Ratiunea de a fi a suspendarii tebuie inteleasa prin raportare la principiul

legalitatii care guverneaza atat activitatea autoritatilor publice , cat si efectele

unui act juridic ( care se bucura de prezumtia de legalitate)
-

Acest principiu nu ingaduie, nu permite mentinerea in circuitul juridic a

unui act sau continuarea unei activitati asupra carora planeaza suspiciuni
cu privire la legalitatea lui.
In al doilea rand suspendarea trebuie inteleasa prin raportarea la principiul
executarii din oficiu a actului administrativ care releva posibilitatea
interventei silite in baza actului, ceea ce inseamna ca o eventuala
intrerupere a efectelor actului trebuie sa intervina in situatii de exceptie ,
de aceea !suspendarea este analizata ca o exceptie a regimului juridic al
actelor administrative! In timp ce revocarea lor reprezinta un principiu.

Suspendarea poate fi dispusa

a) De organul emitent sau de organul ierarhic superior
b) De o alta autoritate publica, alta decat instanta judecatoreasca
( suspendarea de catre Parlament al presedintelui)
c) De instanta de judecata in derularea unui contencios adm.
Astfel art 14 si 15 din legea contenciosul administrativ numarul 554/2004, art
14 si 15, prevad ca in cazuri bine justificate si pentru prevenirea savarsirii
unei pagube iminente in cazuri bine justificate, reclamantul poate sa ceara
( pers vatamata printr-un act administrativ) si instanta de contencios
administrativ poate sa dispuna suspendarea actului pana la solutionarea
cauzei.
d) Suspendarea poate fi ceruta odata cu actiunea principala sau printr-o
cerere separata.
e) Suspendarea de drept ( expresiile latine : ope legis/ de jure ) care este
opera leguitorului putand fi vorba de leguitorul constituant ( art 123, alin
(5) ; art 109; art 96 din C ) sau a legiuitorului organic, astfel legea
contenciosului administrativ nr 554/2004 prevede dreptul de a ataca in
contenciosul administrativ atat al prefectului cat si al presedintelui agentiei
nationale a functionarilor publici in ceea ce priveste actele autoritatilor
publice care incalca legislatia aplicabila functionarilor publici, constatate in
cazul activitatii de control pe care aceasta autoritate o desfasoara .
Legea prevede ca ACTUL ATACAT IN AMBELE SITUATII ESTE SUSPENDAT DE
DREPT

REVOCAREA ACTULUI ADMINISTRATIV

-

Reprezinta operatiunea juridica prin intermediul careia , ogranul emitent sau organul
ierarhic superior poate dispune incetarea efectelor juridice ale unui act administrativ.
Ea poate sa intervina atat pentru motive de nelegalitate, cat si pentru de
neoportunitate care pot sa fie anterioare, concomitente sau ulterioare emiterii sau
adoptarii actului

Revocarea este un principiu al regimului juridic al actelor administrative de la care

exista si numite exceptii , care pot privi doar actele administrative cu caracter
individual deoarece actele adm normative sunt intodeauna revocabile .
Aceste acceptii privesc:

1. ACTELE ADMINISTRATIVE care au podus efecte juridice in plan dreptului privat

sau care au fost emise sau adoptate in baza unui act de drept privat
EX: * un act administrativ de aprobare a atrbuirii unuispatiu a fost urmat de incheierea unui
contract de inchiriere.
Contractul de inchiriere este un contract civil, iar ratiunea imposibilitatii sau interdictiei de a fi
revocat este determinata de necesitate ocrotirii stabilitatii raporturilor juridice si a ordinii
jurdice in ansmablul sau .
Aceasta reprezinta una din valorile aparate de catre instantele europene, respectiv CEDO
Strs si CEJ de la Luxemburg
2. ACTELE ADMINISTRATIVE CU CARACTER JURISDICTIONAL adica cele prin
care se solutioneaza un litigiu de natura administrativa de catre un organ competent
investit prin lege cu atributii jurisdictionale.
Aceste acte pot fi atacate numai in fata instantelor judecatoresti, iar Constitutia prin art 21
alin(4) prevede caracterul facultativ si gratuit al jurisdictilor administrative speciale
3. ACTELE ADMINISTRATIVE CARE AU FOST EXECUTATE MATERIAL
EX: o autorizatie de constructia a fost etificate
Pentru ratiuni de ordin economic sunt sustrase in principiu de la revocare.
4. ACTELE ADMINISTRATIVE DECLARATE IREVOCABILE printr-o dispozitie a legii.
Ele sunt exceptate in virtutea simetriei juridice potrivit caruia , un act jjuridic poate fi
modificat, revocat, anulat pentr-un alt act care are aceeasi forta sau una superioara .
Daca legea la declarat ierevocabil inseaman ca tot legea poate printr-o alta dispozitie sa
modifice caracterul actului..
5. ACTELE ADMINISTRATIVE DE APLICARE A UNOR SANCTIUNI ADMINISTRIVE.
Acestea nu pot sa fie revocate , ele putand face obiectul unei cercetari unui proces numai
instanta judecatoreasca avand competenta sa le desfinteze.
Exista 2 tipuri de revocare:
a) Cea dispusa de organul emitent retractare
b) Cea dispusa de organul ierarhic superior care se numeste revocare propriu-zisa
Intre revocare si suspendare exista atat asemanari si deoasebiri, ele fiind componente ale
regimului juridic le actului administrativ cu particularitati dupa cum urmeaza:
SUSPENDAREA
-

este o exceptie a regimului juridic

Intervine cand exista indoieli sau dubii privind legalitate actului
Atrage intreruperea efectelor, incetare temporara ( NU intrerupere temporara)
Poate fi dispusa
i)
De legiuitor

ii)
iii)
iv)

De instanta de judecata
De o autoritate publica , alta decat instanta
De emitent sau de superior

REVOCAREA
-

este o regula a regimului juridic

intervine cand exista certitudini privind nelegalitatea sau neoportunitatea actului
atrage incetarea definitiva a efectelor
poate fi dispusa de:
i)
organul emitent
ii)
de organul ierarhic superior revocare propriu-zisa

ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV

-

reprezinta operatiunea de desfintare de regula cu efecte pentru trecut a unui act

juridic.
- Spunem de regula pentru ca atunci cand intervine pentru motive de neoportunitate se
admite ca efectele anularii pot fi pentru viitor.
- In perioada interbelica a fost acceptata o veritabila teorie a nulitatii actului juridic prin
care erau sanctionate ca si in dreptul privat , prin similitudine cu dreptul privat 2
categorii de cauze sau de vicii:
A. Vicile care privesc legalitate pe fond a actului prin care au fost incalcate conditii de
fond care ocrotesc un interes general, care determina nulitatea absoluta
B. Incalcarea unor conditii de forma, mai putin esentiale pentru validitatea actului prin
care sunt ocrotite de regula interese cu caracter privat, care atrag nulitatea relativa a
actului
Sub aspectul intinderii efectelor anularii distingem intre:
a) O nulitate totala care desfinteaza actul in integralitatea lui
b) O nulitate partiala care desfinteaza anumite parti, clauze ale actului.
Anularea este o institutie de rang constitutional, prevazuta in art 52, alin 1 , potrivit caruia
persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ poate cere
recunoasterea dreptului sau interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
Ea poate fi dispusa :
a) De ogranul ierarhic superior in virtutea raportului de subordonare care presupune
printre ale prerogative si drepturi superiorul ierarhic de anula actele subordonatului
sau.
b) Instanta de judecata
c) De ministerul public pentru actele autoritatilor de executare a pedepselor penale.
De esenta anularii este principiul de drept ceea ce este nul, produce efecte nule .
Un caz particular de nulitate este inexistenta care intervine in cazul in care actul nu prezinta
nici cea mai mica aparenta de legalitate fiind flagrant ilegal a.i. orce subiect de drept poate
realiza acest lucru.
Subexistenta este o inst de rang const prevazute in art 100 si art 108 conform carora
nepublicarea in monitorul oficial a unui decret al Presedintelui , a unei hotarari sau ordonante
ale Guvernului, atrage inexistenta actului.

In acest caz numai subzista prezumtia de legalitate si nici obligatia destinatarului actului de
a-l respecta sau executa si respectiv a organului emitent de a impune si eventual sanctiona
nerespectarea actului.