveintarea.
Cei doi tineri s-au casatorit si au trait viatii lunga si fericita,
steipanind tinutul cu buntitate si intelepciune.

lar motanul nostru nitzdravan ajunse mare dregator si sfetnic

de nadejde al stdpanului s'du.
Si chiar dadi uneori mai alergii duptt soricei, nu o face deceit
pentru propria lui placere.

Colectia
3oueltile

incaltat
Manar
Text: Monica Paunescu

ISBN 973-7837-72-8

789737 83 7424