3)DEZVOLTARII SPIRITULUI CRITIC PRIN ARIA

CURRICULARA OM SI SOCIETATE
Dezvolatarea spiritului critic prin aria curriculara om si
societate este o oportunitate si obligativitate a acestor vremuri, in
avalansa informationala, cand barierele lumii parca au pierit, accesul
la tot, creaza o imagine de halou , impunandu-se o mare capacitate
de selectie a informatiei, a titudinilor si mentalitatilor, deci copii
trebuie educati si antrenati de mici in a fi capabili sa selecteze
valoarea de non-valoare si realul de ireal, si moralul de imoral deci
e foarte clar ca aria curriculara optima in care mai ales copiii isi pot
dezvolta aceste carcteristici obligatorii este Om si societate , pentruca de fapt prezinta copiilor combinat fatetele sociale si incearca nu
doar sa-l adapteze si informeze ci mai ales sa-l formeze ca si viitor
creator de aspecte sociale.
Noua orientare a invatamantului romanesc urmareste
dezvoltarea gandirii critice a copiilor prin folosirea metodelor si
tehnicilor activ-participative noi, care pun accentul pe participarea
copilului si il plaseaza pe acesta in centrul procesului de invatare.
A "gandi critic" inseamna a emite judecati proprii, a accepta
parerile altora, a fi in stare sa privesti cu simtul raspunderii greselile
tale si sa le poti corecta, a primi ajutorul altora si a-l oferi celor care
au nevoie de el. Capacitatea de a gandi critic se dobandeste in timp,
permitand copiilor sa se manifeste spontan, fara ingradire, ori de
cate ori exista o situatie de invatare, fara sa le fie teama de reactia
celor din jur, de parerile lor si le da putere si incredere de analiza si
reflexie.
Toti copiii, indiferent de dezvoltarea intelectuala sau de varsta,
pot contribui la elucidarea situatiei necunoscute, spunandu-si
parerile. Ei trebuie invatati de mici sa asculte si sa accepte,
facandu-i sa inteleaga ca in cadrul dezbaterilor si al schimbului de
opinii nu se critica copilul ci ideea.
Solutiile problemelor supuse rezolvarii presupun colaborare si
cooperare. Copiii trebuie invatati cum sa abordeze probleme sociale
complexe, cum ar fi:

 cum sa defineasca problema aparuta

ce sistem de valori trebuie sa aplice
ce masuri publice trebuie luate
ce actiuni trebuie intreprinse
Dezvoltarea spiritului critic trebuie si se va face cu
preponderenta in cadrul disciplinelor si prin urmare activitatilor
din aria curriculara om si societate , intru-cat acest gen de
activitati permite nu doar familiarizarea copiilor si practica
efectiva in actiuni sociale , ci si mai ales formarea atritudinii
corecte a viitorului cetatean, fata de problemele nu doar
sociale ci si cu conexiune in social. In concluzie toate noile
educatii care se intalnesc in sfera educatiei pentru societateeducatia moral-civica, educatia patriotica, educatia pentru
sanatate, educatia rutiera, educatia ecologica , educatia pentru
timpul liber , educatia PSI, educatia pentru democratie etc,
deci toate acestea trebuie nu doar sa devina informatii predate
copilului ci un mod de gandire critic , practice care sa ii
permita sa analizeze aspecte reale din social , sa le
interpreteze prin prisma informatiilor primite dar si a flitrului
propriu ai sa poata lua decizii actionale proprii , prin care sa
inainteze in sensul optim dorit.
Pregatirea copiilor pentru a deveni cetateni eficienti" intr-o
societate democratica presupune dobandirea de catre acestia a unor
abilitati cognitive, formarea si exprimarea unor opinii proprii,
dezvoltarea capacitatii de argumentare logica a unor idei. A-i invata
pe copii sa gandeasca critic inseamna a-i invata sa gandeasca
democratic; inseamna a le dezvolta gandirea multicauzala, care-i va
face pe copii sa gaseasca solutii multiple la situatiile multiple in care
se vor gasi, la un moment dat, in viata.
Desi unii considera ca dezvoltarea gandirii critice este un
proces prea greu pentru copiii prescolari datorita stadiilor dezvoltarii
inteligentei copilului (descrise de J.Piaget) acest lucru este posibil cu
ajutorul suportului intuitiv.

Intrebarile care se pun sunt:

Gandirea
copiilor ?

critica

nu

grabeste

in

mod

inutil

maturizarea

Nu cumva li se rapeste micilor copii copilaria ?

Nu ne folosim de un copil sa gandeasca precum un adult ?
Este moral ca un cadru didactic sa obtina efecte spectaculoase
in prezent cu pretul unor posibile consecinte tarzii platite de
copii
Raspunsul este sigur nu. Niciodata nu vor exista asemenea
efecte, iar copiii vor rationa cu siguranta mai bine, dar aceasta nu
va fi in detrimentul lor, deoarece utilizarea metodelor interactive, a
procedeelor si tehnicilor de lucru, le sporeste increderea in fortele
proprii, in performantele obtinute, contribuind la dezvoltarea
intelectuala, morala si la socializarea lor. Astfel copiii participa
efectiv la actul invatarii, marindu-le responsabilitatea si gradul de
implicare.
Nu practicarea timpurie a gandirii critice dauneaza, ci
practicarea neadecvata sau partiala a ei poate duce la dezvoltarea
unui comportament tipic, unui copil pasiv care asteapta totul de-a
gata, iar efectul nu va fi deloc neglijabil ci, din punct de vedere
moral, daunator si educational contraproductiv.
Beneficiile dezvoltarii gandirii critice pentru copiii prescolari sunt:
libertatea de a-si exprima propriile opinii
respectul fata de opiniile celor din jur
potentarea increderii in sine
toleranta fata de partenerii de dialog
dezvoltarea spiritului autocritic

 amplificarea cooperarii si comunicarii interpersonale

plasarea copilului in centrul procesului educativ prin solicitare
individuala si personalizata
Conditiile si situatiile specifice, care pot duce la dezvoltarea
gandirii critice, complexe, la cea mai frageda varsta, pot fi
considerate urmatoarele:
incurajarea copiilor sa puna cat mai multe intrebari
stimularea comunicarii prin organizarea de discutii si dezbateri
intre copii, intre educatoare si copii
activizarea copiilor prin solicitarea lor de a opera cu idei,
concepte, obiecte in vederea reconsiderarii acestora si a
emiterii a noi variante
stimularea spiritului critic, constructiv,
argumentare si de cautare a alternativelor

capacitatii

de

organizarea de discutii pe anumite teme, initierea de jocuri,

excursii
educarea capacitatii de a privi altfel lucrurile, de a-si pune
intrebari neobisnuite despre lucruri obisnuite
libertatea de exprimare a cunostintelor, a gandurilor, a faptelor
incitarea interesului catre nou, necunoscut si oferirea
satisfactiei gasirii solutiei dupa depunerea unui efort de
cautare de catre copil
In procesul instructiv-educativ este necesara schimbarea
pozitiei fata de copil. El trebuie considerat, de mic, drept un
participant activ si creativ la propria formare. Trebuie avut in vedere
ca, formarea unor deprinderi de invatare interactiv-creativa,
antrenand efortul intelectual din partea copilului, cu cat sunt mai de
timpuriu formate, fixate si consolidate, cu atat au un efect formativ

mai eficient, materializat in dezvoltarea capacitatilor intelectuale

superioare.
Educatorul trebuie sa cunoasca si sa foloseasca adecvat metodele si
tehnicile de predare/invatare menite sa stimuleze gandirea critica a
copiilor.
De
aceea
el
trebuie
sa
elimine practici
contraindicate pentru dezvoltarea gandirii critice in invatare, cum
ar fi:
transmiterea in permanenta a cunostintelor gata construite"
limitarea libertatii de gandire altfel" a copiilor si inabusirea
tendintei de a imagina alternative fantastice
ingradirea dorintei de a efectua desene nesupuse tiparelor
descurajarea ideilor proprii ale copilului
lipsa de flexibilitate si toleranta fata de raspunsurile personale
ale copiilor
pretuirea memoriei bune si a reproducerilor contextuale
uniformizarea si lipsa tratarii diferentiate
interes redus din partea educatorului de a stimula creativitatea
copiilor pentru a evita abaterea de la proiectul propus sau
pentru a nu crea dezordine" in clasa
accentul pe cantitate si nu pe calitate in furnizarea si
reproducerea cunostintelor din partea copilului
Aceste practici inhibatoare tine mai ales de educator, de
conceptia sa asupra actului didactic, de pregatirea psihopedagogica,
de personalitatea, comportamentul si atitudinile sale.
Consider ca dezvoltarea gandirii critice trebuie sa inceapa in
gradinita, luand in considerare valentele pe care le are in educarea
copiilor, atat in plan atitudinal cat si comportamental. Educatia
varstelor mici este considerata temelia personalitatii fiecarui individ,

de aceea educatia trebuie sa raspunda in primul rand nevoilor

individuale si sa realizeze echilibrul intre acestea si dezvoltarea
sociala.
Varietatea de mijloace de realizare a activitatilor din DOS permit ca
jocul copilului sa creeze facil, de fapt tipare comportamentale
viitoare si permit creionarea primilor muguri ai spiritului critic
pozitiv, ai asertivitatii , empatiei, flexibilitatii si toate acele
caracteristici de personalitate care cumulate pot pune bazele crearii
viitoarei personalitati ce poate filtra si selecta cea mai buna decizie ,
pe care si-o poate asuma si pune in practica in mod optim.