DREPT URBANISTIC

1- DREPTUL DE PROPRIETATE

PROPRIETATEA SI DREPTUL DE
PROPRIETATE
PROPRIETATEA - CONCEPT DEOSEBIT DE COMPLEX, CU MULTIPLE
SEMNIFICAII DE ORDIN ISTORIC, SOCIOLOGIC I JURIDIC, AFLAT NTR-O
PERMANENT EVOLUIE
DEI N LIMBAJUL COMUN ACESTE DOU NOIUNI SE CONFUND, NU SE
POATE PUNE SEMNUL EGALITII NTRE PROPRIETATE, CA RELAIE
ECONOMIC, I DREPTUL DE PROPRIETATE, CA RAPORT JURIDIC
RELAIA ECONOMIC DE PROPRIETATE NSEAMN NSUIREA
PREMISELOR NATURALE ALE ORICREI PRODUCII
PROPRIETATEA ESTE EXPRESIA JURIDIC A RAPORTURILOR CE REZULT
DINTR-UN SISTEM ECONOMIC DETERMINAT
PROPRIETATEA S-A TRANSFORMAT N RELAIE SOCIAL DE NSUIRE, IAR
CND ACEAST RELAIE SOCIAL A FOST CUPRINS N NORME JURIDICE
EA A DEVENIT RAPORT JURIDIC, ANUME DREPT DE PROPRIETATE

DREPTUL DE PROPRIETATE

CONSTITUIA ROMNIEI
TITLUL II DIN CONSTITUIA ROMNIEI REVIZUIT, INTITULAT DREPTURILE,
LIBERTILE I NDATORIRILE FUNDAMENTALE", LA CAPITOLUL II REGLEMENTEAZ
DREPTURILE I LIBERTILE FUNDAMENTALE, ART. 44 PREVEDE C DREPTUL DE
PROPRIETATE, PRECUM I CREANELE ASUPRA STATULUI SUNT GARANTATE.
CONINUTUL I LIMITELE ACESTOR DREPTURI SUNT STABILITE DE LEGE"

ART. 44 CONINE DISPOZIII DE PRINCIPIU PRIVITOARE LA

CONDIIILE N CARE CETENII STRINI I APATRIZII POT DOBNDI DREPTUL DE PROPRIETATE
PRIVAT ASUPRA TERENURILOR,
LA EXPROPRIEREA PENTRU CAUZ DE UTILITATE PUBLIC,
MODUL N CARE O AUTORITATE PUBLIC POATE FOLOSI SUBSOLUL ORICREI PROPRIETI
IMOBILIARE PENTRU LUCRRI DE INTERES GENERAL,
OBLIGAIILE CE DECURG DIN RAPORTURILE DE VECINTATE I CELE DE PROTECIE A MEDIULUI,
POSIBILITATEA CONFISCRII, NUMAI N CONDIIILE LEGII, A BUNURILOR DESTINATE, FOLOSITE
SAU REZULTATE DIN INFRACIUNI ORI CONTRAVENII, PRECUM I
REGULA POTRIVIT CU CARE AVEREA DOBNDIT N MOD LICIT NU POATE FI CONFISCAT.

 DREPTUL DE PROPRIETATE APARE CA UN DREPT FUNDAMENTAL AL

CETENILOR RII, NSCRIS PRINTRE CELELALTE DREPTURI I LIBERTI
PUBLICE FUNDAMENTALE RECUNOSCUTE I APRATE DE ORICE
CONSTITUIE DEMOCRATIC MODERN
CONSTITUIA REGLEMENTEAZ FORMELE FUNDAMENTALE ALE
DREPTULUI DE PROPRIETATE N ROMNIA - PROPRIETATEA PUBLIC I
PROPRIETATEA PRIVAT - I LINIILE GENERALE ALE REGIMULUI LOR
JURIDIC

CODUL CIVIL ROMN DE LA 1864

ART. 480 FOSTUL C.C. NCERCA S DEA O DEFINIIE DREPTULUI DE
PROPRIETATE, SPUNND C ACESTA ESTE DREPTUL CE ARE CINEVA DE A
SE BUCURA I DISPUNE DE UN LUCRU N MOD EXCLUSIV I ABSOLUT,
NS N LIMITELE DETERMINATE DE LEGE

ART. 481 FOSTUL C. CIV. PREVEDEA C NIMENI NU POATE FI SILIT A CEDA

PROPRIETATEA SA, AFAR NUMAI PENTRU CAUZ DE UTILITATE PUBLIC
I PRINTR-O DREAPT I PREALABIL DESPGUBIRE, CEEA CE NSEAMN
C TEXTUL FORMULA PRINCIPIUL EXPROPRIERII PENTRU CAUZ DE
UTILITATE PUBLIC

NOUL COD CIVIL

CARTEA A III-A A NOULUI COD CIVIL ESTE CONSACRAT MATERIEI BUNURILOR
ART. 552 NCC ENUN DREPTURILE REALE N GENERAL, POTRIVIT CU CARE
PROPRIETATEA ESTE PUBLIC SAU PRIVAT, FIIND ASTFEL PUSE N LUMIN
CATEGORIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE N DREPTUL
CIVIL ROMN
TITLURILE URMTOARE ALE ACELEIAI CRI REGLEMENTEAZ SUCCESIV
DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVAT, DEZMEMBRMINTELE ACESTEIA, FIDUCIA,
ADMINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA, DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLIC,
PUBLICITATEA IMOBILIAR PRIN CARTEA FUNCIAR I POSESIA

DEFINIIA DREPTULUI DE PROPRIETATE

LITERATURA JURIDIC DE SPECIALITATE - DREPTUL DE PROPRIETATE
SE DEFINETE PRIN PUNEREA N EVIDEN A ATRIBUTELOR PE
CARE ACESTA LE CONFER TITULARULUI SU: POSESIA,
FOLOSINA I DISPOZIIA
NOULUI COD CIVIL ROMN - ART. 555 DEFINETE NUMAI DREPTUL
DE PROPRIETATE PRIVAT CA FIIND DREPTUL TITULARULUI DE A
POSEDA, A FOLOSI I A DISPUNE DE UN BUN N MOD EXCLUSIV,
ABSOLUT I PERPETUU, N LIMITELE STABILITE DE LEGE,
PRECIZND C, N CONDIIILE LEGII, EL ESTE SUSCEPTIBIL DE
MODALITI I DEZMEMBRMINTE, DUP CAZ

 DREPTUL DE PROPRIETATE SE CONCRETIZEAZ N URMTOARELE

ELEMENTE:
SUB ASPECT ECONOMIC - ESTE UN DREPT DE APROPRIERE A
UNOR BUNURI, CORPORALE SAU INCORPORALE/NECORPORALE
EXPRIM O RELAIE SOCIAL DE APROPRIERE
CUPRINDE N CONINUTUL SU ATRIBUTELE POSESIEI,
FOLOSINEI I DISPOZIIEI,
ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT EXERCITATE DE
PROPRIETAR PRIN PUTEREA I N INTERESUL SU PROPRIU

DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE
PROPRIETATE
DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT ACELE
DREPTURI REALE DEINUTE ASUPRA UNUI BUN AL ALTEI PERSOANE
CONFER TITULARULUI LOR NUMAI O PARTE DIN ATRIBUTELE DREPTULUI
DE PROPRIETATE, DE REGUL CEL AL FOLOSINEI BUNULUI
DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT REGLEMENTATE
IN NOUL COD CIVIL IN TITLUL III, ART. 693-772, I SUNT :

DREPTUL DE UZUFRUCT
DREPTUL DE UZ
DREPTUL DE ABITAIE
DREPTUL DE SERVITUTE
DREPTUL DE SUPERFICIE

 DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

POT LUA NATERE PRIN MAI MULTE MODURI, DINTRE
CARE MAI IMPORTANTE SUNT:
PRIN VOINA OMULUI EXPRIMAT PRIN ACTE INTRE VII
(CONVENII, CONTRACTE) SAU PENTRU SUCCESIUNE
(TESTAMENT)
PRIN UZUCAPIUNE
PRIN DESTINAIA PROPRIETARULUI
PRIN ACT ADMINISTRATIV EMIS DE AUTORITATEA
COMPETENT
PRIN LEGE

DREPTUL DE UZUFRUCT
ART. 703-748 NCC
DREPTUL DE UZUFRUCT ESTE DEFINIT CA FIIND ACEL DREPT REAL
PRINCIPAL, ESENIALMENTE TEMPORAR, CARE CONFER
TITULARULUI SU NUMIT UZUFRUCTUAR, DREPTUL DE A EXERCITA
ASUPRA BUNULUI SAU BUNURILOR ALTUIA ATRIBUTELE POSESIEI I
FOLOSINEI, CU OBLIGAIA DE A LE CONSERVA SUBSTANA I DE
A LE RESTITUI PROPRIETARULUI LA NCETAREA DREPTULUI DE
UZUFRUCT

DREPTUL DE UZ I DREPTUL DE
ABITAIE
ART. 749-754 NCC
DREPTUL DE UZ I DREPTUL DE ABITAIE REPREZINT VARIETI
ALE UZUFRUCTULUI, CONFERIND TITULARULUI LOR POSIBILITATEA
DE A FOLOSI LUCRUL ALTUIA I DE A-I CULEGE ROADELE, DAR
ACEAST ACTIVITATE TREBUIE DESFURAT NUMAI N MSURA
N CARE SUNT NECESARE NEVOILOR LUI I ALE MEMBRILOR
FAMILIEI SALE
DREPTUL DE UZ - DREPT REAL ASUPRA UNUI BUN N VIRTUTEA
CRUIA O PERSOAN NUMIT UZUAR POATE S-L FOLOSESC I
ADIC S-I CULEAG FRUCTELE NUMAI N MSURA SATISFACERII
NEVOILOR PESONALE I ALE FAMILIEI SALE
DREPTUL DE ABITAIE - DREPT REAL N TEMEIUL CRUIA
TITULARUL SU POATE FOLOSI O LOCUIN, O CAS, UN SPAIU
LOCATIV N GENERAL, CE APARINE UNEI ALTE PERSOANE

DREPTUL DE SUPERFICIE
DREPTUL DE SUPERFICIE ESTE O INSTITUTIE REGLEMENTATA EXPRES
IN NOUL COD CIVIL IN ART. 693-702
DREPTUL DE A AVEA SAU DE A EDIFICA O CONSTRUCTIE PE
TERENUL ALTUIA, DEASUPRA ORI IN SUBSOLUL ACELUI TEREN,
ASUPRA CARUIA SUPERFICIARUL DOBANDESTE UN DREPT DE
FOLOSINTA
DOBANDIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE, POTRIVIT REGLEMENTARII
DIN NOUL COD CIVIL, SE POATE FACE PRIN ACT JURIDIC (ACT
UNILATERAL, PRECUM TESTAMENTUL, SAU CONVENTIE), PRECUM
SI PRIN UZUCAPIUNE SAU PRIN ALT MOD PREVAZUT DE LEGE. IN
TOATE CAZURILE SE APLICA DISPOZITIILE PRIVIND CARTEA
FUNCIARA