Continuare ....

FORMELE PROCEDURALE CONCOMITENTE EMITERII SAU

ADOPTARII ACTULUI ADMINISTRATIV
- PRIVESC ca regula organele colegiale sau pluripersoanle si
imbraca mai multe forme:
1) Cvorumul (quorumul) sau majoritatea ceruta de lege pentru
intrunirea valabila a organului colegial. Regula o reprezinta
majoritatea membrilor acelor organ (jumatate +1 din membri
Guvernului, Consiliul de administratie...)
2) Majoritatea ceruta pentru adoptarea actului fiind vorba despre
a) Majoritatea simpla adica jumatate +1 celor prezenti, cu conditia sa
fie intrunit cvorumul.
b) Majoritatea absoluta, care inseamna majoritatea membrilor
organului colegial, ceea ce inseamna ca ea coincide cu cvorumul
EX: art. 76 din C prevede ca legile organice, ca si hotararile privind
regulamentelor camerelor (sunt 3 regulamente al fiecarei camere si
regulamentul sedintei comune) sunt adoptate cu majoritatea membrilor
camerelor, in vreme ce legile ordinare si restul hotararilor camerelor se
adopta cu majoritatea membrilor prezenti, adica cu majoritatea simpla.
3) Majoritatea calificata care poate fi o majoritate din 2 treimi din
numarul camerelor colegiali... art 148 alin 1 prevede ca aderarea
Romaniei la U.E. in general se face printr-o lege adoptata de cele 2
camere reunite in sedinta in comuna cu o majoritate de 2 treimi din
numarul lor ( al parlamentarilor)
4) Consensul, care inseamna adoptarea unui act normativ in conditiile
in care toti membrii organului organului colegial sustin prin vot,
respectivul act
EX: actele guvernului, respectiv hotararile si ordonatele se adopta prin
consens, iar daca nu se intruneste consensul, votul sefului organului
colegial, respectiv al primului prim-ministru este obligatoriu.
Si la nivel european regasim consensul , in luarea decizilor de catre
acest organ, ceea ce atrage situatia ca lipsa votului unui membru sau a
mai multora sa impiedice luarea deciziei.
MOTIVAREA ACTULUI ADMINISTRATIV

- Semnifica aratarea in continutul acestuia a argumentelor de fapt si

de drept care determina organul administrativ sa emita si sa
adopte un act administrativ.
- Ca regula motivarea reprezina o conditie de validitate pentru actele
administrative jurisdictionale care sunt o categorie de acte
administrative prin care se solutioneaza cu forta de adevar legal,
un litigiu intervenit in sfera administratiei publice de catre un organ
administrativ, investit prin lege cu asemenea competenta care
actioneaza dupa reguli si principii specifice activitatii judecatoresti
bazate pe independenta organului care solutioneaza litigiul,
contradic.... asigurarea dreptului la apararea si pronuntarea unei
hotarari motivata in fapt si in drept.
EX in materia materialelor publice: exista consiliul national de
solutionarea contestatilor (CNSC) care este un organ administrativ
jurisdictional care solutioneaza litigiile rezultate din derularea unei
procedur de achizitie publica.
Termenul jurisdictie, etimologic juris-diction = a spune dreptul , evoca o
procedura de solutionare a litigiului de catre un organ competent potrivit
legii, car actioneaza in baza unor reguli specifice activitatii judecatoresti,
pronuntand o motivare in fapt si in drept, respectand in activitatea sa
contradictorialitatea ( audiatur et altera pars) (sa ascultam si partea
cealalta)
Independenta= absenta oricare subordanari in decizie; garantarea
dreptului la aparare, care este un drept fundamental, prevazut si de
Constitutia Romaniei art 74 ...
Motivarea hotararii pronuntate si stabilitatea acesteia .

Jurisdictia este conceptul cu valoare de gen proxim, existand mai multe

tipuri de jurisdictii cuu valoare de diferenta specifica respectiv:
- Jurisdictia administrativa care este recunoscuta si de art 21, alin
(4) din Constitutie potrivit caruia jurisdictiile speciale administrative
sunt facultative si gratuite
- Jurisdicita judiciara sau justitia care potrivit art 126 se infaptuieste
de ICCJ si de celelalte instante judecatoresti prevazute de lege
- Jurisdictia constitutionala realizata de Curtea Constitutionala
calificata de art 142 alin 1 ca si garant al supermatiei Constitutiei si
de legea nr 47/1992 de organizare si functionare a Curtii de

Conturi ca singurul organ special si specializat de jurisdictie

constitutionala din Romania
- Jurisdictia electorala existenta in derularea in procesul electoral,
derulata prin structuri colegiale , constituite potrivit reglemetarilor
specifice acestui domeniu ( birouri electorale,...)
REGIMUL JURIDIC al actelor adoptate in exercitare diferitelor
jurisdictii este si el diferit in sensul ca unele sunt supuse unor cai de atac
in interiorul sistemului, ex: hotararile judecatoresti, dupa epuizarea
carora capata caracter definitiv; altele sunt supuse unor cai de atac in
afara sistemului cum ar fi actele administrativ jurisdictionale, care in
calitatea lor de acte administrative jurisdictionale se supun controlului de
legalitate exercitate de instantele de contencios administrativ, iar altele
nu se supun unor cai de atac nici in interiorul si nici in exteriorul
sistemului , ex: acte curtii constitutionale, decizile curtii, hotararile curtii.
La nivelul Dreptului Uniunii Europene motivarea este o conditie
obligatore pentru toate categoriile de acte juridice care emana de la
aceasta, de la structurile acesteia.
Dat fiind faptul ca prin intermediul motivarii se realizeaza o garantie a
legalitatii actelor emise sau adoptate de un organ public trebuie inteles
ca motivarea trebuie sa reprezinte sau sa devina o conditie obligatorie
pentru toate actele administrative, dat fiind faptul ca prin aratarea
argumentelor de drept, textelor de lege se garanteaza legalitatea actului,
iar prin cele defapt se garanteaza oportunitatea lui.
ALTE FORME PROCEDURALE CONCOMITENTE imbraca forma
incheierii unor procese verbale de sedinta , a unor minute de sedinta ,
ex: legea 215/2001 a administratiei locale, prevede ca in sedintele
consilor locale sau judetene se incheie niste procese verbale si se
utilizeaza ca regula limba romana care este limba oficiala in stat potrivit
art 13 din Constitutie . In unitatile administrativ teritoriale in care o
minoritate nationala are o pondere semnificativa se poate utiliza si limba
natala a acelei minoritati, insa actele intocmite in cadrul sedintei sunt
intodeauna in limba romana.

FORME ULTERIOARE EMITERII SAU ADOPTARII ACTULUI

a. Publicarea modalitatea de aducere la cunostiinta a actelor
administrative cu caracter normativ

b. Comunicarea modalitatea de aducere la cunostiinta a actelor

administrative cu caracter individual, cu precizarea ca sunt acte
administrative individuale pentru care se impune publicarea lor
cum ar fi hotararile Guvernului care pot avea si caracter individual
sau decretele presedintelui sub sanctiunea inexistentei in cazul
nepublicarii
c. Ratificarea prevazuta de Constitutie in ceea ce priveste tratatele
internationale care se supun ratificarii Parlamentului ceea ce
atrage patrunderea lor in dreptul intern
d. Confirmarea realizata in cazul in care asupra unuiact
administrativ exista dubii cu privire la legalitatea lui, iar prin
confirmare organul emitent sau superior ierarhic ii valideaza practic
legalitate ( intareste, confirma legalitatea)

FORTA JURIDICA SI EFECTELE JURIDICE ALE ACTULUI

ADMINISTRATIV

Ca orice act juridic si cel administrativ da nastere, modifica sau stinge

drepturi si obligatii producand efecte de anumita forta juridica care au la
baza cele 3 prezumtii ( de legalitate, de vericitate, de autenticitate) si
caracterul executoriu al actelor
Actul administrativ naste 2 categorii de obligatii
a) Obligatia de executare, care este o obligatie de a face
b) Obligatia de respectare sau opozabilitatea care este o obligatie de
a nu face ceva contrar actului.
Forta juridica trebuie analizata sub trei aspecte:
1. Momentul de la care actul administrativ produce efecte
2. Intinderea acestor efecte
3. Incetarea efectelor
MOMENTUL de la care actul produce efecte
- Trebuie analizat diferit dupa cum ne raportam
a) La organul emitent, pentru acesta actul producand efecte din
chiar momentul emiterii sau adoptarii actului ( obligatia de-al
comunica) ,
b) pentru alte organa subiecte de drept el produce efecte in functie
de caracterul lui , cerand individual producand efecte de la

comunicare ca regula, iar cel normativ de la comunicare cu

precizarea ca exista si acte administrative normative care
produc efecte la o data ulterioara publicarii cuprinsa in textul lor
sau prevazuta generic de lege
ex: ordonata .... actele contraventionare produc ca regula efecte la 60
de zile de la publicare sau in cazuri exceptionale mai devreme, repede,
dar nu mai putin de 10 de zile de la publicare , pentru a se putea crea
conditiile cunoasterii lor de catre cei care cad sub incidenta actului.

INTINDEREA...
- actele administrative normative ca regula produc efecte pentru
toate ramurile dreptului cu exceptia celui penal deoarece articolul
73 aliniatul 3 litera h din Constitutie prevede ca infractiunile si
pedepsele se reglementeaza prin lege organica
- actele individuale produc efecte in principal pentru dreptul
administrativ, dar si pentru alte ramuri de drept cum ar fi dreptul
muncii ( exemplu un ordin de numire in functe a unui salariat) ,
dreptul civil ( de exemplu un act de stare civila sau o autorizatie de
constructie al unui imobil)
INCETAREA EFECTELOR ACTULUI ADMINISTRATIV
-

are loc prin anulare, revocare sau abrogare in cazul actelor

normative , aceasta din urma fiind o activitate specifica a
Parlamentului , dar si celelalte organe pot sa-si abroge acte
anterioare sau dispozitii contrare unui act. Abrogarea fiind expresa
sau implictia/tacita ( conform principiului lex posteori delegat priori)