IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

Izvoarele dreptului administrativ - teoria generala a dreptului clasifica

izvoarele de drept in 2 mari categorii:
A. Izvoare materiale - prin care se evoca acele conditii
concrete,obiective de evolutie a statului/ a statelor care creeaza
norma de drept,determina aparitia unei norme de drept .
B. Izvoarele formale prin care se evoca acele forme concrete,
modalitati concrete de exprimare a dreptului care la randul lor sunt
scrise si nescrise.
Izvoarele formale scrise ale dr adm
1) Constitutia si legile constitutionale
Principalul izvor pentru toate ramurile dreptului inclusiv cel
administrativ avand forta juridica suprema proclamata chiar in
primul art, alin (5) al Constitutiei potrivit caruia in Romania
respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este
obligatorie.
Unele din dispozitiile Constitutiei vizeaza in mod direct
administratia publica, ele reprezentand astfel izv
constitutionale exprese, directe. EX: cap 5,titlul 3 se numeste
chiar adm pub
Alte prevederi consacra norme general aplicabile, autoritatilor
statului, inclusiv cele administrative, ele constituind asfel izv
indirecte, implicite si pentru dreptul administrativ. EX: art 16,
alin (1), (2) consacra egalitatea tuturor in fata legii si a
autoritatii publice, fara privilegii si discriminari, colaborat cu
principiul ca nimeni nu e mai presus de lege.
Tema pentru seminar: identificati in Constitutie in mod
argumentat, prevederile care reprezinta izv constitutionale
exprese si implicite pentru dreptul administrativ- referat
Legiile constitutionale sunt cele prin care se modifica, sau se
revizuieste Constitutia ( modificare Constitutiei poarta
denumirea stintifica de revizuire) potrivit procedurii instituita
prin titlul 7 care poarta chiar aceasta denumire. In principiu
toate prevederile Constitutiei pot fi revizuite cu exceptia celor
care, potrivit art 152 sunt intitulat limitele revizuiri sunt

sustrase acestei posibilitati. Textul instituie 3 categorii de

limite:
a) Dupa obiectul de reglementare nu pot fi revizuite cele
care privesc:
Caracterele statului Roman de stat national,
independent, unitar si indivizibil;
Forma de guvernamand/ sau forma republicana
de guvernamand;
Integritatea teritoriului;
Independenta justitiei;
Pluralismul politic (mai multe partide)
Limba oficiala (limba romana)
b) Limite in functie de rezultat:
Revizuirea nu poate determina suprimarea
drepturilor si a libertatilor fundamentale si a
garantia cetatenilor.
c) Limite impuse de existenta unor imprejurari
exceptionale fiind interzisa revizuirea in situatie de
asediu, de urgenta
2) Legea ca izvor de drept.:
Termenul lege este utilizat in foua sensuri :
d) Latosensul - orice act sau forma juridica cu forta
obligatorie pentru un subiect de drept indiferent de
denumire si ogranul de la care emana
e) Stricto-sensul (sens restrans) evoca actul juridic al
Parlamentului care poarta acesta denumire, art 73,
consacrand 3 categorii de legi : Constitutionale,
ogranice si ordinare
Legea organica si ordinara prezinta atat deosebiri cat si simititudini de
regim juridic astfel:
Obiectul de regelementare:
Legea organica regl materiile prevazute de Constitutie in art 73 alin 3
sau alte materii sau domenii la care trimite litera t a textului
Legea ordinara relgl alte materii decat cele reglementate de Constitutie:
Tema : Identificati materiile regl potrivit C prin legea organica.

Modalitatea de adoptare:
Legea organica se adopta cu majoritatea absoluta (membrii din ambele
camere)
Legea ordinara majoritatea simpla( majoritatea membrilor prezenti ai
camerelor

Asemanari:
a) Obligativitatea publicarii in monitorul oficial impusa de principiul
cuprins in adagiul latin nemo cessetum ignorare legem (nimeni nu
se poate apara invocand necunoasterea legii) Obigatiei de a
cunoste legea ii corespunde dreptul de a i se face legea cunoscute
prin publicarea in monitoare sau buletine oficiale
b) Momentul intrarii in vigoare a legii care este la 3 zile de la
publicarea in monitorul oficial, cu exceptia cazului in care in
continutul legii se prevede o alta dat ulterioara
c) Neretroactivitatea legii potrivit caruia legea produce efecte numai
pentru viitor cu exceptia legii penale si contraventionale mai
favorabile.
d) Promulgarea legii de catre presedinte(seful de stat indiferent de
forma de guvernamand ) care semnifica investirea legii cu forta
obligatorie pentru toate subiectele de drept . Seful statului dispune
de mijloace specifice de la tara la tara, de a se opune promulgarii.
In RO art 77 consacra 2 proceduri:
Sesizarea Curtii Constitutionale in cadrul controlului prealabil
sau apriorii de Constitutionalitate,..... presedintele camerelor,
Guvern, Inalta Curte de casatie si Justitie, Avocatul Poporului
sau un numar de 25 de sentori si 50 deputati.
Reexaminarea legii de catre Parlament ca regula pentru
neopurtonitate politica in vreme ce Curtea Constitutionala
este sesizata pentru motive de neconstitutionalitate.Legea se
primulga in maxim 20 de zile de la primirea ei,iar presedintele
are dreptul sa soliticite o singura data reexaminarea de catre
parlament sau examinarea de catre Curtea de
Constitutionalitate.

Daca Presedintele a apelat la una din cele 2 forme, el are obligatia sa

promulge legea in maxim 10 zile de la primirea legii reexaminate sau a
deciziei Curtii Constitutionale prin care i se confirma Constitutionalitatea
ANALIZA REGIMULUI JURIDIC AL CELOR 2 TIPURI DE LEGI
determina concluzia ca in sistemul constitutional actual, legea ordinara
este regula si legea organica exceptia.
3) Actele guvernului.
Potrivit art 108 Guvernul adopta hotarari si ordonante.
ORDONANTELE GUVERNULUI
sunt rolul delegarii legislative, reglementata de art
15 din Constitutie care semnifica un transfer de
competenta in materie de legiferare dinspre
Parlament ca unica autoritate leguitoare a tarii si
Guvern care este clasicul executiv concretizat n
2 forme:
A. ordonanta simpla
- se adopta in baza unei legi speciale de
abilitare
prin
care
Parlamentul
imputerniceste Guvernul sa reglementeze
prin Ordonante anumite domenii de regula
pe durata vacantelor parlamentare.
- In al doilea rand poate reglementa numai
materii ale legilor ordinare.
- In al 3 rand legea de abilitare prevede
obligatoriu domeniul si data pana la care
Guvernul este imputernicit sa le adopte.
- Nu este obligatorie aprobarea lor de catre
Parlament, insa legea de abilitare poate sa
prevada ca ordonanta simpla se aproba de
catre Parlament pana la implinirea
termenului de abilitare.
- Nerespectarea termenului atrage incetarea
efectelor ordonantei. In practica desi
Constitutia nu impune ca regula legea de
abilitare prevede ca ordonanta simpla se
aproba de catre Parlament.
B. Ordonanta de Urgenta
a) Numai necesita lege de abilitare

b) Se aproba in baza unei abilitari de rang

constitutional prin care este imputernicit
Guvernul ca in situatii extraordinare sa
adopte acest tip de ordonante avand
obligatia sa motiveze urgenta in
continutul ei
c) Se
supune
intodeauna
aprobarii
Parlamentului, neputand intra in vigoare
decat dupa ce a fost depusa pentru
aprobare la Parlament si dupa ce s-a
publicat in Monitorul Oficial deoarece
nepublicare atrage inexistenta
d) Poate reglementa si materii ale legilor
organice caz in care adoptarea lor se va
face cu majoritatea absoluta
e) Se instituie anumite restrictii de
reglementare pentru Ordonantele de
Urgenta introduse prin legea de revizuire
nr 429/2003 din dorinta de a mai cenzura
multitudinea de ordonante pe care
guvernele le-au adoptat dealungul
timpului cu inclacarea regulii impuse de
Constitutie privind existenta unei situatii
extraordinare motivate.
f) Astfel Ordonantele de Urgenta nu pot
afecta regimul institutilor fundamentale
ale statului, drepturile libertatiile si
indatoriille
cetateniilor,
drepturile
electorale si nu pot viza masuri de
trecere silita a unor bunuri in proprietatea
publica
Cele 2 tipuri de ordonanta prezinta si anumite trasaturi comune
respectiv
- Semnarea de catre prim-ministru si contra semnarea de catre
ministrii care au sarcina punei in aplicare, executare
- Publicarea in Monitorul Oficial in caz contrar intervenind cea mai
drastica sanctiune si anume inexistenta ordonantei
Ordonanta de Urgenta reprezinta in sistemul de normativitate juridica
instituit de actuala Constitutie o procedura atipica de legiferare, o situatie

de exceptie care nu trebuie sa se transforme in regula si sa afecteze

rolul Parlamentului de unica autoritate leguitoare a tarii.

HOTARAREA GUVERNULUI
- Reprezinta actul tipic al acestuia prin care se pune in executare
legea , el fiind astfel preter legem si secundum legem, adica
adoptata in baza, in limitele legii si dupa lege.
- Ca natura juridica este act administrativ care in functie de
intinderea efectelor sale poate avea caracter individual cand
priveste un subiect determinat de drept ( ex: numirea unui prefect)
sau caracter normativ cand este general obligatorie si opozabile
erga-omnes fata de toti ( aprobarea unor norme metodologice de
punere in aplicarea unei legi)
- Se publica in Monitorul Oficial sub actiunea inexistentei insa se
admite exceptia actelor in domeniul apararii care se comunica
numai institutilor interesate.
- Ca si ordonantele se semneaza de primul-ministru si se contrasemneaza de ministri care au sarcinea punerii in executare.