Asistenta sociala

Index sanatate Asistenta sociala

Studiu de caz privind serviciile de sanatate din Romania

Studiu de caz privind

serviciile de sanatate din
Romania
Studiu de caz privind serviciile de sanatate din Romania

1. Introducere
Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate a initiat in anul 1999 o serie de studii
referitoare la starea de sanatate a populatiei Romaniei cat si la modalitatile prin care serviciile de
sanatate raspund necesitatilor si nevoilor de sanatate ale populatiei.
In cadrul reformei sistemului de sanatate din Romania catre un sistem descentralizat participarea
si implicarea in cadrul reformei a furnizorilor de servicii medicale cat si a cetatenilor sunt
esentiale in reusita reformelor propuse.
In acest context CPSS si-a propus sa sondeze pereceptia medicilor si a pacientilor cu privire la
schimbarile prin care trece sistemul de sanatate din Romania, in perioada 1999-2005 fiind
realizate 5 cercetari in acest sens. Dintre acestea primele trei au analizat opinia medicilor cu
privire la stadiul reformei sistemului sanitar, rolul principalelor institutii si organizatii medicale,

evaluarea politicilor de sanatate, calitatea serviciilor de sanatate, posibilitatile de intruire si

afirmare profesionala disponibile.
In anul 2002 a fost realizat primul barometru referitor la opinia cetatenilor despre starea
sistemului de sanatate din Romania, cu accent pus pe accesul la serviciile medicale, atat la nivel
urban cat si rural. In anul 2003 au fost reluate intrebarile care au vizat problemele de sanatate din
perspectiva populatiei, modalitatile prin care sistemul de sanatate raspunde acestor probleme,
gradul de cunoastere a noilor structuri si mecanisme implicate de introducerea sistemului de
asigurari de sanatate in Romania, gradul de acoperire cu asigurari si servicii de sanatate, barierele
in accesul la serviciile medicale.
Sondajul de fata reia o mare parte dintre intrebarile anilor anteriori, dorind sa analizeze atat
perceptia populatiei fata de serviciile de sanatate din Romania cat si dinamica acestei perceptii
inainte de aderarea la Uniunea Europeana.
In comparatie cu sondajele anterioare, Barometrul de Opinie 2006 vine cu cateva modificari
importante in ceea ce priveste metodologia de lucru (esantionarea pe regiuni de dezvoltare si
ponderarea datelor din teren) si continutul chestionarului (includerea unui modul nou care
exploreaza perceptia asupra sistemului de servicii medicale de urgenta). Includerea acestui
modul in cadrul Barometrului de Opinie 2006 a fost posibila prin finantarea obtinuta din cadrul
Programului REMSSy 4 (Programul de Reabilitare a Sistemului Serviciilor Medicale de Urgenta
din Romania), program finantat de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare.
Ancheta de teren a fost realizata in luna decembrie 2006 pe un esantion probabilist de
1452 persoane, reprezentativ la nivel national, cu o marja de eroare de +/- 2,8%.

2. Metodologie

Raportul de fata prezinta principalele rezultate ale sondajului "Barometrul Serviciilor de Sanatate
- 2006", desfasurat in luna decembrie 2006.
Proiectarea esantionului
"Barometrul serviciilor de sanatate" a fost proiectat pentru a culege informatii dintr-un esantion
reprezentativ pentru populatia cu varste peste 18 ani, si a fost format din 1452 persoane din
mediul urban si rural din 14 judete din Romania, inclusiv Bucuresti selectate in mod aleator.
Obiectivele principale ale studiului au fost sa obtina informatii despre cunostintele si atitudinile
populatiei referitoare la propria sanatate, despre atitudinile si practicile, accesul si gradul de
acoperire cu servicii medicale din cadrul sistemelor de Asistenta Medicala Primara si spitalicesti,
despre perceptia populatiei asupra reformei din sistemul de sanatate din Romania, a Ministerului
Sanatatii Publice si a Casei Nationale de Asigurari precum si despre cunostintele referitoare la
sistemul national de asigurari de sanatate si serviciile de urgente din Romania - aspecte utile si
importante pentru imbunatatirea modului in care sunt abordate necesitatile populatiei din
Romania in materie de utilizare si acces la servicii de sanatate.
Populatia tinta a fost reprezentata de persoane din populatia generala, cu varste peste 18 ani.
Studiul a folosit un model de esantionare multistadiala.
In prima etapa esantionul a fost stratificat in opt regiuni de dezvoltare (Nord-Est, SudEst, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru si Bucuresti). Stratificarea esantionului pe regiuni de
dezvoltare este justificata de urmatoarele: Urmaresc sistemul european privind Nomenclatorul
Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS)
Regiunile sunt unitare din punct de vedere socio-economic si cultural.
Cea mai mare parte a datelor statistice oficiale (pe baza carora au fost realizate ponderarile de
esantionare) sunt raportate la aceste regiuni de dezvoltare. Permite in plus prezentarea ulterioara

a datelor prin raportarea la regiunile istorice sau culturale (regiunile istorice reprezinta o grupare
a doua sau mai multe regiuni de dezvoltare).
In a doua etapa au fost selectate prin tragere la sorti cate doua judete din fiecare regiune
de dezvoltare. In cazul regiunii de dezvoltare Bucuresti (Ilfov si Municipiul Bucuresti) vor fi
considerate 7 unitati de esantionare (6 sectoare asimilate unui judet, plus Ilfov).
In cea de-a treia etapa vor fi alese in mod aleator in cadrul fiecarui judet localitatile
urbane si rurale, unde au fost realizate interviurile.Selectia localitatilor a fost facuta randomizat,
din fiecare judet fiind alese aleator doua clustere rurale si doua clustere urbane. Sansele de
selectie ale fiecarei localitati au fost direct proportionale cu marimea localitatii respective (numar
de locuitori), pentru a se acorda sanse egale de includere in lot fiecarui locuitor din mediul urban
sau rural al judetului. In acest sens, fiecarei localitati urbane i-a fost atribuit un numar de sanse
de selectie diferit, in functie de numarul sau total de locuitori.
In cea de-a patra etapa, la nivelul fiecarei unitati de selectie a fost ales in mod randomizat
un cluster de gospodarii unde au fost realizate interviurile. La nivelul clusterului gospodariile au
fost selectate succesiv, incepand cu punctul de inceput al clusterului, respectand regula partii
drepte a strazii. Marimea clusterului atat in mediul urban cat si in mediul rural a fost de
aproximativ 70 de gospodarii. Dimensiunea clusterelor care sa asigure in medie realizarea unui
numar de aproximativ 20 de interviuri cu populatia tinta per cluster a fost calculata utilizandu-se
datele furnizate de ultimul recensamant (dimensiunea medie a unei gospodarii in mediul urban si
rural, numarul total de gospodarii ale populatiei din mediul urban si rural,) corelate cu ratele de
non raspunsuri calculate pentru aceste varste la nivel urban si rural.
In fiecare gospodarie a fost aleasa o persoana peste 18 ani. In cazul in care in gospodaria
selectata au existat mai multe persoane eligibile a fost aleasa una singura dintre ele, folosindu-se
regula zilei de nastere.

In cazul in care persoana selectata nu a fost gasita acasa au fost programate revizite la
gospodaria respectiva. Operatorii de interviu au facut pana la trei incercari de a intervieva
respondentul selectat.
In final au fost obtinute 64 de clustere, iar in fiecare cuib au fost aplicate in medie
chestionare unui numar de 20 de persoane. Astfel, esantionul a cuprins un numar de aproximativ
1452 persoane.
Colectarea si prelucrarea datelor
Procedurile de administrare, prelucrare si analiza au fost testate in cadrul etapei de
pretestare, inainte de distribuirea chestionarului catre operatori. In cadrul pretestarii, chestionarul
a fost aplicat unui numar de 100 de persoane. In aceeasi etapa au fost definitivate solutiile de
masurare, scalare, tabelare si prelucrare logica si statistica a raspunsurilor si a fost elaborata
forma finala a chestionarului individual.
La nivelul fiecarui judet colectarea datelor s-a realizat cu ajutorul chestionarului de catre
o echipa de 2 operatori (fata si baiat) cu experienta anterioara in realizarea interviurilor. Fata a
realizat interviurile cu respondentele de sex feminin, iar baiatul a realizat interviurile cu
respondentii de sex masculin.

Coordonarea, monitorizarea si supervizarea activitatii de teren au fost realizate de catre un

coordonator de teren cu experienta anterioara. Interviurile s-au desfasurat fata-in-fata, la
domiciliile respondentilor, si au avut o durata medie de 20 minute.
Controlul calitatii - au fost controlate 20% din interviuri, prin vizitarea respondentilor si
telefonic. Au fost verificate corectitudinea atat a administrarii chestionarelor cat si a selectarii
persoanei eligibile.

Inainte de introducerea chestionarelor acestea au fost corectate. Datele au fost introduse

independent de 2 persoane iar rezultatele obtinute au fost suprapuse, evitandu-se astfel
eventualele erori de introducere. Tot pentru evitarea erorilor au fost utilizate texte si reguli de
validare ale inregistrarilor pentru fiecare control din formularul utilizat la introducerea datelor.
Analiza datelor a fost realizata utilizandu-se un soft specializat de prelucrare statistica.
Ponderari de esantionare
A fost necesar ca in vederea analizei datele sa fie ponderate intrucat modelul esantionului
nu este autoponderat. Deoarece dimensiunea esantionului pentru fiecare regiune de dezvoltare
selectata nu este proportionala cu dimensiunea populatiei tinta, a fost necesar sa se foloseasca un
factor de ponderare care sa redea fiecarei zone ponderea corespunzatoare. Acest factor de
ponderare post-ajustare este egal cu raportul dintre valoarea nationala cunoscuta si estimarea de
catre esantion a acelei valori. Pentru fiecare regiune de dezvoltare din esantion, a fost alocata
respondentilor o pondere egala cu raportul dintre populatia din regiunea de dezvoltare respectiva
si numarul de respondenti din esantionul corespunzator.
Dimensiunile reale ale populatiei care au fost folosite au fost cele oferite de catre
rezultatele Recensamantului din 2002. Astfel, ponderea a fost calculata ca fiind raportul dintre
populatia din recensamant si cea din esantion.
Ratele de raspuns
In total au fost vizitate 3188 gospodarii, din care 204 gospodarii care nu aveau nici un
respondent eligibil si 460 la care nu s-a putut determina componenta gospodariei. Dintre cele
2524 de gospodarii vizitate care aveau unul sau mai multi respondenti eligibili au fost gasite 526
gospodarii in care respondentul nu a fost gasit acasa la nici una din cele trei vizite. Dintre cele
1998 de gospodarii in care a fost gasit un respondent eligibil in timpul uneia din incercarile de
realizare a interviului s-au inregistrat 546 refuzuri (17%) atat ale gospodariei cat si ale persoanei
eligibile. Esantionul rezultat cuprinde 1452 chestionare individuale complete.

Caracteristicile esantionului ponderat

Esantionul ponderat cuprinde un numar total de 1448 persoane, 686 barbati si 762 femei.
Repartizarea pe grupe de varsta in cadrul esantionului ponderat arata ca 17,5% din esantion are
18-29 ani, 35,9% are intre 30 si 49 de ani, 24% intre 50 si 64 de ani iar 22,6 peste 65 de ani.
Grupele de varsta au fost formate tinandu-se cont de particularitatile acestor grupe in ceea
ce priveste utilizarea serviciilor de sanatate:

grupa de varsta 18-29 ani formata in special din tineri, elevi sau studenti care se apeleaza
la servicii medicale preponderent pentru obtinerea unor documente sau certificate si mai
rar pentru tratarea unei boli acute, controale periodice etc.

grupa cu varste cuprinse intre 30 si 49 de ani reprezentata de persoane adulte, active care
solicita serviciile desanatate in special in contextul unor afectiuni acute si eliberarea unor
certificate medicale, controale medicale lasolicitarea angajatorilor etc.

grupa de varsta 50 si 64 de ani ai carei reprezentanti apeleaza la servicii medicale in

special pentru tratarea unorboli acute sau cronice.

grupa de varsta peste 65 de ani care este formata din persoane aflate la pensie care
solicita in special serviciimedicale in contextul unor afectiuni cronice.

Referitor la starea civila 67% din numarul toal de persoane intervievate erau constituite intrun cuplu la data realizarii interviurilor. Trebuie facuta precizarea ca in categoria casatoriti se
regasesc atat persoanele casatorite cat si cele constituite in uniuni consensuale, iar in categoria
necasatoriti sunt incluse persoanele necasatorite, divortate, despartite (separate) sau vaduve.

Un procent de 28,1% din lotul total a urmat studii inferioare, 55,7% studii medii si 16,2%
studii superioare. Pentru distributia respondentilor pe nivele de educatie a fost utilizata
clasificarea ISCED (The International Standard Classification of Education) care cuprinde trei
nivele: studii inferioare (studii primare - 4 clase si fara studii si studii secundare inferioare - 8
clase), studii medii (studii secundare superioare - liceu, profesionala si studii postsecundare postliceala si tehnica de maistri) si studii superioare (studii tertiare - universitate).
Mai mult de jumatate din persoanele din esantion (52,3%) nu aveau un loc de munca la
momentul realizarii studiului incadrandu-se in categoria persoanelor neocupate (casnice, someri
sau persoane fara ocupatie, pensionari). 47,7% dintre respondenti aveau un loc de munca la
momentul realizarii studiului - persoane ocupate (angajati, liber profesionisti, agricultori, patroni,
elevi sau studenti). Elevii si studentii au fost inclusi la categoria persoane ocupate tinandu-se
cont de comportamentul lor vizavi de utilizarea serviciilor de sanatate, asemanator cu celelalte
categorii din grupa.
Repartitia pe regiuni de dezvoltare arata faptul ca 11,1% dintre respondenti erau din
Bucuresti, 16,6% din regiunea Nord-Est, 12,9% din Sud-Est, 14,7% din Sud, 10,9% din SudVest, 9,1% din Vest, 12,8% din Nord-Vest, 11,9% din Centru.

Rezultate

1. Cunostintele si atitudinile populatiei referitoare la propria sanatate

Ignorarea anumitor simptome, tendinta de amanare a momentului prezentarii la medic
precum si ignorarea unor factori de risc duc de cela mai multe ori la diagnosticul tardiv al unor
afectiuni. De aceea este important de explorat modul in care populatia isi autoevalueaza starea
generala de sanatate si se adreseaza la medic in momentul aparitiei anumitor simptome. Numarul

de zile in care persoanele intervievate declara ca au fost in situatia de a nu putea munci din
motive de sanatate este un alt indicator
care reflecta starea de sanatate in general a persoanelor intervievate. Aceste teme au fost abordate
in primul set de intrebari din chestionar.
Aproape jumatate dintre persoanele intervievate declara ca au o stare de sanatate buna
sau foarte buna iar una din una din trei crede ca are o stare de sanatate satisfacatoare .Una din
cinci persoane crede ca in general starea de sanatate este proasta sau foarte proasta. Starea de
sanatate autodeclarata a fi proasta sau foarte proasta se intalneste mai frecvent la sexul feminin
(una din patru persoane), la grupa de varsta peste 65 de ani (aproape jumatate dintre persoanele
incluse la aceasta grupa de varsta) si in mediul rural (una din patru persoane)..
Un sfert dintre cei intervievati considera ca starea lor de sanatate in anul 2008 s-a
inrautatit comparativ cu anul 2007. Numai pentru 7% dintre cei intervievati starea de sanatate in
anul 2008 a inregistrat o imbunatatire comparativ cu anul 2007 graficul
Datele obtinute nu prezinta modificari importante privite comparativ cu cele din sondajul din
2003 sau cu cel din 2005 cand au fost inregistrate valori similare.
Aproape jumatate dinte cei intervievati afirma ca nu sufera de nici o afectiune cronica sau
invaliditate (40%). Cele mai frecvente afectiuni cronice intalnite in randul respondentilor au fost
reprezentate de bolile cardiovasculare; o treime dintre cei intervievati declara ca sufera de
hipertensiune arteriala sau alte afectiuni cardiovasculare. Un sfert din repondenti declara ca
sufera de afectiuni reumatice si osetoarticulare in timp ce bolile aparatului digestiv ocupa locul
trei, una din 10 persoane delarand existenta unei patologii digestive sau hepatice. 1 din 20 de
persoane sufera de diabet sau de o afectiune din sfera oftalmologica.
Una din cinci persoane intervievate afirma ca s-a aflat in ultimul an in incapa-citatea de a
munci din motive de sanatate (26,8% dintre femei, o treime dintre persoanele din grupa de varsta

peste 65 de ani si 14% dintre persoanele ocupate). Un sfert dintre persoanele care nu au putut
munci in anul 2008 nu au muncit deloc, 12% mai putin de o saptamana, 20% - 2-3 saptamani sau
1-2 luni .
Jumatate dintre persoanele intervievate ar apela la medicul de familie indiferent de
gravitatea problemelor de sanatate. Pentru probleme de sanatate mai putin grave una din 5
persoane ar apela la farmacie iar una din 10 nu ar apela la nimeni. Pentru probleme mai grave de
sanatate una din 10 persoane s-ar adresa la camera de garda/unitatea de primiri urgente.
Se observa ca in comparatie cu datele obtinute in Barometrul de opinie privind serviciile
de sanatate 2003 a scazut numarul de persoane care s-ar adresa direct medicului de familie
pentru probleme grave de sanatate (de la 70% la aproximativ 50%) procentele distribuindu-se
catre alti furnizori de servicii de sanatate care inregistreaza cresteri in acest sens, in comparatie
cu 2003: CDT, ambulanta, cabinete private medic specialist etc.
In ceea ce priveste utilizarea serviciilor medicale, aproape 60% din populatia analizata a
declarat ca s-a adresat serviciilor de asistenta medicala primara iar 40% au apelat la serviciile
furnizate de catre farmacii.
Una din 10 persoane s-a adresat cabinetului medicului specialist din policlinica, camerei
de garda aspitalelor sau unui cabinet stomatologic .

2. Acces si grad de acoperire cu servicii medicale din cadrul sistemului de

Asistenta Medicala Primara.
Atitudini si practici referitoare la sistemul de Asistenta Medicala Primara

Acetst capitol descrie atitudinile si practicile persoanelor intervievate cu privire la

sistemul de Asistenta Medicala primara si evalueaza accesul si gradul de acoperire cu servicii
medicale in cadrul sistemului de Asistenta Medicala primara.
Aproape toate persoanele incluse in esantion (95,5%) declara ca sunt inscrise pe listele unui
medic de familie.
Nu exista diferente importante in gradul de inscriere pe listele medicilor de familie in
functie de sex, mediu de rezidenta sau alte caracteristici.
Privite comparativ cu datele obtinute in anii anteriori se remarca ca nu exista diferente
semnificative statistic in ceea ce priveste gradul de inscriere pe listele medicilor de familie, fiind
obtinute rezultate comparabile .O treime dintre persoanele fara medic de familie afirma ca
principalul motiv pentru care nu sunt inscrise la medicul de familie este reprezentat de lipsa unui
loc de munca, iar un sfert ca nu au avut nevoie pana in prezent.
In ceea ce priveste utilizarea de servicii medicale din cadrul sistemului de Asistenta
Medicala Primara, trei din cinci persoane au apelat la medicul de familie in anul 2008
.Adresabilitatea la medicul de familie a fost mai mare in randul femeilor fata de barbati (69,5%
fata de 56,4%), la grupele de varsta peste 50 de ani si in mediul urban. Serviciile de asistenta
medicala primara au fost mai frecvent accesate in Bucuresti (79,5%) in comparatie cu celelalte
regiuni de dezvoltare, cele mai mic procent intalnindu-se in regiunea de dezvoltare Sud-Est
O treime dintre persoanele intervievate care au apelat la medicul de familie in anul 2006
au facut acest lucru de mai mult de cinci ori sau de 2-3 ori, una din cinci persoane a apelat la
medicul de familie doar o singura data. Cel mai frecvent au apelat la serviciile medicului de
familie persoanele cu varste peste 65 de ani - mai mult de jumatate dintre persoanele din aceasta
categorie .Accesarea serviciilor de medicina de

familie este diferita in functie de regiunea de dezvoltare, persoanele care s-au adresat cel mai
frecvent la medicul de familie se gasesc in regiunea de dezvoltare Sud-Vest si Bucuresti - 40%
dintre persoanele din aceste regiuni .
Motivul principal pentru care persoanele intervievate au apelat la medicul de familie in
anul 2006 este reprezentat de consultatia pentru tratarea unei boli acute - una din trei persoane
care au apelat la medicul de familie declara acest lucru. Una din cinci persoane s-a adresat
medicului de familie pentrru eliberarea unei retete, iar una din 10 pentru un control in contextul
unei boli cronice sau pentru eliberarea unui document - aviz medical, certificat medical etc.
Una din 20 de persoane afirma ca in anul 2006 nu a gasit medicul de familie la cabinet in
timpul programului afisat (7% dintre persoanele din mediu rural) iar 2,5% dintre intervievati
declara ca medicul de familie a refuzat sa ii acorde reteta gratuita sau compensata. In foarte
putine cazuri (aproximativ 1% dintre cei care au apelat la medicul de familie in 2008) s-a intalnit
situatia in care medicul de familie a refuzat acordarea de asistenta medicala sau a refuzat
asistenta medicala la domiciliu .
Aproape o treime dintre cei intervievati au fost chemati in anul 2006 de catre medicul de
familie pentru verificarea starii de sanatate ,valorile fiind similare cu cele obtinute in Barometrul
de opinie din 200 Adresabilitatea pacientilor la cabinetul medicului de familie la solicitarea
acestuia este mai ridicata in regiunea Nord-Vest si Sud (aproape 40%) si mai scazuta in Centru si
Bucuresti (aproximativ 18%) .
Una din cinci persoane intervievate considera ca nu trebuie nimic schimbat in activitatea
medicului de familie iar una din zece crede ca dotarea cabinetului cu mobilier si utilitati sau cu
aparatura medicala sunt aspectele cele mai importante care trebuie schimbate in activitatea
medicului de familie. In procente mai mici de 7-8% programul medicului, eliberarea de mai
multe retete compensate, comportamentul fata de pacient sunt alte aspecte enuntate de
respondenti .Dotarea cabinetului cu mobilier sau cu aparatura medicala sunt mai putin
importante pentru persoanele din Nord-Est si Nord-Vest (6,1% si respectiv 4,7%) pentru care

este mai important ca medicul sa locuiasca in localitate (12,5%) sau, respectiv, medicul sa
elibereze mai multe medicamente compensate (10,8%).
Accesul populatiei la servicii de medicina de familie a fost explorat printr-o serie de trei
intrebari care a evaluat distanta pana la cabinetul medicului, timpul necesar pentru a ajunge la
acesta precum precum si daca medicul de familie locuieste sau nu in aceeasi localitate cu
persoana intervievata.
Pentru aproape trei sferturi dintre respondenti cabinetul medicului de familie se afla la
mai putin de 2 km de locuinta acestora .Pentru 15% dintre respondenti cabinetul medicului de
familie se gaseste la distante cuprinse intre 2 si 5 km sau peste 5 km. Pentru trei sferturi dintre
respondentii din Sud si Nord-Est cabinetul medicului de familie se gaseste cel mai aproape (mai
putin de 2 km) in timp ce pentru aproape jumatate dintre respondentii din Nord-Vest cabinetul
medicului se afla la mai mult de 2 km. Cabinetul medicului de familie se afla in general in
aceeasi localitate cu cea in care domiciliaza respondentul (90,9%) iar pentru a ajunge la cabinet
jumatate dintre persoanele intervievate au nevoie de mai putin de 15 minute. Aproape o treime
dintre pacienti au nevoie de aproximativ jumatate de ora pentru a ajunge la medic iar unul din
cinci are nevoie de 30-60 minute sau chiar mai mult de o ora.
Cel mai greu ajung la medicul de familie persoanele din mediul rural (33%) care au
nevoie 30-60 minute sau mai mult de o ora pentru ajunge la cabinet.

Acces si grad de acoperire cu servicii medicale din cadrul sistemului de servicii

spitalicesti. Atitudini si practici referitoare la sistemul de servicii spitalicesti
Aproape un sfert dintre respondenti afirma ca in anul 2008 cel putin o persoana din
gospodarie a apelat la servicii medicale spitalicesti iar una din 10 persoane intervievate a fost
internata in spital in anul 2006 .

Aproape trei sferturi dintre persoanele internate in spital in 2006 au fost internate o
singura data, una din cinci de doua ori iar una din 10 de trei ori. 4% dintre persoanele chestionate
au fost internate de patru ori sau mai mult.

In general persoanele internate au stat in spital mai putin de doua saptamani (jumatate
dintre acestea au stat unadoua saptamani iar o treime mai putin de o saptamana). 15 % dintre
persoanele internate au stat in spital doua-trei saptamani sau mai mult de trei saptamani .
La externare aproape trei sferturi dintre persoanele internate au afirmat ca starea de
sanatate s-a imbunatatit, un sfert a ramas la fel, iar pentru 3% starea de sanatate s-a inrautatit
dupa perioada petrecuta in spital.
In timpul spitalizarii 90% dintre persoanele chestionate au primit explicatii despre
diagnosticul stabilit, 85% despre procedurile si interventiile la care au fost supuse sau despre
prognosticul si evolutia bolii .
Numai jumatate dintre cei spitalizati au fost informati cu privire la posibilitatea de a
refuza o interventie medicala, posibilitatea obtinerii unei a doua opinii medicale sau despre
alternative la procedurile propuse.
Jumatate dintre cei internati afirma ca in timpul spitalizarii au existat aspecte negative
legate de serviciile furnizate, dar numai o persoana din zece s-a plans de aceste aspecte unei alte
persoane (familie, asistente sau medic).
Trei sferturi dintre cei spitalizati in 2006 ar opta pentru acelasi spital in eventualitatea
unei reinternari .
Una din zece persoane recunoaste ca medicul sau asistentele medicale au pretins in mod
direct plata suplimentara a unor servicii sau ingrijiri medicale ,dar o treime afirma ca au avut

sentimentul ca prin atitudinea perosnalului medical s-a sugerat in mod indirect plata supliemntara
a unor astfel de servicii .
La ultima internare persoanele chestionate au oferit bani sau cadouri medicului (o treime dintre
respondenti), asistentei medicale (trei din zece persoane), infirmierei (doua din cinci persoane),
personalului de paza (una din zece persoane) sau brancardierului (una din douazeci).
O treime dintre persoanele chestionate care au avut nevoie de spitalizare in 2006
recunosc ca pentru plata serviciillor medicale au trebuit sa isi utilizeze economiile personale, una
din cinci persoane a fost nevoita sa se imprumute iar una din zece sa renunte la achizitionarea
unor bunuri. Pentru 15% dintre cei chestionati si care au accesat serviciile medicale spitalicesti,
cheltuielile pentru plata serviciilor nu au reprezentat un efort financiar deosebit
Trei din cinci persoane intervievate considera ca situatia de preferat in ceea ce priveste
platile neoficiale din cadrul sistemului de sanatate ar fi ca salariile personalului medical sa fie
majorate, una din zece cred ca platile neoficiale ar trebui declarate si impozitate iar una din
douazeci de prsoane crede ca situatia platilor neoficiale poate ramane asa cum este .Un sfert
dintre intervievati nu au stiut care ar fi varianta de preferat privind platile neoficiale.
Peste 80% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu platile neoficiale din cadrul
sistemului de sanatate in timp 6% sunt de acord sau le sunt indiferente platile neoficiale.
Una din cinci persoane crede ca atentia si comportamentul personalului medical este cel
mai important aspect care ar trebui schimbat in activitatea din spitale graficul .15% dintre
respondenti considera dotarea cu aparatura moderna sau platile neoficiale din sistem ca fiind
aspectele cele mai important care ar trebui schimbate.
Profesionalismul personalului medical, modernizarea unitatilor medicale cu mobilier si
utilitati, curatenia din spitale sunt aspecte importante enuntate de 8,5%, 8,7% si respectiv 9,9%
dintre cei intervievati.

Calitatea serviciilor medicale oferite de spitalele din Romania este apreciata ca fiind buna
sau foarte buna de aproximativ o treime dintre respondenti. Tot o treime califica serviciile
medicale ca fiind de calitate medie iar un sfert le apreciaza ca fiind proaste sau foarte proaste.
Cei mai multumiti de serviciile medicale din spitalele din Romania sunt respondentii din
regiunea de dezvoltare Sud (jumatate dintre acestia) iar cei
mai nemultumiti cei din regiunea de dezvoltare Nord-Est (doi din cinci respondenti).
Doua din cinci persoane intervievate considera serviciile medicale spitalicesti ca fiind
accesibile sau foarte accesibile, un numar similar le califica a fi de accesibilitate medie iar una
din 10 persoane le apreciaza ca fiind inaccesibile sau foarte inaccesibile .
Jumatate dintre persoanele intervievate din zonele Vest, Sud-Vest si Bucuresti percep
serviciile medicale spitalicesti ca fiind accesibile sau foarte accesibile iar o treime dintre
persoanele intervievate din regiunea de dezvoltare Centru considera serviciile medicale
spitalicesti a fi greu accesibile .

4. Perceptia populatiei asupra reformei din sistemul de sanatate din Romania, a

Ministerului Sanatatii Publice si a Casei Nationale de Asigurari. Cunostinte
referitoare la sistemul national de asigurari de sanatate
Una din sectiunile importante ale Barometrului de Opinie 2008 este reprezentata de
perceptia populatiei asupra reformei sistemului de sanatate din Romania. In cadrul aceleiasi
sectiuni au fost incluse si adresate intrebari referitoare la Ministerul Sanatatii Publice, Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate prin care s-a dorit evaluarea activitatii acestora asa cum este
perceputa in randul populatiei generale. Evaluarea cunostintelor referitoare la sistemul national
de asigurari de sanatate (acoperire cu asigurari de sanatate, sisteme alternative de asigurari de
sanatate etc.) a reprezentat subiectul ultimei parti din aceasta sectiune.

Una din zece persoane declara ca este foarte multumita de activitatea Ministerului
Sanatatii Publice in anul 2006, un sfert declara ca sunt multumite, iar 15% nemultumite sau
foarte nemultumite (notele obtinute de la 1 la 10 au fost grupate doua cate doua pe o noua scala
avand urmatoarele caracteristici: 1 si 2 foarte nemultumite, 3 si 4 nemultumite, 5 si 6 mediu
multumite, 7 si 8 multumite iar 9 si 10 foarte multumite).
Mai mult de un sfert dintre cei chestionati (27,5%) considera ca in 2007-2008 activitatea
Ministerului Sanatatii Publice este mai proasta comparativ cu perioada 2000-2004, 12% o
apreciaza ca fiind mai buna iar doi din cinci considera ca aceasta a ramas la fel. Una din cinci
persoane nu au stiut sa evalueze activitatea Ministerului Sanatatii Publice in perioada propusa .
In opinia unui sfert dintre cei chestionati, intre 2005-2006 Ministerul Sanatatii Publice
din Romania a sustinut in mod egal interesele medicilor si pacientilor .Numai 5% dintre
intervievati cred ca Ministerul Sanatatii Publice a aparat interesele populatiei iar 25 % considera
ca in special interesele corpului medical au fost sustinte in perioada amintita. Aproape jumatate
dintre cei intervievati nu au stiut sa raspunda la aceasta intrebare. Cea mai importanta problema a
sistemului de sanatate din Romania este reprezentata de proasta alocare a fondurilor (25%),
urmata de problema medicamentelor compensate (16,2%) si de platile neoficiale, dotarea cu
aparatura medicala si dezinteresul cadrelor medicale (in procente egale de aproximativ 8% dintre
cei chestionati). Mai putin de o treime dintre persoanele intervievate considera ca reforma
sistemului de sanatate din Romania merge intr-o directie buna - 28% .
Una din zece persoane afirma ca este foarte multumita de activitatea Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate, aproape o treime se declara multumite in timp ce 13% apreciaza ca
nemultumitoare sau foarte nemultumitoare activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
in perioada propusa .Notele obtinute de la 1 la 10 au fost grupate doua cate doua pe o noua scala
avand urmatoarele caracteristici: 1 si 2 foarte nemultumite, 3 si 4 nemultumite, 5 si 6 mediu
multumite, 7 si 8 multumite iar 9 si 10 foarte multumite).

Comparativ cu perioada 2000-2004, in perioada 2005-2006 activitatea Casei Nationale de

Asigurari de Sanatate este mai buna in opinia a 10% dintre respondenti. Pentru 40% dintre cei
chestionati activitatea acestei institutii a ramas la fel, iar pentru 20% activitatea este mai proasta
comparativ cu 2000-2004. Mai mult de un sfert dintre cei intervievati (31%) nu au stiut sa
raspunda la aceasta intrebare.
Doua treimi din numarul total de persoane intervievate (66,7%) afirma ca platesc
contributia pentru asigurari de sanatate dar numai 8,4% dintre acestia au stiut sa precizeze cu
exactitate ce procent din venitul total este platit drept contributie la sistemul de asigurari de
sanatate .
Numai una din zece persoane care afirma ca platesc contributia pentru asigurari de
sanatate declara ca stie cu exactitate in ce consta pachetul de servicii medicale de baza, iar una
din cinci stie doar partial componenta acestuia.
Numai una din douazeci dintre toate persoanele chestionate afirma ca stie componenta
pachetului minimal de servicii medicale pentru cei neasigurati, iar una din zece stie doar partial
componenta acestuia .
Pentru a beneficia de servicii medicale suplimentare fata de pachetul de baza ar trebui ca
statul sa plateasca asigurari suplimentare pentru fiecare cetatean - este opinia a aproape jumatate
dintre cei intervievati .
Una din zece persoane considera ca fiecare cetatean sa plateasca unor case private de
asigurari iar una din
cinci crede ca cei care au nevoie de alte servicii sa plateasca o taxa suplimentara, in functie de
serviciul solicitat.
Un sfert din numarul total de respondenti ar fi de acord sa plateasca suplimentar unei case
de asigurari private pentru serviciile medicale neacoperite de pachetul asigurat

Televiziunea, discutiile cu prietenii sau colegii si presa scrisa sunt cele mai importante surse de
informare despre serviciile de sanatate din Romania pentru 66,4%, 8,1% si 6% dintre cei
intervievati .
In ceea ce priveste aderarea la UE, jumatate dintre persoanele chestionate sunt optimiste
in ceea ce priveste imbunatatirea sistemului de sanatate din Romania graficul .

Bibliografie:
1. Marginean Ioan, (coord), Dobos Cristina, Stanciu Mariana, Stoica Laura, Neagu
Gabriela,Vladescu Cristian, Manea Livius, Stanescu Alin, Polarizarea serviciilor de sanatate si de
educatie ca sursa a saracirii in viitor, contract VIASAN, ICCV si Facultatea de sociologie, 20032005, 2005.
2. Minca Dan, Marcu Mihail, Sanatate publica si management sanitar, Bucuresti, Editura
Universitara Carol Davila, 2004.
Preda Marian (coord), Aspecte privind dezvoltarea, populatia si sanatatea reproducerii la nivel
national si studii de caz, UNFPA, 200

4. Scambler Graham, Health and social change. A critical theory, Buckingham, Open University
Press, 2002.
5. Stanculecu Manuela (coord), Sarac lipit caut alta viata, Bucuresti, Editura Nemira, 2004.
6. Vladescu Cristian, Dragomiresteanu Aurora, Enachescu Dan, Politici de alocare a
resurselor si de planificare a personalului medical in sistemele de sanatate. Romania in context
international, Bucuresti, Editura CPSS, 2001.
7. Vladescu Cristian (coord.), Sanatate publica si management sanitar. Sisteme de
sanatate,Bucuresti (Centrul pentru politici si servicii de sanatate), Editura CPSS, 2004.
8. Zarcovic Grujica, Enachescu Dan, Probleme privind politicile de sanatate in tarile Europei
centrale si de rasarit. Evolutia recenta si perspectivele sistemului de sanatate in Romania,
Bucuresti, Editura Infomedica, 1998.
9. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul medicilor din
Romania, Bucuresti 2003
10. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul medicilor din
Romania, Bucuresti 2004
11. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul populatiei din
Romania, Bucuresti 2005
12. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul populatiei din
Romania, Bucuresti 2006
1 FSD - Barometrul de opinie publica, Bucuresti 2007

14. CPSS - Barometrul de opinie privind serviciile de sanatate realizat in randul populatiei din
Romania, Bucuresti 2008