Continuare .... izv dr admi...

ACTELE ADMINISTRATIEI CENTRALE DE

SPECIALITATE
- Sectiunea 1 a capitolului cap 5 din tilul 3 care reglementeaza administratia
centrala de specialitate nu contine dispozitii privind actele acesteia
- ele se reglasesc in alte acte normative cum ar fi, legea privind organizarea
si functionarea guvernului si a ministerelor nr 20/2001 sau in actele
normative ( legi, ordonante sau hotarari ale guvernului) care
reglementeaza origanizarea si functionarea fiecarui organ al administratiei
centrale de specialitate
- ex: agentia nationala a functionarilor publici, care este un organ de
specialitate in subordinea Ministerului Afacerilor Interne este condusa de
un presedinte care in exercitarea atributilor sale emite ordine despre care
legea prevede expres ca pot avea caracter normativ=cand produc efecte
juridice general obligatorii si sunt opozabile fata de toti ( erga-omenses)
sau caracter individual cand produc efecte fata de un subiect determinat.
- Actele care emana de la nivelul administratiei centrale de specialitate
poarta denumiri diferite, respectiv ordine, instructiuni, precizari, norme ,
norme metedologice, etc...
- Exista situatii in care 2 sau mai multe organe sau autoritati adopta in
comun un act administrativ ( ex: ordin comun al Ministerului Muncii,
finantelor, economiei) in contextul in care obiectul lui de reglementare se
circumscrie competentei mai multor autoritati adminstrative.
- Ca natura juridica actele care emana de la administratia centrala de
specialitae sunt acte administrative cu caracter normativ sau individual ,
iar cele cu caracter normativ se publica in Monitorul Oficial sub
sanctiunea inexistentei in caz contrar.
- In calitatea lor de acte administrative ele sunt izvoare ale dreptului
administrativ insa in functie de obiectul de reglementare pot fi izvoare si
pentru alte ramuri de drept cum ar fi: dreptul fiscal, dreptul muncii, etc ..

ACTELE ADMINISTRATIEI PUBLICE DIN UNITATIILE

ADMINISTRATIV TERITORIALE
- La nivelul unitatilor administrativ teritoriale regasim atat administratie de
stat, respectiv prefectul cat si administratie de natura autonoma, locala ,

reprezentata la nivelul judetului de catre consiliul judetean si presedintele

acestuia, iar la nivelul comunelor si oraselor de catre consilile locale si
primiari
- Adm pub locala a Municipiului Bucuresti este reprezentata de:
a) Autoritatiile constituite la nivelul municipiului - primarul si
viceprimarul general
b) Autoritatiile constituite la nivelul fiecarui sector, respectiv consilile
locale si primarii
- Aceste autoritati publice emit si respectiv adopta urmatoarele categorii de
acte juridice, care sunt obligatorii pentru unitatile administrativ teritoriale
in care ele functioneaza:
1) Prefectul emite ordine
2) Consiliul judetean si local adopta hotarari
3) Primarul si presedintele consilului judetean emit dispozitii
- Toate acestea pot avea caracter normativ sau individual sunt acte
administrative si produc efecte in planul activitatii desfasurate in unitatile
administrativ teritoriale.( competenta teritoriala limitata)

TRATATELE INTERNATIONALE CA IZVOARE DE

DREPT ADMINISTRATIV
- Adoptarea unui trat international implica atat pe cei 2 sefi ai executivului
cat si Parlamentul ca organ suprem reprezentativ astfel:
A. Mai intai guvernul negociaza tratatul
B. Presedintele le incheie in numele romaniei
C. Parlamentul le ratifica
- Ceea ce seminisfica patrunderea in dreptul intern a tratatului astfel
ratificat potrivit art 11 alin 2 din Constitutie
- Prin arti 20 din C se reglementeaza raportul dintre dreptul intern referitor
la reglementarea drepturilor si libertatilor fundamentale si dreptul
international
- Constitutia obliga ca interpretarea si aplicarea normelor sale refertoare la
drepturile si libertatile fundamentale sa se faca in concordanta cu
declaratia universala a drepturilor omului si cu toate actele internationale
la care Romania este parte.
- Daca exista o neconcordanta intre ele, au prioritate normele internationale
cu exceptia cazului in care dispozitiile dreptului intern sunt mai
favorabile;
- Prin art 148 din C. Care reglementeaza intrarea Romaniei U.E. se
consacra si raportul dintre dreptul Uniunii Europene si dreptul national
roman

- Ca efect al integrarii prevederile actelor consectuive ale uniunii precum si

ale celorlalte reglementari ale U.E. cu caracter obligatoriuau caracter
prioritar fata de regelementariile contrare din dretpul intern in conditiile
stabilite de actul de aderare.
- Pentru ca un tratat international sa constituie izvor de drept administrativ
el trebuie sa fie de aplicatie directa, nemijlocita, sa fie ratificat de catre
Parlament intr-un termen rezonabil si sa contina reglementari din sfera
administratiei publice

IZVOARELE NESCRISE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV

I.
-

OBLICEIUL SAU CUTUMA

Exista unele state unde i se recunoaste rolul de vertabil izvor de drept
inclusiv la nivel constitutional, existand asa zisele constitutii cutumiare,
nescrise;
Romania nu a facut parte din aceasta categorie, obiceiul recunoscandu-se
o anumita influenta asupra dreptului si nu neaparat un rol de izovr autentic
de drept
Actuala Constitutie ca si C. Civ. de altefel contin reglementari care ii
confera obieciului calitatea de izvor de drept
Ex: art44, alin 7 prevede ca dreptul de proprietate prevede la obliga la
respectarea sarcinilor : protectia mediului si respectarea vecinilor precum
si la respectarea sarcinilor care potrivit legii sau obiceiului revin
proprietarului .
Primul art al Constituitei in alin 3 consacra caractele statului Roman si
valorile care reprezenta, care au caracter suprem in spiritul traditiilor
democratice
Art 120 potrivit lui, sunt consacrate principiile care guverneaza
organizarea si functionarea administratiei publice in unitatile
administrative teritoriale , intre care se regaseste si atutonomia locala
Inteleasa ca un drept si ca o capacitate epetiva a autoritatlor publice de a
actiona in numele comunitatii locale din unitatile administrativ teritoriale
Autonomia locala poate sa genereze reguli cutumiare care sa se aplice ca
veritabile norme de drept
Ex: prestarea unor servicii de stare civila, in general oficierea de catre
casatorii in zile nelucratoare, organizarea unor evenimente cu caracter
artistic, targuri, oboare, etc...

- Caracterul de izvor de drept al acestor reguli => din faptul ca

nerespectarea lor produce consecinte ca si cand s-ar fi incalacat,un act
normativ, o lege;
- Pentru ca obieciul sa constituie izvor de drept in genereal si drept
administrativ in particular el trebuie sa intruneasca unele conditii primul
rand sa fie repetabilitatea, in al doilea rand sa fie convingerea caracterul
obligatoriu normei , in al treilea rand relatiile reglementate sa apartine
administratie publice

JURISPRUDENTA SAU PRACTICA INSTANTELOR JUDECATORESTI

- Ca regula nici jurisprudenta nu este izovr de ddrept desi solutiile
pronuntate de instatele judecatoresti influenteaza jurisprudenta acelorasi
instante, dar si altora.
- Ca regula o hotarare judecatoreasca produce efecte juridice inter-parteslinitigates adica intre partile din litigiu
- Art 26 din Cons. Consacara rolul Inalte Curti de Casatie si Justitie (ICCJ)
de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate
celelealte instante judecatoresti
- Instrumentul prin care se realizeaza acest lucru este recursul in in interesul
legii pe care il poate promova procurorul general al parchetului de pe
langa ICCJ, iar hotararea pronuntata de Inalta Curte eeste obligatorie
pentru instatele judecatoresti d.p.d.v. al solutiei pe care o promoveaza
- In dreptul francez jurispriudenta tribunalelor administrative reprezinta un
veritabil izvor de drept , recunoscandu-se chiar ca dreptul administrativ
francez este facut mai mult de judecatori decat de leguitori, in aceasta tara
litigiile cu administratia sunt solutionate de anumite instante, separate de
restul organelor puterii judecatoresti, denumite generic tribunale
administrative.
- Exista astfel o jurisdictie administrativa( practica adm) , distincta,
separata de jurisdictia judiciara de drept comun
- In Romania desi jurisprudenta nu este un veritabil izovr de drept exista
situatii cand i se confera acest statut, astfel legea contenciosului
administrativ nr 554/2004 prevede ca hotararile judecatoresti definitive si
irevocabile prin care s-au anulat in toti sau in parte acte administrative cu
caracter normativ sunt general obligatorii si produc efecte pentru viitor,
ele publicandu-se in Monitorul Oficial atunci cand privesc care emana de
la autoritatiile centrale s-au in monitoarele oficiale ale judetelor cand
emana, cand privesc acte care emana de la autoritatile locale si judetene .

- Un caz special il reprezinta jurisprudenta Curtii Constitutionale , deciziile

pronuntate de aceasta sunt general obligatorii, se publica in Monitorul
Oficial si produc efecte de la data publicarii si produc efecte pentru viitor
- Parlamentul sau Guvernul dupa caz sunt obligate ca in 45 de zile sa puna
de acord actul normativ cu decizia Curtii Constitutionale , in acest interval
efectele actului normativ fiind suspendate de drept.
- Dupa expirarea acestui interval in cazul in care Parlamentul sau Guvernul
nu s-au conformat deciziei Curtiitii, efectele actului declarat
neconstitutional in tot sau in parte (de regula in parte) inceteaza de drept.
DOCTRINA DE SPECIALITATE
- Ca regula nu este izvor de drept
- Insa influenteaza procesul de formare si aplicare a dreptului in sensul ca
solutiile impuse de doctrina, de multe ori sunt valorifacte de leguitor, iar
hotararile judecatoresti in fundamentarea lor se bazazeaza pe opinii
exprimate in literatura de specialitate.

NORMA DE DREPT
Ca si in alte ramuri ale dreptului, ia reprezinta o regula de conduita
generala , abstracta cu caracter obligatoriu a carei respectare si aplicare se
realizeaza de buna voie, iar in caz de nevoie prin interventia foartei de
constrangere, de coercitie statala, forta coercitiva
Ca regula si norma de drept administrativ are o structura trihotomica( 3
parti) fiind formata din :
1) Ipoteza in care se prezinta definitii, imprejurarile in care se
aplica norma, subiectele la care se aplica
-poate fi :
a) Absolut determinata cand regelemteaza absolut contextul in
care norma se aplica, de la care subiectele nu pot deroga, ia
generand astfel o asa zisa competenta legata cel care
aplica norma este legat, tinut de continutul ei
b) Este relativ determinata cand se reglementeaza de principiu
cu caracter general, lasandu-i-se subiectului de drept ,
liberatate in a decide cum aplica norma, ceea ce genereaza
asa zisa libertate de apreciere.

2) Dispozitia reprezinta actiunile sau inactiunile pe care trebuie sa

le realizeze subiectul activ sau de care este tinut subiectul pasiv.Ca
regula exista 2 mari tipuri de dispozitii:
A. Dispozitii imperative- care fie impun o anumita conduita
( onerative impun ceva) sau interzic o anumita conduita,
respectiv cele prohibitive care interzic o anumita conduita.
B. Normele permisive care nici nu obliga nici nu interzic, ele
ingaduie o anumita conduita.
3) Sanctiunea care priveste consecintele care sunt atrase de
nerespectarea normei , putand fi vorba despre sanctiuni cu privire
la bunuri , la persoane, la acte juridice.
- In dreptul administrativ se regaseste preocuparea de codificare a dreptului
administrativ, atat sub aspectul dreptului substantial, material cat si a
dreptului procedural, procesual.
- Desi au existat proiecte obiective, chiar acte normative, adoptate in acest
sens, ele nu au fost finalizate pana la aceasta data.