Mamifere:

Mamifere inferioare:
Clasa Mamiferelor, cunoscut ca fiind grupa ai crei reprezentani sunt cei mai
evoluai, are dou caractere eseniale: prezena glandelor mamare (ce secret
lapte) i acoperirea corpului cu pr. Originea acestora este nc
obscur, fosilele semnificative lipsind sau fiind foarte rare. Ceea ce se cunoate
cu siguran este evoluarea lor dintr-un grup de reptile. Acum 200 de milioane de
ani, n perioada Triasic a Mezozoicului au aprut aceste fiine evoluate.
Dimensiunile lor erau reduse (unele de civa cm), erbivore sau frugivore, fapt
relevat din studiul molarilor fosili prevzui cu tubercule. Astfel, grupul primete
numele deMultituberculata. Aceste prime mamifere pstrau numeroase caractere
reptiliene, care au disprut treptat. Multituberculatele se aseamn cu
monotremele. Cangurul este un mamifer marsupial, avnd nlimea de la 0,9 m
pn la 3 m i masa de la 3 kg pn la 150 kg, n funcie de specie i de sex.
Cangurii sunt animale plantigrade. Mai sunt denumii macropozi, ceea ce
nseamn picior mare, din cauza dimensiunilor picioarelor. Astfel, ei folosesc
sincronizat ambele membre inferioare pentru a parcurge o distan terestr
mare. Blana cangurilor poate fi de mai multe culori n funcie de specie: cenuie,
brun, brun-roietic, brun-glbuie, albastr-deschis sau neagr. Cangurii au
foarte bine dezvoltat auzul i vzul.

b.mamifere insectivore:
Crtia (Talpa europaea) este un mamifer insectivor din familia talpide
(Talpidae) adaptat la viaa subteran, spnd n pmnt galerii care formeaz o
reea complicat care converg spre un culcu central. Pmntul din galerii este
scos la suprafa, unde formeaz muuroaiele caracteristice. Este rspndit n
Europa, din Insulele Britanice pn la Munii Urali i Caucaz. Triete i n
Romnia i Republica Moldova. Crtiele triesc oriunde unde solul este adecvat,
cu coninut bogat n humus (n pdurile de foioase, de-a lungul rurilor,
mlatinilor, esurilor, n terenuri cultivate i n cele nelenite, dar i n zonele cu
dune nisipoase, fixate). Are o lungime mic de 115-158 mm (cap + trunchi) i o
greutate de 47-100 g. Poate tri 3-5 ani. Corpul este cilindric i blana neagr
catifelat; membrele anterioare sunt scurte, cu gheare puternice, adaptate
spatului, iar capul este conic, cu bot alungit i ochi foarte mici; pavilionul
urechilor lipsete, iar mirosul i auzul sunt foarte fine.

c.mamifere rozatoare:
oarecele de cas (Mus musculus) este un mamifer roztor sinantrop mic, de
culoare cenuie, cu botul ascuit, care triete pe lng aezrile omeneti, n
gospodriile umane, n construcii industriale, n silozuri, n depozite de furaje, de
produse alimentare i textile, n incinta morilor etc. Construiesc cuiburi cptuite
cu material moale, pe sub stoguri, n magazii, hambare, depozite, cmri, poduri
etc. oarecele de cas este rspndit pe toate continentele i urc la altitudine
pn la 2700 m acolo unde exist construcii umane. n Romnia se ntlnete
subspecia Mus musculus musculus rspndit n toat ara pe lng locuine, de
la cmpie pn n golul de munte. Vara o parte dintre oareci migreaz n
cmpuri deschise, cultivate sau nelenite, fr a ierna aici.

d.mamifere carnivore:
Pisica de cas, pisica domestic sau ma (Felis catus[3] sau Felis silvestris
catus[1]) este
un mamifer din ordinulcarnivorelor, familia Felidae, subfamilia Felinae. Este
alturi de oameni de peste 9500 ani[4] i n prezent este cel mai cunoscut animal
domestic n toat lumea.[5] Pisica domestic este foarte apropiat de pisica
slbatic european (Felis silvestris silvestris), ca i de pisica slbatic african
(Felis silvestris libyca), mpreun formnd o specie unic: Felis silvestris.

Cteodat pisicile care mpart acelai mediu de via pot s se lupte, fiind o
modalitate de demonstrare a abilitilor; poate fi totodat o joac
inofensiv. De asemenea, este i modul stabilirii unei ierarhii ntr-un grup
de pisici sau o cale de atenionare a unei feline cnd ncalc o regul a
grupului. Pentru a fi desprite, pisicilor trebuie s li se atrag aten ia.
Imediat ce s-au desprit, acestea trebuie separate n ncperi separate,
pn cnd nu mai au tendina de a se lupta. Niciodat stpnul nu intervine
fizic n lupta lor, deoarece acesta poate fi zgriat sau mu cat serios.

e.mamifere acvatice:
Focile sunt nottoare foarte iscusite, putnd rmne sub ap timp de 30 de
minute, ajungnd la adncimi de pn la 200 de m. Pe uscat, ele sunt greoaie si
stangace, dar in apa devin agere si au miscari foarte rapide. Focile au corpul
fusiform, tocmai pentru a putea sa inoate mai bine. Au mustati cu fire rare, dar
foarte lungi, si un bot care aduce putin cu cel al unui catel, ceea ce le face
simpatice. Majoritatea raselor traiesc in acele zone maritime apropiate de tarm,
unde gasesc peste din abundenta. Cel mai adesea, focile pot fi intalnite in

regiunile polare si subpolare, insa traiesc si in alte zone, cu o clima mai calda. n
mod normal rmn ns ca. 3 minute sub ap, timp n care vneaz peti, de
exemplu heringi, sardine, lostrie, pltici sau crustacei imolute. n ap vneaz
fiecare separat, numai pe uscat triesc n colonii mici. n general sunt animale
agresive, avnd loc frecvent lupte sngeroase ntre masculi. mperecherea are
loc n ap, mai muli masculi urmrind o femel, care se apr la nceput prin
mucturi. Dup mperechere partenerii se despart. Unele specii de foci triesc
grupate n haremuri. Perioada de gestaie dureaz 11 luni, fiind nscut de regul
un singur pui care are ca. 10 kg i o lungime de 85 cm. El va suge timp de 5
sptmni lapte matern, dup care va fi prsit de mam. Focile triesc n medie
ntre 30 i 35 de ani.

f.mamifere erbivore:
Vaca este un animal domestic membru a
subordinului Ruminantia (rumegtoarele), familia Bovidae i, care face parte din
grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute pentru carne piele i lapte,
precum i ca animale de traciune.
n urma utilizrii frecvente n zootehnie agricultur gospodrie i alimentaie,
animalele din aceast specie au primit denumiri specifice n funcie de sex vrst
i utilizare. Astfel, masculul adult necastrat se numete taur, iar dac este castrat
se numetebou i e folosit ca animal de traciune i pentru carne. Femela adult
se numete vac; femela tnr de 23 ani care nu a nscut nc se
numete junc. Vielul nrcat, pn la doi ani, se numete mnzat. Puiul de
pn la un an se numete viel, indiferent de sex; cel femel se mai numete
i viea.

g.mamifere omnivore:
Porcul domestic (Sus scrofa domesticus sau Sus domesticus) este, alturi
de cine, cel mai vechi animal domesticit de oameni. Se pare c domesticirea lui
s-a produs acum 9000 de ani. n Europa i Orientul ndeprtat, carnea de porc
este preferat de consumatorii de carne. Numrul porcilor domestici este de
aproximativ 961 de milioane capete, din care 190 de milioane n Europa i 489
de milioane n China. Porcul este omnivor, putnd fi hrnit att cu furaje de
origine animal, ct i vegetal. Gestaia la scroafe dureaz 112-114 de zile.
Durata natural de via a porcului este de aproximativ 12 ani (n absena
sacrificrii).

Raspandirea animalelor in diferite zone

geografica:
a.Animalele din tinuturile calde,temperate si
reci:
Spre poli, rareori temperatura se ridica peste punctul de nghe.
Vara,soarele nu apune, iar iarna soarele nu rsare de loc. In ciuda acestor
condiii, aici supravieuiesc multe animale.
Zona rece a emisferei nordice Arctica- este formata din Oceanul Arctic si
pamantul din jur-tundra. In tundra triesc animale,ca:renul, vulpea alba si
iepurele alb.
Regnul este adaptat la mediul de viata: are fir de par goale in interior,
pentr-un a-l izola aerul foarte rece, strat gros de grsime sub piele si copite
mari, marginite cu blana, pentru a umbla prin zpada adnca. In cutarea
hranei face calatorii, in grupuri mari, cam 1 000 km spre nord. Cu reni si boi
moscat tineri se hrnesc lupii, grupai in haite de pana la 20 de membri.
Obiceiuri de hranire.
Hrana preferata a ursului polar, cel mai carnivor dintre ursi, este foca
inelata, care, n ciuda marilor eforturi ale ursului, este cel mai abundent
mamifer mare din regiunea arctica. Hrana ursului polar consta din foca cu
barba, foca de Groenlanda si foca cu gluga, dar la nevoie, mannca
adesea lesuri de morse si de balene. Consuma si pesti si crabi, iar daca
topirea ghetii din timpul verii l obliga sa se retraga spre interiorul regiunii
arctice, el va mnca mamifere mici, rozatoare, pasari si ouale lor. Cnd nu
i ramne altceva, trece la vegetatie - fructe si plante.

Caractere generale ale celenteratelor:

- Hidra de apa dulce, medusa, actinia si coralul sunt animale
acvatice, lebere, fixate, isolate sau coloniale.
- Sunt pluricelulare inferioare (nu au organe).
- Corpul este un polip.

- Cavitatea digestive comunica cu exteriorul printr-un singur

orificiu buco-anal, inconjurat de tentacule.