TEMATICA DE EXAMEN DR.

PENAL PARTEA
SPECIALA II (2015)
Titlul II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI:

Cap. I. Furtul:
Furtul 228, Furt calificat 229, Furtul in scop de folosinta 230.

Cap. II. Talharia si pirateria:

Talharia 233, Talharia calificata 234, Talharia urmata de moartea victimei
236.

Cap. III. Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea

increderii:
Abuzul de incredere 238, Abuzul in frauda creditorilor 239, Gestiunea
frauduloasa 242, Insusirea bunului gasit 243, Inselaciunea 244,
Inselaciunea privind asigurarile 245, Exploatarea patrimoniala a unei
persoane vulnerabile 247.

Cap. V. Distrugerea si tulburarea de posesie:

Distrugerea 253, Distrugerea calificata 254, Distrugerea din culpa 255,
Tulburarea de posesie 256.
Titlul III. INFRACTIUNI PRIVIND AUTORITATEA SI FRONTIERA DE STAT:

Ultrajul 257, Uzurparea de calitati oficiale 258.

Titlul V. INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI DE SERVICIU:

Cap. I. Infractiuni de coruptie:

Luare de mita 289, Dare de mita 290, Trafic de influenta 291, Cumparare
de influenta 292.

Cap. II. Infractiuni de serviciu:

Delapidarea 295, Purtare abuziva 296, Abuzul in serviciu 297, Neglijenta
in serviciu 298, Folosirea functiei in scop sexual 299, Uzurparea functiei
300, Conflictul de interese 301, Violarea secretului corespondentei 302.
Titlul VI. INFRACTIUNI DE FALS:

Cap. I. Falsificarea de monede, timbre sau alte valori:

Falsificarea de monede 310, Falsificarea de titluri de credit sau de

instrument de plata 311, Punerea in circulatie de valori falsificate 313,
Emiterea frauduloasa de moneda 315.

Cap. III. Falsuri in inscrisuri:

Falsul material in inscrisuri oficiale 320, Falsul intellectual 321, Falsul in
inscrisuri sub semnatura private 322, Uzul de fals 323, Fals informatic 325,
Falsul in declaratii 326, Falsul privind identitatea 327.
Titlul VII si VIII. INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI PUBLICE SI CELE CE ADUC
ATINGERE UNOR RELATII PRIVIND CONVIETUIREA SOCIALA:

Exercitarea fara drept a unei profesii 348, Camata 351, Contaminarea

venerica 353, Transmiterea SIDA 354, Constituirea unui grup infractional
organizat 367, Tulburarea ordinii si linistii publice 371, Ultraj contra
bunelor moravuri 375, Incestul 377.
TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI
Notiuni generale

Notiunea de patrimoniu are o sfera mai larga decat conceptual de proprietate, dar ambele,
de principiu, au semnificatia din dreptul civil.
Nu trebuie incurajate opiniile exclusiviste si extreme cu privire la sensul unor notiuni folosite
de legiuitorul penal, prin raportare la semnificatia acestora din dreptul civil. De exemplu,
controversele cu privire la notiunile de posesie, proprietate, detentie, patrimoniu, etc.
Trebuie sa se recunoasca caracterul autonom al unor notiuni aparent civile , care au evoluat odata
cu practica judiciara din domeniul penal.
Nu trebuie pierdut din vedere ca izvorul acestor notiuni continua sa fie dreptul civil.
In cazul infractiunilor contra patrimoniului, pluralitatea de subiecti pasivi o pluralitate de
comportamente infractionale, adica un concurs.

Cadrul general al infractiunilor contra patrimoniului

I.

Deposedare (furt, furt calificat, furt la plangere prealabila).

Deposedare prin constrangere (talharie, piraterie)

II.

Intervertirea posesiei legitime in una ilegitima (abuz de incredere, abuz de

incredere prin fraudarea creditorilor, gestiune frauduloasa, insusirea bunului gasit)
prin nesocotirea increderii in sens larg.
2

III.

Autolezare patrimoniala ca urmare a unei actiuni de inducer in eroare sau

exploatare a unei vulnerabilitati (inselaciune, inselaciunea privind asigurarile,
exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile) prin nesocotirea increderii
in sens larg.

IV.

Distrugere (Distrugere, Distrugere calificata, Distrugere din culpa)

V.

Tulburarea posesiei unui imobil (Tulburare de posesie).

TITLUL II. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI, art. 228 256

Cap. I Furtul (simplu, calificat, furt in scop de folosinta)
Cap. II Talharia si pirateria (simpla, calificata, piraterie)
Cap. III Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii
Abuzul de incredere (art. 238)
Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor (art. 239)
Bancruta simpla (art. 240)
Bancruta frauduloasa (art. 241)
Gestiunea frauduloasa (art. 242)
Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (art. 243)
Inselaciunea (art. 244)
Inselaciunea privind asigurarile (art. 245)
Deturnarea licitatiilor publice (art. 246)
Exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile (art. 247)

Cap. IV Fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice

Frauda informatica (art. 249)
Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos (art. 250)
Acceptarea operatiunilor financiare effectuate in mod fraudulos (art. 251)

Cap. V Distrugerea si tulburarea de posesie

Distrugerea (simpla 253, calificata 254, din culpa 255)
Tulburarea de posesie (art. 256).
1) FURTUL

Art. 228 NCP

3

(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia, n scopul de a il nsui pe nedrept, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Fapta constituie furt i dac bunul aparine n ntregime sau n parte fptuitorului, dar n momentul
svririi acel bun se gsea n posesia sau detenia legitim a altei persoane.
(3) Se consider bunuri mobile i nscrisurile, energia electric, precum i orice alt fel de energie care are
valoare economic.

Furtul
Luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia, n scopul de a i-l
nsui pe nedrept.

infractiunea cu cea mai mare frecventa in practica judiciara

de regula in practica judiciara furtul este calificat chiar daca eliminarea agravarii
furtului ca urmare a comiterii lui in public a disparut. (in codul anterior era furt
calificat).
- nu protejeaza proprietatea ca situatie juridica, ci posesia ca stare de fapt.
Furtum este un concept provenit din dreptul roman care se poate extinde si in cazul
delapidarii, inselaciunii, etc.

Subiectul activ este general.

Latura subiectiva. Infractiunea de fur teste oferita ca exemplu in categoria infractiunilor
calificate prin scop.
Se poate comite si cu intentie eventuala.

Art. 228 NCP prevede ca bunul trebuie luat in scopul insusirii pe nedrept.
De lege lata, singura interpretare rationala ar fi aceea ca, daca un bun este luat cu titlu de
garantare a unei datorii a posesorului, sau pentru a determina o anumita conduit din partea
acestuia, exista scopul insusirii pe nedrept. Aceasta pentru ca in cazul in care posesorul nu
indeplineste cererea creditorului care i-a luat bunul, acesta ramane in stapanirea creditorului,
aceasta fiind intentia, cel putin eventuala, a creditorului in momentul luarii bunului
debitorului.
De lege ferenda, consideram ca se poate renunta la precizarea ca sustragerea trebuie comisa
in scopul insusirii pe nedrept.
Sanctiunea. Furtul simplu se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda.
4

Obiectul material al furtului

A. Este obiect material al furtului un bun mobil corporal dar care are si o minima valoare

economica.
In concret obiect material al furtului pot fi bunuri fungibile sau nefungibile, consumptibile
sau neconsumptibile, chiar si parti din imobile (ferstre, usi, etc.), turme de animale, fructe,
chiar neculese, etc.
Nu poate fi obiect al furtului o persoana, corpul uman sau parti din corpul uman.
Cee ace caracterizeaza motiunea de bun mobil corporal in sensul legii penale este ca acel bun
sa poata fi sustras, indifferent ca el este un bun independent sau este incorporate intr-un bun
imobil. Caracterul de bun mobil se analizeaza din punct de vedere faptic, si nu dupa regulile
de drept civil.

Uneori bunul dobandeste aceasta caracteristica chiar prin actul de sustragere.

Clasificarea de bunuri mobile prin anticipatie este fara relevanta, in sens contrar (Udroiu,
p.195)
Art 228 alin. 3: Se consider bunuri mobile i nscrisurile, energia electric, precum i orice alt fel de
energie care are valoare economic.

Energia electrica.

Distinctia intre obiectul material al furtului, care este un bun mobil corporal, si
comportamentele pagubitoare comise in dauna partii vatamate.
Folosirea unui serviciu in mod neautorizat (circulat cu autobuzul fara bilet, intrarea la
cinema fara bilet, etc.) ?!?.
Ori de cate ori cineva dobandeste niste valori patrimoniale in mod ilicit, se spune ca a furat.
Aceasta nu inseamna ca aceasta perceptie a publicului trebuie sa se reflecte si in solutiile de
practica judiciara.
Energiilor cu valoare economica, in sensul art. 228 alin. 3 NCP, doar acele energii care se
consuma prin sustragere (nu intra in aceasta categorie energia cinetica, eoliana, solara, etc).
5

Inscrisurile in sensul de intrumentum si nu de negotium.

Fotocopierea continutului unor documente? Sustragerea informatiei de pe CD, stick-uri,
etc. prin copierea fisierului.

B. Bunul, pentru a putea fi obiect material al furtului, trebuie sa aiba o minima valoare economica.

Pot fi obiect material al furtului si bunurile a caror detinere este ilicita. Exceptie art. 342
alin. 3.. Sustragerea armelor).

Latura obiectiva a furtului

A. Sa existe o actiune de luare a unui bun mobil din posesia sau detentia altuia. Actiunea de

luare este alcatuita, din punct de vedere didactic, din doua component , deposedare
si imposedare.

In sens penal, prin posesie se intelege o stapanire in fapt a unui bun mobil, fara vreo legatura cu
conditiile posesiei din dreptul civil.
Sustragerea non manifestum se realizeaza in mod clandestine (fara stirea partii vatamate).
Sustragerea manifestum fapta se comite in mod manifest, vizibil (sub ochii proprietarului).
Simplul fapt ca sustragerea se realizeaza prin surprinderea victimei nu este talharie.

Uneori sustragerea este incriminata de texte speciale. (Codul silvic, C pen. Sustragerea sau
distrugerea de inscrisuri 259 Vpen) etc.
B. Bunul trebuie sa se afle in posesia sau detentia altuia. Detentie si posesie au o
semnificatie specifica dreptului penal.
6

Fapta se poate retine si in sarcina proprietarului, daca sustrage un bun care se afla in
posesia sau detentia legitima a altuia.
Posesia sau detentia unui bun trebuie inteleasa intr-un sens dynamic si ca realitate juridica a
stapanirii in fapt a unui bun mobil corporal din perspectiva dreptului penal, nu trebuie
raportata doar la realitati intelese mecanicist.
Nu se considera a fi in posesia vreunei persoane bunurile nimanui (res nullius).
Bunul uitat nu se considera iesit din posesia partii vatamate.
C. Fapta trebuie comisa fara consimtamantul persoanei vatamate.

Tentativa.
Tentativa la infractiunea de furt, indifferent de formele acestuia este incriminate.
Teoretic. Cu privire la distinctia dintre o tentative de furt si o fapta consumata, au fost
exprimate mai multe teorii:
Conform teoriei contractatiunii, sustinuta de Paulus, fapta se consuma la atingerea bunului de
catre infractor.
Conform teoriei amovarii, sustinuta de Ulpian, fapta se consuma la mutarea bunului din locul
in care era bunul inainte de actiunea infractionala.
Sustinatorii teoriei ablatiunii cred ca fapta se consuma in momentul transportarii bunului de la
locul unde se afla el, simpla mutare nefiind suficienta pentru consumarea faptei.
Sustinatorii teoriei ilatiunii opiniaza ca furtul se consuma in momentul ascunderii bunului.
Teoria apropriatiunii este cea mai raspandita in doctrina, si practica judiciara si porneste de la
idea ca fapta se consuma in momentul cand bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului.

Concret.
Momentul in care bunul a intrat in sfera de dispozitie a autorului se apreciaza in concret.
Cazul bunurilor mari sau mici.

Cazul sustragerii din supermarket sau din locuri pazite.

2) Furtul de folosinta

Art. 230 NCP

(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, svrit n scopul de a-l folosi pe nedrept, se sancioneaz cu
pedeapsa prevzut n art. 228 sau art. 229, dup caz, ale crei limite speciale se reduc cu o treime.
(2) Cu pedeapsa prevzut n alin. (1) se sancioneaz folosirea fr drept a unui terminal de comunicaii
al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaii racordat fr drept la o reea, dac s-a produs o
pagub.

Doua modalitati:
I.

Furtul care are ca obiect un vehicul, savarsit in scopul de a-l folosi pe nedrept (folosirea

unui vehicul fara drept)

II.

Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al altuia sau folosirea unui terminal de
comunicatii racordat fara drept la o retea, daca s-a produs o paguba.

Sunt modalitati distincte de comitere a unui furt si din acest motiv faptele pot fi retinute in
concurs intre ele dar si cu furtul clasic, adica comis in scopul insusirii pe nedrept.
ACT DE EXECUTARE LA I->> FURT ( LUARE )
LA II->> FOLOSINTA
POT FI IN CONCURS SI AMBELE FORME CU FURTUL (TOATE 3 IN CONCURS)- SUNT
ETEROGENE

Legiuitorul a stabilit un tratament atenuat fata de furtul in scopul insusirii pe nedrept.

8

NU E ACELASI LUCRU DEPOSEDARE CU FOLOSINTA DE ACEEA TRATAM ATENUAT

Folosirea neautorizata a unui vehicul

Art. 230 (1) NCP
(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, svrit n scopul de a-l folosi pe nedrept, se sancioneaz cu
pedeapsa prevzut n art. 228 sau art. 229, dup caz, ale crei limite speciale se reduc cu o treime.

Ratiunea incriminarii a pornit de la o anumita realitate din viata sociala. Concret, existau
situatii in care autorii acestor fapte nu doreau sa se imbogateasca ca urmare a comiterii faptei,
ci doreau ca, pe o durata determinata, sa foloseasca fara drept un vehicul aflat in stapanirea de
fapt a altuia.
Forma actuala evidentiaza dorinta legiuitorului de a pastra fapta in mod identic cu cea din
forma regasita in Codul din 1969, in conditiile in care faptele din viata reala vizate de norma
constau in folosirea fara drept a unui vehicul, si nu in luarea in scopul folosirii a unui
vehicul.
Drept comparat: Solutia germana, Solutia franceza, Solutia romaneasca.
PT CELELALTE BUNURI SE PREZUMA SCOPUL INSUSIREA PE NEDREPT PE AMBELE
COMPONENTE LA ALTE OBIECTE; LA DEPOSEDARE FAPTA SE CONSUMA, MOTIVATIA
DEPOSEDARII NU MAI E RELEVANTA
LA VEHICULE TREBUIE PROBATE AMBELE ELEMENTE, ORI ESTE FURT IN SCOPUL
INSUSIRII/FOLOSIRII SE FACE DELIMITAREA 228/231
DIFERENTA INTRE DEPOSEDARE SI FOLOSIRE:
*FOLOSIRE(FOLOSESC BUNUL FARA A DOBANDI STAPANIREA DE FAPT) = DEPOSEDARE
(SUNT STAPANITOR DE FAPT) ->>> NU SUNT ECHIVALENTE

Riscul mentinerii acestei abordari este acela ca un agent, bazandu-se pe formularea din art.
228 NCP (scopul insusirii pe nedrept) si interpretarea per a contrario a art. 230 alin. (1) NCP,
va putea sustine ca actul sau de sustragere (a unui bun, altul decat un vehicul de exemplu, a
unei masini de tuns iarba) a fost comis in scopul folosirii acelui bun, si nu in scopul insusirii,
invocand astfel lipsa de tipicitate a faptei sale. In sprijinul acestei aparari a inculpatului
vine chiar legea penala, care sanctioneaza doar luarea in scopul folosirii fara drept a unui vehicul ,
nu si luarea unui alt bun in scopul folosirii pe nedrept.

In demontarea acestui rationament periculos, practica judiciara va putea proceda la fel cum a
procedat pana acum, prin prezumarea insusirii pe nedrept , atunci cand discutam despre luarea
9

unui bun.
OBIECTUL MATERIAL AL FURTULUI DE FOLOSINTA ->>VEHICUL

Vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de
autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori
pentru efectuarea de servicii sau lucrari.
SB: UTILAJELE (EXCAVATOR, MACARA, TRACTOR DE BRAZDA) -NU SE INCADREA ZA A
FOLOSIREA NEAUTORIZATA A UNUI VEHICUL.->> FURT SIMPLU. NU SUNT VEHICULE IN
SENSUL LEGII PENALE
: CARUTA, TRACTOR RUTIER-->> E MIJLOC DE TRANSPORT
MOTIVATIA FAPTELOR LOR->> SA CONDUCA UN AUTOVEHICUL/ SA FOLOSEASCA
:BICICLETA ->> FURT DE FOLOSINTA
:TRICICLETA UNUI COPIL

NU SUNT VEHICULE, AVEM UN FURT

SIMPLU
: TROTINETA-> JUCARIE

De lege ferenda, ar trebui incriminata fapta celui care foloseste fara drept un vehicul, pentru
ca, in esenta, in aceasta consta in concret fapta celui care ia un vehicul in scopul folosirii fara
drept.

Folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al altuia

sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara drept la o retea
Art. 230 (2) NCP sancioneaz: folosirea fr drept a unui terminal de comunicaii al altuia sau
folosirea unui terminal de comunicaii racordat fr drept la o reea, dac s-a produs o pagub.

S-a dorit atragerea sub incidenta penala a unor comportamente antisociale ce au creat
controverse atat in practica judiciara in materie penala, cat si in literatura de specialitate. Ne
referim aici indeosebi la utilizarea fara drept a unui post de telefonie si efectuarea unor
convorbiri ce produceau o paguba de ordin patrimonial unei anumite persoane sau racordarea
fara drept la o retea de telefonie fixa.
Legiuitorul a statuat ca utilizarea fara drept a unui asemenea serviciu se afla sub incidenta dreptului
penal, atata vreme cat comportamentul supus discutiei produce o paguba titularului
serviciului respectiv. Aceasta paguba evidentiaza faptul ca valoarea sociala protejata de textul de
incriminare este patrimoniul.

Legiuitorul nu s-a limitat insa la incriminarea comportamentului avut in vedere supra, ci a

atras sub incidenta legii penale toate acele comportamente cauzatoare de prejudicii ce au la
baza utilizarea unui terminal de comunicatii, prin utilizarea fara drept a unui serviciu. Ne
referim, de exemplu atat la folosirea fara drept a unui telefon mobil pentru efectuarea unor
10

convorbiri telefonice, cat si la utilizarea unui sistem informatic (inclusiv a unui telefon
mobil), ce se afla sub incidenta notiunii de terminal de comunicatii, in vederea utilizarii fara
drept a serviciului de internet, in masura in care s-a cauzat o paguba.
Ex: daca e tel tau si cartela altuia
VARIANTA 1- II IEI SI TELEFONUL SI II FOLOSESTI SI RETEAUA
IEI TELEFONUL CUIVA SI IL ARUNCI SPRE ALTCINEVA (NU E TERMINAL DE COMUNICATII
IN ACEASTA SITUATIE)
-IEI TELEFONUL COLEGULUI SI IL FOLOSESTI
*DACA IL ZGARII/ASCULTI MUZICA, NU SE INCADREAZA PE TEXT E
SIMPLA PAGUBA
*VORBESTI LA TELEFON -->>PRESUPUNE SA FOLOSESTI SERVICIUL
PRIN INTERMEDIUL TERMINALULUI (E VORBA DE FOLOSIREA TERMINALULUI (IDEEA DE
FOLOSINTA) NU A SERVICIULUI)-->> NU CONTEAZA SCOPUL FOLOSIRII CI DOAR
FOLOSINTA IN SINE
VARIANTA 2- TE RACORDEZI CU TELEFONUL LA RETEAUA PLATITA LA ATCINEVA
FOLOSIRE=TE CONECTEZI LA SERVICII SI OBTII BENEFICII IN LOCUL BENEFICIARILOR
Latura subiectiva. Infractiunea se poate comie atat cu intentie directa, cat si cu intentie

indirecta.
Ex pag 215

Relatia cu accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 NCP).

In momentul in care se comite un furt de folosinta prin utilizarea fara drept a unui telefon
mobil (indiferent daca acesta este ori nu un Smartphone) in vederea efectuarii unei convorbiri
telefonice, este necesara retinerea unui concurs cu infractiunea de acces neautorizat la un
sistem informatic (art. 360 NCP). Aceasta intrucat telefonul mobil este un sistem informatic,
raport la definitia conferita de art. 181 alin. (1) NCP, iar utilizarea acestuia implica, in mod
indubitabil, un acces, deoarece fie a lipsit autorizarea in ceea ce proveste accesul de la bun
inceput, fie utilizarea initiala autorizata a fost convertita de agent intr-o utilizare ce a depasit
limitele acesteia. (IN JURISPRUDENTA NU SE RETINE CONCURS)
MASINA, TELEVIZORUL, FRIGIDERUL CHIAR DACA SUNT PE SOFT NU SUNT SISTEME
INFORMATICE, PRACTIC ORICE APARATURA ELECTRICA SE BAZEAZA PE UN SOFT, NU
PUTEM ELIMINA FURTUL

Latura obiectiva a furtului de la art. 230 alin. (2) NCP

Primul aspect ce necesita a fi lamurit priveste continutul notiunii de terminal de
comuicatii. Neexistand o definitie in NCP a acestei sintagme, se pune problema in ce
masura trebuie sa ne raportam la sensul comun al notiunii ori la legislatia speciala in materie.
11

In mod normal definitia din legea speciala este cea care ar trebui sa ofere continut notiunii
supuse discutiei, existenta acesteia nefacacnd necesara raportarea la sensul comun al notiunii.
Cu toate acestea, datorita faptului ca subiectul activ al infractiunii este unul general, nu este
lipsita de critici raportarea la definitia din legislatia speciala. Aceasta intrucat continutul
tehnic al definitiei ar putea pune, din punctul nostru de vedere, probleme de previzibilitate a
legii penale.
Dincolo de aceste aspecte, mentionam ca urmatoarele dispozitive se afla sub incidenta
notiunii de terminal de comunicatii: laptop, PC, tableta, PDA, router, telefon mobil (nu doar
Smartphone-urile), telefon fix, faxul, etc. In doctrina s-a facut o grava confuzie intre
terminalul de comunicatii si serviciul utilizat fara drept. In realitate, serviciul de telefonie ori
cel de internet este serviviul utilizat fara drept prin intermediul terminalului de comunicatii,
terminal ce este un dispozitiv, si nu un serviciu.
Notiunea de folosire se poate raporta la aceea de accesare din structura tipicitatii infractiunii
de acces fara drept la un sistem informatic (art. 360 NCP). Aceasta intrucat, atunci cand
discutam despre folosirea unui asemenea dispozitiv, avem in vedere, practic, un acces la un
sistem informatic. In masura in care folosirea nu vizeaza un dispozitiv ce intra sub incidenta
notiunii de sistem informatic de exemplu, un telefon care nu este digital - , folosirea se va
raporta la ideea de interactiune fizica susceptibila sa produca rezultatul din structura
tipicitatii, si anume paguba.

Paguba este un alt element esential al tipicitatii. Ne aflam in prezenta unei infractiuni de
rezultat, paguba necesitand a fi produsa in mod efectiv. Paguba nu vizeaza doar ipoteza unei
facturari suplimentare, ci si ipoteza in care partea vatamata nu se poate folosi de serviciul
contractat in conditiile stipulate in contract.
Sa presupunem ca agentul foloseste fara drept telefonul mobil al unei persoane, insa utilizand
propriul sau SIM card, in vederea unei convorbiri telefonice.
Ex pag 214

Forme ale infractiunii de furt

Furt simplu art. 228 (1) NCP
Furt calificat in trei modalitati:

Art. 229 (1) NCP

Art. 229 (2) NCP
Art. 229 (3) NCP
12

Furtul de folosinta art. 230 NCP forma atenuata

Furtul care se urmareste doar la plangere prealabila. Art. 231 (1) NCP

intre membrii de familie,

de catre un minor in paguba tutorelui,
de catre cel care locuieste impreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta
Furtul care permite impacarea partilor. Art. 231 (2) NCP
- furturi ce s-ar incadra la art. 228, art. 229 (1), (2) lit. b) si c), si art. 230.

3) Furtul calificat

Art. 229 (1) NCP

Furtul svrit n urmtoarele mprejurri:
a) ntr-un mijloc de transport n comun; (IDEEA COMITERII FAPTEI IN PUBLIC)

Taxi? Tramvai in depou? Curse de transport special?

TAXI->> NU SUGEREAZA IDEEA DE AGLOMERARE NU E MIJLOC DE TRANSPORT IN COMUN
TRAMVAI IN DEPOU->> NU E MIJLOC DE TRANSPORT, NU SE FOLOSESTE LA TRANSPORT
EFECTIV IN COMUN
DACA FURI AUTOBUZ-> FURT SIMPLU
CURSE DE TRANSPORT SPECIALE-> NU E MIJLOC DE TRANSPORT IN COMUN, FAPTA NU E
TIPICA
b) n timpul nopii;

Fenomenul natural? Dec indrumare 3/1970

DUPA CE SE LASA INTUNERICUL

A profitat de intuneric?
LA

ECLIPSA

TOTALA

DE

SOARE-FENOMEN

NATURAL->>

FURT

IN

TIMPUL

NOPTII(CALIFICAT)

Distinctie intre spatiile private si spatiile publice. Kuglay p. 480.

c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;

Persoana este mascata atunci cand are fata acoperita cu o masca sau ii este colorata, astfel incat sa nu
poata fi recunoscuta sau usor recunoscuta . Ea este deghizata atunci cand si-a schimbat infatisarea in
intregime, sau in parte, pentru a fi perceputa ca o alta persoana sau un alt obiect, lucru sau fiinta. Daca
noua infatisare semnifica caracteristicile sexului opus, atunci persoana este travestita.
d) prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei
13

mincinoase;

Efractia presupune inlaturarea prin violenta a unei incuietori, system sau dispozitiv de
inchidere. SI PRIN DISTRUGEREA PROPRIU ZISA A INCUIETORII
Escaladarea presunpune depasirea pe deasupra a unui obstacol in calea patrunderii
neautorizate. PE DEASUPRA/PE DEDESUBT
Escaladarea pentru a se indeparta?
EX. INTRA NORMAL DAR SARE PESTE GARD CAND FUGE
DEPINDE DE CIRCUMSTANTELE -> DACA FURTUL E DEJA CONSUMAT FAPTA NU E TIPICA
DACA INSA FURTUL INCA SE CONSUMAS-> FAPTA E TIPICA.> FURT CALIFICAT

Chei adevarate sau mincinoase. Agentul nu este autorizat sa foloseasca cheia respectiva, care insa
este adevarata.
Este mincinoasa daca foloseste orice dispozitiv care descuie o incuietoare fara a o distruge ,
indiferent ca este o cheie multiplicata neautorizat, speraclu sau orice alt instrument de aceasta
natura.
NU E VORBA DOAR DE PATRUNDEREA INTR UN IMOBIL
EX DACA INTRU INTR UN IMOBIL CA E USA DESCHISA DAR FORTEZI INCUIETOAREA DE LA
UN SERTARF->> AVEM FURT CALIFICAT
EX: DACA DESFACI SARMA CU CARE E LEGATA POARTA (NU E SISTEM DE INCHIDERE, NU
VORBIM DE O CHEIE)
e) prin scoaterea din funciune a sistemului de alarm ori de supraveghere,

element de noutate. Distrugerea sistemului de supraveghere se absoarbe?

acoperirea camerei de supraveghere?
EX: VINE HOTUL SI DA CU SPRAY/PUNE O CACIULA PE CAMERA-SCOATE DIN
FUNCTIUNE SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE ->>E SUFICIENT SA DEZACTIVEZI

SCOATEREA DIN FUNCTIUNE= TB REPARATA PT A PUTEA FI PUSA IN FUNCTIUNE

DIN NOU

CAINELE NU = SISTEM DE ALARMA->> OMORI CAINELE DE PAZA E DISTRUGERE

NU FURT CALIFICAT

Sanctiune. Inchisoarea de la 1 la 5 ani.

Art. 229 (2) NCP:

Furtul a fost savarsit in urmatoarele imprejurari:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;

Legea speciala stabileste aceste categorii de bunuri. Legea nr. 182/2000, OG 43/2000 privind
protectia patrimoniului archeologic.
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;

Infractiune complexa.
Textul are ca premisa ca furtul se comite intr-o modalitate ce indeplineste conditiile de
tipicitate a uneia din cele doua infractiuni.
14

Criticile legate de aplicare a textului de violare a sediului profesional.

c) de o persoan avnd asupra sa o arm.

Doar armelor propriu-zise, definite si enumerate in Legea nr. 295/2004 privind regimul
armelor si munitiilor.
Sa foloseasca arma propriu zisa.
Detinerea armei poate fi legala sau ilegala.
Sanctiune. nchisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 229 (3) NCP:

Furtul privind urmtoarele categorii de bunuri:
a) iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse petroliere sau gaze naturale din
conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cistern;
b) componente ale sistemelor de irigaii;
c) componente ale reelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii de
urgen public;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidente de cale ferat,
rutiere, navale sau aeriene ori n caz de dezastru; (MASINA DE POMPIERI
f) instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian i componente ale acestora,
precum i componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana traficului i a persoanelor pe drumurile
publice; (INDICATORI AUTO)
h) cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, precum i componente de
comunicaii,

Sanctiune. nchisoarea de la 3 la 10 ani.

Furt la plangere prealabila si furtul cel care permite impacarea

partilor
Art. 231 NCP
(1) Faptele prevzute n prezentul capitol, svrite ntre membrii de familie de ctre un minor n paguba
tutorelui ori de ctre cel care locuiete mpreun cu persoana vtmat sau este gzduit de aceasta, se
pedepsesc numai la plngerea prealabil a persoanei vtmate.
(2) n cazul faptelor prevzute la art. 228,art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) i c) i art. 230, mpcarea
nltur rspunderea penal.

15

A. Furtul se urmareste la plangerea prealabila daca:

este savarsit intre membrii de familie

Art. 177 NCP defineste membru de familie ca fiind:

a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele
devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotul;
c) persoanele care au stabilit relaii asemntoare acelora dintre soi sau dintre prini i
copii, n cazul n care convieuiesc.
(2) Dispoziiile din legea penal privitoare la membru de familie, n limitele prevzute n
alin. (1) lit. a), se aplic, n caz de adopie, i persoanei adoptate ori descendenilor acesteia
n raport cu rudele fireti.
- este savarsit de un minor in paguba tutorelui sau
- este savarsit de cel care locuieste cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta.
Sanctiunea este imprumutata de la tipul de furt calificat comis.

B. Poate opera impacarea

In cazul faptelor prevazute la art. 228, art. 229 (1), (2) lit. b) si c) si art. 230, impacarea
inlatura raspunderea penala.
Exceptii de la posibila impacare:
-

este furtul unui bun care face parte din patrimoniul cultural art. 229 (2) lit. a)

Furtul calificat incriminat de art. 229 (3) NCP.

Cap. II : Talharia si pirateria

1) Talharia

16

Art. 233 NCP

Furtul svrit prin ntrebuinarea de violene sau ameninri ori prin punerea victimei n stare de
incontien sau neputin de a se apra, precum i furtul urmat de ntrebuinarea unor astfel de mijloace
pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i
asigure scparea se pedepsesc cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

Ratiunea incriminarii.
Doua abordari:
-

o infractiune distincta (art. 628 C pen. italian, adica Rapina; paragraful 249 C pen.
german, adica Raub), SI IN SISTEMUL ROMANESC--> EXERCITAREA DE VIOLENTE
AVAND CA SCOP FINAL DEPOSEDAREA (FURT PRIN INTREBUINTARE DE VIOLENTE
PT A TI FACILITA SUSTRAGEREA

fie este considerata a fi un furt agravat comis prin violenta (art. 311-4, pct. 4C pen.
francez).

Cod penal Carol II talharia avea o forma de baza, talharia comisa prin constrangerea
victimei si forme asimilate respectiv talharia comisa prin punerea victimei in imposibilitatea
de a se apara si talharia constand in actul de violenta pentru a-si asigura scaparea.

C pen. 1969/2014:
-

constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru a inlesni un

furt.

constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru pastrarea

bunului furat

constrangerea sau punerea victimei in imposibilitatea de a se apara pentru inlaturarea

urmelor infractiunii ori pentru ca faptutorul sa-si asigure scaparea.

Subiectul activ este general.

Sanctiunea. Talharia se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.

Latura obiectiva
17

Actul de executare a talhariei are un continut complex si este alcatuit din doua activitati
conjugate: furtul, ca actiune principala, si constrangerea, ca actiune subsidiara, aceasta
din urma fiind modalitatea de inlesnire, in sens larg, a sustragerii.
I. Actiunea de furt implica luarea unui bun mobil al altuia in scopul insusirii pe nedrept.
TREBUIE VERIFICATA TIPICITATEA FAPTEI DE FURT DE FIECARE DATA, DACA FAPTA NU
E TIPICA PE FURT, AVEM UN ACT DE CONSTRANGERE PT A INLESNI O ANUMITA
CONDUITA/FAPTA

Sustragerea se realizeaza si prin fapta victimei.

ORI IMI DAI BUNURILE ORI TE OMOR- NU

ARE POSIBILITATE SA ALEAGA (DEPOSEDARE PRIN FAPTA VICTIMEI)

Furtul in scopul folosirii pe nedrept?

Daca fapta sustragerea unui bun nu intra sub incidenta furtului?
II.

A doua componenta esentiala a talhariei este faptul ca furtul este inlesnit sau se
incearca pastrarea bunului furat sau asigurarea scaparii prin folosirea violentei,
amenintarii sau prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.

a. Violenta, vatamare corporala?

Sustragerea unui lantisor de la gat prin ruperea acestuia?
DACA RUPEREA LANTISORULUI E CONSIDERATA VIOLENTA->> TALHARIE, DACA NU E
CONSIDERATA VIOLENTA->> FURT (SERGIU BOGDAN-FURT)

b. Amenintarea trebuie sa indeplineasca conditiile de tipicitate ale art. 206 NCP.

c. Punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.
Aceste acte trebuie comise asupra persoanei care detine sau protejeaza detinerea unui bun , si care
poate fi proprietarul, posesorul sau chiar cel care are in paza lucrul respectiv.
O singura infractiune de talharie atunci cand sunt agresate mai multe persoane pentru a
sustrage un bun apartinand unei singure persoane.
Prin aceeasi actiune de amenintare se sustrag bunuri apartinand mai multor persoane, se
vor retine atatea infractiuni de talharie cate persoane vatamate sunt.
Trebuie ca actul de constrangere sa fie comis in aceiasi imprejurare cu actul de sustragere.

18

Forma asimilata.

Violenta, amenintarea sau punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a

se apara pentru a pastra bunul furat, pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru a-si asigura
scaparea.

Talharia latura subiectiva

Consumarea. E INFRACTIUNE COMPLEXA ATIPICA- LOVIRI->VIOLENTA->>TALHARIE
VALOARE SOCIALA PROTEJATA-> PATRIMONIU

Fapta se consuma in momentul consumarii furtului, daca constrangerea este anterioara sau
concomitenta sustragerii, IN MOMENTUL IN CARE AI REUSIT SA IL DEPOSEDEZI
sau se consuma in momentul comiterii actului de constrangere, cand este realizat pentru pastrarea
bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea ,
indiferent daca agentul a reusit sa pastreze bunul, sa scape sau sa inlature urmele infractiunii.
Tentativa se pedepseste.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.
Participatia
-

Coautoratul neomogen.

2) Talharia calificata

Art. 234 NCP

(1) Tlhria svrit n urmtoarele mprejurri:
a) prin folosirea unei arme ori substane explozive, narcotice sau paralizante;
b) prin simularea de caliti oficiale;
c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;
d) n timpul nopii;

19

e) ntr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;

f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,
se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Tlhria svrit n condiiile art. 229 alin. (3) se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 12 ani i
interzicerea unor drepturi.
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz tlhria care a avut ca urmare vtmarea corporal.

Ratiunea incriminarii formei calificate?!?

Talharia calificata forme

A. Art. 234 alin. 2 NCP
a) prin folosirea unei arme ori substane explozive, narcotice sau paralizante;

Arma propiu-zisa si arma asimilata? Se poate retine in concurs cu Nerespectarea regimului

armelor si a munitilor sau alta infractiune legata de folosirea unei arme. L 295/2004. Posibil
si 342.
Substanta exploziva definita in legea 126/1995 posibil si 346NCP.
Substanta narcotica care este apta sa produca starea de somn sau inconstienta.
Substanta paralizanta este apta sa genereze o stare de paralizie temporara sau definitiva.
b) prin simularea de caliti oficiale;
Calitate oficiala abilitare rezultand din apartenenta la o institutie publica.

Simulare. Se aplica unui politist real care comite o talharie?

Trebuie sa aiba aptitudinea de a intimida?
Trebuie ca victima sa creada ca autorul are o calitate oficiala.
Criticabila!

20

c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;

d) n timpul nopii;
e) ntr-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;

Obiectul talhariei este un mijloc de transport persoane sau bunuri? Interpretare extensiva sau
restrictiva?

Relatia cu pirateria?
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional,

Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani.

B. Art. 234 alin. 2 NCP
Tlhria svrit n condiiile art. 229 alin. (3) se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 12 ani i
interzicerea unor drepturi.

Talharia avand ca obiect urmatoarele bunuri:

a) iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse petroliere sau gaze
naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cistern;
b) componente ale sistemelor de irigaii;
c) componente ale reelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau alte
situaii de urgen public;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidente de cale
ferat, rutiere, navale sau aeriene ori n caz de dezastru;
f) instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian i componente ale
acestora, precum i componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana traficului i a persoanelor pe
drumurile publice;

21

h) cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, precum i

componente de comunicaii.
C. Art. 234 alin. 3 NCP
Cu aceeai pedeaps se sancioneaz tlhria care a avut ca urmare vtmarea corporal.

Relatia cu vatamarea corporala (art. 194 NCP).

Forma de vinovatie praeterintentia?

3) Talharia urmata de moartea victimei

Art. 236 NCP

Dac faptele prevzute n art. 233-235 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este nchisoarea de
la 7 la 18 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.

- Forma de vinovatie.
- Tentativa.
Relatia art. 235 cu art. 236 NCP.
Relatia cu omorul calificat. Art. 189 alin. 1 lit. d.

Cap. III :
Infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii
1) Abuzul de incredere

Art. 238 NCP

(1) nsuirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de ctre cel cruia i-a fost

22

ncredinat n baza unui titlu i cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepsete cu nchisoare de
la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Ratiunea incriminarii.
Se caracterizeaza prin intervertirea abuziva a titlului licit al unei detentii.
Valoarea sociala protejata este stapanirea de fapt asupra unui bun mobil impotriva
actiunilor de intervertire a posesiei sau detentiei licite in una ilicita.
Subiectul activ este persoana fizica sau juridica, careia i-a fost incredintat un bun in baza
unui titlu si cu un anumit scop.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta.
Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila.

Abuzul de incredere latura obiectiva

Obiectul material: un bun mobil corporal, care in momentul comiterii faptei sa se afle in
detentia altuia.
bunuri consumptibile?
Este necesar sa fie un bun mobil detinut de faptuitor in baza unui titlu si cu un anumit scop.
Prin titlu se intelege temeiul juridic prin care o persoana dobandeste posesia sau detentia unui
lucru. Titlul trebuie sa aiba un caracter civil si sa priveasca raporturi patrimoniale
netranslative de proprietate (depozit, gaj, transport etc.). In acel titlu trebuie stabilit sau, cel
putin, poate fi dedus si scopul pentru care o persoana dobandeste folosirea unui anumit bun.
Latura obiectiva:

insusirea bunului. In acest caz, faptuitorul interverteste detentia in stapanire juridica

considerand bunul ca fiind unul al sau.

folosirea pe nedrept a unui bun. Si in cazul acestui act de executare, situatia premisa a
infractiunii va fi aceeasi, respectiv detinerea bunului de catre autor in baza unui titlu si cu
un anumit scop.

Folosirea pe nedrept a bunului va interveni atunci cand termenii titlului in baza caruia
bunul este detinut nu permit folosirea bunului sau atunci cand,
desi permit folosirea bunului, autorul foloseste bunul in afara termenilor stabiliti prin
acesta.
- dispunerea de bun pe nedrept. Savarsirea unor acte de dispozitie asupra bunului aflat in
detentia sa, cu caracter juridic (vanzare, donatie, schimb) sau material (distrugere,
modificare, consumare etc.), dincolo de limitele conferite de titlu.
- refuzul de a-l restitui. Expres sau tacit.

23

2) Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor

Art. 239 NCP

(1) Fapta debitorului de a nstrina, ascunde, deteriora sau distruge, n tot sau n parte, valori ori bunuri
din patrimoniul su ori de a invoca acte sau datorii fictive n scopul fraudrii creditorilor se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz fapta persoanei care, tiind c nu va putea plti, achiziioneaz
bunuri ori servicii producnd o pagub creditorului.
(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Ratiunea incriminarii faptei din art. 239 alin. (1) NCP

Ratiunea incriminarii. Creditorii au o pozitie vulnerabila, in situatia in care debitorii isi
provoaca sau accentueaza starea de insolvabilitate, tocmai pentru a se sustrage de la o
eventuala executare silita.
Cu privire la art. 239 alin. (1) NCP, aratam ca textul de incriminare are o dubla natura:
- sunt protejate interesele creditorilor (evocand, practic, actiunea pauliana din dreptul
civil).
- se protejeaza implicit si idirect chiar credibilitatea actului de justitie , care ar putea fi lezata de
catre conduita unui astfel de debitor prin faptul ca, prin acest comportament, ar face ca
o eventuala hotarare judecatoreasca de executare silita sa fie perceputa ca un inscris
fara vreo valoare concreta din perspectiva creditorului care o obtine.
Acest text este o incriminare a faptelor echivalente bancrutei frauduloase.
Drept comparat. Franta: art. 314 -7 CP francez: fapta debitorului care isi creeaza sau
agraveaza starea de insolvabilitate... pentru a se sustrage de la executarea unei
condamnari de natura patrimoniala pronuntata de justitia represiva...
Germania: art. 288 CP german: Distrugerea sau ascunderea unei parti din patrimoniu, in
scopul fraudarii creditorilor sai, realizata de catre cel care se afla intr-o iminenta procedura
de executare silita.

Art. 239 alin. 1 NCP

Valoarea sociala protejata.

Direct este protejat patrimoniul debitorului impotriva actelor reale sau disimulate care
ar diminua acest patrimoniu.
Indirect este protejat patrimoniul creditorilor ce s-ar putea indestula din patrimoniul debitorului.
Subiectul activ este debitorul. Formularea textului este extinsa din perspectiva notiunii de
debitor, pentru ca aceasta nu se limiteaza la starea de insovabilitate a debitorului decat in
24

mod implicit, sugerand ca suntem in prezenta unei infractiuni de pericol.

Dar textul este si limitativ, deoarece se enumera expres modalitatile prin care s-ar putea
crea sau organiza starea de insolvabilitate a debitorului.
Acesta poate fi atat o persoana fizica, cat si o persoana juridica.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala, debitorul urmarind prin
actiunile incriminate de lege fraudarea creditorilor sai.
Faptul de a ajunge in stare de insolvabilitate din culpa, din neglijenta sau nepricepere nu se
sanctioneaza penal, chiar daca prin aceasta se lezeaza interesele creditorilor.
Esentiala pentru angajarea respunderii penale este doar atitudinea intentionata a debitorului,
respectiv scopul acestuia de a frauda interesele creditorilor.

Latura obiectiva
Astfel, la nivel de concept, este sanctionata fapta debitorului care, in frauda debitorilor, isi
creeaza sau agraveaza propria stare de insolvabilitate.
Legiuitorul roman a ales sa detalieze modalitatile prin care se poate crea sau agrava starea de
insolvabilitate, adica prin instrainare, ascundere, deteriorare, distrugere de bunuri sau valori din
patrimoniul sau ori prin invocarea de acte sau datorii fictive.

Se pune in discutie caracterul de infractiune de pericol sau de infractiune de rezultat?

In opinia noastra, infractiunea este una de pericol concret . Nu putem prezuma in mod absolut ca
orice instrainare comisa cu scopul de a frauda interesele creditorilor are un caracter
infractional, chiar daca nu se genereaza niciun risc pentru creditor, acesta putand sa se
indestuleze prin executarea silita a altor bunuri din patrimoniul debitorului.
Un alt element important este notiunea de stare de insolvabilitate a debitorului,
respectiv daca se cere ca o conditie de tipicitate ca, drept urmare a actiunii de instrainare,
ascundere, deteriorare etc., debitorul sa ajunga in stare de insolvabilitate.
Credem ca notiunea de insolventa faptica este elementul esential in calificarea faptei , cu atat mai
mult cu cat fapta se consuma in momentul prejudicierii macar potentiale a creditorului, cand
pericolul devine unul concret.

Observatii legate de aplicarea art. 239 alin. 1 NCP

-

Legiuitorul roman a ales o varianta favorabila creditorului, fara a fi analizate si

consecintele negative ale unei astfel de abordari. (De exemplu nu se cere o iminenta a
titlului executoriu ar trebui sa se raporteze la existenta sau iminenta existenta a unei
decizii judiciare care sa stabileasca caracterul cert, lichid si exigibil al creantei).
Interpretarea extensiva ar fi periculoasa si pentru o interventie excesiva a dreptului
penal in raporturile sociale, existand si un risc de santaj din partea creditorilor ce au o pozitie
dominanta.

S-ar putea ajunge ca, dupa disparitia inchisorii datornicilor, sa ajungem pe alte cai la
25

acelasi efect printr-o sanctionare penala a debitorilor.

Pentru ca orice contract prezinta prin natura lui un risc de neexecutare, acesta fiind si
motivul pentru care dreptul privat ofera sisteme de garantare a obligatiilor asumate de
debitor. Dreptul penal trebuie sa fie o ultima solutie; or, printr-o interpretare extensiva
a normei s-ar ajunge ca dreptul penal sa fie mecanismul comun care sa rezolve relatiile dintru
un debitor si creditor.

Intr-o interpretare extensiva, orice creditor care ar avea dificultati de executare silita ar
putea solicita interventia dreptului penal, chestiune ce ar pune in discutie eficienta justitiei
penale si, evident, costurile pentru stat ale unei astfel de proceduri.

Exista o garantie foarte fina ce trebuie stabilita de justitia penala intre insolvabilitatea reala si cea
fraudulos organizata, in viata economica in general si cu precadere intr-o situatie de criza.

Art. 239 alin. 2 NCP

Cu aceeai pedeaps se sancioneaz fapta persoanei care, tiind c nu va putea plti, achiziioneaz
bunuri ori servicii producnd o pagub creditorului.

Ratiunea incriminarii. In mod traditional, aceasta fapta nu putea fi calificata ca

infractiune.
Nu era inselaciune, deoarece nu exista in concret niciun act de inducere in eroare din partea
agentului, ci doar o omisiune a unui debitor de a-l informa pe furnizorul de bunuri sau
servicii despre faptul ca nu poate plati serviciile pe care le solicita. Nu putea fi calificata nici
ca furt, deoarece furnizorul nu era deposedat de vreun bun printr-un act de sustragere, ci doar
i se cauza acestuia un prejudiciu prin neplata serviciului sau bunului deja furnizat de catre
comerciant.
Un astfel de text exista in majoritatea sistemelor penale. Dintre exemplele importante
putand fi amintite art. 313 -5 CP francez (Filouterie). Sectiunea a 3-a din Theft Act 1978 in
sistemul britanic (Making off without payment), art. 149 CP elvetian ori art. 641 CP italian.
Prin incriminarea acestor fapte se incearca restabilirea echilibrului in ceea ce priveste
posibilitatea de pierdere-beneficiu in acest tip de relatii, intre furnizorul de servicii si
beneficiarul lor.
Valoarea sociala protejata. Protejeaza patrimoniul furnizorului de servicii impotriva actelor
autoprejudiciante, comise in momentul incheierii unui contract de furnizare de bunuri sau
servicii. Aceasta pentru ca furnizorul de servicii nu poate verifica solvabilitatea clientului sau inainte
de a oferi acel serviciu sau bun , fiind obligat de lege sau cutuma sa indeplineasca in prealabil
cererea clientului.
In plus, suntem in situatia unei imbogatiri abuzive a clientului care speculeaza cu reacredinta regulile legale sau cutumiare in materie de furnizare de bunuri sau servicii.
Subiectul activ este general, adica orice persoana care achizitioneaza bunuri sau servicii.
Autor al acestei infractiuni poate fi si o persoana juridica.
26

Latura obiectiva
Actul de executare consta in achizitionarea de bunuri si servicii prin care se produce o
paguba.
Notiunea de achizitionare se refera la o dobandire in cadrul unui raport comercial, si nu a unui
raport juridic civil.

Avand in vedere ratiunea pentru care aceasta fapta este incriminata, credem ca verbul a
achizitiona se refera tocmai la situatia in care agentul exploateaza vulnerabilitatea
profesionala a partii vatamate, aceasta fiind interpretarea fireasca a textului de incriminare.
Din acest motiv, credem ca ratiunea incriminarii sugereaza ca textul de incriminare este
aplicabil doar furnizarilor de servicii efectuate cu caracter profesional de partea
vatamata si nu se refera la orice contract civil.
Un student inchiriaza un apartament in Bucuresti stiind ca nu va putea plati?
Infractiunea este una de rezultat, fapta consumandu-se in momentul in care clientul
achiztioneaza un bun sau un serviciu stiind ca nu il va putea plati. In momentul achizitionarii
acelui bun sau serviciu se produce si prejudiciul in patrimoniul furnizorului de bunuri sau
servicii.

Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa sau cu intentie eventuala.
Intentia in acest caz presupune ca autorul sa se hotarasca si sa achiztioneze un bun sau
serviciu stiind ca nu il va putea plati.
Textul de incriminare din art. 239 alin. 2 NCP nu prevede ca fapta trebuie comisa in frauda
creditorilor, fiind suficient ca agentul sa stie ca nu va putea plati serviciul pe care il
achizitioneaza.
Autorul dispune de suma necesara sa plateasca serviciul achizitionat, dar refuza sa o faca?
Solutii ale problemei din dreptul comparat:
Textul francez care reglementeaza asa-zisa filouterie a fost completat cu situatia in care
agentul este hotarat sa nu plateasca serviciul achizitionat, asimiland ipoteza clientului
insolvabil cu a celui decis sa nu plateasca.
Textul englez sanctioneaza fapta celui care nu plateste, fara a interesa daca debitorul nu
dispune de bani sau doar nu doreste sa plateasca serviciul.
In cazul in care insolvabilitatea este doar pe moment, adica debitorul nu dispune de lichiditati
pentru a plati serviciul, dar are suficiente bunuri ce pot fi executate silit, credem ca textul de
incriminare este aplicabil.

Section 3 din Theft Act 1978 in sistemul britanic

(Making off without payment.)
27

(1)Subject to subsection (3) below, a person who, knowing that payment on the spot for any
goods supplied or service done is required or expected from him, dishonestly makes off
without having paid as required or expected and with intent to avoid payment of the
amount due shall be guilty of an offence.
(2)For purposes of this section payment on the spot includes payment at the time of
collecting goods on which work has been done or in respect of which service has been
provided.
(3)Subsection (1) above shall not apply where the supply of the goods or the doing of the
service is contrary to law, or where the service done is such that payment is not legally
enforceable.
(4)Any person may arrest without warrant anyone who is, or whom he, with reasonable
cause, suspects to be, committing or attempting to commit an offence under this section.

Observatii ale art. 239 alin. 2 NCP

Daca vom interpreta insa acest text de o maniera extensiva si vom sanctiona prin intermediul
sau orice incheiere a unui contract cu rea-credinta, atunci exista riscul sa inlocuim raspunderea
civila contractuala cu una penala, consecinta ce nu credem ca a fost avuta in vedere de legiuitor.
(Incalcarea principiului minimei interventii)
Nu este incriminat comportamentul abuziv al celui care dispune de suma necesara sa plateasca serviciul
achizitionat, dar refuza sa o faca.

Aplicarea este doar ipotetica raportat la faptul ca autorul trebuie sa fie o persoana aflata in
imposibilitatea de a plati.

Relatia dintre art. 239 alin. 1 si alin. 2 NCP

Ratiunea incriminarii si valoarea sociala protejata este diferita in cazul fiecarei infractiuni.
In art. 239 alin. 1 este incriminata fapta debitorului care instraineaza, ascunde, deterioreaza,
distruge valori ori bunuri din patrimoniul sau ori invoca acte sau datorii fictive in scopul
fraudarii creditorilor.
In art. 239 alin. 2 este incriminata fapta persoanei care, stiind ca nu va plati, achizitioneaza
bunuri ori servicii.
Art. 239 alin. (2) NCP are autonomie conceptuala fata de art. 239 alin. (1) si, de aceea,
faptele pot fi retinute in concurs.
In continutul art. 239 NCP sunt incriminate doua fapte distincte.
3) Gestiunea frauduloasa

Art. 242 NCP

(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrrii sau conservrii bunurilor acesteia, de
ctre cel care are ori trebuie s aib grija administrrii sau conservrii acelor bunuri se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
28

(2) Cnd fapta prevzut n alin. (1) a fost svrit de administratorul judiciar, de lichidatorul averii
debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) svrite n scopul de a dobndi un folos patrimonial se
pedepsesc cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Art. 242 NCP incrimineaza pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrrii sau
conservrii bunurilor acesteia, de ctre cel care are ori trebuie s aib grija administrrii sau conservrii
acelor bunuri.

Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de orice fel de bunuri sau valori
patrimoniale, mobile sau imobile, corporale sau incorporale, care intra in patrimoniul unei
persoane (o universalitate de bunuri sau o parte dintr-o universalitate si nu bunuri ut
singuli).
Subiectul activ este special si este reprezentat de cel care are calitatea de administrator,
gestionar sau custode al bunurilor altuia.
Latura obiectiva consta in pricinuirea unei pagube atat printr-o actiune, cat si printr-o
omisiune produsa cu ocazia administrarii patrimoniului sau a actiunilor de conservare.
Administrarea bunurilor se refera la activitatile specifice naturii acelor bunuri, iar conservarea
presupune luarea unor masuri prin care se incearca mentinerea bunurilor la valoarea lor
normala, evitandu-se deteriorarea bunurilor.
Trebuie ca fapta sa si produca o paguba.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie.
Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani.
Forme agravate: Daca fapta a fost svrit de administratorul judiciar, de lichidatorul averii
debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5 ani.

Daca faptele din alin. 1 si 2 au fost savarsite n scopul de a dobndi un folos patrimonial se
pedepsesc cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.

Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila.

4) Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor

Art. 243 NCP

(1) Fapta de a nu preda n termen de 10 zile un bun gsit autoritilor sau celui care l-a pierdut sau de a
dispune de acel bun ca de al su se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 3 luni sau cu amend.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i nsuirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparine altuia, ajuns
din eroare sau n mod fortuit n posesia fptuitorului, sau nepredarea acestuia n termen de 10 zile din
29

momentul n care a cunoscut c bunul nu i aparine.

(3) mpcarea nltur rspunderea penal.

Ratiunea incriminarii.

Latura obiectiva
Obiect material. Prin bun gasit, bunul pierdut. Notiunea de Bun uitat.Bunul abandonat. Bunul
pierdut este acela care a iesit in mod involuntar din posesia titularului sau, iar bunul uitat este
bunul lasat involuntar si temporar intr-un anumit loc, fara a fi considerat ca a iesit din posesia
celui caruia ii apartine.
Vacile care pasc nesupravegheate si sunt luate.
Oaia pierduta de turma?
Calitatea de bun gasit, pierdut, uitat sau abandonat se raporteaza la constiinta autorului, si nu a partii
vatamate.
Latura obiectiva:
I.
In prima modalitate, fapta se poate comite prin doua activitati:
- nepredarea bunului celui indreptatit sau autoritatilor in termen de 10 zile. Termenul este
unul substantial.
- dispunerea de bunul gasit. Este indiferent daca dispunerea are un caracter juridic sau
material.
II.
A doua modalitate de comitere a acestei infractiuni consta in:
- insusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia , ajuns din eroare sau in mod fortuit in
posesia faptuitorului, sau
- nepredarea ajuns din eroare in posesia faptuitorului in termen de 10 zile din momentul in care a
cunoscut ca bunul nu ii apartine.

In concret, un bun poate ajunge din eroare in posesia faptuitorului, datorita erorii celui
care preda bunul cu privire la identitatea destinatarului sau datorita erorii cu privire
la identitatea bunului.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie.
Sanctiunea. Pedeapsa inchisorii de la 1 luna la 3 luni sau amenda.

CAP. V:
Distrugerea si tulburarea de posesie
1) Distrugerea

Art. 253 NCP

(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare a unui bun aparinnd altuia ori
mpiedicarea lurii msurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum i nlturarea
msurilor luate se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
(2) Distrugerea unui nscris sub semntur privat, care aparine n tot sau n parte altei persoane i
30

servete la dovedirea unui drept de natur patrimonial, dac prin aceasta s-a produs o pagub, se
pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(3) Dac fapta prevzut n alin. (1) privete bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa
este nchisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare a unui bun, svrit prin
incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc i dac este de natur s pun n pericol alte
persoane sau bunuri, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Dispoziiile prevzute n alin. (3) i alin. (4) se aplic chiar dac bunul aparine fptuitorului.
(6) Pentru faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) aciunea penal se pune n micare la plngerea
prealabil a persoanei vtmate.
(7) Tentativa faptelor prevzute n alin. (3) i alin. (4) se pedepsete.
Obiectul material al distrugerii poate fi un bun mobil sau imobil.

Corporal si incorporal?
Propriu sau al altuia?
Subiectul activ este general.
Latura obiectiva.
- distrugerea unui bun apartinand altuia; ea consta in orice modalitate prin care, ca urmare
a faptei autorului, bunul este in totalitate nimicit si devine total inutilizabil. Uciderea
unui animal?
- degradarea unui bun apartinand altuia; ea este o forma mai usoara decat nimicirea, in
sensul ca bunul devine partial de nefolosit, dar reparabil. (afectarea aspectului
estetic?).
- aducerea in starea de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia semnifica faptul ca,
prin anumite manopere, desi bunul nu este distrus fizic, el nu mai poate fi folosit (daca
se sparg sau se dezumfla rotile unui autoturism).
- impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun. In
aceasta situatie, practic fapta se comite indirect prin impiedicarea luarii masurilor de
conservare.
- inlaturarea masurilor de conservare sau de salvare a unui bun anterior luate.
Relatia cu furtul, relatia cu omorul.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie, directa sau eventuala.
Sanctiunea. Pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Aspecte procesuale. Se urmareste la plangerea prealabila.

Formele agravate
A. Distrugerea unui nscris sub semntur privat, care aparine n tot sau n parte altei persoane i
servete la dovedirea unui drept de natur patrimonial, dac prin aceasta s-a produs o pagub,
se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.

Obiectul material este un inscris sub semnatura privata serveste la dovedirea unui drept de
31

natura patrimoniala.
Ratiunea acestei forme agravate.
Se urmareste la plangere prealabila.
B. Dac fapta prevzut n alin. (1) privete bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Se aplica si proprietarului bunului.

Tentativa este incriminata.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani.
C. Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare a unui bun, svrit prin
incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc i dac este de natur s pun n pericol
alte persoane sau bunuri, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.

Se aplica si proprietarului bunului.

Tentativa este incriminata.
2) Distrugerea calificata

Art. 254 NCP

(1) Dac faptele prevzute n art. 253 au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la
15 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Dezastrul const n distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrri, echipamente,
instalaii sau componente ale acestora i care a avut ca urmare moartea sau vtmarea corporal a dou
sau mai multor persoane.

In esenta, este tot o forma agravata a infractiunii de distrugere, doar ca legiuitorul a dorit sa-i
atribuie un articol distinct.
Forma de vinovatia este praeterintentia.
Tentativa la aceasta infractiune se pedepseste?
3) Distrugerea din culpa

Art. 255 NCP:

(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuinare, din culp, a unui bun, chiar dac
acesta aparine fptuitorului, n cazul n care fapta este svrit prin incendiere, explozie sau prin orice
alt asemenea mijloc i dac este de natur s pun n pericol alte persoane sau bunuri, se pedepsete cu
nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend.
(2) Dac faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 12 ani.
Art. 255 alin. 1 NCP incrimineaza distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de

nentrebuinare, din culp, a unui bun, chiar dac acesta aparine fptuitorului, n cazul
n care fapta este svrit prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc i
dac este de natur s pun n pericol alte persoane sau bunuri.
Prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc + daca este de natura sa puna in
pericol alte persoane sau bunuri (pericol potential).
32

Forma agravata.
Daca fapta a avut ca urmare un dezastru.
Sanctiunea. Aceasta forma agravata se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 5 la 12 ani.
4) Tulburarea de posesie

Art. 256 NCP:

(1) Ocuparea, n ntregime sau n parte, fr drept, prin violen sau ameninare ori prin desfiinarea sau
strmutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat n posesia altuia se pedepsete cu nchisoare de la unu
la 5 ani sau cu amend.
(2) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

Ratiunea incriminarii.
Relatia cu actiunea posesorie din dreptul civil.
Obiectul material al acestei infractiuni este un bun imobil aflat in posesia altuia.
Subiectul activ este general.
Latura obiectiva. Fapta se comite in doua modalitati alternative:
- ocuparea fara drept, in intregime sau in parte a unui imobil aflat in posesia altuia.
Caracter continuu sau instantaneu?
- prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar.
Latura subiectiva. Infractiunea se comite cu intentie directa sau eventuala.
Sanctiunea. Aceasta infratiune se pedepseste cu pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani.
Aspecte procesuale. Infractiunea se urmareste la plangerea prealabila.
5) Inselaciunea

Art. 244 NCP

(1) Inducerea n eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevrat a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoas a unei fapte adevrate, n scopul de a obine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial
injust i dac s-a pricinuit o pagub, se pedepsete cu nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) nelciunea svrit prin folosirea de nume sau caliti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase
se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani. Dac mijlocul fraudulos constituie prin el nsui o
infraciune, se aplic regulile privind concursul de infraciuni.
(3) mpcarea nltur rspunderea penal.

Simplificarea textului de incriminare a inselaciunii renuntarea la incriminarea distincta a

doua forme speciale de inselaciune, respectiv inselaciunea in conventii si cea prin emitere de
cecuri.
Latura obiectiva.
Actiunea de inducere in eroare presupune existenta unei actiuni care are ca efect crearea
unei imagini deformate a realitatii in constiinta inselatului, premisa care il determina sa
actioneze pagubitor pentru sine.
33

Care este sanctiunea penala pentru minciuna?

Teorie a criteriului obiectiv: un mijloc trebuie analizat in obiectivitatea sa, deci trebuie
insotit de un fapt exterior, de un aranjament, din care sa rezulte cu certitudine intentia de a
insela, mijloc care sa permita un examen exterior obiectiv si care exclude implicit simplele
cuvinte mincinoase.
Teorie a criteriului subiectiv: dispozitiile art. 241 CP prusac simpla minciuna este
suficienta.
Inducerea in eroare trebuie sa se refere la fapte, adica imprejurari, stari sau situatii, la
realitati obiective din trecut si prezent. Un element din viitor poate fi mijloc de inducere in
eroare este caracteristica acestuia de a putea fi verificat, dintr-o perspectiva obiectiva, in
momentul in care agentul face afirmatia respectiva.
Nu intra in categoria faptelor, in sensul art. 244 NCP, judecatile de valoare.
Actiunea de inducere in eroare se poate realiza in mod nemijlocit asupra unei persoane sau
prin intermediul unor aparate (?) care functioneaza in beneficiul unei persoane.
Actiunea de inducere in eroare trebuie sa cauzeze o paguba.
Latura subiectiva.
Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.
Scop special: in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust.
Caracterul injust al folosului: fapta proprietarului.
Folosul pentru sine sau pentru altul.
Tentativa se pedepseste.
Fapta se consuma in momentul in care s-a produs paguba, deoarece aceasta este o conditie de
tipicitate.

Forme particulare de inselaciune:

1. Inselaciunea in conventii

Inducerea in eroare intr-un cadru contractual cu prilejul incheierii sau executarii unui
contract.
Mentinerea in eroare mai reprezinta sau nu o conduita ce poate prezenta semnificatie penala?
Criteriul producerii unui prejudiciu nu este suficient de caracterizant pentru a delimita cele
doua ipoteze.
Delimitarea inselaciunii in conventii de simpla neexecutare:
Buna credinta, in sens general, a agentului la incheierea contractului. Buna credinta inseamna a
se verifica daca agentul a repectat regulile firesti pe care le presupunea incheierea
contractului respectiv cu orice persoana in general. Buna credinta a agentului este prezumata,
principiul fiind solutionarea litigiului pe cale civila, si doar in mod execptional trebuie sa
intervina sanctionarea penala.
Daca exista rea credinta se verifica si
34

Scopul special, adica acela de a obtine un folos material injust pentru sine sau pentru altul.
2. Inselaciunea prin emiterea de cecuri

Cec-ul este un instrument de plata prin care o persoana numita tragator da ordin unei banci,
la care are disponibil banesc, numita tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani
altei persoane numita beneficiar.
Autorul, prin emiterea unui cec sau a unui alt instrument de plata, creeaza aparenta
solvabilitatii sale si a efectuarii platii in scopul de a determina contrapartea sa execute
obligatia corespondenta (livrare marfa, prestare servicii etc.).
Delimitarea fata de infractiunile din Legea nr. 59/1934
Art 84: 1. emiterea unui cec fara a fi avut autorizarea trasului; 2. emiterea unui cec fara a
avea la tras disponibil suficient sau dispunerea in tot ori in parte de disponibilul avut mai
inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare; 3. emiterea unui cec cu data falsa
sau caruia ii lipseste unul dintre urmatoarele elemente esentiale: a) denumirea de cec; b)
suma de bani ce trebuie platita; c) numele trasului; d) data emiterii cecului; e) semnatura
prevazuta la art. 11; 4. emiterea unui cec cu incalcarea prevederilor art. 6 alin. 3.
Forma agravata:

Art. 244 alin. 2 NCP stipuleaza ca forma agravata exista atunci cand inducerea in eroare este
savarsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori prin folosirea de alte mijloace frauduloase
(acele mijloace care prezinta o mare aparenta de verdicitate).
Daca mijloacele folosite in inducerea in eroare intra sub incidenta unor texte de incriminare,
se va retine un concurs de infractiuni (infractiuni de fals, uzurpare de calitati oficiale,
exercitarea fara drept a unei profesii, etc).
6) Inselaciunea privind asigurarile

Art. 245 NCP:

(1) Distrugerea, degradarea, aducerea n stare de nentrebuinare, ascunderea sau nstrinarea unui bun
asigurat mpotriva distrugerii, degradrii, uzurii, pierderii sau furtului, n scopul de a obine, pentru sine
sau pentru altul, suma asigurat, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fapta persoanei care, n scopul prevzut n alin. (1), simuleaz, i cauzeaz sau agraveaz leziuni sau
vtmri corporale produse de un risc asigurat se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amend.
(3) mpcarea nltur rspunderea penal.

Ratiunea incriminarii:
Expunerea de motive dezvoltarea pietei asigurarilor a dus la tentatia unor persoane de a
frauga asiguratorii in scopul obtinerii unor foloase patrimoniale injuste si ca aceste
imprejurari fundamenteaza incriminarea unei asemenea fapte.
Reglementarea distincta a acestei ipoteze necesara?
35

Diferente fata de inselaciunea clasica se sanctioneaza pregatirea inselaciunii.

Nu este necesara producerea unei pagube!!

Art. 245 Alin. 1 NCP

Distrugerea, degradarea, aducerea n stare de nentrebuinare, ascunderea sau nstrinarea unui bun
asigurat mpotriva distrugerii, degradrii, uzurii, pierderii sau furtului, n scopul de a obine, pentru sine
sau pentru altul, suma asigurat

Situatia premisa a comiterii faptei este existenta unui contract de asigurare de bunuri.
Contract de asigurare anulabil, nul absolut sau reziliat fapta tipica?
Subiectul activ:
va putea comite fapta atat cel care are calitatea de parte in contractul de asigurare, cel care are
calitatea de beneficiar intr-un contract de asigurare incheiat de o alta persoana cu
asiguratorul, cat si orice alt tert care actioneaza in intelegere cu beneficiarul indemnizatiei de
asigurare.
Latura obiectiva:
Variantele alternative de executare prezinta numitorul comun al unei actiuni de disimulare
a producerii riscului asigurat (distrugerea lato sensu a bunului, furtul sau pierderea sa).
- distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare semnificatia
atribuita prin art. 253 NCP
Impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun,
precum si inlaturarea masurilor luate?
Comiterea faptei prin inactiune?

Conduita pasiva a autorului duce la o agravare a rezultatului produs asupra bunului

de o stare de pericol anterioara si exterioara oricarei conduite active sau pasive din
partea faptuitorului.
ascunderea bunului sau instrainarea sa, vizeaza situatiile in care, prin aceste acte de
executare, se doreste crearea aparentei producerii evenimentului asigurat, respectiv
furtul sau pierderea bunului asigurat.
doar acele ipoteze in care ascunderea sau instrainarea bunului se face in vederea
obtinerii de despagubiri de la asigurator, nu si cele in care ascunderea sau
instrainarea urmaresc disimularea unei alte conduite infractionale.

Art. 245 alin. 2 NCP

36

Fapta persoanei care, n scopul prevzut n alin. (1), simuleaz, i cauzeaz sau agraveaz leziuni sau
vtmri corporale produse de un risc asigurat.

Situatia premisa: existenta unui contract de asigurare cu privire la persoane, care

prevede acordarea unei indemnizatii de sigurare in situatia producerii riscului asigurat al
lezarii integritatii sau sanatatii unei persoane.
Subiectul activ:
Maniera de formulare a textului (isi cauzeaza) => fapta va putea fi comisa doar de catre
persoana asigurata, indiferent de beneficiarul asigurarii (care poate fi persoana asigurata sau
o alta persoana).
Latura obiectiva:
- simulare a unei leziuni sa a unor vatamari corporale, persoana asigurata
disimuleaza producerea riscului asigurat, acesta neproducandu-se in realitate.
Autorul primeste ajutorul unei alte persoane complice la fapta de inselaciune.
- cauzarea si agravarea unor asemenea leziuni sau vatamari corporale autorul
insusi produce riscul asigurat, creand insa aparenta ca acesta a fost produs de
evenimente exterioare, riscuri asigurate prin contractul de asigurare.
Situatia in care nu persoana asigurata isi cauzeaza in mod direct leziunile sau vatamarea, ci
acestea sunt realizate prin intermediul unui tert, instigat in acest sens de catre asigurat.
Ipoteza sinuciderii persoanei asigurate si disimularea producerii riscului asigurat.
Comiterea faptei prin inactiune?
Latura subiectiva (art. 245 alin. 1 si 2)
Fapta poate fi comisa cu intentie directa sau eventuala.
Scopul special prevazut de norma obtinerea sumei asigurate pentru sine sau pentru altul.
Caracterul injust al folosului urmarit?
Tentativa se sanctioneaza. Opereaza impacarea partilor.
Relatia cu alte infractiuni (inselaciune, distrugere, infractiuni contra integritatii
corporale).
7) Exploatarea persoanei vulnerabile

Art. 247 NCP:

(1) Fapta creditorului care, cu ocazia drii cu mprumut de bani sau bunuri, profitnd de starea de vdit
vulnerabilitate a debitorului, datorat vrstei, strii de sntate, infirmitii ori relaiei de dependen n
care debitorul se afl fa de el, l face s constituie sau s transmit, pentru sine sau pentru altul, un
drept real ori de crean de valoare vdit disproporionat fa de aceast prestaie se pedepsete cu
nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Punerea unei persoane n stare de vdit vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicaii cu alcool sau
cu substane psihoactive n scopul de a o determina s consimt la constituirea sau transmiterea unui
drept real ori de crean sau s renune la un drept, dac s-a produs o pagub, se pedepsete cu
37

nchisoarea de la 2 la 7 ani.

Ratiunea incriminarii: Reprimarea unor fapte care au proliferat in ultimii ani si care au
produs uneori consecinte sociale devastatoare pentru persoanele care le-au cazut victima.
Aproape zilnic sunt semnalate in presa cazuri ale unor persoane in varsta sau cu o stare de
sanatate precara care au ajuns sa isi piarda locuintele in urma unor asemenea intelegeri
patrimoniale disproportionate.
Textul de incriminare vizeaza sanctionarea unor ipoteze particulare de leziune.
Art. 247 alin. 1:
Subiectul activ:
Subiectul activ este special, fapta putand fi comisa doar de catre cealalta parte a contractului
lezionar (creditorul).
Latura obiectiva:
Art. 247 alin. (1) NCP, constituie infractiune fapta creditorului care, cu ocazia drii cu mprumut
de bani sau bunuri, profitnd de starea de vdit vulnerabilitate a debitorului, datorat vrstei, strii de
sntate, infirmitii ori relaiei de dependen n care debitorul se afl fa de el, l face s constituie sau
s transmit, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de crean de valoare vdit disproporionat
fa de aceast prestaie.

Situatia premisa a actului de executare este existenta unui raport contractual contract
de imprumut (formularea legiuitorului cu ocazia darii cu imprumut).
Limitare a tipicitatii criticabila (textul nu se aplica in cazul unui contract de vanzarecumparare, renta viagera, de intretinere, etc.)
In acest cadru, imprumutorul, profitand de starea de vadita vulnerabilitate a debitorului,
datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii ori relatiei de dependenta in care debitorul se
afla fata de el, determina victima sa constituie sau sa transmita, pentru sine sau pentru
altul, un drept real ori de creanta de valoare vadit disproportionata fata de prestatia sa,
respectiv acordarea cu titlu de imprumut a unor sume de bani sau alte foloase.
Cauza starii de vadita vulnerabilitate: varsta, boala, relatie de dependenta.
Prin exploatatrea acestei stari de vadita vulnerabilitate a victimei, autorul trebuie sa
determine o conduita autopagubitoare din partea acesteia: transmiterea sau constituirea
unui drept real sau de creanta in patrimoniul sau au al altuia, - ipoteza dobanzilor
disproportionate.
Contraprestatia victimei vadit disproportionata fata de prestatia autorului art. 1221,
1222 cod civil.
Latura subiectiva:
Fapta se poate comite cu intentie directa sau eventuala.
Relatia cu alte infractiuni (santaj, inselaciune).
Art. 247 alin. 2 NCP
Diferenta fata de incriminarea din primul alineat: starea de vulnerabilitate a victimei, de
38

care autorul profita, nu este una preexistenta, ci este provocata chiar de catre autor.
Subiectul activ general.
Latura obiectiva:
Doua momente:
(1) autorul realizeaza cadrul care sa favorizeze acceptarea de catre victima a
conduitei autopagubitoare, prin punerea persoanei intr-o stare de vadita
vulnerabilitate.
Starea de intoxicatie pronuntata prin administrare bauturi alcoolice sau substante
psihoactive.
Situatia in care victima isi autoprovoaca starea de intoxicatie.
(2) determinarea victimei sa realizeze conduita autopagubitoare.
nu este suficienta provocarea unei stari de vadita vulnerabilitate in scopul determinarii
victimei la conduita autopagubitoare (asa cum sugerea legiuitorul prin prevederea
explicita a scopului), fiind necesar ca autorul sa obtina o asemenea conduita din partea
victimei (necesitatea ca actiunea autorului sa fi cauzat o paguba).
textul nu mai pretinde ca operatiunea juridica autopagubitoare sa aiba loc intrun cadru contractual sinalagmatic.
transmiterea unui drept, constituirea unui drept, renuntarea la un drept.
cerinta producerii unei pagube va trebui sa existe un dezechilibru intre valoarea
prestatiei asumate de catre autor si cea asumata de catre victima.
Latura subiectiva:
Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.
Scopul special al determinarii victimei de a realiza conduita autopagubitoare.
Relatia cu alte infractiuni (relatia cu art. 247 alin. 1, art 244 si art. 233).

39

TITLUL III: INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII

1) Ultrajul

Art. 257 NCP

(1) Ameninarea svrit nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct, lovirea sau alte violene,
vtmarea corporal, lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte ori omorul svrite mpotriva unui
funcionar public care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, aflat n exercitarea
atribuiilor de serviciu sau n legtur cu exercitarea acestor atribuii, se sancioneaz cu pedeapsa
prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu o treime.
(2) Svrirea unei infraciuni mpotriva unui funcionar public care ndeplinete o funcie ce implic
exerciiul autoritii de stat ori asupra bunurilor acestuia, n scop de intimidare sau de rzbunare, n
legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru
acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu o treime.
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz faptele comise n condiiile alin. (2), dac privesc un membru de
familie al funcionarului public.
(4) Faptele prevzute n alin. (1)-(3), comise asupra unui poliist sau jandarm, aflat n exercitarea
atribuiilor de serviciu sau n legtur cu exercitarea acestor atribuii, se sancioneaz cu pedeapsa
prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite se majoreaz cu jumtate.

Forma agravata sau infractiune de sine statatoare?

Se constata o schimbare in optica legiuitorului vizavi de valoarea sociala protejata in
prim plan de acest text.
Noua abordare sugereaza ca valoarea sociala protejata nu mai este in principal autoritatea
statului ci persoana functionarului.
Subiectul activ general.
Subiectul pasiv:
Functionarul care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat acel
40

functionar din cadrul organelor puterii statale sau administrative etc. Care, potrivit legii, este
imputernicit sa ia masuri cu caracter obligatoriu si sa impuna respectarea lor.
Latura obiectiva
Art. 257 alin. 1 amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa,
lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte
ori omorul.
Relatia dintre fapte se va stabili conform regulilor clasice.
Art. 257 alin. 2 comiterea oricarei infractiuni.
Protectie suplimentara deoarece fapta se incadreaza in textul art. 257 alin. (2) NCP atunci
cand fie este motivata de intimidarea functionarului, fie a fost determinata de razbunare.
Art. 257 alin. 3 savarsirea faptelor de la 257 alin. 2 asupra a unui membru de familie al
functionarului.
Relatia dintre art. 257 alin. 1, 2 si 3. Concurs de infractiuni sau o singura infractiune?
Latura subiectiva:

Fapta se poate comite cu intentie directa/indirecta precum si cu praeterintentie (latura

subiectiva depinde de infractiunea efectiv comisa).
Forma agravata: fapta de ultraj este comisa asupra unui politist sau jandarm, aflat in
exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.
Relatia cu infractiunea de ultraj judiciar.
Relatia cu infractiunea prin care s-a comis ultrajul.
2) Uzurparea de calitati oficiale

Art. 258 NCP

(1) Folosirea fr drept a unei caliti oficiale care implic exerciiul autoritii de stat, nsoit sau
urmat de ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amend.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz fapta funcionarului public care continu s exercite o funcie ce
implic exerciiul autoritii de stat, dup ce a pierdut acest drept conform legii.
(3) Dac faptele prevzute n alin. (1) sau alin. (2) au fost svrite de o persoan care poart, fr drept,
uniforme sau semne distinctive ale unei autoriti publice, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5 ani.

Latura obiectiva
Art. 258 alin. 1
Prin calitate oficiala se intelege o anumita functie care confera unui functionar atributii in
cadrul aparatului de stat sau public, functie care implica exercitiul autoritatii de stat.
Indeplinirea cumulativa a doua activitati. Pe de o parte, folosirea fara drept a unei calitati
oficiale, iar, pe de alta parte, indeplinirea vreunui act legat de aceasta calitate.
Art. 258 alin. 2 textul incearca sa sublinieze ca o asemenea conduita are semnificatie
41

penala neputand vorbi despre o veritabila noua incriminare.

Forma agravata: fapta comisa prin purtarea fara drept de uniforme/semne distinctive ale
autoritatii.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie.
Relatia cu alte infractiuni.
TITLUL III: INFRACTIUNI DE CORUPTIE SI
INFRACTIUNI DE SERVICIU

Aspecte preliminare
Ratiunea incriminarii.
Legea penala incrimineaza anumite forme de incalcare a atributiiloe de serviciu, care lezeaza
sau pot leza grav functionarea societatii, astfel incat sa se asigure ca functionarul deserveste
exclusiv interesul public.
Particularitati ale subiectului activ:

Functionarul public
Conform art. 175 alin. 1 NCP este functionar public persoana care, cu titlu permanent sau
temporar, cu sau fr o remuneraie:

a) exercit atribuii i responsabiliti, stabilite n temeiul legii, n scopul realizrii

prerogativelor puterii legislative, executive sau judectoreti;
b) exercit o funcie de demnitate public sau o funcie public de orice natur;
c) exercit, singur sau mpreun cu alte persoane, n cadrul unei regii autonome, al altui
operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat,
atribuii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
Art. 175 alin. 2 defineste persoana asimilata functionarului public persoana care exercit
un serviciu de interes public pentru care a fost nvestit de autoritile publice sau care este
supus controlului ori supravegherii acestora cu privire la ndeplinirea respectivului serviciu
public.
Persoana care exercita un serviciu de interes public trebuie inteleasa ca fiind acea
persoana care, desi, de regula, este liber-profesionist sau, cel putin, nu exercita o functie de
autoritate publica sau o functie publica, desfasoara totusi o activitate ce implica folosirea unor
competente delegate de catre stat.
Pentru anumite infractiuni din acest titlu, art. 308 NCP stabileste ca normele de
incriminare se aplica corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care
exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in
serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin.2 ori in cadrul oricarei persoane
juridice.

Interpretare restrictiva sau extensiva?

42

Controverse privind subiectul activ

Medicii
Decizia ICCJ nr. 26/2014 medicul angajat cu contract de munca intr-o unitate
spitaliceasca din sistemul public de sanatate, are calitate de functionar public in
acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. 1 lit. b teza a II a din NCP>
Farmacistii
Profesorii din universitatile de stat sau din universitatile provate
Expertii judiciari, executori judecatoresti, lichidatorii judiciari, notari.

CAP. I: Infractiuni de coruptie

Luare de mita
Dare de mita
Trafic de influenta

Cumparare de influenta

Primirea de foloase necuvenite (abrogat? Dezincriminat?)

1) Luare de mita
Art. 289 NCP
(1) Fapta funcionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primete
bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accept promisiunea unor astfel de foloase, n legtur cu
ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea ndeplinirii unui act ce intr n ndatoririle sale de
serviciu sau n legtur cu ndeplinirea unui act contrar acestor ndatoriri, se pedepsete cu nchisoare de
la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii dreptului de a ocupa o funcie public ori de a exercita profesia
sau activitatea n executarea creia a svrit fapta.
(2) Fapta prevzut n alin. (1), svrit de una dintre persoanele prevzute n art. 175 alin. (2),
constituie infraciune numai cnd este comis n legtur cu nendeplinirea, ntrzierea ndeplinirii unui
act privitor la ndatoririle sale legale sau n legtur cu efectuarea unui act contrar acestor ndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscrii, iar cnd acestea nu se mai gsesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.
Art. 7 din Legea nr. 78/2000
(forma modificata prin art. 79 pct. 4 din Legea nr. 187/2012)
Faptele de luare de mita sau trafic de influenta savarsite de o persoana care:
a) Exercita o functie de demnitate publica
b) Este judecator sau procuror
c) Este organ de cercetare penala sau are atributii de constatare ori de sanctionare a contraventiilor
43

d) Este una dintre persoanele prevazute la art. 293 NCP se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la art.
289 sau 291 NCP, ale carei limite se majoreaza cu o treime.

Valoarea sociala protejata este onestitatea functionarilor statului, care nu trebuie sa solicite
sau sa primeasca niciun beneficiu suplimentar pentru exercitiul functiei publice si nici nu
trebuie sa vanda beneficiul statutului lor celor care sunt interesati de o anumita conduita a
acestora.
Mituirea infractiune bilaterala.
Subiectul activ

suplimentat prin art. 293 si 294 NCP

Art. 293 persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate s pronune o
hotrre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluionare de ctre prile la acest acord,
indiferent dac procedura arbitral se desfoar n baza legii romne ori n baza unei alte
legi.
Art. 294
a) funcionarilor sau persoanelor care i desfoar activitatea pe baza unui contract de
munc ori altor persoane care exercit atribuii similare n cadrul unei organizaii publice
internaionale la care Romnia este parte;
b) membrilor adunrilor parlamentare ale organizaiilor internaionale la care Romnia este
parte;
c) funcionarilor sau persoanelor care i desfoar activitatea pe baza unui contract de
munc ori altor persoane care exercit atribuii similare, n cadrul Uniunii Europene;
d) persoanelor care exercit funcii juridice n cadrul instanelor internaionale a cror
competen este acceptat de Romnia, precum i funcionarilor de la grefele acestor
instane;
e) funcionarilor unui stat strin;
f) membrilor adunrilor parlamentare sau administrative ale unui stat strin.
g) jurailor din cadrul unor instane strine.
Latura obiectiva:
a) Fapta sa constea in una din urmatoarele modalitati de comitere: pretinderea,
primirea, acceptarea promisiunii. (nerespingerea promisiunii?)
b) Pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii sau nerefuzul ei trebuie sa fie comise in
legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii
unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea
unui act contrar acestor indatoriri.
In legatura produce efecte importante asupra tipicitatii faptei. Actiunea nu mai trebuie
comisa inainte sau concomitent cu indeplinirea atributiilor de serviciu ci oricand, fiind
necesar doar sa existe conexitatea prevazuta de lege.
44

In cazul persoanelor asimilate functionarilor publici, conform art. 289 alin. 2, fapta
constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea
indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act
contrar acestor indatoriri.
Mita orice folos de natura patrimoniala (serviciile sexuale??).
Daruri mici ocazionale?
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.
Participatia. Nu este posibil coautoratul iar participatia la luare de mita absoarbe si eventuala
calificare a faptei ca fiind si participatie la dare de mita.
Forma agravat prevazuta de Legea 78/2000.

2) Darea de mita
Art. 290 NCP
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, n condiiile artate n art. 289, se pedepsete
cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevzut n alin. (1) nu constituie infraciune atunci cnd mituitorul a fost constrns prin orice
mijloace de ctre cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepsete dac denun fapta mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost
sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dac acestea au fost date
n cazul prevzut n alin. (2) sau date dup denunul prevzut n alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscrii, iar cnd acestea nu se mai
gsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Subiectul activ
Subiectul activ este unul general, spre deosebire de luarea de mita unde subiectul activ este
calificat.
Latura obiectiva
a. Sa constea intr-o activitate de promisiune, oferire sau dare de mita
mita = bani sau alte foloase.
Servicii de orice natura? (cele de natura sexuala?!?)
b. Promisiunea, oferirea sau darea de mita trebuie sa fie in legatura cu indeplinirea de
catre functionarul mituit a unui act care intra in legatura cu atributiile sale de
serviciu.
premierea unui club de fotbal.
Darea de mita unui functionar public in situatia art. 289 alin. 2 NCP?
45

c. Promisiunea, oferirea sau darea de mita trebuie sa se realizeze inainte, in timpul sau ulterior
realizarii activitatii solicitate de mituitor.

Latura subiectiva.
Fapta se comite cu intentie directa.
Cauza justificativa speciala.

Art. 290 alin. 2 NCP prevede ca fapta nu constituie infractiune, daca mituitorul a fost
constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
In art. 290 alin. 3 NCP este reglementata o cauza de nepedepsire, si anume atunci cand
mituitorul denunta autoritatilor fapta, mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat
pentru acea infractiune.
Art. 290 alin. 5 prevede: Banii, valorile sau alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in
cazurile prevazute in alineatul 2 sau dupa denuntul formulat conform art. 290 alin. 3 NCP.

3) Traficul de influenta
Art. 291 NCP
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru
sine sau pentru altul, svrit de ctre o persoan care are influen sau las s se cread c are
influen asupra unui funcionar public i care promite c l va determina pe acesta s ndeplineasc, s
nu ndeplineasc, s urgenteze ori s ntrzie ndeplinirea unui act ce intr n ndatoririle sale de serviciu
sau s ndeplineasc un act contrar acestor ndatoriri, se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscrii, iar cnd acestea nu se mai gsesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.

Subiectul activ este unul general. Persoana juridica poate comite aceasta infractiune in
calitate de autor?
Latura obiectiva presupune indeplinirea urmatoarelor conditii:
a. Fapta de traficare a influentei sa se realizeze prin primirea, pretinderea, acceptarea
promisiunii unor bani sau alte foloase.
b. Pretinderea, primirea sau acceptarea folosului poate fi savrsita pentru sine sau
pentru altul.
c. Cauza primirii, pretinderii sau acceptarii sa fie traficarea influentei reale sau
presupuse a agentului.
Intreaga activitate infractionala sa aiba ca si mobil traficarea unei influente reale sau
presupuse a agentului.
46

d. Primirea, pretinderea sau acceptarea sa se realizeze pentru interventia agentului

asupra functionarului, pentru a-l determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in
atributiile sale de serviciu. Nu are importanta daca interventia se materializeaza sau
nu.
Traficul de influenta cu privire la functionarul public in situatia reglementata de art. 289 alin. 2
NCP?

e. Traficarea influentei sa se realizeze inainte sau concomitent cu realizarea actului

de catre functionarul asupra caruia influenta este traficata.
Latura subiectiva. Intentia este directa.
4) Cumpararea de influenta
Art. 292 NCP
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori
indirect, unei persoane care are influen sau las s se cread c are influen asupra unui funcionar
public, pentru a-l determina pe acesta s ndeplineasc, s nu ndeplineasc, s urgenteze ori s ntrzie
ndeplinirea unui act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau s ndeplineasc un act contrar acestor
ndatoriri, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Fptuitorul nu se pedepsete dac denun fapta mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost
sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dac au fost date dup
denunul prevzut n alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscrii, iar dac acestea nu se mai
gsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Subiectul activ este general. Fapta poate fi comisa de o persoana juridica.

Latura obiectiva:
a. Sa existe o actiune de promitere, oferire sau dare de ani sau alte foloase.
b. Promiterea, oferirea sau darea trebuie sa se faca unei persoane care are influenta sau
pretinde ca are influenta pe langa un functionar.
c. Cauza promiterii, ofertei sau darii este cumpararea influentei.
d. Promiterea, oferirea sau darea trebuie sa se comita pentru a-l determina pe functionar
47

sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

e. Cumpararea influentei sa se realizeze inainte sau concomitent cu realizarea actului
pentru a carui realizare s-a cumparat influenta.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa.
Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii intre 2 si 7 ani.
Cauza de nepedepsire.
(2) Fptuitorul nu se pedepsete dac denun fapta mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost
sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dac au fost date dup
denunul prevzut n alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscrii, iar dac acestea nu se mai
gsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Infractiun
e de
coruptie

Subiect
activ

Luare de
mita

Functionar
public, dar
si
functionarul
privat (art.
308 NCP).

Art. 289
NCP

Dare de
mita
Art. 290
NCP.

Orice
persoana

Relatia cu
beneficiul

Actul
functionarului
competent

Legatura
intre cei
implicati

Motivatia
faptei

Pretinderea,
primirea,
acceptarea
promisiunii.

Licit sau ilicit. Presupune o

Doreste
Anterior,
relatie intre obtinerea unui
concomitent
functionar
folos prin
sau ulterior cu si mituitor.
vanzarea
indeplinirea
functiei sale
atributiilor de
sau dobandirea
serviciu.
de beneficii
ulterioare
- ilicit in
cazul
indeplinirii
art. 125
atributiilor
alin. 2
nejustificate.
NCP.

Promisiunea
, oferirea
sau darea.

Licit sau ilicit. Presupune o

Anterior,
relatie intre
concomitent
functionar
sau ulterior cu si mituitor.
indeplinirea

48

Doreste
cumpararea
functionarului
pentru a-si
rezolva o

atributiilor de
serviciu.

Art. 291
NCP.

Persoana
care are sau
pretinde ca
are
influenta
asupra unui
functionar
privat. (art.
308 NCP)

Cumparar
e de
influenta

Orice
persoana

Trafic de
influenta

Art.
292 NCP.

problema in
legatura cu
acesta sau
pentru a-l
rasplati.

Primire,
pretindere,
sau
acceptarea
de
promisiuni.

Licit sau ilicit. Presupune o

Anterior sau relatie intre
concomitent
traficant si
cu indeplinirea cumparato
atributiilor de
r de
serviciu ale
influenta,
unui functionar interesat de
asupra caruia
a ajunge la
traficantul are
un
sau pretinde ca functionar
are influenta.
competent.

Doreste
obtinerea unui
folos prin
vanzarea
influentei sale
asupra unui
functionar
competent ce ar
putea rezolva o
solicitare a
cumparatorului.

Promisiunea
, oferirea
sau darea.

Licit sau ilicit. Presupune o

Doreste
Anterior sau relatie intre
cumpararea
concomitent
traficant si influentei unei
cu indeplinirea
un
persoane care latributiilor de cumparato ar putea ajuta sa
serviciu ale
r de
ajunga la un
unui functionar influenta,
functionar
asupra caruia interesat de
competent.
traficantul are a ajunge la
sau pretinde ca
un
are influenta.
functionar
competent.

CAP II: Infractiuni de serviciu

1) Abuzul in serviciu
Art. 297 NCP
(1) Fapta funcionarului public care, n exercitarea atribuiilor de serviciu, nu ndeplinete un act sau l
ndeplinete n mod defectuos i prin aceasta cauzeaz o pagub ori o vtmare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsete cu nchisoarea de
la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii dreptului de a ocupa o funcie public.

49

(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i fapta funcionarului public care, n exercitarea atribuiilor de
serviciu, ngrdete exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaz pentru aceasta o situaie de
inferioritate pe temei de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, orientare sexual,
apartenen politic, avere, vrst, dizabilitate, boal cronic necontagioas sau infecie HIV/SIDA.

Ratiunea incriminarii.
Fapta are un caracter subsidiar. A fost modificata printre primele de puterea comunista, prin
Decretele nr. 192/1950, 202/1953, 318/1958, 1/1959, 212/1960, pana cand s-a ajuns la forma
din NCP.
Multitudinea de forme ale abuzului in serviciu.
- Orice infractiune cu subiect activ special un functionar public.
Caracterul subsidiar?
Relatia cu alte infractiuni.
Forma agravata. Caracterul agravat al faptei atunci cand aceasta a generat consecinte deosebit de grave
(paguba patrimoniala peste 2.000.000 RON) este mentinut art. 309 NCP.

Subiectul activ este calificat, fiind functionarul public, asa cum este acesta definit in art.
175 NCP.
(1)Funcionar public, n sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau
fr o remuneraie:
a) exercit atribuii i responsabiliti, stabilite n temeiul legii, n scopul realizrii prerogativelor puterii
legislative, executive sau judectoreti;
b) exercit o funcie de demnitate public sau o funcie public de orice natur;
c) exercit, singur sau mpreun cu alte persoane, n cadrul unei regii autonome, al altui operator
economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuii legate de
realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerat funcionar public, n sensul legii penale, persoana care exercit un
serviciu de interes public pentru care a fost nvestit de autoritile publice sau care este supus
controlului ori supravegherii acestora cu privire la ndeplinirea respectivului serviciu public.

Art. 308 NCP prevede ca dispozitiile acestui articol se aplica si functionarilor privati.
(1) Dispoziiile art. 289-292, 295, 297-301 i 304 privitoare la funcionarii publici se aplic n mod
corespunztor i faptelor svrite de ctre sau n legtur cu persoanele care exercit, permanent ori
temporar, cu sau fr o remuneraie, o nsrcinare de orice natur n serviciul unei persoane fizice dintre
cele prevzute la art. 175 alin. (2) ori n cadrul oricrei persoane juridice.

Avocati, Medici, Arhitecti, Topografi etc? Liber profesionisti. Judecator?

Latura obiectiva: Actiune/ omisiune nu indeplineste un act sau
- il indeplineste in mod defectuos, in exercitiul atributiilor de
serviciu.
50

O solutie judiciara gresita este tipica pentru abuz in serviciu?

Urmare: - cauzeaza o paguba
- cauzeaza o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau
ale unei persoane juridice.
Conditie restrictiva reala sau aparenta?
Delimitarea dintre raspunderea disciplinara si cea penala.
Forma asimilata. Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i fapta funcionarului public care, n
exercitarea atribuiilor de serviciu, ngrdete exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaz pentru
aceasta o situaie de inferioritate pe temei de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex,
orientare sexual, apartenen politic, avere, vrst, dizabilitate, boal cronic necontagioas sau
infecie HIV/SIDA.

Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.

Sanctiunea. Infractiunea se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.
2) Neglijenta in serviciu
Art. 298 NCP
nclcarea din culp de ctre un funcionar public a unei ndatoriri de serviciu, prin nendeplinirea
acesteia sau prin ndeplinirea ei defectuoas, dac prin aceasta se cauzeaz o pagub ori o vtmare a
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsete
cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend.

Latura obiectiva. Elementele de particularitate ale acestei infractiuni, fata de abuzul in

serviciu sunt?
Latura subiectiva. Fapta se comite din culpa, indiferent de forma acesteia.
Ratiunea incriminarii.
Efectele acestei incriminari.
Art. 308 NCP prevede ca dispozitiile acestui articol se aplica si functionarilor privati.
(1) Dispoziiile art. 289-292, 295, 297-301 i 304 privitoare la funcionarii publici se aplic n mod
corespunztor i faptelor svrite de ctre sau n legtur cu persoanele care exercit, permanent ori
temporar, cu sau fr o remuneraie, o nsrcinare de orice natur n serviciul unei persoane fizice dintre
cele prevzute la art. 175 alin. (2) ori n cadrul oricrei persoane juridice.
(2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Sanctiunea. Inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

3) Delapidarea
Art. 295 NCP
(1) nsuirea, folosirea sau traficarea de ctre un funcionar public, n interesul su ori pentru altul, de
bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau le administreaz se pedepsete cu nchisoarea de la
2 la 7 ani i interzicerea exercitrii dreptului de a ocupa o funcie public.
51

(2) Tentativa se pedepsete.

Art. 308 NCP

(1) Dispoziiile art. 289-292, 295, 297-301 i 304 privitoare la funcionarii publici se aplic n mod
corespunztor i faptelor svrite de ctre sau n legtur cu persoanele care exercit, permanent ori
temporar, cu sau fr o remuneraie, o nsrcinare de orice natur n serviciul unei persoane fizice dintre
cele prevzute la art. 175 alin. (2) ori n cadrul oricrei persoane juridice.
(2) In acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Tipicitatea delapidarii
Obiectul material al acestei infractiuni este reprezentat de bani, valori sau alte bunuri aflate
in administrarea sau gestionarea unui functionar.
Subiectul activ este unul calificat, fiind un functionar public in sensul art. 175 NCP care
administreaza sau gestioneaza banii sau alte valori.
Prin gestionare se intelege activitatea salariatului care are ca atributii primirea, pastrarea si
eliberarea bunurilor societatii. Nu este suficienta doar paza bunurilor.
- gestionarul de drept si cel de fapt (art. 31 din Legea nr. 22/1969).
Gestionarul de fapt poate fi subiect activ? Udroiu p. 368 Kuglay, jurisprudenta.
Latura obiectiva.
Insusirea, care consta in sustragerea unui bun sau dispunerea de acel bun.
Folosirea, care presupune folosirea unui bun in interes personal, fara ca agentul sa
urmareasca insusirea acestuia.
Traficarea, care consta in scoaterea temporara a bunului din gestiune si intrebuintarea lui in
scopuri speculative ilicite.
Pentru realizarea tipicitatii este necesar sa se produca si o paguba?
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie.
Relatia cu alte texte de incriminare art. 272 Legea nr. 31/1990.
4) Purtarea abuziva
Art. 296
(1) ntrebuinarea de expresii jignitoare fa de o persoan de ctre cel aflat n exercitarea atribuiilor de
serviciu se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 6 luni sau cu amend.
(2) Ameninarea ori lovirea sau alte violene svrite n condiiile alin. (1) se sancioneaz cu pedeapsa
prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu o treime.

Ratiunea incriminarii. Prin infractiunea de purtare abuziva se sanctioneaza acele derapaje

52

de comportament ale functionarilor in ceea ce priveste conduita lor fata de persoanele terte u
care acestia intra in contact in exercitiul atributiilor de serviciu. In mod evident, in cadrul
acestor interactiuni, functionarul este obligat sa adopte o conduita adecvata, nu sa foloseasca
expresii jignitoare, sa ameninte sau sa agreseze persoanele cu care intra in contact.
Valoarea sociala protejata. Textul protejeaza in primul rand imaginea functionarului si
indeplinirea conforma a atributiilor sale de serviciu. In subsidiar, in functie de modalitatea
de comitere, textul protejeaza si valorile sociale personale ale tertului fata de care se comite
purtarea avuziva: demnitatea, in cazul purtarii abuzive prin expresii jignitoare, libertatea
psihica, in cazul purtarii abuzive prin amenintare, si integritatea corporala si sanatatea, in
cazul purtarii abuzive prin loviri sau alte violente.
Nu este corelat cu textul de la ultraj.
Continuturi alternative.

Tipicitatea purtarii abuzive

Subiectul activ. Se foloseste formularea generica de catre cel aflat in exercitiul atributiilor
de serviciu.
Se refera exact la functionarii publici si la cei definiti in art. 308 NCP?
Art. 308 nu face trimitere la 296 NCP sau cel aflat in exercitiul atributiilor de serviciu pare ca
presupune acest lucru.
Latura obiectiva.
296 alin. 1 NCP Purtarea abuziva prin expresii jignitoare. Astfel, cel care utilizeaza
expresii jignitoare va raspunde pentru infractiunea de purtare abuziva, insa cel care
utilizeaza gesturi jignitoare nu va fi autor al acestei infractiuni. In opinia noastra, o
asemenea discriminare nu este deloc justificata, ea fiind mai mult decat greu de inteles.
296 alin. 2 NCP Purtarea abuziva prin amenintare. Art. 206 NCP. Nu sunt forme agravate
ale alin. 1.
296 alin. 2 NCP Purtare abuziva prin violenta. (art. 193 NCP).

53

Latura subiectiva.
Fapta se poate comite cu intentie directa sau indirecta ori praeterintentie (doar in cazul
purtarii abuzive prin violenta).
Sanctiune. In cazul purtarii abuzive prin expresii jignitoare, fapta se sanctioneaza cu
inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda. In cazul purtarii abuzive prin amenintare sau
prin violenta, fapta se sanctioneaza in limitele speciale ale infractiunii corespondente,
majorate cu o treime.

5) Folosirea abuziva a functiei in scop sexual

Art. 299 NCP
(1) Fapta funcionarului public care, n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini, a urgenta ori a ntrzia
ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor
ndatoriri, pretinde ori obine favoruri de natur sexual de la o persoan interesat direct sau indirect de
efectele acelui act de serviciu se pedepsete cu nchisoarea de la 6 luni la 3 ani i interzicerea exercitrii
dreptului de a ocupa o funcie public sau de a exercita profesia ori activitatea n executarea creia a
svrit fapta.
(2) Pretinderea sau obinerea de favoruri de natur sexual de ctre un funcionar public care se
prevaleaz sau profit de o situaie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din
funcia deinut, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend i interzicerea exercitrii
dreptului de a ocupa o funcie public sau de a exercita profesia sau activitatea n executarea creia a
svrit fapta.

Ratiunea incriminarii.
Infractiune cu continut alternativ.

Latura obiectiva. Art. 299 alin. 1

Actul de pretindere va avea aceeasi semnificatie ca in cazul luarii de mita.

54

Actul de obtinere a unor favoruri de natura sexuala (orice fel de conduite sexuale).
O prima diferenta fata de luarea de mita clasica, este aceea ca art. 299 alin. 1 NCP nu mai
cuprinde si acceptarea de catre functionar a ofertei particularului de a presta favoruri de natura sexuala.
O a doua diferenta fata de luarea de mita din reglementarea actuala, este momentul in care

actul de executare trebuie comis, prin raportare la actul de serviciu conditionat de conduita
sexuala a victimei.
Fata de textul de la luare de mita din NCP, unde legiuitorul a inlocuit sintagma utilizata in art.
254 CP in scopul indeplinirii... cu sintagma in legatura cu indeplinirea..., in cazul folosirii
abuzive a functiei in scopuri sexuale, legiuitorul a pastrat vechea formulare, adica in scopul
indeplinirii....
Consecinte:
1. In acest caz conditia raportului de anterioritate sau concomitenta fata de actul
de serviciu se mentine.
2. Fapta echivalenta celei de primire de foloase necuvenite din CP anterior nu va intra
pe tipicitatea textului a art. 299 alin. 1 NCP.
3. In cazul art. 299 alin. 1 NCP, legiuitorul nu mai prevede o limitare de tipicitate
similara celei cuprinse in art. 289 alin. 2 NCP (pt. persoanele asimilate functionarilor
publici conform art. 175 alin. 2 NCP, tipicitatea faptei era limitata la indeplinirea cu
intarziere a atributiilor de serviciu sau neindeplinirea unei atributii de serviciu ).
4. O alta diferenta fata de infractiunea de luare de mita, este aceea sa fapta va fi tipica
doar atunci cand functionarul public pretinde pentru sine favorurile de natura sexuala sau
obtine el insusi asemenea favoruri.

Relatia cu alte infractiuni

a) Relatia cu infractiunea de luare de mita

Infractiunea de la art. 299 alin. 1 NCP este o forma atenuata de luare de mita. Din acest
motiv, daca se solicita cu aceeasi ocazie si alte foloase decat cele de natura sexuala se pune
intrebarea daca vom retine un concurs intre cele doua infractiuni sau autorul va raspunde
pentru o singura infractiune. Credem ca in acest caz art. 299 alin. 1 NCP fiind o forma
atenuata a infractiunii de luare de mita va opera absorbtia si sutorul va raspunde doar pentru
infractiunea de luare de mita. In plus, sanctiunea este mai mare in cazul infractiunii de luare
55

de mita decat cea pentru infractiunea de folosire abuziva a functiei in scop sexual incriminata
de alin. 1 al art. 299 NCP.
b) Relatia cu infractiunea de abuz in serviciu

Avand in vedere ca art. 299 alin. 1 NCP incrimineaza o forma punctuala de indeplinire
defectuoasa a atributiilor de serviciu, avand asadar un caracter special fata de ultima, ea va
avea prioritate. In cazul in care fapta functionarului public nu intruneste elementele
constitutive ale art. 299 alin. 1 NCP, dar este tipica prin rapoirtare la art. 297 NCP, fapta va
constitui abuz in serviciu.
Daca dupa obtinerea favorurilor de natura sexuala, functionarul trece la indeplinirea
defectuoasa a atributiilor sale de serviciu, pentru aceasta conduita ulterioara va putea fi
retinuta si fapta de abuz in serviciu.
c) Relatia cu infractiunile contra libertatii sexuale

In cazul in care initial functionarul pretinde favoruri de natura sexuala pentru a-si indeplini
atributiile de serviciu si apoi fiind refuzat de victim constrange victima la o conduita sexuala
autorul va comite un concurs intre infractiunile incriminate de art. 299 alin. 1 NCP si cele de
viol sau agresiune sexuala, dupa caz.

Plusuri si minusuri. Art. 299 alin. 1 NCP

Textul aduce si reevaluare a naturii infractiunii, ea nefiind integrata in categoria
infractiunilor de coruptie (capitolul I) ci in cadrul infractiunilor de serviciu (capitolul
II).
Decizie justa sau nu?
- conceptual este o forma atenuata a infractiunii de luare de mita cu toate consecintele.
Plusuri:
Se inlatura controversa daca actul de conditionare a indeplinirii unei atributii de serviciu de
pretinderea/ primirea unor foloase de natura sexuala are sau nu relevanta penala, fapta intrand
sub incidenta art. 299 alin. 1 NCP.
Minusuri:
- remarcam ca, in acest caz, legiuitorul a optat pentru o atenuare a sanctiunii fata de luarea
de mita clasica, fapta fiind sanctionata cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani fata de 3 ani la 10
ani in primul caz.
- nu a urmat in acest caz structura de infractiune bilaterala, el neincriminand intr-o maniera
corespondenta darii de mita, actiunile celui care ofera sau chiar presteaza favorurile de natura
sexuala. Pe cale de consecinta, o atare conduita nu va intra sub incidenta dreptului penal.
- pretinderea si obtinerea nu si actiunea de acceptare a ofertei.

56

- nu incrimineaza si faptele incriminate sub textul anterior de incriminare al primirii de

foloase necuvenite.

Art. 299 alin. 2 NCP

Art. 299 (2) NCP
Pretinderea sau obinerea de favoruri de natur sexual de ctre un funcionar public care se prevaleaz
sau profit de o situaie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcia deinut,
se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend i interzicerea exercitrii dreptului de a
ocupa o funcie public sau de a exercita profesia sau activitatea n executarea creia a svrit fapta.

- o forma speciala de hartuire sexuala.

Subiect activ special. Functionar public sau persoana prevazuta de art. 308 NCP.
Latura obiectiva.
Actiune: pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala
Actul de pretindere sau cel de obtinere a unor favoruri de natura sexuala va avea aceeasi
semnificatie cu cea din art. 299 alin. 1 NCP.
Conduita incriminata trebuie sa aiba loc in conditiile folosirii pozitiei de autoritate sau
superioritate pe care autorul o are asupra victimei.

Astfel, autorul fie se va prevala de statutul sau de superior, fie va profita de

aceasta.
Raportul de superioritate sau autoritate poate interveni atat in cadrul relatiilor de
munca (director al unei institutii publice subaltern), fie in cadrul unui raport in care victima
nu apartine aparatului de stat (profesor universitar student, agent de politie rutiera
contraveninet, etc).
Hartuire descendenta.
In ambele cazuri, pozitia de superioritate functionarului decurge din functia detinuta de acesta.

Latura subiectiva. Intentie directa sau aventuala.

Relatia cu alte infractiuni

a) Relatia cu infractiunea de hartuire sexuala

Cele doua difera in primul rand la nivelul valorii sociale protejate, art. 299 alin. 2 NCP
insistand mai mult pe incalcarea atributiilor de serviciu ale functionarului si mai putin pe o
eventuala lezare a libertatii sexuale a victimei.
Pot fi identificate multiple elemente de delimitare. De la calitatea subiectului activ, la lipsa
cerintei caracterului repetat al actului de executare sau la absenta cerintei ca actul de
executare sa intimideze victima sau sa o puna intr-o dispozitie umilitoare.
Fapta din art. 299 alin. 2 NCP incrimineaza doar ipoteza hartuirii descendente comisa de

57

catre functionar. In cazul in care functionarul comite o hartuire sexuala ascendenta sau
orizontala, fapta sa va putea fi tipica pe art. 223 NCP.
b) Relatia cu infractiunea prevazuta de art. 299 alin. 1 NCP

In acest caz suntem in prezenta unui concurs de calificari incompatibile, cele doua fapte
neputand fi retinute in concurs ideal. Adica, fapta comisa de catre functionarul public va intra
fie pe tipicitatea art. 299 alin. 1 NCP, fie va fi tipica pe art. 299 alin. 2 NCP.
Delimitare existenta unei conditionari atasata actului de executare, legata de
indeplinirea indatoririlor de serviciu ale autorului. Astfel, daca pretinderea sau obtinerea
de favoruri de natura sexuala reprezinta de fapt o conditionare privind maniera de indeplinire
a atributiilor de serviciu (tranzactionare a indatoririlor de serviciu), fapta va fi tipica pe art.
299 alin. 1 NCP. Daca insa, prin actul de pretindere sau obtinere a unor favoruri de natura
sexuala, functionarul public nu isi tranzactioneaza indatoririle sale de serviciu, ci pur si
simplu comite aceste acte profitand de autoritatea sau superioritatea sa, fapta va fi tipica pe
art. 299 alin. 2 NCP.
6) Uzurparea functiei
Art. 300 NCP
Fapta funcionarului public care, n timpul serviciului, ndeplinete un act ce nu intr n atribuiile sale,
dac prin aceasta s-a produs una dintre urmrile prevzute n art. 297, se pedepsete cu nchisoare de la
unu la 5 ani sau cu amend.

Art. 309 NCP

Dac faptele prevzute n art. 295,art. 297,art. 298,art. 300,art. 303,art. 304,art. 306 sau art. 307 au
produs consecine deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevzute de lege se majoreaz cu
jumtate.

Ratiunea incriminarii.
- s-a apreciat ca nu era suficienta incriminarea generica a abuzului in serviciu.
- se delimiteaza de uzurparea de calitati oficiale.
- se doreste respectarea diviziunii competentei functionarilor publici.
La functionarii privati?

Tipicitatea uzurparii functiei

Subiect activ special. Functionar public sau persoana vizata de art. 308 NCP.
Latura obiectiva:
- indeplineste un act ce nu intra in atributiile sale. Situatia in care autorul depaseste
competentele sale personale, materiale, temporale sau teritoriale.
Actele judiciare efectuate de organe necompetente?
Actul este afectat de viciul intocmirii de o persoana necompetenta. Daca actul realizat
este un act fals atunci fapta se va retine ca o infractiune de fals material.
58

comite fapta in timpul serviciului?

Trebuie sa produca o urmare de la art. 297 NCP respectiv o paguba sau o vatamare a
intereselor legale.
Latura subiectiva. Intentie directa sau eventuala.
7) Conflictul de interese
Art. 301 NCP
(1) Fapta funcionarului public care, n exercitarea atribuiilor de serviciu, a ndeplinit un act ori a
participat la luarea unei decizii prin care s-a obinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine,
pentru soul su, pentru o rud ori pentru un afin pn la gradul II inclusiv sau pentru o alt persoan cu
care s-a aflat n raporturi comerciale ori de munc n ultimii 5 ani sau din partea creia a beneficiat ori
beneficiaz de foloase de orice natur, se pedepsete cu nchisoarea de la unu la 5 ani i interzicerea
exercitrii dreptului de a ocupa o funcie public.
(2) Dispoziiile alin. (1) nu se aplic n cazul emiterii, aprobrii sau adoptrii actelor normative.

Codul francez, care incrimineaza fapta de dobandire ilegala de beneficii. Spre deosebire de
luarea de mita sau traficul de influenta, conflictual de interese reprezinta un concert
unipersonal, sanctionandu-l pec el care stabileste legaturi prea apropiate intre interesele
personale si cele ale institutiei publice, incalcandu-si obligatia de probitate.
Subiectul activ este unul calificat, si anume functionarul public sau persoana de la art. 308
NCP.
Infractiunea este una cu auto runic.
Latura subiectiva. Fapta se comite cu intentie directa sau eventuala.
Fapta se consuma in momentul in care s-a realizat folosul material ca urmare a indeplinirii
actului sau participarii la luarea unei decizii.
Sanctiunea. Infractiunea se sabctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani si interdictia
de a ocupa o functie publica.

Latura obiectiva
Pentru ca fapta sa fie tipica, din perspectiva laturii obiective trebuie sa fie indeplinite
urmatoarele conditii:
Functionarul public trebuie sa indeplineasca un act sau sa participle la luarea unei decizii.
Neindeplinirea unui act intra sub incidenta textului de incriminare?
A doua conditie a laturii obiective consta in aceea ca, prin indeplinirea acelui act sau

participarea la luarea acelei decizii, trebuie sa se realizeze direct sau indirect un folos
patrimonial. Realizarea folosului pentru functionar sau, dupa caz, pentru restul
persoanelor enumerate de lege, nu trebuie sa fie in legatura de conexitate cu
producerea unui prejudiciu institutiei sau autoritatii in slujba careia functionarul
59

public isi desfafsoara activitatea.

A treia conditie este ca folosul patrimonial sa se realizeze pentru functionarul,
- sotul sau,
- o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv,
- sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani,
- sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura.
Ultima conditie este una negativa, si anume ca actul indeplinit sau participarea la

luarea unei decizii sa nu priveasca emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
8) Violarea secretului corespondentei
Art. 302 NCP
(1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reinerea, fr drept, a unei corespondene adresate altuia,
precum i divulgarea fr drept a coninutului unei asemenea corespondene, chiar atunci cnd aceasta a
fost trimis deschis ori a fost deschis din greeal, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la un an sau
cu amend.
(2) Interceptarea, fr drept, a unei convorbiri sau a unei comunicri efectuate prin telefon sau prin orice
mijloc electronic de comunicaii se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(3) Dac faptele prevzute n alin. (1) i alin. (2) au fost svrite de un funcionar public care are
obligaia legal de a respecta secretul profesional i confidenialitatea informaiilor la care are acces,
pedeapsa este nchisoarea de la unu la 5 ani i interzicerea unor drepturi.
(4) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, ctre o alt persoan sau ctre public, fr drept,
a coninutului unei convorbiri sau comunicri interceptate, chiar n cazul n care fptuitorul a luat
cunotin de aceasta din greeal sau din ntmplare, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amend.
(5) Nu constituie infraciune fapta svrit:
a) dac fptuitorul surprinde svrirea unei infraciuni sau contribuie la dovedirea svririi unei
infraciuni;
b) dac surprinde fapte de interes public, care au semnificaie pentru viaa comunitii i a cror
divulgare prezint avantaje publice mai mari dect prejudiciul produs persoanei vtmate.
(6) Deinerea sau confecionarea, fr drept, de mijloace specifice de interceptare ori de nregistrare a
comunicaiilor se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
(7) Pentru faptele prevzute la alin. (1), aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a
persoanei vtmate.

Ratiunea incriminarii.
Valoarea sociala protejata.
60

Infractiunile de fals in NCP

Capitoulu I Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori

art. 310-316

Falsificarea de monede (art. 310 NCP)

Falsificarea de titluri de credite sau instrumente de plata (art. 311 NCP)
Falsificarea de timbre sau instrumente de plata (art. 312 NCP)
Punerea in circulatie de valori falsificate (art. 313 NCP)
Detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori (art. 314 NCP)
Emiterea frauduloasa de moneda (art. 315 NCP)

Falsificarea de valori straine (art. 316 NCP)

Capitolul II Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare

art. 317 319

Falsificarea de instrumente oficiale (art. 317 NCP)

Folosirea instrumentelor false (art. 318 NCP)
Falsificarea de instrumente de autentificare straine (art. 319 NCP)

Capitolul III Falsuri in inscrisuri art. 320 328

Falsul material in inscrisuri oficiale (art. 320 NCP)

Falsul intelectual (art. 321 NCP)
Falsul in inscrisuri sub semnatura privata (art. 322 NCP)
Uzul de fals (art. 323 NCP)
Falsificarea unei inregistrari tehnice (art. 324 NCP)

Falsul informatic (art. 325 NCP)

Falsul in declaratii (art. 326 NCP)
Falsul privind identitatea (art. 327 NCP)
Infractiuni de fals comise in legatura cu autoritatea unui stat strain (art. 328 NCP)

INFRACTIUNI DE FALS
Notiuni generale
Obiectul juridic generic al infractiunilor de fals este increderea publicului in lucrurile care
au din punct de vedere legal insusirea de a face proba anumitor stari, situatii sau
imprejurari.
Acest titlu contine 3 capitole.
Capitoulu I Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori art. 310-316
Capitolul II Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare
art. 317
319
Capitolul III Falsuri in inscrisuri art. 320 328
Dispozitiile din capitolul infractiunilor de fals se aplica doar daca aceeasi fapta nu este
incriminata in vreo lege speciala sau in Codul penal intr-un alt capitol.
De exemplu, folosirea unor acte falsificate in fata autoritatilor vamale (art. 273 Cod vamal),
61

inducerea in eroare a organelor judiciare prin producerea sau ticluirea de probe, marturia
mincinoasa etc.
Capitolul urmareste trei aspecte importante:
1. Tipul bunului sau valorii falsificate (monede, instrumente de plata, inscrisuri oficiale, etc.)
2. Modalitatea de falsificare (contrafacere, intocmire, alterare, etc.)
3. Modul de folosire a bunului falsificat (folosire, punere in circualtie, etc.)

CAP. I : Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori

1) Falsificarea de monede

Art. 310 NCP

(1) Falsificarea de moned cu valoare circulatorie se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 10 ani i
interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz falsificarea unei monede, emise de ctre autoritile competente,
nainte de punerea oficial n circulaie a acesteia.
(3) Tentativa se pedepsete.

Se sanctioneaza pentru prima data falsificarea monedei care nu are inca putere
circulatorie. Pe textul actual fapta era tipica in modalitatea detinerii sau punerii in
circulatie dupa ce moneda noua falsificata dobandea putere circulatorie.

62

Falsificarea de moneda tipicitate

Obiectul material: monedele falsificate daca falsificarea se realizeaza prin alterare.
Nu are obiect material daca falsificarea se realizeaza prin contrafacere.
Specific puterea circulatorie pe care trebuie sa o aiba moneda falsificata.
Art. 316 NCP prevede ca dispozitiile art. 310, se aplica si monedelor altor state ori altor
valori straine.
Latura obiectiva.
1. Fapta se comite prin falsificarea monedei cu putere circulatorie.
Aceasta actiune presupune alterarea adevarului cu privire la acea valoare si care, in
concret, se poate realiza prin contrafacere (confectionarea de monede prin imitarea
celei adevarate, astfel incat sa se creeze aparenta de autenticitate) sau prin alterare (se
modifica anumite aspecte ale bancnotei, astfel incat sa se creeze impresia ca are o alta
valoare.
Nu trebuie sa fie perfecta contrafacerea sau alterarea, dar trebuie sa aiba aparenta de
moneda cu putere circulatorie.
Moneda.
2. Este incriminata in art. 310 alin. 2 NCP si falsificarea unei monede, emise de catre
autoritatile competente, inainte de punerea oficiala in circulatie a acesteia.
Latura subiectiva. Intentie directa sau eventuala.
Tentativa este incriminata.
2) Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata

Art. 311 NCP

(1) Falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru efectuarea plilor sau a oricror altor
titluri ori valori asemntoare se pedepsete cu nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor
drepturi.
(2) Dac fapta prevzut n alin. (1) privete un instrument de plat electronic, pedeapsa este
nchisoarea de la 3 la 10 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepsete.

Obiectul material este reprezentat de titluri de credit, titluri sau instrumente pentru
efectuarea platilor sau a oricaror altor titluri ori valori asemanatoare.
Forma agravata daca valoarea falsificata priveste un instrument de plata electronica.
3) Punerea in circulatie de valori falsificate

Art. 313 NCP

(1) Punerea n circulaie a valorilor falsificate prevzute n art. 310-312, precum i primirea, deinerea
sau transmiterea acestora, n vederea punerii lor n circulaie, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de
63

lege pentru infraciunea de falsificare prin care au fost produse.

(2) Punerea n circulaie a valorilor falsificate prevzute n art. 310-312, svrit de ctre autor sau un
participant la infraciunea de falsificare, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru
infraciunea de falsificare prin care au fost produse.
(3) Repunerea n circulaie a uneia dintre valorile prevzute n art. 310-312, de ctre o persoan care a
constatat, ulterior intrrii n posesia acesteia, c este falsificat, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut
de lege pentru infraciunea de falsificare prin care au fost produse, ale crei limite speciale se reduc la
jumtate.
(4) Tentativa se pedepsete.

- creata ca forma atenuata punerea in circulatie a unei monede false primita de autor dupa ce
acesta a aflat ca este falsa.
4) Emiterea fruduloasa de moenda

Art. 315 NCP

(1) Confecionarea de moned autentic prin folosirea de instalaii sau materiale destinate acestui scop,
cu nclcarea condiiilor stabilite de autoritile competente sau fr acordul acestora, se pedepsete cu
nchisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercitrii unor drepturi.
(2) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz punerea n circulaie a monedei confecionate n condiiile alin.
(1), precum i primirea, deinerea sau transmiterea acesteia, n vederea punerii ei n circulaie.

Ratiunea incriminarii.
Fapta in opinia noastra avea caracter infractional sip e textul in vigoare (art. 282 CP anterior)
aplicand teoria intelectuala a falsului.

64