Alcoolii

Alcoolii sunt substane organice

care conin n molecula lor grupa
hidroxil (-OH) legat de un atom de
carbon saturat. Poliolii conin n
molecula lor mai multe grupe hidroxil
legate de atomi de carbon saturai,
cte una la un atom de carbon.
Denumirea alcoolilor se realizeaz
dup una din regulile:
a) denumirea hidrocarburii
corespunztoare + sufixul "-ol":
CH3-OH (metanol)
CH3-CH2-OH (etanol)
b) indice de poziie care indic poziia
grupei hidroxil n caten + denumirea
hidrocarburii corespunztoare +
prefixul care indic numrul grupelor
hidroxil (di, tri, tetra, etc.) + sufixul "ol":

(1,2,3-propantriol)

(1,2-etandiol)
c) alcool + denumirea radicalului
hidrocarbonat de care se leag grupa
hidroxil + sufixul "-ic":
CH3-OH (alcool metilic)
CH3-CH2-OH (alcool etilic)

Fiind cele mai puternice interaciuni

intermoleculare, legturile de hidrogen
determin puncte de topire i de
fierbere ridicate. Asa se explic de ce
alcoolii au puncte de fierbere ridicate
n comparaie cu punctele de fierbere
ale altor compui organici cu structuri
asemntoare lor. De exemplu,
punctul de fierbere pentru CH3-OH
este +64,7C, iar punctul de fierbere
pentru CH3Cl este -23,7C.
La temperatur obinuit, alcoolii
inferiori sunt substane lichide.
Alcoolii inferiori sunt substane
miscibile cu apa, adic se dizolv n
ap n orice proporie, deoarece ntre
moleculele lor i moleculele apei se
formeaz legturi de hidrogen.
Solubilitatea alcoolilor n ap scade cu
mrirea catenei i crete cu creterea
numrului de grupe hidroxil.

Proprieti fizice
Moleculele alcoolilor se caracterizeaz
prin prezena legturilor (punilor) de
hidrogen, reprezentate mai jos:

Metanolul sau alcoolul metilic (CH3OH) este un lichid incolor, volatil, cu

miros specific, miscibil cu apa. Este
toxic pentru organismul uman:
consumat n cantiti mici provoac
orbirea, iar consumat n cantiti mari
provoac moartea, doza letal fiind de
0,15 g/kg corp. Este utilizat ca
dizolvant pentru grsimi, lacuri i

vopsele, la fabricarea aldehidei

formice folosite n cantiti mari la
obinerea unor materiale sintetice sau
colorani.
Etanolul sau alcoolul etilic (CH3-CH2OH) este un lichid incolor, cu gust
arztor i miros specific, miscibil cu
apa. Este cunoscut, apreciat i
preparat din cele mai vechi timpuri.
Sucurile dulci din fructe fermenteaz
sub aciunea microorganismelor din
drojdia de bere (Saccharomyces
cerevisiae), conducnd la alcool etilic:
C6H12O6 (glucoz) -> 2 CO2 + 2
C2H5OH (etanol)
Procesul descris de reacia de mai sus
se numete fermentaie alcoolic.
Consumat n cantiti mici, sub forma
buturilor alcoolice, este un excitant al
sistemului nervos. Consumat n doze
mari este toxic.
Se oxideaz aerob, sub aciunea
enzimelor produse de unele bacterii, la
acidul acetic. Procesul se
numete fermentaie acetic i ajut
la obinerea oetului alimentar din vin:
CH3-CH2-OH + O2 -> CH3-COOH +
H2O
Glicerina (sau 1,2,3-propantriol sau
glicerol) este un lichid cu consisten
siropoas, incolor, inodor, cu gust
dulce i solubil n ap. Industrial, se
obine din propen.
Este folosit ca dizolvant n cosmetic,
n medicin, la fabricarea spunurilor,
la prepararea lichidelor antigel, la
fabricarea unor rini sintetice etc. O
utilizare important a glicerinei este
ca materie prim pentru obinerea
dinamitei. Prin esterificarea glicerinei

cu acid azotic se obine trinitratul de

glicerin, numit impropriu i
nitroglicerin.
Alcoolii sunt folosii la scar larg n
industrie i tiin, drept reactani,
solveni combustibili. Etanolul i
metanolul pot arde crend mai puine
substane nocive dect benzina sau
motorina. Datorit toxicitii sczute i
capacitii de a dizolva substane
nepolare, etanolul este folosit deseori
ca solvent n medicamente, parfumuri
i esene vegetale, precum vanilia. n
sinteza organic, alcoolii apar deseori
ca intermediari adaptabili.

Etanolul este, de asemenea, folosit

frecvent n buturi dup fermentaie
pentru a evidenia aromele sau pentru
a induce intoxicarea euforic numit
"beie". Utilizarea etanolului pentru
acest scop este interzis n unele
jurisdicii. n asemenea cazuri de
consum, alcoolul este un drog
psihoactiv, cu un potenial imediat de
supradoz, otrvire i dependen
fiziologic (tiut ca alcoolism).
Alcoolismul a devenit una dintre cele
mai comune cauze de dependen
(poate dup cafein) din lume.
Dependena fiziologic cauzat de
alcoolism nseamn c persoana
dependent trece prin sevraj (sub
forma unei dureri de cap cunoscut ca
"mahmureal," unei anxieti
crescute, tiut ca "friguri" i oboseal
sau probleme cu somnul) la ncetarea
sau descreterea folosirii.

ACIZII CARBOXILICI

Acidul acetic este un bun solvent

utilizat frecvent la dizolvarea
rasinilor si a uleiurilor esentiale.

Acizii carboxilici sunt compusi

organici cere contin in molecula
grupa functionala carboxil,-COOH.
Acestia se denumesc prin
prefixarea cu termenul acid si
adaugnd sufixul oic la numele
hidrocarbuII corespunzatoare
-Dupa natura radicalului :
~Acizi saturati :
Acid formic sau acid metanoic
Acid acetic sau acid etanoic
Acid propilic/propionic sau acid
propanoic
~Acizi nesaturai:
Acid acrilic sau acid propenoic
Acid crotonic sau acid 2-butenoic
Formula generala a acizilor
carboxilici este R-COOH, unde R
este un radical alifatic sau
aromatic.

Acid formic

Acidul Acetic:

Acid acetic este denumitea uzuala

a acidului etanoic , CH3-COOH.El
este cunoscut si folosit din cele mai
vechi timpuri sub numele de
otet,deoarece constituie
componentul majoritar al lichidului
obtinut prin fermentatia naturala a
vinului si numit otet de vin
Propietati fizice:
-acidul acetic este un lichid incolor
cu miros patrunzator si iritant.
Acidul acetic pur (anhidru) se
numeste acid acetic glacial datorita
aspectului de gheata al cristalelor
formate la temperatura camerei. n
solutii diluate (3% - 6%) se
numeste otet si se foloseste n
alimentatie.

Acid formic 85%

Nume IUPAC
Acid formic
Alte denumiri

Acid metanoic
Identificare

Numr CAS

64-18-6

Informaii generale
Formul chimic

CH2O2

Mas molar

46,03 g/mol
Proprieti

Densitate

1,22 g/cm3

Starea de agregare

lichid

Punct de topire

8 C

Punct de fierbere

101 C (se
descompune)

Solubilitate

bun n ap, etanol

i glicol

Formul chimic

C2H2O4

Presiunea vaporilor

28 hPa

Mas molar

90,03 g/mol

Alte denumiri

acid etandioic
Identificare

SMILES[arat]

Numr CAS

[144-62-7]
Informaii generale

Reglementri europene

Proprieti
Densitate

1,77 g/cm3

Punct de fierbere

157 C (sublimeaz)

Aciditate (pKa)

1,27
4,27

Coroziv,
NFPA 704

NFPA 704

Sunt folosite unitile SI i condiiile de temperatur i presiune

normale dac nu s-a specificat altfel.

Acidul Oxalic
Acid oxalic

Sunt folosite unitile SI i condiiile de temperatur i presiune

normale dac nu s-a specificat altfel.

Acidul oxalic (denumire IUPAC: acid

etandioic, formula H2C2O4) este un
acid dicarboxilic cu structura (HOOC)(COOH). Datorit unirii celor dou
grupe carboxil, acesta este unul dintre
cei mai tari acizi organici. Este, de
asemenea, un agent reductor. Anionii
acidului oxalic, ca i srurile i esterii,
sunt cunoscui sub numele de oxalai.
Radicalul oxalilAcidul oxalic are un rol
metabolic
important
datorat
radicalului oxalil prezent n compui ca
acid oxalilacetic sau acid oxalilsuccinic
ce iau parte la metabolismul energetic
prin ciclul Krebs.
Toxicitate
Acidul oxalic i oxalaii sunt acizi slab
nefrotoxici care sunt prezeni din
abunden n multe plante, cele mai
notabile
fiind
spanacul
slbatic
(Chenopodium album), revent i
mcri (Rumex acetosa). Acidul oxalic
irit membrana intestinelor cnd este
consumat i poate fi fatal n doze mari.
Doza semiletal pentru acidul oxalic
pur este de aproximativ 375 mg/kg de
greutate corporal [necesit citare],
sau circa 25 g pentru o persoan de
65 kg[necesit citare]. Acidul oxalic
poate fi prezent n organism i prin
consumul unei alte toxine, etilen glicol
(n general cunoscut sub numele de
antigel),
deoarece,
de-a
lungul
timpului, organismul transform etilen
glicolul n acid oxalic. Acidul oxalic din
organism poate fi sintetizat i prin
metabolismul fie a acidului glioxilic fie
a acidului ascorbic (vitamina C)
nefolosit, care este o boal grav
pentru persoanele care iau supradoze
de suplimente de vitamina C.
Mncrurile
care
conin
concentraii mari de acid oxalic n ele
sunt (n ordine descresctoare): hrica,
carambola, piperul negru, ptrunjelul,
seminele de mac, reventul, spanacul,
gulia, banana, cacaoa, ciocolata,
majoritatea
nucilor,
majoritatea
fructelor de pdure i fasolele. n cazul

reventului, singura parte comestibil

este tulpina, deoarece rdcina i
frunzele conin cantiti periculoase de
acid oxalic. Senzaia de nisip care
apare n gur atunci cnd se mnnc
deserturi de lapte cu revent este
cauzat de precipitarea oxalatului de
calciu. Deci i cantiti infime de acid
oxalic pot distruge caseina din
produsele lactate.
Frunzele de ceai (Camellia sinensis)
sunt cunoscute pentru una dintre cele
mai mari concentraii de acid oxalic
coninut n ele n comparaie cu alte
plante. n orice caz, infuziile care se
prepar din acestea conin doar
cantiti mici de acid oxalic pe porie,
i asta datorit numrului mic de
frunze folosit pentru preparare.

GENERALITATI ACIZI GRASI

Acizii grasi se gasesc in grasimi,
acestea fiind in fapt esteri ai glicerinei
cu acizii grasi. Gliceridele cu acizi grasi
nesaturati genereaza grasimi lichide,
iar gliceridele cu acizi saturati
genereaza grasimi solide.

mamifere terestre (de exemplu in

seul de oaie) si in grasimile unor
plante tropicale (de exemplu untul
de cacao).
SAPUNURI

Gliceridele, care sunt esteri ai

acizilor grasi cu gilcerina, au
drept proprietate chimica
principala
reactia
de
hidroliza. In urma acestei
reactii chimice se reface
structura glicerinei si in cazul
in care procesul are loc in
mediu bazic se vor obtine
sarurile acizilor grasi. Daca
hidroliza are loc in prezenta
NaOH se obtin sarurile de
sodiu
ale
acizilor
grasi
respectivi. Aceste saruri sunt
SAPUNURI.
Sapunul de Na este solid, cel
de potasiu este lichid si
ambele sunt solubile in apa.
In solutie apoasa sapunurile
sunt ionizate:

Acesti acizi grasi au urmatoarele

caracteristici:
A) sunt monocarboxilici
B) au catena liniara
C) au in molecula numar mare si par
de atomi de carbon
D) pot fi saturati sau nesaturati

Dintre toti acizii din grasimile

naturale, ACIDUL OLEIC este
cel mai raspandit. El contine
in molecula o dubla legatura
si are urmatoarea formula de
structura plana:
CH3 - (CH2)7 CH = CH (CH2)7
COOH
In foarte multe grasimi,
acidul oleic reprezinta mai mult de
jumatate din cantitatea totala de
acizi grasi si numai in putine
grasimi el apare in proportie mai
mica de 10 %.
Din nici o grasime studiata
pana acum acidul oleic nu lipseste
complet.
Acidul palmitic este un acid
gras saturat cu formula de
structura plana:
CH3 (CH2)14 COOH
Este un acid aproape la fel de
mult raspandit ca si acidul oleic. In
foarte multe grasimi se gaseste in
proportie de 15 50 %.
Acidul stearic este un acid
gras cu formula de structura
plana:
CH3 (CH2)16 COOH
Acest acid gras apare in proportie
mare (25 % sau peste 25 %) numai
in grasimile de rezerva ale unor

Na

R COO NaR COO

Structura anionica rezultata

(R COO ) prezinta doua
parti net distincte din punct
de vedere al comportarii lor
fata de apa:
- Radicalul alchil R - care prin
natura sa este insolubil in
apa si reprezinta partea
hidrofoba;
- Gruparea COO care are
desigur afinitate fata de apa;
Prezenta simultana a celor
doua caracteristici contrare
confera sapunului proprietati
tensioactive, proprietate de a
modifica
tensiunea

superficiala a lichidelor si
reflectata prin capacitatea de
spalare.