{I DE LABORATOR LA MECANICA REALIZATE iN MATLABLUNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEL FACULTATEA CIM ‘CATEDRA MECANICA TEORETICA JON BALMUS ANATOLIE CASIAN VALERIU MIHAILOV LUCRARI DE LABORATOR LA MECANICA realizate in MATLABPrezenta Iuerare didactica conjine © expunere pe scurt a raterilului, necesar pentru a apica pachetul MATLAB, si exer de antrenament in acest sens (Lucrrile de laborator nr | si nr 2 ~ calcul expresilor aritmetice,utlizarea masivelorunidimensionale 431 bidimensionale, consruirea grafieelor). Este expus pe scurt si Inaterialul teretic pentru a efectia dou lucrari de laborator la mecanicd in pachetul MATLAB (Lucrirle de laborator nr 3 i nr 4 ~ construirea, tractor punetului material in. plan si in. spafiu ‘aleularea integraelor,rezolvara ecuatilordifereniale de ordinul oi, staal oselailo forjate). Saeinile luerilr de laborator sunt prezentate tn 30 de variant, Student primeste numaul variantei de Ta profesor pentu toate patra lueriri de laborator. Duptefectuarea Tuctarit student indeplinese raportul despre lucrarea respetiv. Report trebuie oformat pe foi A4 cu chenar la S mm de la margine sus, js si In dreapta si 20 mm in stinga, ca documenta tehnicd, Daci imprimanta ns accept astfel de margni, se admit, ca excep, foi Ad eu chenar Ia 10 mm dele margne sus, jos stn reap 320, mmm in stinga, Fosia de tly a raporului este indieats de profesor conform Anexei | sau 2. Raportl se prezintt pent susfinere la tumtoarea Tuerare de laborater. Dupasustinerea ulimel lueriri studentul prezintd profesoului rapoartele despre toate luerile in ansamblu, prinse cu o clams, Ele e psteaza la catedra imp de un Lucile de laborator sunt destinatestudentlor dela Faultatea Calculatoare, Informatica si Mie-welectronied Awtorié: conf univ, dr. fon Balms prof univ. dr: hab. Anatlie Casian asistent univ. Valery Mihailo Reactor responsibil: prof univ. dr. hab. Anaolie Casian Recenzent: cont: univ d. Gheorghe Coman © UTM, 2007 Cuprinsul 5 Introducere.. —— Ceeste MATLAB 2 ron Versunile existent 5 PPoriveasistemului MATLAB si lurul in regim de dialog..0.8 LLucrarea nr. 1. Elemente ae sstemulai MATLAB... TL, Comenzile de redactare a indull 1.2, Comenzile de dvjae a fees in egimul de comand... 13 13, Regiml de comand 1-4. Expresiteaitmetice 1A Numercl, 1.4.2. Opera artmetice 1S. Variable 1.5.1 Vizualizareavariabilelor 1-52. Stengerea determina 1.52. Fereastra Workspace 1.6, Formatal numereor 1.7, Funeile matematice 1.8, Vector si maticele 1.8.1. Matriele 1.82. Inteaducerea matriceor 1.83. Operatorul colon 1-84. Generarea maticelor 1185. Apelar la matric 1:86. Dimensiunile matice 1.8.7. Opertile eu matrice 1.8.8 Operate cu masivele (tabeel). 189, Lueral eu matieele.. 1.9. Anunl despre or i indreptarea ero... Sareina Luerdri Lucrarea nr. 2 Grafica in sistemul MATLAB. 2.1 Creareagrafceor 2.11. Fereastra cu patie2.1.2. Stergereafiuri 2.2. Construirea graficelorfuefillor deo singura variabila....53, 22.1, Funetia comet. 4 2.3, Consrureagrafielorfuncilor de dout variable 3 2.3.1. Construires grafcelor plane cu Hnile de nivel ..n..56 2.4, ConsruireagraffelorFunoilor determinate in mod parametric S8 2.5. Consruirea into fereastra a graficeloreatorvafunefit $9 2.51. Grafice eu axele comune . ss 25.2 Grafice eu axele propri 2553 Setrea aelor.. 2.6, Creare ineractivaa graficelor 2.7. Oformarea graficelor Sarcina Luce 2. Lucrarea ne. 3. Caleuoltraeetvil punctual materia 3.1 Redatorulincorporat : 3.1, Filefunet i file-programe, Saeina Lucerne. 3. osciatillo fortate ale una corp in pprezenta fortei de rezstent. “41 Tntegrarea numeric. 4.11 Imegrale definite ordinare, 89 4.1.2, Integrale definite dub... 1 4.2. Revolvarea ecutilrdifeenyae 2 92 43, Studialoscilailor liber, eee, 444. Influentarezstenetasupeaoselailr libre. sili amontizate. 100 4.5. Oseilai orate in prezena frei serve 12 Sarva fuera. 4 106 ANEXAL EXEMPLU - Foe det 14 |ANEXA 2, EXEMPLU - Foaie de tt. |ANEXA 3, Secventele de earacterefolosite la grafice. ibliografie Notari Exemplu pentru regimul de comand» fereatra “Command [p>x=0a; Exempla pentru Editor interna MATLAB. ¥=02; Exemplu pentru Ealtorul intern a MATLAB eu programul salvat in figier file. ‘flem = x=02;Introducere Ce este MATLAB {in impul de fagd MATLAB este unul din cele mai putemice din toate pachetele universale de calcul, Inginerit si savant aplicd MATLAB pentru rezolvarea problemelor din difrite domenii de splicare: achizifonarea, analizarea si viaualizarea _datelor prelucrarca semnalelor i a imaginilor, cercetarea si calcularea flifertor procese tehnice; ‘modelarea, simulares. si optimizarea Sistemelor tehnice; dezvoltarea apliafilor, incluzind intrfeele srafice et MATLAB este un sistem interactiv cu un fimbaj de performanja inalth foarte efectiv pentru calele tehnive a c&rui Clement informational de bazd este matricea. Denumirea de MATLAB provine de la Matrix Laboratory. MATLAB s- dezvolta pe pareursulanilor ew adaugile a mai ‘mult uilizator, La university pachetul MATLAB se foloseste ca lu instrument standard de iniiere gi eursuri avansate in matematcs. In industrie MATLAB este instrumental cu o eapacitate alt pentru coreetar, dezvoltare sana Fig. 1. Componeniasistemolui MATLAB 6 ‘Sistomul MATLAB const din pi principale: Medial de dezvoltare ~ este un set de titi eu fail ere juts folosim funcile gi isierele din MATLAB. Malte din aceste tla au inerfaga grafic. le inlud feeasta de Iueru (MATLAB desktop), fereastra line’ de comand (Command window), fereasra istorii comenzilor (Command history) editorul inter, software pentru corectia programelor (debugger), Ajuorul $i navigatorul ui hop), Sptiul de ueru a sesiuni (Workspace), isierele si drumul de ‘lutare (Curent directory). Biblioteca cu funcile matematice contine © vast colesic de algoritmi de calcul de Ia funetileelementare -suma, sinus, eosinus lc, pin la funefile sofistieate - matrice inverse, funeile Bessel, ‘ransformarea rapid Furier et Limbjul MATLAB est limba de performantinalté cu Funeti, structui, date de intrare si sie, programatea orientate obiecte APOO. El permite atit erearea rapid a programelor mici, eit si rearea programelor si aplicailor mari si complexe. Grafica. MATLAB are faciitai extensive penta vizualizarea veetorlor gi mutteelor ea grfice. Grafica inelude fave pentru vizualizarea. datelor in forma bidimensionala si tidimensional, Preluerarea imaginilor, animaje, grfiea pentru prezentajii. Totodati 1 include funci care permit setatea completa graficeor, preci {i erearea interfeelor grafice in aplicyile MATLAB. Interfaja Esterma (External Interfaces ~ API). Aceasta este 0 bibliotea care va permite a seri programe in limbajele C si Fortran care interactionewza_cu MATLAB, Ea include facilitfi pentru apelare la funoile gi proceduile din MATLAB (dynamic linking), apelarea la MATLAB ca la nucleul de caleul, pentru cities. $i serierea figirelor MAT eteVersiunile existente fn momentul de fof sunt mai multe versiuni a pachetulsi MATLAB 1) MATLAB 6.1 (Release 12) — lansat la 7 Martie 2005, insalarea ocup ~260 Mb 2) MATLAB 653.1 (Release 13) SP3 3) MATLAB 7.000 (Release 1d) 4) MATLAB 7.0. (Release 14) SPI 5) MATLAB 7.04365 (Release 14) SP2 ~ | Septembre 2005 instalarea ocupa 3 CD 6) MATLAB 7.1 Release 14) SP3 7) MATLAB 7.2 (Release 2006a) ~ lansat la | Martie 2006 (p/w mathworks.com/produects/new_produetsrelease2 ‘06a. humt) MATLAB 7.3 (Release 20066) —lansat la 1 Septembre 2006 (itp://soww.mathvorks.com/product/new produetslatest fe atures himI?s cid MILDOSO6rowP 1&s_v1=MLDO900) \Versiunile sunt pentru derive plaforme: UNIX/Linux (Solaris versunile 8, 9, 10 pe 32 bit, Linux 32 51 64 bit, Macintosh, Windows (32 si 66 bit, Windows 2000, Windows XP yi Windows Server 2003) Tndrumarul de fie seris pe baza versiunilor R12 gi RI4SP2. Daca sunt difereneesenjale intre programe in Indrumar cle sunt » Pornirea sistemului MATLAB si lucrul in regim de dialog Pachetul MATLAB se lanseazA din meniul principal, apistnd pe iconija 4 MATLAB (de obicei Stat > Programs => Programming) Sistemul este gala de a face calcule in regimul de ‘comand, Fereastra de baz init deschisi comple este indicat pe Fig. 12 Fig 12, Fereasta principal inijial a sistemolui MATLAB Jn partea dreaptt ave fereastra “Command Window", in stinga sus avem fercastra “Launch Pad” cu “Workspace” si sting {os aver Freasta “Command Histor Uneori MATLAB se lanseaz numa eu o fereatrd activa, de exemplu “Command History See Rae ame ‘Fig 3, Sistemolai MATLAB numa eu fereasira “Command History” activa Pentru a fae viibile i restl ferestrelor este nevoie de a sta vsibiitatea“defaui™ 4) Matlab 6 ) Matlab 7 FigL4. Setar vizibliti tuturor ferestrelor: 9Programele pot fl redactateint-un editor de texte gi pe rma copiat in rindul de comanda folosind Clipboard-ul. Exemplele din prezenta Iucrareservese peneu anienare in aplcatle MATLAB. In ‘ersunea 6.1 era posibil copierea chiar si cu simbolurilerindului de introdueere “>>" ™ sistemul automat le v-a omit, iar In versiunile ‘mai mati sistem nu le omit id eroare Care editor de folsit? Eitorul inter MATLAB, Notepad, MS Word, redactorul inter al NORTON Comander sau FAR Manager. Ins exist diferene inre ele. MS Word este un redactor mai sfistieat si eeeace vedem noi pe ecran nu tot timpul va infelege MATLAB, pe cind cclelalte editoare enumerate mai sus sunt caitoare simple. Exemplul de mai jos pare simp, inst la inserare din, MS Word in MATLAB va da tret greyeli (acest exemplu vo fi analiza in capitol 1.10), 10-2". Totugi cel mai comod editor penitu MATLAB este redactorul Iinern (incorporat) a lui, deoarece el are aceleasi facili casi linia ‘de comands, plus avanajle unui translator ~ exccutarea pas eu pas, setarea punetelor de stopare a programulu et Unicul neajuns este 8 erorile apar numai in fereasta lini de comand Pentru lansarca Editorului inter din MATLAB este nevoie de a face cic pe butonul "New Mefile” pe panelul de instrumente a mediolui de Iueru sau de selectat meniul "File->New-> Mfile”, Pe cran va aparea fereasraredactoruli 0 90S) LR |) 2 ore ROTI | Fig (6, Butonal de lasare a edionaur ier a MATLAB ‘futur practice. Exomplele din luerarea de laborator nr. e prefrabil s8 le Incercafi din linia de comands pentru a veda sia inlaturaerorle, jar in restul lcrsilor = Toosii reactor inte, Lucrarea nr. 1. Elemente ale sistemului MATLAB. 1.1. Comenzile de redactare a randului (Cd se lureaza cu MATLAB in regim de comand se apie comenzile de redactae a rndulu, iia in abel 1.1 ‘Tabelul 1 ‘Comenzile de redactare a rindului in MATLAB Destinare | Risfoires comenzitor precedente Gi 1 CcirtsP | sus) pena inclodered fn inl de | = Jntrducere ae j Risfoires comenzlor wmioare (a 1 cute | jos) penta incldetea in rindul de ‘ntodcere Deplasarea cursorulul Ia inceputul feresteei Command Window | Deplasarea cursorului la tirgiul | ferestei Command Window Cte Bplisaea casa in stings nun 7 riop | Deplasarea cursorului in dreapta Ta) * | CHF | en simbol "Deplasarea cursorulal Ta Tneeputul rindului de comand eplasareacursorulul la sf ndului de comand’ CeO | Curijirearandului de intodueere J Siergerea simbolului Ta dreapis: de Home | Cuts End cube Delete | cute | Serae Docapce | cute | Seas Sinbad CCuiek | Stergeren pint la frst nda ~) Aetivareadevactivarea regula de I : ineludere Shiti+Home | Selectarea pain la ineeputul rindului "Shit Slectarea pana la sfryitul rindulu Résoirea flor sesiuni in sus Rasirea flor sesiuni in jos Executarea comenaii. Daca exist ceva selectat in fereastra command | enter windows textulselectat este addugat | Ja rlndul de comand inainte de Repetarea exccutirit induli in inia de comanda e posbilt prin doua metode: 1) rdsfoirea comenzilor in linia de comandi si apisind SENTER>s 2) lsirea comenzit In feeastra °Command History” si fiend ‘bla cle cu mausul pe ea. Tine mint Fereasira “Command Window” ofera posibilitatea de redactare numai a.ultimului rind de comands. Si nu vi mire faptul, c& cursorul I pueti muta in randurle precedente gi nu le pute redacta 1.2. Comenzile de dirijare a ferestrei in regimul de comanda le - cura eeranul si pune cursorl in coll de sus din stingn a Intoarce cursor in coll de sus din sting a erste echo on ~ deschide regimul de scoatere pe eeran a coduti urs echo on inchide regimul de scoatere pe ceran a coli sus. echo “fle name> on ~deschide regimul de scoater la ecran a codulii sus a fsierulut ‘file name>, ‘echo off inchide regi de scoatere la eeran & codulii sus a fgirulul file name>: echo - scbimbarepimul de scoatere la ccran la ‘ops. cho on ail ~ deschide regimul de seoatere la ecran 2 coduli urs a tuturor m-fiserelor. cho of all ~ iochide regimul de seoatere la ecran a codul ‘urs a tutor m-fsiereor. ‘more on = deschide regimul de scoatee la ecran a rezultatelor Pe pagini. Se folosaste Ia vizonarea rezultatelor voluminoas. ‘more off~inchde regal de scoaere la eeran pe pag1.3. Regimul de comanda SSeansul de Iueru cu MATLAB se numeste sesiune (session) Sesiunea, in reaitate, este un document curent,eare reflect Iuerul iatorului cu siemul MATLAB. In ea sunt rinduri de Introduvere (cu simbolul >>), de extagere (cu simbolul ans) si de informa despre enor (??? Error). "MATLAB permite de a efectua calcule foarte complicate in regimul de caleule direct, died fird a pregiti 0. programi. Utiizatorul culege eu tastature expresia respectiva, o redactea7a (acd este necesit) in rindul de comands si apass . Pe fcran ape reultatul In rindul ans= sau ~~ In cazl edn expresia matematicd care trebuie 5 fe introdus este forte lung, 0 parte din ea poate fi tecutdint-un rind now eu ‘Sjuforul semnului. (3 sau mai multe puncte), de exempl SEE Limitges a ‘Semnul opera se indie inainteacelor 3 puncte, se tasteaza ENTER, Aceasti metoda e comodi pentry a pista inregul ‘document in imitee feresrei deschise. In general, intrun rind pot fi 4096 de simbolur. fn cazl cdnd avem nevoieintsun ein si seriem dou expres le seriem prin vingul, de exempla 7] in cazul dat s-au caleulat dou expresii © a3 i 25*(07- 3515.12.93, “ Pentru @ opri_apartia rezultatului exprsile trebuie i se termine cu punet $i irgul > a sin d/3*piPx)sex(0.149) >> b= cost 4/3"pi"x)‘expi0.1*y): Seruaby Ha) “(173 aaa 1.4. Expresiile aritmetice Ca si alte limbaje de programare MATLAB permite calcularea expresilor matematie, dar in comparafe cu majoritatealimbajelor, aceste expres implied la caleulare matricea inireaga. Expresile matematice in MATLAB. sunt formate din numer, semnele operailrartmetic, variables une 1.4.4. Numerele Pentru numere MATLAB foloseste notjia conventional dcimali, in fapt eu semnul plus sau minus iar pares zecimala a humrului se desparte prin puret. Unle exemple a numeelor 3 “99 0.0001 -9.6397238 holul @ serveste pentrua serie numerele iy forma ‘exponenfali, adied indied puterea numarului zece. De exempt, rnumerele 0.00215 5 2.15e-3 sunt echivalente, Numerele complexe se Seriu eu ajutoeu tere auf. aes | ans = 0.0021 D=sa2s.-08 ns ~ 11-8000+19:5000Toate numerele sunt stocate Tn seansul de lueru folosnd formatul lung specifeat de IEEE - standardal_ virgulei_ mobile Numerele eu Virgult mobilé au 0 precize fnts eu 16 numere dupa ‘irgld, iar valoarea in interval de la 10™* pn la 10°". 1.4.2, Operatile aritmetice Expresi sicepulle lor: + Adunarea; = Sedderea, % Tnmuliress /Imparies: \.Irnptirea la stings (deserisa in "Matries and Linear Algebra” in documentayia MATLAB); ridicarea la puter; "—Transpunerea—matricei (Complex conjugate transpose); © Spesitiareapriritiit de evaluare, ‘matematie folosese urmatoarele operailartmetice Finesi mine Expresile matematice se caleult conform regulilor de priorttea operator gi de la singa la dreapa athe este echivatent ev 2° aire este echivalent cu $e Exempla de imple la stings: Sa | ans = 0.4000 Sas ans = 10 Jn primal exempla “12/5” se exeouth in felul urmator - 21 rezultaul se impart la, atin exemplul doi "1/2\5" — 1 se imparte 12, ia 5 se impart a rezulat objinut. 1.5. Variabi MATLAB nu necestt declararea tipului sau dimensiunilor varibilelor. Cénd MATLAB are nevoie de 0 variabild nou, programul automat erceazd variabila. si aloci memorie. Dacd Nariabile deja exist, MATLAB schimba conginutul ef si, dact e hecesar, aloci spaiu nou. Ca semn de atribuire a valorii sau a ‘expresici se foloseste "=" gi rezultatul apare direct in fereastra de ‘comanda, de exempt sind RHE Se ee erecta’ 9 matrce [x1 cu numele mum students sii arbi valoarea 25 in singurul ef element, Fineti mint: ‘Numele variable} se incepe cu o Titer, urmat den numa aubitrar de lier, cifre sau semoul de subline " ". in numele Variabilei spaiul locul gol) nu se admite, MATLAB Toloseste Adar primele 31 de caractere din numele variabile "Trebuie de finut cont cd MATLAB este “ease sensitive” ierele majuscule si minuscule se deosehese. Variabilele "A" ru sunt cele. La caleulares une expres din rindul de comand rispunsul se Insere in variabils redefinia special ans (din engleza "answer" « ispuns) iia pe eS3 anv022 ans =3.0000 ‘Valoares ans se va schimba dupi calculul expresiei urmatoar. 41.8.1. Vizualizarea variabilolor fn orisice moment poate extras valoarea.variabil fereastra de comands. Pentru aceasta trebuie de cules numele varabilei in rindul de comandi i de apisat , oi de liza func dsp (dn engleza "display" ~a vizualiza): 4 valor expresci sau -variabilei la sflritl ei se pune Viionarea liste variabilelor in mediul de luru se efeetueazi ‘ev ajutorul comenzit whos (din engleza "whos" ~a cui). Presupunem, Co variailelor a ib Tea fost atrbuite valori. Chemati comanda ‘whos. indicind in calitae de parametru a comenzii_numel ‘atiabilelor. In fereasta de comanda apare tabell prezentat mai js. [Sowa 2> whos ab me Size Bytes Class a ix 8 double array 5 Ix 16 ary totals 2 elements using 4 bytes rnumtrul de bili, pentru a pasta valoarea, despre dimensiune. Dupa tabele plasat un rind eu numirul total ‘olumului de memorie fn octeti pe care le ocupa tote varibilele. 4.8.2. Stergorea determinarii variabilelor fn memoria caleulatoruui variilele ocupa un anumit loc, umit spain de Inoru (workspace). Petru cua spayil de Tuer se ullizeaz neti clear in diferite forme, de exemph ‘© clear lergerea determiniri tuturorvarabilelor (© clears slergerea determindri net varabie (in cazal dat » © clearabe = slergerea determindri citorva variabile (in cuz dat a be) Variabila stearsi devine nedeterminati. Folosirea variabilelor redeterminate nu se permite $1 asa inceriel yor da anunjuri de eroare, Inercati si experiment cu aceastl funefie impreund eu ‘comand whos whee >> clearab >> whos > clear 2 whos 41.5.2. Fereastra Workspace fn fercastra Workspace (v. fig. 1.7) se afla lista tutuor variabilelor in forms de tabel ca gi la comanda whos cu 0 singurd diferent — in ea este si un edmp cu valoareavariabill 98 double 96 double ig. 1-7, Fercasia Workspace Din fereastra Workspace e posbil 1) de redactat valoarea variabilei: dacdvarabila e un simpla umae se face un elie pe valoarea ei, iar dach ¢ matrice find dublu clic pe variabild se deschide un tabel eu valorleelementloreate pot fi redactate 2) de schimbat numele variabilel (de exemplu - casi nu pornim rogram dela fncepu, dacd am grest numele variable in rmajuscule-minuscul); 13) de duplicatvariabila cu valoarea ei: 44) de sters © singurd variabila sau pe toate oda (analogic clear), 5) de erat grafice de la valovlevarabilelo. 1.6. Formatul numerelor MATLAB automat trece in domeniul numerelor complexe continuind ealeulele. Comanda formar serveste pentru stailirea formatului din rindul de comanda. Poate fi stabilit unul din lumatoare format: short format seurt eu punet plutitor cu 4 cifre dupa ‘punctl zzcimal (se folosese inital - default) Jong ‘format lung eu punet plutitor cu 14 cite dupa ppunctl zecimal 20 shorte format exponenfial eu 4 cffe dup punetul zecimal Jonge format exponenjal cu 15-cifre dupa punetul zesimal short g cea mai bun prezentare a datefor sau in formatul short sain short © hex prezentarea numiruli pein 16 cifre . datele povtive si negative se araté prin semnele “+ $n dar eelenule- prin glu frank format pentru scoateea sumelor Bnesti eu doug seme dupa punctul zecimal rat rnumerele reale se print aproximativ ca report 4 dou numere mie ntegi Independent de formatul stabilit toate caleulele se fac cu precizie dubli, prin urmare dupa schimbul formatulut de la shor la Tong nu se cere de gist din nou valotea varabilelor. Este suicient dea scoate din now valor lr in ferasta de comand STR RO. LASOTR, >> format short: a,b, © a= 3.0003e-004 b= 0.2800 o> 0.1235, >> format long: a bc ‘= 3,00030003000300 1-008 b= 0.2s000000000000 ‘© 012343678900000 >> format hex: a 6 ¢ = W33a0aboetbOlee ‘b= 3fYono0000000000 > 3 Badd3 739635 >> format‘(Continuare) Tabelul 1.7 01 wah ea Seca cosa hiperbolce >> format rat; a,b, ¢ ‘asin, acosh, “Aresinus, arecosinus, arctangent si a= 13388 tanh, ach _| arccotangent: be ‘Functie exponentiali, de putere c= 10081 ap Tunsia exponen MATLAB admite dou metode de vizualizare a rezultatelo in | pow? Ridicarea la patrat fereasea de comand fs Ripa, om cn ‘compact rindurile cu real scot rind ‘Medal, emnat fan Tucrut ew numere loose rindurile eu rezulate se despart prin nd gol. Experimenta cu aceste moduri de sineststor, vizualizand variabilele a,b 6 4.7. Functiile matematice MATLAB are un numdr mare de funetii matematice introduse UUnele din ele sunt prezentate in tabelul 1,7, Lista complet a tuturor Funetilor matematice clementare poate fi obynutd, culegind Tn indul de comands felp els (din englezS "elfun’ ~ “elementary functions" — funcyii elementae). entra a objine informatia aminunjith despre sintaxa une funei culegeti si executai tn linia de ‘comand help “numele functie? Tabet 12 er sille mate ERG a [Fine trigonometric argument se dia radian}) | sinco, an cot [Sins cosius, ange, cotangenia see. ese Secanta, cosecana | Pumetite trigonometric inv ese (rerutatal se caeuleaza radia asin, as, “Aresinus,arcosinas,astangeta 33 stan, cot ‘arecouungents aes, ase Aresecant,aresosscan ei Funefille hiperbolice i, oh, ts, cos tangenta yi eotangeta | tanhcot) | iperbotice n ‘abs, oni. co | Funll speciale a constantelor cel mal des foosite S189265. i 3 i unitatea imaginar, v1 am es ‘eroarea eativ = ‘ealiin mai mie numa real, 2 | realmax [cel mai mare numir eal, (2=2) 2 or | _—_ NaN Ti mine: La executarea funetiet matematice argumentul se serie in paranteze rotunde imediat dupa numete funetic. Fie, de exemple trebuie de gisitvaloarea expresiet de mai jos end x= 02 siy=-39: — ja(smrer fafa) a)? jeje (S02, es.(Saar ane rye “expt 49) H(in4/3*pi9) exp. 1*9 C0543" _ exp00.1¢9))°018), L_aooast | Este mai simpla de a rezolva aceasti problems, aplicind abi So A=02 Sy am >> a sit /3¢pi*x)rexp0.14); >> b= cos(di3 pits resp(0.1%): | >> e-saniaiby stab) (1) 2.0481, 1.8. Vectorii gi matricele In MATLAB matrices este un masiv rectangular de numere Masivele sunt unul din cole mai rispindite procedee de plstrare a atelor si se folosesc in toate limbajele de programare.Sistemul MATLAB opercazi eu matrce mn. Sealarl este o matrise 11. In MATLAB masivul unidimensional poate fi vectorstind sau vector- coloand. Veetorul este 6 matrice de tipul In, MATLAB are i ate forme de stocare a datelor tit numerice eat $3 non-numeriee, dar ele sunt eazuri particular a matrceor. Tinegi mince: Avantajele MATLAB-ului in timp, ce unele limbaje de programare lucreaz’ doar eu site un element din matrce, MATLAB permite si lucrim cu Tntreaga matrice repede si ugor, nu este necesar si declarim dimensivnile matrvelor - ele po fi redimensionate pe parcursullueruli 24 1.8.1. Matricele entra introduce orice matrice trebuie de finut cont de regulile surmatoare: ‘© de separatelementele unui rind prin virguld sau sptiu (acune) ‘+ de folosit”:” pentru indica stiritulfecdru ind “+ de uat toatl lista de clemente in paranteze pate Se TIS: be 147 10 rece etl 369 2 sau eu o singurtcoloan (oa 40s er 4) 9 >> be[l 23)456,78% 1011 12}: I 710;25811;369 12] Vectori sunt cazuriparticulare a matrcelor eu o singur line Sein [7359] >> vi= [0359] 2 vem (935327) Dotan 4.8.2. Introducerea matricelor Matricea (vectorul) se poate de intodus in eiteva metode: inrodueerea explicit a elementelor 2s tea matrcei dintr-un figier cu dateT generares matrice folosin operator colon 1 generarea matric’ folosind o func intern din MATLAB 1 Grearea matrce eu Tunetia personal din M-figier Iniroducerea explicts 2 clementelor maticelor de dimensiun ‘nici este comoda din rndul de comands. Exist mai multe procedee > Mo sau e=[1470105 2.58.11; 36,9.12] 147 10 258 369 2 Ta poate f introdusé din rindul de comands culegnd expresia| [1 4.7.10 si apisim . Cursoral se deplasea i Findul urmaor (simbolul >> nu apare). Elementele fecdrai umtor Find al matricei se euleg si sfigitul flecirui rind se termin& eu fpdsareatastei . Dupi introducereaultimulu rnd ta urna ome shire an SSeqra7i0 28811 (eo [At procedeu const in acca, cf matricea poate fi introdus8 si prin combinarea a mai multor matic. Matricen poate fi privitt ca un veetor-coloan, fecare element al era este un rnd al mati: 4710 e=|b 5 8 ul B69 2] 6 Seles s69 oy Matticea poate fi considera i ca un veetor-tind fare clement al eiruia este coloana matic: yy “lel El Ee fel a} Lol Lo} Li SSAA ND] LON ‘Mate pot inst cv suru ale! mai: 14710;23 811] (369 12]) >> e=[ {1:23} [45,6] (7:8°9 [10:11312} | > o=L 4:2 $336) [78:9] [10511 12 Matice pot fingodise pin metode mint pip ca ‘toate elementele si fie introduse. Exemplu: baa ae gest anes TT) Exemple. Fi, c8 avem de introdus vectori-coloan si vectoi- ri=[01 0S -3.7 &1) ra=[52 97 34 53] sm fs MATLAB ‘in Tinia de comanda va fi nevoie de seris ‘el=[0.2;, oe sind aLuis oe [>> 1529.7 34-03] 1.8.3, Operatorul colon ‘Operatorul colon "este un operator important in MATLAB, El poate fin eteva forme diferte. Formatul de bazi este rezltaul cdruia este un vector clementele cirua sunt dela valoarea Initial pi la valoarea final ‘Urmitoarea expresia est un vector rind care confine numercle Intrepid Ta 1 Ta 10: aa, a sie ay ‘Deoareee rezulatul operaforuloi colon este un vector unmatoareaexpresie este echivalent cu cea precedent Pee es ee ae 2 a Sea Aceleasi matrce, arate anterior, pot fi introduse in felul wf aeraIO >> eff 3) 46) (297 [102121 Pentru a obfine o incrementare neunitar,trebuie de specifcat ‘pasul, Format este ‘:< waloarea final > 5 1005-7350 100 93 6 79 72 65 38 SI > Oiltpi 00.7854 1.5708 2350231416 2% ZEROS Sintaxa este zerosfmn) unde m si n sunt dimensiuile matrcsi rezultant, jar dict m=n atunei zeras(n) unde m este dimensiunea ‘matricei pirate rezultante, Apolarea la funcjia zeros fh argument teste un scalar eu valoae 0. ONES - generarea uel matrce elementele clreia este 1 Sintaxa este ones(mn) unde m sim sunt dimensiunile matricei enerarea unei matrioe elementele cdreia este 0. reaultante, iar dact m=m atunci ones(n) unde m este dimensiunea ‘matrcei pltrate rezultante, Apelare la funeta ones frd. argument ‘este un Scalar eu valoare 1. Generarea unei matric elementele clreia ‘vor fle eu un numr se execu in Fell urmitor ones(n) [RAND - ercarwa unct matriee eu elemente aleaori, Sintaxa este randfm.n) unde m si sunt dimensiunile matriceirezultants ack: m=n atunei rand) unde » este dimensiunea matricet peate rezullane. Apelarea la fuscia rand fri argument este un sealar cu valoarealetore EYE - crearea unei matrice diagonala crea este egali eu 1 iar restul sunt 0. Sintaxa este eye(m.) unde m si m sunt dimensiunile ratricei rezutante, iar dack mn atunci eye(n) unde m este ‘dimensiunea matrceipatrate rezuttante, Apolaea la functia ee Fr argument este un scalar cu valoare MAGIC ~ crearea unei_matrice patrte magice ~ sumele clementelorfietrui rind si ficcArei coloane sunt eyale. Sintaxa este ‘magi(n) nde nese dimensiunen matreei para Exists alte fei, aja ea: hadamard ~ matrices Hadamard, ‘itd - matrices Hilbert, inshilb ~ matricea Hilbert inversa, pascal - ‘atricea Pascal, ander — matricea Vandermonde, wiflinson — Imatrcea Wilkinson’ ete 1.8.8. Apelari la matrice Pentru accesarea unui element al matrcei este nevoie de sors ‘atlabila’maticei i in paranteze rotunde de indicat rumarul de ‘rdine al elementulu necesar, in eaz general este M(x) unde Mesto 29‘humele matriei, xy este numéeul lnied si numdrul coloanei al ‘lementul da Pentru un veetorsinixa este de V(m), unde m este numérul de ordine al elementului necesar, indiferent daci vector este vector tind sau veetor-coloan, >> 10) jest 5> 602) anes ones fn matricea JM(mn) elemental din rindul 7 si coloana j se noteazt ca Mfij). De asemenea e posbil de adresat Ia elemental ‘M(j) ca un singur index M(Q) (lg. 1.8). Aceasta este metoda obigouita de apelare Ia clementele uni vecior rind sau vector coloand, da, totodats, poste fi apicat gi ln matriee bidimensionae, Tn aga caz masivul reese ex un vector mare format din elementele ‘airice originale: ca | aaa] heh [Laem amen, | my | wn) im | om me a (onthe) nea) iets) one Fig. 1.8. Apelarea la matrice folosind un singur index unde MC>M(H1)¢nti), Isésm, Isis Lsksmen ‘Adesarea la mati, folosind operatorl colon, se va refer lao portune din matice, Rezultatul une astfel de apeli va fio alti fmatrice.confinutul citeia vor ff elomentele apelate. Asada, - fadresarea A(@II2, j1:2) se va refer la elementele din coloanele de ln pan la 2 i rnd de a 17 pin a 2 inelusiv (ig. 1.9), a FraEE mer a eae ea aa eal aie plac nah st ee ol ean a eee ere ees ie ee eet tps etal sa RUE nie =a || we | Fig. 19, Rezultatu adrestei la matrice AGNi2 152) {n asa mod se poate de setat automat o portiune a matieei eu o valoare anumi Psa eT oe ee 4 10 0 10 200n Boon Operatorul colon indicat fi valor refer la toate elementele din rind sau coloana 8 mattieei iar cuvéntul cheie "end" refed la Uulimul rind sau ultima coloand. Exemply de mai jos va indica lementcle din toate rindurile din ulima coloana: act vetiincerca si apelai la un element => a(0),a(10).vK(0),viKS).ve() NeLS). BOLD) a CSU SUN Uy atPe de alti parte, dack vefi memoriza un element in fara ‘matric, dimensiunile ei vor crest pnd nu va Indestularezltaul Dact argumentl este © matric, stuneifunejia length va indica dimensiunea maxima dintce numdrul de rindur sau coloane SRGS= 5 ae 147 0 0 28 S06 ee | Pentru rearnjarea coloanelor sau liniilor unet matrice este eo rnevoie la apelare in le de index de indicat un veetor eu ists linilor nok sau coloanelor ce tebuierearanjate: ae oe >> lent) a eee Funeja size determina dimensiunile masivulul, Ea prezinta rezutatul in forma de vector format din dou elements: primul element este egal cu numarul de rinduri, iar al doilea ~ eu numirul decoloane [pe ectrszap 17 4 10 2a 5 uh | 3.976 2 re 321.) | | ieee 0 369 2 2 201 E acd rearanjim 51 coloanele si lnile eoneomitent MATLAB ‘nai ni earanjeza coloanee iar pe wr inl: 25 ASU asl) Sq 12p2 TSM; oGsI2034Deans(3 127 a ae u 6392 A 417 10 sn Din paraprafal precedent sim, cd dact memorizim un element {in afara matcei, dimensiunile ei vor ereste pind nu va Indstula sezulatl >> dre GH a 1 >> sized) 35 act avem nevoie de sterso Tinie sau coloand este nevoie de galat acest coloand cu un vector nl: 4.8.6, Dimensiunile matricei Pentru calula lungimea veetoruul se foloseste funetia lengoh, -vecoral se indi [= enene 1.8.7. Operatiile cu matrice Matricele de aceleasé dimensiuni se adund si se sead una din ata eu ajutoal semnelor y+” si ye". Aceast este valabil si pentru 2> GE SIT ] > SUL, MEU: 1 3emnul .* serveye pentru tumulea matrclor conform regulilor matematice, afi A(m.n)°B¢K)-P(m.): spate Po | M4 32 50 68 32.77 122 167 | 50.122 194 266 68167 265.365 Apostroful * serveste pentru a determina matrices transpusi (cchivalent cu functia transp). Pentru a ridica © matrice pratt la puter se aplica 1.8.8. Operatiile cu masivele (tabelele) ack ne vom indepérta de algebra linir®, matricele pot fi privite oa masive numerce bidimensionsle. Operate aritmetice se Infptuiese eu flecare element pe rind. Cum aceasta luereaza? Foarte simplu. Dac vem o expresie aritmetid cucdtevavariabil: = in primul rind masivele trebuie si fie de accleasi dimensiani = pentru ficcare persche de clemente respective din Wariabilele date ‘se caleuleaz’ valoarea -expresiei rezutatul se insrie in elemental respectiv al variabilei rezltante - dacd avem X(m.o) i ¥(m.n) si funetia FOXY) tune rezultatul va fi Z(m,n) unde 24.) -F(XG,).Y Gy) De aici rezultd, ca adunarea si seiderea pentru masive. si matrce sunt idence - XY este echivalent cu X:+Y, ins operate liatve sunt difeite -X*Y nu est echvalent eu XY. MATLAB foloseste punetul "." ea parte « notafiei pentru ‘operaile mulipicative a masivelo. Lista operailo include: + Adunarea = Seaderea + Inmuifrea masivelor (element cu element) /Impairea masivelor (element cu element) “ |. Impartirea la stinga a masivelor (element eu element) Ridiareala putere a masivelor (element cu element) ‘Transpunerea masivelor De exempla, pentru vecori precedent [SS =2=(20:23, 30:33; 4043], a] aero os 20 84 184 230 | 60 185 256 363 120 246 378516 Unesempla eal fntilr ms compat de aoe Des se coe de caleul fun de a valoile argument “unui vector, care se deosebese cu un pas constant: Ze f(x) = 2 SE pent x12 1.8] cu pasl 0. Consceutvtatea de comenzi este: Ss > Fo Fsinte)en 2) oct ____ duce lacrearea vectorifo X= -1.2000 0.7000 0.2000 9.3000. 0.8000 1 a. 100. 1.3000 coe [fs 12.7022 3.1365 0.0007 9.1374 6744 1.2704 [732 14 9. Lucrul cu matric ‘Vector pot fi argumente la fine, ea sin, cos ete. In rezutat Se objine un vector cu elementele egale cu valorile funciel fespective de a elementele vector nial de exempt: ee 35‘O8415 0.9093 0.1411 1.7568 0.9589 -02794 0.6570 0.9894 0.4121 >> sin((0 pi2 pil) | SSE I a ee) trot Operajia de transpumere se inseamni cu un_apost COperaja inverseazA matrices faa de diagonals principal si preface lun vector rind in vector coloand si vieeversa. SUM ~ suma clementelor. S = SUMO) este suma elementelor a vectorului X. Dac X este matrce. S este un vector cu sumelefecirei colaan. > sum(a). sure) 226 30 ‘Suma tuturor elementelor tabelei se poate de objnut pein SUM(SUMO0). Cum de calculat-suma.rindurlor? MATLAB prefer si luteze cu coloanele matricelor, dei, cel mai ugor mod de ‘calcul suma rindurlor este 1) transpunerea matic’; 2)calcuarea sume coloanelor a matrice ranspuse; 3) tanspunerea rezulatului prim. [Suma sume 45 6 FFLIPLR inverseaz4 matriea in directa din stings tn dreapta. [8 FLIPUD iaverseazt matricea de sus njos. De exemp 7 La Sip) DIAG este: [-matroe diagonala din vector si 2-vetor format din dagonala maticei. DIAG(V,K) cdnd V este un vector cu N elemente este 0 matice Palrati cu rangul N+ABS(K) eu clementele vectorului Vth diagonala K. Duck K > 0 este diagonala mai sus de diagonal principal iar tind K'< 0 ~ mai jos de diagonala principal. Dac K = 0, atunei DIAG(V) este echivalent cu DIAG(Y,0) si seteaz’ elementcle vector Vin diagonal principal ind X este 0 marice, rezultatul DIAG(X.K), este un veetor coloand format din elemeniele diagonalei K in X. Rezltatul 37DIAGOO este un vector coloans format din clementele diagonal rincipae din X. > diag((i 23) SS auuEI > diagtat) o | o o DIAG(DIAGC)) este 0 matrice diagonal. Diagonala secundark matematic nu este importants, de accea MATLAB nu are funcjie pentru ea, dar e posibil de caleulat ~ siag(iptr(). 4.8. Anuntul despre erori si indreptarea erorilor MATLAB contolsrt coments inmduse sexes, anungé despre eroti sau preintimpinar. Sa considerim un exempt Si introducem resi expresia i 8 aplsim tasta , Sistemul ‘a anunfa despre etoare: 5 RO) ‘22 Undefined function or variable“ ‘Acest amun} inseam c& mu. este determina variable sau feta indie’ care anume - "sae. In acest cuz poate de cues din nou expres corect, Ins in eazulexpresilor complicate e mai bine de flosit redactarea, Cu_ajutora taste

tecem tn rindul precedent redactat (vezi punetul 1.2), ied ">>sgr(2)” cu cursor Ia ‘act utilizatorl a uitat numele oarecirei funetil se poate de apisat tusta , dup care sistema va analiza simbolurile introduse gine va dao variant (variantele) de eispuns. Fi ateti~ MATLAB analizeazi simbolurleinroduse pn la cursor. 8 Tn versiunea MATLAB 7: Fig 110. Meniul de completa a comenziiin MATLAB 7 acd exist 0 singurd variant, atunci dup apasarea tastei sistemul ar fi terminat numele funefet necunoscute ‘ir ranseral rnd, duc variante sunt citeva gi este apasatl tasta atunci spare un meniu cu toate varantele posbile sortate in ordine alfabeticd de unde e posibil de seloctat doar o singur variants dori fig. 1.10). dad exist singura variant, atunei dup apisarea taste} sistemul ar fi terminat numele funciei necunoseute fir transfer nda sla variante sunt cdteva si tasta so apast doar 0 singurd dat atunci MATLAB 8 un sunet de avertizare decd variate sunt citeva si tasta va fi aplsata ddublu ~ stunei MATLAB va afisa varantle posi fercastra “Command Window” si va repeta linia. de ‘comand introdusa. Si consideram un exemple 39Sea 1 ett sleamane lg loop. lustre Gla fleaneeromsg. clipboard lose sltch label sean Clipdata ——eose-system clutch if clipralregions iabelm ——elxereg—_eleanupeomment | lass sear stip ‘lens | Cltchplot if clasin——clewease elma | epopup—clxbode clay legen | fino fleoprop clap le ar ‘lock luster Selecta Seanase—cleanp lear legend ‘leaerromsg_cleanupcomment learease >> cleanupesTAB> xcleamupeomment La introducerea une expresii matematice greyite sau a unui simbol necunoseut MATLAB anunié despre eroare si indied locul roi cu um ineatoe de tip“ Exemplu, Memoria din Word in clipboard si inseraiin MATLAB urmatoarea exprsie:» x=10—2°3 [Sclon203 Error: Missing variable or function, >>el00203 oe100293 { Error: Missing operator, comma, or semicolon, Command windows. din MATLAB 7 in. comparaie eu MATLAB 6 este mai sofsticat saat simbolurile din Word aga cura sunt tn Word, ins tot le evideniaza ea gregeli (de ex. fi. 1-11, a) »p. 40 EL eee oor meee oe Ositeenn wrk] Selramo ay a) Malab 6 b) Matlab 7 iar Fig. 1.11, Simbolurile necunoseute in MATLAB MATLAB are un ajtor foarte bogat. Comanda help prezn in fereasira de comandd lista diviziuilor sistemului de informai Pentru a objine continutuldiviziuni trebuie de indict help sprint un spi (lo gol) numete ei, iar peneu a extage informa details despre 0 fincfie oarecare, tebuie de introdus fn rindul cu help ‘numele funeie Shaper SORT Square rot, 'SQRT(X) is the square root ofthe elements of X, Complex results are produced ifX isnot positive. See also SQRTM, Overloaded methods help symisgetm La serierea expresiilor matematice ou multe paranteze des 56 ‘ntimplscaparea unor pranteze deschise sa inchise de prisos, care la exeeutare Ya da eroare aep ig. 1.12, Exemplu de eroare eu paranteze de prisos {n cazal acesta MATLAB oferdposibilitaten dea gis perechile e paranteze(indiferemt de care -") "J", "") gi aj a corectarea ‘expresilor (fig. 1.12). Acestajtorsisemul MATLAB il arat doar citeva secunde In versiunea MATLAB 7 ‘Acestajutor in aceastt versiune este mai avanst ok tig ain Nr as =| fee Onn Cees Vase > err > eniea) oe, fod 1) perechen gist 1) fir pereche Fig. |13. Exemplu cu perechile de paranteze Plasind eursorul dup o paranzza, MATLAB ii eauth perechea si dact o pisese le subliniza pe ambele iar daca perechea nu a fost ‘isi paranteza la cae fost plasat eursorul este iret, dnd de ste et tebuie eliminata (i. 1.13) in aceastd versiune MATLAB. cauta perschile doar la ceditarea rindului- daca gasesteperechea Ia parantezainrodust tune’ automat le evidentiaza pe ambele 2 Sfaturi practice lnceputul fieedrui program incepeti cu_stergeea tuturor variabilelor din sesiune. Aceasta va da posibilitatea si evita roar folosiri varabilelor determinate din programul precedent. retake meas se eS s Sarcina Lucrarii nr. 1. 1. Deseret comenzle de baza in regimul de comands a Programul MATLAB, Tin toate exereipie se cere dea introduce into varabill earecare valorile expresilor cind x = -I.75+10° si y = 3.1m, De caleulat ‘expresile mai init Intrun rand, iar pe urma de optimizat (dupa posiiltat) folosind variabilleintermediare. De pezentat rezul In diferite formate si de stuiat informayia despre variable cw ajutoral comenzi whos. easiny og Fe Hult eae | aose) fetes 7 ed or Mec ese MATLAB Bg. Ca¥. : el “ena __ bse) AS shinai) Ansa 20082) llemeony Mist (50x +hinyl) eee)" se "ew "eon EET snblveoy. | .-( Pig y's (ie ia? xs (estnhi) | (eosin y) le sin yh fe +0 po et2e ylang ne bey, pelt 2, pf Gere) | gf me ae) nO soos a] "le sins)" 1 = tesin(cos2y) + (is20t)" fae eee? vnbualee (l2«) ‘resin (c0s2y) +p] sin , eke “aT o(Smetetowe) [ai stains ; ( st) 7 ess i Finy oe cosy faa Fey _| H,=aresin| 24282) 4 tags (efeosy +3siny) | 100089" sce ; TWO” ecosy+3siny) wi (santeel a) | ver a(eeamtl, ede) Pssiny "(X+e0s" |, a Hc) seat, | (s'-cosy} _? (l/+iny (P=eony) * eaea (ier) s+ inoos yf ee vaste re se nkoltoey, + fle ingh ee or (aeesin? Po = __ EF 59 eS TOR +i” (e*eosy-+3siny) 18 rl : attinfoody)elf (42) remy 2ncnl® vail Itsiny yi (lee) asin(oos29) sing" fesiny _(eventy/ (“2 mae na btereaT | eleoinr, sa | 2 Lorre) eta » Brel (ee yray rm ea = F089) Ut einyf)” oe Fe HEI, 2 BEF” fess) gat) (5° hina” , (Esme tsins) 00h ty sensy eC er | Oelete (emp easing)” peal 222) oy p=, Psy _s+ino| cory | [4 etl EN embed resi _(ete)(nae)) po lAletw) 68 shina me ay | Boe shingle eget y tx-+e0s", F< ancl @Bx=siny, onal et_ftalt+2))" 000 cuy-siny - : |» | (fiz) 3 (I+2") ' waft) Ce 1a af cohy NPA x42 )(143e) (siny+ Inf)” +05 iinyiziomyY?.. , (eunpez om | pom toy [. > (Eamyszaee Fs seem ] \* a (x+iny)’ | 2 etsy 2g) of : ° | einige O= fe siny +e” cosy + fe SIE e08y : so |e tere 2» foos2y-+sinay + Oe se )ieingy +6052) a8AHL De eaeuat valor funiei pe segment dat oN puncte a 18 [>(@)=e' cona(v' +3) Eeailos interval pale uml a2 all, Optinizat_programal foosind Fils] zscienal : ee ee 19 | »fx)=x(c08x +e) [-n2e] [N7 vari F x 20 | @)== indi) nel) 21 [v@)=* (wertsinw) ‘y(a)= Ins 1) (sin raresin) nea 1 [p(@)=in(ar +1) + cos | 2 | | | y(x)=cosxin| laf +2)+x¢sinx 24 | y= 25__| yexy=inix + De! +e 26 | y(ay=agvaresing pies 27 | y(pessine ys 2)= (03) | N-9 11 (ayesinat( je +2} 42°cose ane ae 29 | y4a)=! 12 [y(a)=e (sina renee) 15 [y@)=nbfeeoses nl) 8 | (a)=e cons (e #1) 30° | y(a)=cigts? +-G6in2x-+e0822) | FM) | N=7 15 | (a)=xin(fs+1) + e083 6 [y(y=Ver ve (2 +n) 7 [o@y=ssinx(inyr) 0 stLucrarea nr. 2. Grafica in sistemul MATLAB 2.4, Crearea graficelor Tipul grafculu selectat depinde de natura dateor sce dorm si aritim. MATLAB are multe tipuri de grafice redeinite, asa ca Tin, bare, histograme, ete. De asemenea sunt grfice {cidimensionale, aga ca carcase, suprfe, plane, init de contur et. Sunt dou metode de creare a graficelor in MATLAB: 1) crcarea intorativa si 2) crearea graficelor eu programele introduse in Tina de comands, V-om stadia mai detlat metoda a dou, 2.4.4. Fereastra cu grafic Toate grafcce se soot in ferestre ale grafcclor eu meniurile gi ppanclele de instruments ale sale. Forma graficelor poate fi schimbata Fnierati eu ajutorl instrumentelorferestei graft Desendnd un grafic, MATLAB automat deschide 0 fereatrd /igura (fereasted cu figued, mai departe 6 v-om numi si preseurtat figura) doch aga fereasttd inca nu exist. Dac figura exist, MATLAB desini in ea Dacd sunt mai multe figuri, MATLAB, desina in figura mareatd “figura activ. Figura activ este ultima figura folosti sau activata de utilizater. Dact se cote de a objine citeva gratice in lferite fereste, tune inate de a chema functa grafica trebuie de apelat comand figure firs parametr, care deschide © figura nou gio face activa Ferestele grafcelor vor fi numerotate Figure Nol, Figure No 2, ee Pentru a seta 0 figurd activa e necesar de a clica cu mausul pe ‘rcasta dat sau in ina de comands de sris SS Higwretny unde neste numrul Figur date (se indica in bara det a fereste) Rezulatul a comenzilor grafce vor f arta n east fur een aa [0 aS alnlx! [De ER tow vet Tos Det icon tp I sas aanoe 08 °o Fig. 2. Exempla de Toeast gard ieoarefeeasr are axele de coordonate ale sale Dae chiar in fereasrd sunt mai multe axe, grafiul va aplvea in axel curente, care sunt ultimele din cele create. Pentru a alege axel curente din citeva ‘es ufcient de clicape ele cu butonul din stinga 8 mousulinante dea chema funeta grafic. 2.4.2. Stergerea figurit acl o figur deja exist, majoritatea comenzilor de desenare stergaxele si foloseso aceasta figurh pentru erearea unui grafic nou. Pe de alt pare, aceste comenzi nu v-or reseta proprietiile figurit asa ca culoarea fonului sau paleta de culovi. Dac ai setatcareva ‘ropritate a figurit precedente si ininte de crearea unui grafic now ‘Soni le reset trebuie de apelat Ia comande ef (in engleza clear sr) wpe eset ‘Comanda cf verge Figura Tir researea proprictiilor el. Tot acelagi rezltat ¥-om objine daci din meniul figurit vom selecta “Ealit > Clear Figure”. 2.2. Construirea graficelor functiilor de o singura variabila Si consiruim grficul functiei de © varabilt ‘JF(s)=e'singc+x' pe segmentul [2.2]. Primal pas const in > yl-exptal)*sin(pi*x1 1. | >> plotih yl = In urma exccutiri funcitplot aparegraficul funete (fig. 22) Fig. 2.2. Graficulfunetiei 2.2.1, Functia comet Functie comet permite de a urmasi migearea punctulii pe texictorie. La apolarea comei(xy) apare ereata graficuui pe axcle cfitora se deseneazt migcarea punctului in forma unei come Send Vite miei pm cont prin shire ps slorilorparametuli ss aaa copper -muanye de culoarea euprluis hot schimbate int: negro-rosu-oran-galbenal fay -schimbare lind (ca cuore curcubeuli) Jet ~ schimbare lind: albast-allyalbasira - verde- galben rosus + spring - nuanje de purpura si eaben; + summer - naan de verde si galben; + winter -auanje de albus si verde; Valoarea implicit a peletel ete et. AANA Wi wy , EAP alll a bode ooh) ) HD Fig. 2.13. Graficl fant in ezataul apical comenzilor: 2) colorbar, si colormap eu paletele bjgray; «bone; Deolorcube: ‘cool: Deapper: hot Byhsv jet: spring: Kummer; Dyer. ‘Comanda grid on, desend gradsrea pe grafic, iar comanda grid off sterge gradarea(v. fig. 2.14)) Fiecare grafic are un til, Titl se sitweaz8 deasupra axel in ‘centr, Titul grafieului se plaseaza eu ajtorl func fe, care are ‘a argument rindulrespetiv in format soring (se ia in apostofe) (55 tile Rezaitatele experiengel ‘Apare figura 2.14, ), 6s1) gridon byte Fig. 2.14. Grafcul funetit in rezultatulapicri funeilor 1) grid on; by le Reutlzareacomentzi site arath ttl nov al graficului, care locuieyte pe cel vec Grafcel, de asemenea, au si clte 0 desciptie pent fiecare axa, care se situeazA in drepul fecirei axe respective. Comenzile ‘label, labels abel servese pentru a arta descriptia la axcle xy si. respeetv, Argumentel lr la fl sunt in forma string: > wlabel(Axa X); jlabel(Axa VY"); zlabel(Axa Reutlizares comenzloralabe,ylabe si zlabeT arta descripia oul a axelor care inlacuest po cea veche Fig. 2.15. Grafiul funetiei n rezultatulaplicii functor: 8) legend: b) xabel, label. 66 entra a deserie eiteva grafice se aplicd comanda legend Inseririle tegendei, uate in apostrofe se indicd in argumentele finetiet legend, ordinea cirora trebuie si eoineidi cu ordinea _ratcelor, Utimul argument indica pozita legendei (implicit ): “1 in afaragraiculi in unghiul din dreapta de sus a ferestreigraficlui 0 se alege pozitia cea mai bund in limitele grafeul, astel ca mai putin si acopere graficele 1 inunghiul din dreapta de sus a praficulut 2 inunghiul din stinga de sus a grafculut 3 in unghiul din stinga de js a graicului Pentru a plasa un obieet de tip text pe grafic putem folosi ‘comanda text, formatul ceia este tx, srg), une x $y sun ‘oordonatele pe axe curente, urmat de textul in format sting iuat fn poste ae a Parametti Horizomaldlignnent si Verticaldlignmem permit de plas text in partes doris fa de punetlinijal zy. Parametrul ‘HorizomalTignment poate primi valrile lft, rigt $i center, e cid parametrul Vericaldlignment poate pri valorile middle, top, cap, hase yi bottom. Valorile implicite ale parametilor sunt ortontlliganent-l 9 YerclAlignmen'= mide (Ste, Paes a dep, Horizon Alignment ig fn comensite sie, sabe, label, label si text pot fi wtilizate lumatoarele arguments, cae fa gaficul mai cite: FontSize, ‘Colo. Valorile eirora fo se indica ca argumentul urmator, despite prin Yirgua, Parametrul color esto 0 matrice din 3 elemente eu valoarea 1 In 0 pnd tat pentru fiecare culoarerogu verde = albus: (RGB ~ Red-Gren-Blue) o‘> ile GrafiefoniSize 14;Color[3 00), [> MabelCAxa X; ontSize12/Colo.5 00), | 5 texl0.5,Funetiacurenta., YontSize,12:Color 5 00) La sererca texului MATLAB oferd posbiltatea de includere a Simbolurlor matematice, literclor greceyti, precum si formatu ‘extului flosind secventeie de caractere TEX le se incep cu simbolul \. Exemple: it ‘nceputul _simboluilor apleeate (ital). Acoladele “" aratainceputul gi try eq ‘semnul mai mic geval \eflareow — sigeat in stinga \vightarow sigeat in dreapta ‘pi ‘constants pi \omega litera greceasea omeza Exemple: Lista tuturor seevenfelor le putt vedea in anexa 2 Peniru a serie textul in dows rinduri se foloseste un abel celular ev mai multe nd (Sepia rand Pentru importarea imaginilor in Microsoft Wont fra pierdere e calitate trebuie de export imaginea fn figer “emt” (Enhanced ‘ctafle, format vectorial) din meniul "FileSave as” a ferestre imaginii. Tot acelagi rezltat putem objine, daca y-om copia tn Clipboard imagines prin meniul "Edit Copy figure” iar pe urma in eb=a) | 2(5)=(L429)fsinony) refi} [ret2a xe[0l] [vNew-> Myfle”. Pe ‘cran va aparea fereastaredactorul Stat practic. Tnainte de lansarea redactorulul intern trebuie de schimbat atalogul(directriul eurent Schimbarea © posibild in fereastra principala a pachetulu MATLAB (fig. 3.1). Indicaree (Settea) cataloguui se’ poate de -schimbareacataloglui curent. Se flosest in sistemele unix, windows. Din englezd "Change current working directory” (CD~yizwlizare cataloguui curent(oumai in MATLAB). 1S vizwalizarea catalogului curent. Se foloseste in sistemele unix Din englezi "List directory ‘PVD - vizulizare eataloguli curent. Din engleza "Print current Working Directory” cat, toate M-figerele care se Cid catalogulcurent este identi ssese in el apar in fereatra Current Directory (ig. 3.2) si pot fi pornite din randul de comanda, sau din redactoral M-fsierelor. ‘usta J ese6 3: jee oie gecr ew gia jeer ie aga ® a Tig. 32. Fereasira Curent Dieciry 3.1. File-functii $i file-programe Limbajul de programare, inclus in MATLAB este dest de simp gi confine minimum necesar pent serierea_ programelor. inainte de a programa in MATLAB tebuie de infeles, 8 toate programele pot fi sau flefuneqi, sau file-programe = ste un fier eu extensia “um, de exemplu "myprog.m”, jn forms text in care sunt insergi operator MATLAB. La apelarea file- programei toate comenzile din ea se executl. SE construim un file- programa, ‘Culegef in redactorl incorporat eareva comenzi de exempt, pentru consrui un era [Exemplu 3.1. Filesfunesa mys jettoouiy rd.on fideCFuncjin exponen) inainte de executarea programului fisieul automat se salveaz8 ‘deoarece oricare M-fl inainte de apelare se re-iteste de pe suport mmemorizat (HDD.CD.Flash). Ulterior redactoru verified catalogul ccurent ~ dacd caialogul curent diferd de eel al fisierului, apare uurmtoarea fereastra (fig. 3.3): i tera nt tne caret eeciy Sonne pan © come naTLA cet rcry © nasarcery oa ip AMAT ae Fig 33. Forest de schimbare a Caren Disco In care MATLAB propune 1) st sehimbe catalogul curent pe ce, in cae se fla program 1s2) catalogul curent si adsuge ca primul Aisierelor din MATLAB, '3) catalogul curent sf adauge ca ultimol in lista de eutare a jeoior din MATLAB, Tita de eautare Pentru exccuta programul in intrgime trebuie de ales tn menial Debug» Run sau de apasat . Pentru exccutarea a unei pli este nevoie de a evidenyia ‘operator necesari pentru executare (cu ajuorul mausul apdsind asta din stinga, sau cu ajutorultastei si cu tastele , <[>, , ) si de ales in-meniul Text Evaluate Selection sau de apsat , Operatoii evidentati se indeplinese ‘consecutiv, casi cum ei ar fi cules in rndul de comand _Dupl ce programa din redacoral interne pstrat in M-fle, de ‘exemplu in myprog.m, pen @ pori din rindul de comands este nevoie de cules numele a Mefisierului (Dir extensie) si de apdsat Enter, adicd de indeplinit ex © comanda MATLAB. (se va Indeplini doar dace seta catalogul cuter) Fle funcile deosebese de file-programe prin aceea ci ele pot avea argumente de intrare si de ieyire, dar toate varabiele ‘cuprinse in file-Funci, sunt locale i nu se vad in mediu de lueru. M- feral, care confine oFile-funci,trebuie sh se Inceap eu un ily dup care se Inscru operatori MATLAB. Til consti din cuvantul function, lists angumentelor de iesce, numele file-funcfet si lista ‘rgumentelr de intrare: ition argument degre Name fancl(arg.de_intrare) Vectra argumentlor de intare (3 separ prin sata sav sire) “fction armen de lsie-Yime_fmearsonot de rae argo dente.) “Aloe, velo argumentslor de xr (se separ pin spaio sau vile tin_[angument. de iepiel armen. de igie?)-Name Sram haar) 6 Tine mnt | ToRe cic e prec in Mr css ae. xemplu 3.2 File-funefia moun - Fanti yaad) epee a Ingocauna pasta filefuneia in Miler numele ciruia coincide cu numele filesunctei. Va convinget, cA catalogul eu fisieral dumneavoastr (in cazl dat mysum.m) este cuent si chemafi funeta mysum din eindul de comands: > eave) Observati e8 operatorul e=ab; in file-functia mysum are la sflrgit ; pentru a opri aparija variabilei locale ¢ tn fereaira de ‘comands, Practie toate funeile pachetului MATLAB sunt filefunetit se pistreazi in Mcfigere cu acelagi nume. Funct sin poate fi chemat prin dou variante: singx) si y°sin(x), In primul az fecultatul se insrie in ans, in al doilea ~ in variabila y. Functia haste mysum se comport Ia fel. Ba mai mult, in calitae de argumente de intrare pot fi masive de dimensiuni egal sau masiv gi rumie ‘A sti 8 seit fle-funotii si file-programe propril este necesar cum Ia programare in MATLAB, Ia fel si ln rezolvarea difertor probleme cu mijloacele MATLAB (in particular, clutarearidcnilor cuajilor, integrarea, optimizarea). S8precdutim un exemplu legat de construireagrafiuluifaneiet_f(x) =e" (sin: +0.1sin( 100%) pe Segmental [0.1]. Programaji file-funcjia myfun pentru caeulul functci f(e). Apelati funtia myn in dependenta de valorile vector x ca argument sisi objneti veetorl valorior respective ale funtiei ”jel functiei f(2) poate fi objinut prin dou metode. Prima metoda const in 1) werea yectorl vaorilorargumentulu, fe eu pasul 0.01 2)erearea vectorluivalorilr funetie 3) chemareafunetci plot le segmentelor: flor mumele it-o fereastd nous graficul \evtorl,elementele etruia sunt margi Ple-funciet [a bf). Consett acum Functied_/(8) eu ajuorl olor Rk ee ae > fplot(myfur'{0.1)) S-a primit graficul care reda exact comportare functiei (fg 34.) Nueestegreu de constut graffeu uneifuneiiparametrice. Fie ct tebuie de constuitgrafieulistroidel x(2)= cos’? (0 ade 1 (0.24), Trebue de determina vectra, api valle hi x00, > yomyfings) (0) de nro in vector xs id oot pr => plotixy) — ‘pi20:2*pij: 7 In rz objnem grafic, pezetat in Figura 3.4 cae mu Se eo este corect, a » Fig. 34. Graficu objnut eu por (a) bor (0) Int-adeve la caleulul valorilor fancied pe segment [0.1] eu pasul 0,01 termenul sin(100- tot impul era 0 si plor a consteuit ma rafcul fantiei f(x), dar al alte funeil Alegerea pasului fied a snaliza functia duce’ la pierderea informatiei esejiale despre comportarea func. In MATLAB exist funetia lor ~ un analog Ia plot, dar eu alegerea automata pasului pentru construire graficui Primul argument in fplor este numele Hlefunete, iar al doilea este 78 Funetia comet ne 8 posibiltaea de a urmarimigearea ppunctului pe taigctorie. Viteza misedrii poate fi schimbat, schimbind pasul uit Analogul 3-D a Tui plor este funefa plot. acd x,y gi sunt tre vector de acecayi lungime, plor3/x3:2) genereaza o linie 3-D Prin punetele eu coordonatele x,y, sz $1 apoi produce o proictie Da aceste lini pe ecran. De exemplu, comenzile de mai jos ereeaaa p rpi/S0:10* pi; >> plotsin()cos(),) | 22 axis square: grid on Analogul 3-D a lui comer este comets. Ea deserie miscarea Punctului ea o comet" pe teaicctoria in spafiu, determinalf de Punetele IX().Y().Z()], Aceast functie are urmaoarea sintaxd comets (X.¥. 2) ~Sarcina Lucrarii nr. 3 1 De seis ile-funtia i de srut grace pe segmentol dat eu ajutorl por (cu pasul 0.05) si fr penta Functia: un | s@)=2sin a Fata Seamer 2 | s0)e2eneersome zeal) ade, prose eto re t lye (oa) a fossa} * 10 xe (0.05, 2 {O° osinate inom " (oa | fa te on ] 3 |r f betel xe(01] ia heer =e xe (Ol) 7 1 iene xe(o. s fone} xe(04l i ort sina = 1 © [yer-aleeh-¥e) aa 11 | rlop=2sie{ refed) rele 7 = —T 18 | f(x)=3)sin30nx|+x° xe [Ol] 7 | soy=sn2e, fi=e -4] xe(oa] 8 Asj=dsint, selon. » re(0l] | a |= 2|sin 20| xe[0.l i [| ey-aiened Ee frown a z 0 Ora aeyeoee) | sEM slo 0I, De seris file-functia 29/9 yi file-funeia, la care parametrit de Inia sunt valoarea paul i namaral iguri De constr grail 22. | f(x)=Ssin(10nx* + 2c0sx) xe[o] traiectoriei plane a punctului material cu ajutorul lui plo’ pentru L- _ a Aiferte valor ale past De constutgaficul eu jatorl Ii come. 23 | f(s)=Ssin(x+10082°) e[0.] aan aE a = 7 HO =i= ant 7 24 | (yn OL ve[0.l] Leese [o.4e] V2seox23er ; a 10) Bintan 2, a 28 | 16) 5einsber panel 2 [w= acort-Beora ~ 26 | s(x)=2et de" xe{0.l] a HO ~9sin Fam oe 5 Ho=9008Lrrteos ee | 27 | F(s)=5fos30es|+3"* re(0.] eae oeezeelo \5 as * [oe -sacen 9 isa 2 | so)=insoray” + | veto.) ; rocren, a 29 | p(2)= {Bee | xelo ez | Besin25e c [2s] | 30. | r(a)=singeyf—arerse] xel0l] : SS 1 |v =n [ose] (it 2eosts 8 [s@et-sine lose] | x(0)=2c081+3cos245 | 9 a | [ode] L [p(ey-2sine=3sinar 8(i)=1(1 e050) * ire [8 Pijeemtioy | Prd | 6 [ode] “4 [0.47] 7 [ote] lw joa) | ” [0.25] 18 | fo] eee 2» Losey ht 4 2 [oz] a Orso [o-] |__| oe) = (et) sine _| 0 sce | > eres Tien * Fem y [el 2 [0.32] 2B [0.34] [> foc [ me © [ficaengey [24THE De ses Mle-finctin ay) left, la cate paraevti de a pews Tam La peal meal pce tpt po EGET] ‘Stoic aot le paul. De cost gate costo tl u : “fose] comets lee o TORO | Varin Tx 7 i [o2"] i “2 Oi (oss) = Teas 2 outs =e sit (0.24) ‘(0)=(@4i)sinars yo) ters aoe esky we 3 [oe] PO aA OGM od sng (= 2h [03] x(0)=2sin(coss); y(@)=re0sF: ro=pooibraooits 0-150? hoes Oe | or} : cor 906s — 2 [ice TO ee : ie oO) = ain ju] oo = atin: = 1 yO =sinrs (<0 Deosr: y(s)=I-sine: la ea | 2? 1.@ets (0.54] | costs o(siorsin(+1)i | gag) ag. [HO =Bewr Rees f = 8 cel i infant); 9) = Bains Fae sas Sina 2 tae | a7Ts()=2esinvs y= [2 os ee sint)s (= 2-cosr [oar] = RO Ih = fees ie [ay Osean vo ss Lucrarea nr. 4. Studiul oscilatillor forfate ale unui corp in prezenta fortei de rezistenta 4.1. Integrarea numerica 4.41, Integrale definite ordinare Integrarea numered este una din aplicile cele ma importante ale pachelului MATLAB, Intezrarea numeri inseamnd a caleula proximati integral ‘peo, aplicnd una din metodele numerice, care sunt multe la namie, Vor splica metoda cusdraturilor, care permite de a caleula inegrale simple si duble prin metoda Tui Simpson sau metoda i Gauss- Lobatto, Cuadratura reprezinid © metoda numerica de a detemnina ‘uprafala sub graicul Funejei p(x), adied integra definith de mai Funetia quad utilizeazi metoda lui Simpson si poate fi mai efectiva end fue de sub integral nu sunt ine sau ind precizia calcul, care se cere, este joash. In MATLABG precizia a fost Fidicat@ pind ta 10°, Functis quad (cuadratura Lobatto utlizeaz’ regula adaptvi a cuadraturii Gauss-Lobatto de ondin foarte inal. fn formulele de mai jos expresia de sub integral fun de abice Se a in forma de functe desripor, de aceia Tn scopurididactce se rotea pein fn + quad(@funa) - toda valoarca numeric a integral definite de a funtia dat fun pe segmental [a,b] + quad(@jfunaibiol) ~ reds valoarea numeric& 4 integrate definite eu preciiarelativa so (valoarea implicit f=.) Se poate de folosit un vector, compus din doud clemente ‘ol [rel tol abs ol] pentrs determina greseals relative $i absolut 89+ quad(@ifumabtolirace) - vedi valoarea numerici a Integral definite si la valoarea trace ne eval eu 7210, construieste un graf, cre arta mersulealeului integral Exemplul 41 De caleuat fe" na ou preizia 10°, Culegem in rindul de comand : >> quad (ERD HITE S) 07183 | De eae fee cu pein 104, Expres ex) ot fe destp desc pens [Seemd@npor ey — e et >> arquad(@sin 0.1.65) E0000 Se poate de format si fletuneile respective gi dele incl in Joe de aun (veri exerpli in paragrail urmitor). 0 4.1.2. Integrale definite duble Fie ea trebuie de calcultintgrala defini dubla Fes yi + dbiquad( fan. inmin nmex:ourminouimas) — caleuleaz’ $i redi valoarea integral duble pent de sub integral funtinner,ower). lomplicit se utlizeaz’ cuadratra. quand, ‘Aci inner este variabilainterioar, care varazA de la inmin pi Ia inmax, iar ower ~ varabilaexterioar, care varia de la owmin pnd la omar. Prim argument este un rind, care descie funtia de sub integral inserierea in apostrofe ‘acum este inadisibil. Exempll 42. SA alettuim mai inti file-functia integrl.m care deserie Fanci = Tnetion y=inieweT Gy), Dy tsi xp+x /(2¥E0919): ‘Atunci caleulul integrate duble de mai sus poate f efectuat in| fetal urmator Fe ul daand(aintel 2p result TRS o4.2. Rezolvarea ecuatillor diferentiale Pentru rezolvarea sistemelor de ecuafiidiferenfale obignite (EDO) in MATLAB exist diferite metode. Ele se numese rezolvator de EDO (solver -rezolvater: ‘© adedS = 0 metods clasic, care se recomand® la ineeputul ‘ncereri rezolvi + ade23 -cdnd proczia care se cree joas, aceasth metod fvantajn vteza de rezovare 4 adel 3 ~asigud.o preciie ina a rezolvi + ade2itb —necdtind la previzia jas, aveast metoda poate fi mai efetiva decat ade 5s ‘adel - se recomands, dacd ded nu asigur’ rezolvares, + ade23s - asigurd o vitezA inalté a caleulului la 0 precizie jJoasta solute. + ade231 ~ metoda trapezalor cu interpolare, objine rezulate une a rezolvarea problemelor care ‘deseriu_sisteme oseilatori cu rezltataproape armonie Toi rezolvatrii pot rezolva sisteme de ecuaii_ de tipul y'oRdy). Rezolvatori adel Ss si ode23t pot rezolva ecuafit de tpul ‘Majy"=Fiiy), unde M se numeste matrices de mast, Rezolvatori fadelSs, ode23s, e231 si ode231b pot rezolva ecustit de tipul May)y"~ Fity). La aplicarea rez0h rilor se folosese urmitoarele nota si regu ‘oF numele figierului EDO, adc fancied iy care rea un vectorcoloand, © tspam -vestor, care detsmina intervalul de integrare (10 ‘final © 0 —veetorul condor iiss © pl pw. parametr arbitrar care se transmit in funciaE (© options ~ argument crest de funcia odese, de obicetpentra| ‘determina greseal relaiva si absolut: 92 > T, ¥— matrcea solujllor, unde fieeare rind corespunde timpuluredat in vectorul-oloand 7; Descriem comenzile pentru a rezolva sisteme de ccuat Aiferenjiale (vom nota prin solver una din metodele numerice posible de rezolvare a EDO ~ oded3: ode23; odel 3, odelSs, fnde23s; ode23r, ode2310) (© [LY]-solver(@Fispany0) - unde in loc de solver se pune ‘aumelefuneteirezalvatoruluiconere,integreazsistemul de cual difereniale de tipal y’=F (ty) pe interval sspan eu ‘onde iniale yO. @F - este dseriptoral fisirului EDO. Se poate de sers 'F"- rindul eare confine numele fisierul EDO. Fiecare rind in masivul de soluti ¥ corespunde ‘impul redat fn vestorul-coloan © [LY] -solver(@Fsspan0.options)~ reds soluie ca si mai sus, dar et parametri determinafi de valorle argumentului ‘opvions adi prcciziarelativa gi absolut respectiva. Implicit ‘componente sunt egal eu 1e-6. © [TM] -solver(@F 1spany0.optionspLp2.)~ red. sole ca ‘mai sus cu parameteisuplimentat p!, p2,.. in mefalal F. Folositi oprins=/), daca nici un fel de parametr nu se dau. Exemplul 43, ‘Trebuie de rezolvatecuafia lui Vander Pol y"=1000(1-y)9*y pe inervalul (in secunde) ¢=[0 3000] cu conditil iitale ¥(0)-2, »(0)=0. Transeriem ecuagia ca. un sistem de doul ecuattdifereniale, notind y = yi r= 1000%(L-9°)9=91, Tnainte de rezovare ebuie de seris sistemul de cual ‘iferenyate in forma de file-unefie EDO. ”feplone e function dat = vap 000) dygt= zeros), 9a column vesoe “aya yeh yt) = 1000*0-y(1Y2)*9C2)0 Soli cu rezolvatoul odes si piel eorespunctor ptf cbjinute, spicing comerzile umitoar: >[ey] = odelSH(avdp 10000 MOO [5 OD Platts i {itle(Soltion OF Van der Pol Equation, mu = 10007; labelCtime 0): labelsolution y 19, In rezulatobginem grafeul, prezentat in figura 4.1.3). a > Figura 4.1. GrafculFuneiet pentru =1000 (a), si =1 (0) Pentru a constr yl si 2 putem aplica comenzile (pent alt occ nts ce Lm apa] function dydt= vaply) dydt= zer0s(2,); a column vector dydt(1)=3@) 3: ddydt2) = 1°(L-y1)2)*9Q)9C0): aoe 1 Solugia eu rezolvatorul adedS si gr ‘objinute, aplicind comenzile umatoat: i corespanzitor pot fi 10 2012 OD tileSolton of Vander Pol Equation, ima= 1 abel(tine 1): | labesotution ype (Obginem figura 4.1, b) ew graficeley = yy iy) =p Incaz general solufia se reduce la urmitoaele 1). Crearea file-funeiei. Independent de aspectul sistemuiui de ecuapi el are forma: iy=solveDEN) it CD Phen OD: M831) Den MOD): Wl (Dey 0) 2), Obginereasolutiei $a graficului insfitor: a => [TY] solver(‘solverDE’, [to tfinal], [y10 y20.. yn] => plowT.Y) nae Vor fi construte prafceley,y2,..gm ea funeii de. {in rezutatobyinem grafcee, care pot finsemnate eu denumii Niomet, ‘Nume2,..NumeN. Aceasta e posibil in dow metode — "mana gi automa sein ge mana a nd se aplic comanda n.d ind el pital sa pete aur aa ‘S€ apast cu tasta din stinga al mausului: :arecare de pe grafic, _adica perches de coordonat s,s seriem eu Fanetia text TRezolvare. Fie hy ~ lungimea arcului nedeformat, y ~ deformatia SS teRIGCTTOD (ITO Dy Netiarwnw 1) % perechen 110 ‘iat a arcului cnd corpal se afla In >> texltG83) 783.2). Meftarrow y2)_% perecea 83 foritia de eshilibru static. Alegem rginea O 8 axei xin accat poziie a entra exemplul 4.3 de mai sus avem urmitoarele rezutate Sorpuui(punctul O coincide eu central (6.42) tmaselor corpuli,cind x este egal cu ‘e10) 51 indreptam axa vertical in jos. ‘Alege originii axe in punctal O ‘este comodfiindcd fat de acest punet ‘oscilaile corpului (deplastrile x) vor fi simeeice: deplasaren maximala in 4jos va f.egalt eu deplasarea maximal insus. Fiex ~ deformatia suplimentara 4 arcului ind corpul efectueaza 0 eplasare arbitari de la povijia de - echlibru. In aceasta povitie asupra = oe orpului actoneaz dou ore: fora de agreutate G si fora elasiok F, Seriem ecuatiadiferemiali a misearit de Figura 43. translate a corplui tn proectie pe axa de coordonate x: Figura 4.2, Sericrea denumiilor praficelor ee wo 4.3. Studiul oscilatillorlibere ade, (Problema 32 in [6 G, = Mg. 91F,=-eor+8,) 2 Alc g ee acserain ceri ere, © ee oeticintl de Arc AB ete suspend de un capa li in petal A oe rete n ae fig. 43) Ponta alungiea Ii co Al ey ebuie aplick an +5.) este deforma tal arb pct Bo saving statics P= 1,6 N. Lat omen at de apt ues 2) in 1) bine Bhat arcull deformat se sspenarA um carp C cu masa Y= Ol Mi= Me —e(r +d, a ps1 se i drum fra iteza initial, Neyland masa arcului, ss ‘eterine ecuafiacinematic8 a migcari corpolui (egea mize Fath de axa x dusi vertical in jos din poviia de echilibru static compa ent a deeming soft seam fra east ‘Miirime cu forja static’ P: = ° ™ P=cAl30=P/al=e 9,6N 96Nim. 4) 96 vvPentru a determina 3, soriem ecuatia (3) pentru povitia de echilibru a compulu, ind ¥=0, #=0, On Me-e3, 24, = Mele o Ultima relate ne permite si reducem in ecuaia (3) Mig eu 8, ‘dupa ce objinem Mit ex o Aceasta este ‘ecuatia difernjala in forma generald. pentru ibereunidimensionale ale unui punct material sau corp. Daci ea origine a axet x ar fi luat un alt punet pe vertical, de exemplu Q,, atuneiecuata ferential (6) ar deveni mai complica Umea etapa matematch de rasivare a acess} cus tere. imp (6 a5 notin (c/ M1) = A Obiner #+er=0 ON) Aceast este forma matematicl a ecuaji (6), cate se numesteeeuaie diferent nar, omogent de oelinul docu oetcien const Solu poate obyina net forme 1. Forma complex Cauim solusia in forma x=) Introducem aceasta expresie in (7), simplificim la e" i obginem cuafa earacterstcd pentru ecutia ditereyiala (7) 0, ® icine creia sunt imaginare s, = ik si, =~i. Solutia generals ecu (7) va fi ve tee, ° unde «sie; sunt constant arbitrare de integrare. Ele se determin inate. Deplasarea x trebuie si fie real. 1, Forma reala. Aplin in (9) formmlele lui Euler -oskiisin kt (10) si intoducem constante noi de irtegrare Ge te)=ets de ay 8 ‘Obyinem soli in forma x =e)eosAr +e sin (2) Constantele noi} si ¢ se determina la fel din condiile nine, da toate maimile i (12) sunt real, ML. Forma comoda in apliciriterehnice. in loe de ¢} si & introducem alte constante de integrare a gi si oinem int +). «ay Oscitapile, care au toe sub aetiunea’ forlei de slasticitte se mumese oscilaft in ae | | libere. Fora de. grewate ‘G determina numaipoziia de echlibru fa de are au toe oscilafile si perioada oscilailor. Noi vedem, ed corpul se mised dup legea sinusotdata. Aste de oscil Figura 4.4 Constantele a si a la fel se determing din condi iniile, dar le au sens fie: a este amplitudinea oscilailor, (kt +) este faa oscilailor, cr este fiva initial, Keste feeventa circular, k=2r/T, unde T este perioada oscilajilor, T=2e/MTe. si mu ‘epinde de condi initial. fn eazul nostra k =L45 Deplasarea x a corpului desfisurata in. timp (graficul io reprezints in eazl general o sinusoid (fig. 4). Xe Din conuijile: end 1, = Sem, #,=0, objinem (1s)de unde rezultt: = 6, =0,05m, £=-0,05c0s14¢m, (19) 4.4, Influenta rezistentel asupra oscilatiilor libere. Oscilatii amortizate Problema 32.83 din [6] © placa cu masa de 100 g, suspendata de arcul AB. in ppuncal fix A, se mgd inte polit unui magnet, Din cauza curenfilor turbionari migearea esto fidnatt deo fort, proportional eu viteza. Forfa de rezistenfl opus migciril est cegaltcu gv N, unde q= 0,001, = viteza in mis, ® = fusul ‘magnet dinte polit N gi. ‘omental nial viteza plicit este egal eu zero si arcu nu est2 Figura 45. intins. Alungrea arcului eu I'm ‘are lo I aetiunea stati a une forfe de 19,6 N, apicate in punetul B, Si se determine migcarea plicii n cazul, cind @ =10V5 Vb (Veber este unitate de masurd a fhuxului magnetic in SD Rezolvare. Placa efectueazi migcare de transl, toate punctele ei se miged 18 fel. Considerim acum punctul B ~ punetul plcli conectat de ar. supra lui asfoneazi tei fore: forfa de greutate G= Mg, forte lation Fi forja de cezistentt R. Forta ® este orientatt opus Vitezei, R=—g@'=—bv, be g* am notat cocficientul de 100 roronaitate. In cazul nostra = 0.5 Nem. Alegem orginea ‘ropertn punctl O, care coincide cu punctul B in pozifia de ecilibra er pulai_(plici) st Hodreptim axa. verical in jos. Ecuaia Sigeomald a mise punctlui B a plicit se va sere sub forma ME=G, +E, +R, o unde G,=Me, F,=-e(x+6,), R,=-by,=-bi, i dei Mix Me—e(e+3,)~be @ #20, Pentru pozitia de echilibra a pli, end vem Mg~5,=0 si ecusjia 2) devine M+ bi +e : ° Inoducem potiile Mf =H, BIM = 2h $i objiem forme ‘matematia a couafci (3) ® Figura 4.6. Osilyile amontizate Repetim procedura de rezolvare din paragraful precedent. Deoarece 14s" si deci h , CNG, Mrep, 2001, Buakowoa, B.Kpyraoe, «Marenaritvecxne naxerst ppaeupeitix MATLAB. Coetazii enpaposanxy, CTI6, Totep, 2001. BH. Kowoweuo, «MATLAB — flute execs. surwnenerni, Bureneaenne, Byes, porpasnupooaen. NwV. Butonin, LA. Lun, D.R. Merkin, Cur de Mecanic& Teoreticd, Vol. 1,2. Ed. Lumina, Chigindu-1993. V, Caraganciu, M. Colpagiu, M. Topa, Mecanica Teoreticd, Chisinau, Stiinta, 1994. ILV. Mescerski,Culegere de probleme la Mecanica Teoretie a. Lumina, Chiginiu-1993. ‘Andrew Knight, «Basis of MATLAB and Beyond, ‘ChapmandHall/CRC, 2000 Patrick Marchand, O.Thomas Holland, «Graphics and GUIs ‘with MATLAB. Third editions, ChapmandHall’CRC, 2003, ‘The MathWorks — MATLAB Tutorial ne 116 ipar Hire ofSet.Tipar RISO Tirgjul S00 ex. Coli de tipar 7.5 Comanda nr. 90 U:TM, 2007, Chisindu, bd Stefan cel Mare, 168, Scotia Redactare gi Fitare a U.TM, 2068, Chisini, st. Stadenfilo, 999