1

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR
DIN MEDIUL COMUNITAR

RAPORTUL PENTRU
SĂNĂTATE ŞI MEDIU
2019

Material efectuat prin Programul National de Monitorizare a Factorilor

Determinanti din Mediul de Viata si Munca

CNMRMC
 2

Multumim tuturor colaboratorilor din Ministerul

Sanatatii, Institutul National de Sanatate Publica-
Sectiile de Sanatate in Relatie cu Mediul si
Directiile de Sanatate Publica Judetene si a
Municipiului Bucuresti si apreciem efortul depus
pentru indeplinirea tuturor obiectivelor mentionate
in acest raport.

Tehnoredactare:
Nicoleta Suciu
CNMRMC
 3

CUPRINS

 DOMENIUL PROTEJAREA SANATATII SI REVENIREA IMBOLNAVIRILOR

ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA

CALITATEA APEI DISTRIBUITE IN SISTEM CENTRALIZAT IN ZONELE DE 7

APROVIZIONARE MARI
Adriana Cârlan, Anca Tudor, Cătălin Alexandru Staicu

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE 17

Ioana-Rodica Lupşa

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI DE FÂNTÂNĂ ŞI A APEI ARTEZIENE DE 24

UTILIZARE PUBLICĂ
Oana Iacob, Ioan Chirilă, Lidia Rusu

MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE DECÂT APELE 27

MINERALE NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR
Antonia Orban

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE DISTRIBUITE ÎN SISTEM 30

CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE MICI
Edit Vartic, Marta Bajureanu, Mariana Vlad, Carmen Tulbure

PROGRAM DE EVALUARE A COMPETENTEI TEHNICE A LABORATOARELOR 38

AFLATE IN RETEAUA MINISTERULUI SANATATII CARE EFECTUEAZA
MONITORIZAREA CALITATII APEI POTABILE, PRIN INCERCARI DE
COMPETENTA (PROFICIENCY TESTING)
Liliana Neagu; Andreea Cristina Donise

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN AERUL 43

AMBIANT ÎN MEDIUL URBAN
Andra Neamțu, Angelica Marilena Voinoiu

SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU SĂNĂTATEA 50

UMANĂ
Irina Tanase

MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACCIDENTALE CU MONOXID DE CARBON, 55

BĂUTURI ALCOOLICE, CIUPERCI, DROGURI/ŢIGĂRI SAU ALTE PRODUSE
CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CATEGORIA PRODUSELOR CHIMICE
Gabriela Albu

SUPRAVEGEREA PRODUSELOR BIOCIDE 58

EVALUAREA ACTIVITĂȚII BACTERICIDE ȘI LEVURICIDE A ANTISEPTICELOR
ȘI DEZINFECTANTELOR CHIMICE DIN CATEGORIA TP 1
Liliana Neagu; Luminita Minea

CNMRMC
 4

MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR REZULTATE 59

DIN ACTIVITATEA MEDICALA
Oana Curea, Madalina Constantin, Ana-Maria Bratu

 DOMENIUL PRIVIND PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA

IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE RADIATIILOR IONIZANTE

MONITORIZAREA RADIOPROTECȚIEI PACIENTULUI ÎN EXPUNEREA 70

MEDICALĂ LA RADIAȚII IONIZANTE ÎN ANUL 2019
Olga Gîrjoabǎ

SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PROFESIONALE LA RADIAŢII IONIZANTE A 77

PERSONALULUI MEDICAL
Anca Sorescu

SUPRAVEGHEREA NIVELURILOR DE REFERINȚĂ ÎN DIAGNOSTIC ÎN 79

EXPUNERILE MEDICALE LA RADIAȚII IONIZANTE - ANUL 2019
Olga Gîrjoabǎ

SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE ȘI ALIMENTULUI 83

CONFORM RECOMANDĂRII 2000/473/EURATOM
Teodora Dan

SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ŞI 89

EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE
Edda Prodan, Rita Burkhardt

SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JURUL 91

OBIECTIVELOR NUCLEARE MAJORE
Cristina May

 DOMENIUL PRIVIND PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA

IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE
MUNCA

ELABORAREA MODELULUI DE RAPORT DE MEDICINA MUNCII CA 98

INSTRUMENT DE COLECTARE STANDARDIZATĂ A DATELOR PRIVIND
SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR CU RISC DE EXPUNERE LA AGENȚI
CANCERIGENI –LOTUL 1
Dana Mateș

EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE SI NEIONIZANTE 105

Felicia Steliana Popescu, Lavinia Delia Călugăreanu, Violeta Calota

MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE ŞI A 108

ABSENTEISMULUI MEDICAL PRIN BOALĂ PROFESIONALĂ
Lavinia Delia Călugăreanu, Felicia Steliana Popescu

CNMRMC
 5

 DOMENIUL PRIVIND PROTEJAREA SANATATII PUBLICE PRIN

PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC
ALIMENTARI SI DE NUTRITIE

SUPRAVEGHEREA STĂRII DE NUTRIŢIE ŞI A ALIMENTAŢIEI POPULAŢIEI 115

Mariana Vlad, Horaţiu Zăpîrţan

MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI 132

Ana Maria Fárr

MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE 134

Gabriela Gârban, Ioana Lupşa, Liliana Sîrb, Felicia Toartă

MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII 2019 137

Cristina Otilia Cîmpeanu

MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE, MINERALE ŞI 138

ALTE SUBSTANŢE
Gabriela Gârban

MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE 142

MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU CONSUMUL 146

UMAN
Daniela Nuta

EVALUAREA RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR 148

DESTINATE UNOR GRUPURI SPECIFICE
Mariana, Raluca Simina Motioc, Nicoleta Adela Muntean, Călina Creța, Daniela M

ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII ALIMENTARE DIN 181

ROMÂNIA
Rodica Ferezan

EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE CARE VIN IN CONTACT 184

CU ALIMENTELE
Gabriela Cilincă, Oana Copoiu, Elena Luca, Florentina Batalu, Cornelia Fofig,
Georgeta Botin

INDEX AUTORI 187

CNMRMC
6

CNMRMC
 7

CALITATEA APEI DISTRIBUITE IN SISTEM CENTRALIZAT IN ZONELE

DE APROVIZIONARE MARI

Dr. Adriana Cârlan, dr. Anca Tudor, Analist IT Cătălin Staicu

Pentru anul 2019, numarul total de zone de aprovizionare cu apa ce deservesc o

populatie aprovizionata mai mare sau egala de 5000 de locuitori si/sau cu un volum de apa
furnizat mai mare sau egal de 1000 m3/zi, a fost de 343 de zone.

Pentru anul 2019, dintr-un total de 20.619.553 de persoane rezidente pe teritoriul

Romaniei, 11,132,108 de locuitori sunt aprovizonati la zonele mari de aprovizionare cu apa.

Pentru anul 2019, volumul total de apa exprimat in m3/zi a fost de 2.251.431 m3/zi
respectiv 821.772.315 m3/an.

CNMRMC
 8

Procentual, sursele de apa sunt distribuite astfel:

 Profunzime: 36.55%
 Suprafata: 61%
 Ape filtrate prin banc 2.43%
 Reincarcare artificiala a acviferului 0.01%

Numarul zonelor mari de aprovizionare cu apa in sistem centralizat in Romania are un

trend oarecum crescator, pornind din anul 2011 cu un numar de 298 ZAA si ajungand in anul
2019 cu un numar de 343 de ZAA.

Numarul total de analize efectuate pentru parametrii monitorizati in anul 2019 a fost
de: 1.683.561 (numar compus din analize efectuate in monitorizare de audit si monitorizare de
control pentru parametrii de calitate ai apei potabile incluși în Anexa nr. 1 a Legii nr. 458/2002
privind calitatea apei destinată consumului uman, republicată, cu modificările și completările
ulterioare).

CNMRMC
 9

Cele mai multe analize efectuate pe an au fost in Judetul Dolj (cu un numar de 523.356
analize efectuate) urmat de municipiul Bucuresti (cu un numar de 234.558 analize efectuate).
Judetul Total analize efectuate – anul 2019
Alba 16887
Arad 8575
Arges 64190
Bacau 97452
Bihor 29003
Bistrița-Năsăud 84553
Botosani 18721
Braila 10249
Brasov 36863
București 234558
Buzau 10525
Calarasi 24196
Caras-Severin 24112
Cluj 47606
Constanța 19472
Covasna 69118
Dambovita 18838
Dolj 523356
Galati 12926
Giurgiu 2738
Gorj 3873
Harghita 14641
Hunedoara 21888
Ialomita 5169
Iași 21513
Ilfov 9346
Maramureș 13070
Mehedinţi 11092
Mureş 39093
Neamț 30864
Olt 7866
Prahova 23024
Salaj 18600
Satu Mare 13445
Sibiu 7746
Suceava 28949
Teleorman 4941
Timis 7191
Tulcea 2495
Vâlcea 23453
Vaslui 13450
Vrancea 7914

CNMRMC
 10

Numarul total de parametrii monitorizati pe judet a fost in anul 2019, dupa cum urmeaza
Nr.parametrii Nr.parametrii
Judet monitorizati Judet monitorizati
Alba 37 Harghita 26
Arad 50 Hunedoara 50
Arges 45 Ialomita 53
Bacau 34 Iași 57
Bihor 38 Ilfov 27
Bistrița-Năsăud 48 Maramureș 43
Botosani 37 Mehedinţi 54
Braila 39 Mureş 29
Brasov 35 Neamț 30
București 57 Olt 27
Buzau 31 Prahova 46
Calarasi 44 Salaj 40
Caras-Severin 30 Satu Mare 30
Cluj 51 Sibiu 52
Constanța 30 Suceava 33
Covasna 26 Teleorman 20
Dambovita 42 Timis 26
Dolj 28 Tulcea 39
Galati 41 Vâlcea 30
Giurgiu 17 Vaslui 37
Gorj 21 Vrancea 39

Gradul de conformare a parametrilor de calitate ai apei potabile la valorile

stabilite în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile republicată, cu modificările
și completările ulterioare, pentru anul 2019

CNMRMC
 11

Județele care nu apar in graficele de mai jos nu au înregistrat neconformități pentru

parametrii ilustrați.

CNMRMC
12

CNMRMC
13

CNMRMC
14

CNMRMC
15

CNMRMC
16

CNMRMC
 17

Măsuri de remediere
Măsuri întrprinse de direcțiile de sănătate publică județene:
 informarea operatorului de apă asupra analizelor neconforme,
 recomandări privind creșterea frecvenței de prelevare si analiză pentru
parametrul/parametrii neconformi,
 recomandări privind informarea populației,
 notificarea inspecției sanitare,
 acțiuni de inspecție cu aplicarea de sanctiuni.
Măsuri întreprinse de operatorii de apă:
 remedierea disfuncționalităților identificate și/sau semnalate,
 îmbunătățirea tratării,
 infomarea populației.

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE

Responsabil: CRSPT - dr. Ioana-Rodica Lupşa

1.Scopul proiectului
Protejarea sănătăţii populaţiei prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din
apele de îmbăiere.
2.Obiective specifice:
-monitorizarea calităţii apei de îmbăiere (inspecţie şi analize) din zonele amenajate şi
neamenajate de pe teritoriul României;
-evaluarea calităţii apei de îmbăiere din zonele amenajate şi neamenajate de pe teritoriul
României;
- evaluarea existenţei unor posibile riscuri de îmbolnăvire prin activitatea de îmbăiere în zonele
amenajate şi neamenajate de pe teritoriul României;
-raportarea la CE a calităţii apei de îmbăiere din zonele amenajate de pe teritoriul României;

CNMRMC
 18

-elaborarea raportului naţional privind evaluarea calităţii apei de îmbăiere zonele amenajate şi
neamenajate de pe teritoriul României.
3.Legislaţie
Obligaţia României, ca stat membru UE, de a raporta anual la CE calitatea apei de îmbăiere din
zonele naturale de îmbăiere, conform legislaţiei:
- HG nr. 88/2004;
- Legea apelor nr. 107/1996;
- HG nr. 546/2008, modificată şi completată cu HG nr. 389/2011;
- Ord. MS nr. 1030/2009, modificată şi completată cu HG nr. 251/2012;
- Ord. MS nr. 183/2011 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare și evaluare
a zonelor de îmbăiere..
4.Metodologie
DSP-urilor teritorale, în prima etapă, înaintea începerii sezonului de îmbăiere, au desfăşurat
activitatea de identificare a zonelor de îmbăiere naturale amenajate (autorizate şi neautorizate)
şi a celor neamenajate, cu localizarea lor geografică (consemnarea coordonatelor GPS a fiecărei
zone de îmbăiere identificate), conform unor machete preformate transmise. Zonele identificate
au fost evaluate şi inspectate conform anexei 1 din HG nr.88/2004, cu stabilirea duratei
sezonului de îmbăiere, cât şi a numărului de persoane care utilizează zona în sezonul de
îmbăiere. Apoi, s-a stabilit calendarul de monitorizare a calităţii apei de îmbăiere pentru fiecare
zonă naturală de îmbăiere amenajată şi neamenajată, punctele de prelevare a probelor de apă,
frecvenţa recoltărilor. Datele din activităţile de mai sus trebuiau transmise până la data de 15
mai 2019 la CRSP Timişoara. Calendarul recoltărilor a fost transmis MS pentru a fi postate pe
site.
În etapa a doua - 1 iunie – 15 septembrie 2019, s-au desfăşurat activităţile de recoltarea de probe
de apă din punctele stabilite şi efectuarea determinărilor indicatorilor microbiologici şi fizico-
chimici conform calendarului stabilit. DSP Constanţa şi Tulcea au postat datele monitorizărilor
pe site-urile proprii şi le-au transmis către CRSPT.
În etapa a treia - 15 septembrie – 15 octombrie 2019, DSP-urile teritoriale care au identificat
zone de îmbăiere naturale pe teritoriul lor (conform machetelor indicate), au transmis datele
obţinute în urma monitorizării zonelor naturale de îmbăiere către CRSP Timişoara.
Înainte de data de 15 mai 2019 CRSP Timişoara a întocmit şi transmis INSP şi MS lista cu
zonele naturale de îmbăiere amenajate, identificate, cât şi calendarul de monitorizare a calităţii
apei de îmbăiere.
În perioada 15 octombrie – 31 decembrie 2019 s-a realizat baza de date privind calitatea apei
de îmbăiere din zonelor naturale de îmbăiere amenajate şi a fost postată pe site-ul EIONET.
Activitatea de elaborare a raportului naţional anual privind calitatea apelor din zonele naturale
de îmbăiere amenajate şi neamenajate a continuat şi în primele trei luni ale anului 2020, cu
identificarea de neconformităţi specifice domeniului şi a propunerilor de măsuri în vederea
eliminării riscurilor posibile şi a evitării posibilului impact asupra sănătăţii populaţiei ţintă.
5.Rezultate și discuții privind zonele de îmbăiere raportate de către DSP-urile teritorale
Pentru sezonul de îmbăiere 2019 (1 iunie – 15 septembrie) 11 DSP-uri teritoriale au raportat
prezenţa de zone de îmbăiere.
Inventarierea zonelor naturale de îmbăiere a decelat pe teritoriul României un număr de 80
zone. Dintre acestea 50 zone de îmbăiere au avut o monitorizare conformă ca frecvență și valori
determinate și se situează în județele Constanța și Tulcea, astfel, fiind declarate ca zone de
îmbăiere la Comisia Europeană (CE). Pe lângă acestea s-au mai identificat 23 zone de îmbăiere
(tabel 1) pe teritoriul României.
În continuare, aceste două categorii de zone vor fi tratate separat.

CNMRMC
 19

5.1. Zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE (tabel 1).
Tabelul nr. 1
Nr. Calitatea apei –
Nr Denumirea zonei de
judeţ zone Tip de apă Tip zonă indicatori
crt imbăiere
i microbiologici
1 Călăraşi 1 Plaja Mare Calarași Râu -Bratul
SC LAZY GARDEN Borcea al amenajată, VO 2 probe
SRL Fluviului autorizată VG 1 probe
Dunarea
2 Plaja Podul 4 - Râu -Bratul
Călărași Borcea al amenajată, VO 3 probe
Fluviului autorizată VG 2 probe
Dunarea
2 Constanţa 1 Vadu apă de mare neamenajată VO - 9 probe
2 Corbu apă de mare neamenajată VO - 9 probe
3 Covasna 1 Lacul Moacșa –
Lac de neamenajată,
Padureni Zona VG 8 probe
acumulare neautorizată
Moacsa
2 Lacul Moacșa –
Lac de neamenajată,
Padureni Zona VG 8 probe
acumulare neautorizată
Padureni
3 Lacul Reci neamenajată,
lac VG 8 probe
neautorizată
4 Dolj 1 Bașcov râu neamenajată NU- 4 probe
5 Harghita 1 Lac de agrement VG doar 5 probe
RUGĂNEȘTI – (fără probă din
comuna Simionești, Lac de presezon)
neamenajată
sat Rugănești acumulare (sezon îmbăiere
doar 15 iunie – 25
august)
2 Lac acumulare VG doar 4 probe
ZETEA, comuna (fără probă din
Zetea presezon)
lac neamenajată
(sezon îmbăiere
doar 15 iunie – 25
august)
6 Ialomiţa 1 Lac Amara - Plaja VO doar 8 probe
Mircesti (fără probă din
lac, apă amenajată,
presezon)
sărată autorizată
Câte 1 probă în
postsezon
2 Lac Amara - Plaja VO doar 8 probe
Splendid Beach (fără probă din
lac, apă amenajată,
presezon)
sărată autorizată
Câte 1 probă în
postsezon
3 Lac Amara – Plaja VO doar 8 probe
Zorilor (Lebada) (fără probă din
lac, apă
neamenajată, presezon)
sărată
Câte 1 probă în
postsezon
7 Ilfov 1 Lac Buftea lac neamenajată VO doar 3x2 probe

CNMRMC
 20

2 Lac Clinceni –
lac neamenajată VG doar 3 probe
complex Belvedere
3 Lac Snagov VG 3 probe la Vila
23
lac neamenajată NU- 3 probe Pod
Tâncăbești Hotel
Mirage
8 Olt 1 “La Baraj” NU - 1 proba
Loc. GRADINARI presezon
Râul Olt neamenajată
Plăcuțe avertizoare cu
scăldatul interzis
2 “Rau OLT-Mal NU - 1 proba
stang” Râul Olt neamenajată
presezon
MILCOV Plăcuțe avertizoare cu
scăldatul interzis
9 Satu-Mare 1 Lac Balastiera, VG doar 6 probe
comuna Apa SC Apa Lac (lipsesc probele din
neamenajată
Nord –Vest SRL balastieră presezon și 1 probă
din iunie)
2 Lac balastiera
VG doar 6 probe
”Iojib”, comuna
Lac (lipsesc probele din
Medieșul Aurit; SC neamenajată
balastieră presezon și 1 probă
Agro Prod Turism
din iunie)
SRL
3 Lac Mujdeni, VG doar 6 probe
comuna Orașu Nou - Lac (lipsesc probele din
neamenajată
Primaria balastieră presezon și 1 probă
din iunie)
10 Tulcea 1 Plaja Sfintu –
apă de mare neamenajată VO doar 1 probă
Gheorghe
2 Plaja Sulina apă de mare neamenajată VO doar 1 probă

Legenda: VG = rezultatele se încadrează la valorile ghid; VO= rezultatele se încadrează la valorile obligatorii; NU = rezultatele nu se
încadrează nici la valorile obligatorii

DSP-urile județelor nemenționate în tabelul nr. 1 au raportat faptul că pe teritoriul județului lor
nu au identificat zone de îmbăiere.
DSP București, care în anii anteriori au inventariat și monitorizat apa din salba de lacuri: Lac
Griviţa -Straulesti, Lac Baneasa, Complex Apa Nova, Complex Radet, Strand Floreasca,
Strand Cutezatorii, Strand Studentesc, au raportat telefonic faptul că aceste lacuri au fost
secate în anul 2015 pentru a putea permite lucrările de amenajare și igienizare, dar nu s-au
finalizat în anul 2019, astfel că nu s-au declarat ca zone de îmbăiere. Pentru anul 2019 nu s-au
raportat ca zone de îmbăiere.
5.2. Zonele raportate la CE
Rezultatele monitorizării calităţii apei de îmbăiere prezentate la capitolul anterior relevă faptul
că doar în judeţul Constanţa (48) şi Tulcea (2) există zone monitorizate cu o frecvenţă corectă
şi sunt calitative bune pentru a fi utilizate ca ape de îmbăiere fără a periclita sănătatea populaţiei
care le utilizează. Datele aferente acestor zone au fost raportate la CE în luna decembrie 2019
(postate pe EIONET – EEA), conform cerinţelor din legislaţia română şi a indicaţiilor grupului
de experţi CE responsabil.

CNMRMC
 21

Interpretarea rezultatelor probelor analizate

Pentru judeţele Constanţa și Tulcea - Situaţia clasificării zonelor naturale de îmbăiere
amenajate şi raportate la CE din judeţul Constanţa, din punct de vedere al calităţii apei de
îmbăiere pe baza rezultatelor din buletinele de analize microbiologice (Enterocici
intestinali şi E. coli) din anul 2019, cât și din perioada 2016-2019 este prezentată în tabelul
nr.2.

Tabelul nr. 2

Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere raportate de România pe
platforma EIONET (platforma UE creată de EEA), efectuată conform Directivei 2006/7/CE,
respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24 şi a dispozițiilor anexei nr. 2, a permis

CNMRMC
 22

clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere în următoarele categorii de

calitate (Tabelul nr. 3):

Tabelul nr. 3

Clasificarea Număr %
zone
excelentă 38 76,00
bună 10 20,00

satisfăcătoare 2 4,00
nesatisfăcătoare 0 0,00
TOTAL 50 100

Evaluarea zonelor naturale de îmbiere amenajate pentru prevenirea apariţiei unui posibil
risc de îmbolnăvire la populaţia care frecventează zonele
Posibilele riscuri de îmbolnăvire ce ar fi putut apare la populaţia care frecventează zonele de
îmbăiere naturale amenajate a fost evaluat prin interpretarea datelor obţinute din (1)
monitorizarea calităţii apei de îmbăiere, (2) Fişa 1 de evaluare şi inspecţie sanitară (Anexa 1
din HG nr.88/2004), (3) profilurile zonelor de îmbăiere şi (4) patologia conexă îmbăierii.

Informarea publicului
Ministerul Sănătăţii a postat pe site-ul său la adresa http://www.ms.ro/organizare/directia-
generala-de-asistenta-medicala-si-sanatate-publica-2/ clasificarea apelor de îmbăiere pe anii
2015, 2016, 2017, 2018 și o va adăuga și pe cea din anul 2019.

Colaborarea institutională
Colaborarea cu DSP-urile Constanţa şi Tulcea a făcut posibilă realizarea obligaţiei României
de raportare a datelor privind calitatea apelor de îmbăiere la CE, cât şi informarea rapidă a
publicului prin postarea directa a rezultatelor pe site-urile acestora.
Colaborarea cu MAP - Având în vedere că obligaţia de implementare a Directivei privind
gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere (2006/7/EC) aparţine atât Ministerului Sănătăţii (care
are în responsabilitate implementarea din punct de vedere tehnic şi efectuarea raportării către
Comisia Europeană), cât şi Ministerului Apelor și Pădurilor (care are în responsabilitate
implementarea acquis-ului de mediu), în anul 2019 a existat colaborare cu MAP pentru
coordonarea implementării Directivei privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere.
Colaborarea cu CE
În data de 22 martie 2019 a avut loc la Bruxelles "A 7-A ÎNTUNIREA COMISIEI EUROPENE
GRUPUL EXPERȚILOR INFORMALI PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A
DIRECTIVEI 2006/7 / CE (DIRECTIVĂ PRIVIND APELE DE ÎMBĂIERE)".
Întâlnirea a fost organizată de către Comisia Europeană - DIRECTORATE-GENERAL
ENVIRONMENT - Directorate C - Quality of Life, Water & Air - ENV.C.2 - Marine
Environment & Water Industry.

CNMRMC
 23

Colaborarea cu EEA și ETC-ICM

Pe data de 26 noiembrie am participat pe Webex la webinarul organizat de EEA în colaborare
cu ETC-ICM pentru prezentarea noii machete de raportare în anul 2019.
Începând cu anul 2014 CE, prin European Topic Centre on Inland, Coastal and Marine Waters
(ETC-ICM), a solicitat postarea profilelor apelor de îmbăiere direct pe site-ul instituţiei
reposabile cu monitorizarea calităţii apelor de îmbăiere. În România este postată documentaţia
pentru profilele apelor de îmbăiere pentru anii 2011, 2012, 2017, cu reactualizare în anul 2019,
pe site-ul MS la adresa: http://www.ms.ro/organizare/directia-generala-de-asistenta-medicala-
si-sanatate-publica-2/ și au fost actualizate cu fișierul: Ape de imbaiere Constanta 2019 Apre de
imabiere.

6.Concluzii
În sezonul de îmbăiere 2019 (1 iunie – 15 septembrie) au fost inventariate 73 de zone naturale
de îmbăiere pe teritoriul României.
6.1. Concluzii evaluare zone raportate la CE
România ca ţară membră a Uniunii Europene a monitorizat şi raportat la CE într-o formă
standardizată şi unitară calitatea apei de îmbăiere din sezonul 2019. Astfel, s-a îndeplinit scopul
de protejare a sănătăţii populaţiei în relaţie cu apele de îmbăiere din zonele amenajate din
România. Toate zonele naturale amenajate pentru îmbăiere raportate de România la CE în
anul 2019, pentru care acestea au efectuat analiza apei de îmbăiere, au fost conforme ca
frecvenţă de prelevare şi valori determinate, cu valorile obligatorii din legislaţia în vigoare în
România.
Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere și clasificarea a 50 zone naturale de îmbăiere
inventariate și raportate de România pe platforma EIONET (platforma UE creată de EEA),
efectuată conform Directivei 2006/7/CE, respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24, şi
a dispozițiilor anexei nr. 2, a permis clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de
îmbăiere în următoarele categorii de calitate:
 excelentă 76,00% (38),
 bună 20,00% (10),
 satisfăcătoare 4,00% (2) şi
 nesatisfăcătoare 0,00% (0).
Consecutiv efectuării clasificării apelor de îmbăiere s-a creat posibilitatea grupării unei zone
de îmbăiere. Astfel, s-ar putea forma 1 zonă grupată (restul zonelor rămânând independete),
în cazul în care analiza posibilelor riscuri relevate de profiluri va fi pozitivă. Aceasta ar scădea
costurile pentru monitorizare. Nu s-au identificat riscuri de apariţie a unor consecinţe negative
asupra sănătăţii utilizatorilor zonelor de îmbăiere.
Pentru anul 2019 s-a realizat revizuirea și completarea profilelor apelor de îmbăiere din toate
zonele naturale amenajate raportate la CE.
Fișierul privind lista cu zonele de îmbăiere identificate pentru 2019 și cel privind monitorizarea
și clasificarea apelor de îmbăiere pentru anul 2019 a fost postat în folderele preformate pe
platforma EIONET la data de 27.05.2019, respectiv 12.12.2019.

6.2. Concluzii evaluare zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE
Pentru sezonul de îmbăiere 2019 (1 iunie – 15 septembrie) 10 DSP-uri teritoriale au raportat
prezenţa a 23 zone de îmbăiere natural (4 amenajate autorizate și 19 neamenajate).
Chiar dacă calitatea apei pentru cele 4 zone amenajate s-a încadrat la valorile obligatorii (a
indicatorilor microbiologici), niciuna nu a fost monitorizată la o frecvență și periodicitate

CNMRMC
 24

conformă legislației pentru a putea dovedi stabilitatea calității apei și a o putea înscrie pentru
raportarea la CE.
Evaluarea şi inspecţia sanitară a zonelor naturale de îmbăiere efectuate de către DSP-urile
judeţelor care au identificat zone de îmbăiere pe teritoriul lor a dus la o mai bună cunoaştere a
zonei de îmbăiere pentru prevenirea apariţiei eventualelor riscuri ale sănătăţii populaţiei care
frecventeză zonele.
Neconformităţile observate trebuie discutate cu decidenţii din administraţia locală şi
reprezentanţii ABA pentru a se stabili un management corect al ariilor geografice în care se află
zonele de îmbăiere și pentru a lua măsurile adecvate îmbunătăţirii calităţii apelor de îmbăiere.

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI DE FÂNTÂNĂ ŞI A APEI

ARTEZIENE DE UTILIZARE PUBLICĂ

Dr. Oana Iacob, Dr. Ioan Chirilă, Inf. IA Lidia Rusu- CRSP Iaşi; DSP județene

Cadru legislativ. Legea nr. 458/r1 din 2012 privind calitatea apei potabile; HG nr.
974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a
calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei
potabile, completată de HG nr. 342 din 2013; Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă;
Legea nr. 124/2010 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Ordin nr. 377/2017 pentru aprobarea Normelor
tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.
Metodologie. Programul de screening cu referire la teritorii delimitate administrativ
(comune, oraşe, judeţe) vizează identificarea, catagrafierea și determinarea calității surselor
individuale (fântâni publice) şi arteziene de apă utilizată pentru consum uman. DSP județene
catagrafiază sursele și analizează chimic și microbiologic calitatea apei din sursele menționate,
raportând rezultatele obținute către CRSP Iași. Raportarea se realizează pe baza Fișei de
raportare care conține date despre locația sursei de apă (longitudine/latitudine), tipul sursei de
apă (fântână publică/sursă arteziană), calitatea chimică și microbiologică a apei analizate.
CRSP Iași realizează baza de date și prelucrarea analitică a acestora, anual, în vederea unui
screening şi a unei supravegheri sanitare eficientă a surselor individuale și arteziene de apă la
nivel naţional, pentru a realiza prevenţia riscurilor posibile de îmbolăvire identificate, adresată
populaţiei care utilizează aceste surse, și urmărind creşterea capacităţii INSP de a furniza
informaţii instituţiilor naţionale şi comunitare interesate.
Rezultate. În anul 2019 a fost analizată calitatea apei destinată consumului uman privind
indicatori fizico-chimici şi microbiologici, din 1054 fântâni publice (59,6%) și 714 izvoare sau
surse arteziene (40,4%), din 39 judeţe din cele 41 ale României și municipiul București.

Analiza parametrilor fizico-chimici:

Parametrul pH a fost determinat în 1674 puncte de recoltă (92,1%). Valorile acestui
parametru au variat de la 5,97 la 9,50 U pH, înregistrând depășirea limitei inferioare a CMA în
1,5% dintre punctele de raportare. Cel mai mic nivel mediu al pH se înregistrează în județul
Maramureș (6,92±0,21 U pH), iar cel mai mare în județul Sălaj (8,33±0,18 U pH) (p=0,001).
Comparativ pe județe, cea mai mare frecvență a probelor sub limita admisă se găsește în județul
Brașov (13,2%), urmat de județele Hunedoara (10%) și Sibiu (7,8%). Nu s-au înregistrat probe
peste limita de referință
Turbiditatea a fost determinată în 1622 (89,2%). Valorile au variat de la 0 la 98,
înregistrând depășirea limitei maxime de referință în 4,3% dintre punctele de raportare. Cel mai
mic nivel mediu al turbidității se înregistrează în județul Suceava (0,10±0,07), iar cel mai mare

CNMRMC
 25

în județul Maramures (6,40±3,74) (p=0,042). Comparativ pe județe, cea mai mare frecvență a
probelor peste limita de referință pentru turbiditate se găsește în județele Brăila (28,6%),
Maramureș (20%), Covasna (15,2%), Timiș (14,3%), Sălaj (11,5%) și Mehedinți (10%). Sub
limita de detecție au fost declarate, cu frecvențe crescute, probele din județele Suceava (94%),
Dâmbovița (20%) și Vâlcea (14%).
Parametrul Oxidabilitate a fost determinat în 86,2% dintre surse. Valorile au variat de la
0 la 42,67 mg O2/l, înregistrând depășirea limitei maxime admise în 5% dintre punctele de
raportare.
Cel mai mic nivel mediu al oxidabilității se înregistrează în județul Maramureș
(0,29±0,32), iar cel mai mare în județul Dâmbovița (16,17±9,34) (p=0,001). Comparativ pe
județe, cele mai mari frecvențe a probelor peste limita de referință pentru oxidabilitate se găsesc
în județele Brăila (57,1%), Mehedinți (33,3%) și Dâmbovița (24%). În județele Dâmbovița
(58%) și Suceava (24%) s-au raportat frecvențe crescute ale oxidabilității sub limita de detecție.
Conductivitatea a fost determinată în 85.7% dintre surse. Valorile individuale au variat
de la 7 la 7140 µS/cm, înregistrând depășirea limitei maxime în 4,3% dintre punctele de
raportare. Cel mai mic nivel mediu al conductivității se înregistrează în județul Maramureș
(303,94±324,62), iar cel mai mare în județul Ialomița (2533,52±1059,73) (p=0,001).
Comparativ pe județe, cele mai mari frecvențe a probelor peste limita de referință pentru
conductivitate se regăsesc în județele Ialomița (56%), Brăila (28,6%), Vrancea (18%), Călărași
(12%) și Iași (11,7%).
Duritatea totală a fost determinată în 1584 (87,1%) dintre cele 1818 surse investigate.
Valorile au variat de la 0,09 la 154 °G, aflându-se sub limita admisă în 13,8% dintre punctele
de raportare. Cel mai mic nivel mediu al duritățiii se înregistrează în județul Caraș Severin
(2,69±0,58), iar cel mai mare în județul Ialomița (39,45±16,13) (p=0,001). Comparativ pe
județe, cele mai mari frecvențe a probelor sub limita de referință pentru duritate totală se
regăsesc în județele Caraș Severin (100%), mun. București (65%), Bihor (56%), Maramureș
(40%) și Dâmbovița (34%).
Parametrul Amoniu a fost identificat peste limita de detecție în 1463 (80,5%), din cele
1818 de fișe. Valorile individuale au variat de la 0 la 15,04 mg/l, aflându-se peste limita de
referință în 6,2% dintre punctele de raportare. Cel mai mic nivel mediu al amoniului se
înregistrează în județul Arad (0,002±0,015), iar cel mai mare în județul Sălaj (2,345±1,292)
(p=0,001). Comparativ pe județe, cea mai mare frecvență a probelor sub limita de detecție se
remarcă în județele Arad (97,8%), Dâmbovița (90%), Suceava (90%), Vâlcea (90%), Bistrița
Năsăud (83,3%) și Brașov (73,7%). Cu frecvențe mai crescute, niveluri ale amoniului peste
limita CMA s-au înregistrat în județele Timiș (57,1%), Brăila (42,9) și Sălaj (41,7%).
Parametrul Azotiți a fost determinat în 1600 de surse (88%). Valorile au variat de la 0 la
65 mg/l, concentrații peste CMA înregistrându-se în 1,6% din puncte. Cel mai mic nivel mediu
al concentrației nitriților se înregistrează în județul Timiș (0,010±0,001), iar cel mai mare în
județul Satu Mare (4,669±1,364) (p=0,001). Comparativ pe județe, cea mai mare frecvență a
probelor sub limita de detecție se remarcă în județele Argeș (88,9%), Alba (86%), Brașov
(84,2%), Vâlcea (72%) și Dâmbovița (70%). Niveluri ale nitriților peste limita CMA s-au
înregistrat în 10,5% dintre probele din județul Sălaj și 8% în Olt.
Parametrul Azotați a fost identificat în 1671 de surse (92%). Valorile au variat de la 6,24
la 2454 mg/l, aflându-se peste CMA în 31% dintre sursele investigate. Cel mai mic nivel mediu
al concentrației parametrului azotat se înregistrează în județul Timiș (0,961±0,157), iar cel mai
mare în județele Iași (203,85±184,46) și Constanța (179,45±103,36) (p=0,001). Comparativ pe
județe, cea mai mare frecvență a probelor sub limita de detecție se remarcă în județele Arad
(77,8%) și mun. București (81%). Cea mai mare frecvență a probelor peste limita CMA s-au
înregistrat în județele Botoșani (85,7%), Iași (80%), Brașov (63,2%), Bacău (60%), Galați
(57,6%), Vrancea (56%) și Ialomița (5450%).

CNMRMC
 26

Parametrul Fier a fost determinat în 963 de surse (53%). Valorile au variat de la 0 la

2995,20 mg/l. Cel mai mic nivel mediu al fierului se înregistrează în județele Călărași (10±0)
și Tulcea (10±0), iar cel mai mare în județul Bihor (325,75±231,63) (p=0,001). Per total
raportări, 5,2% au fost probe sub limita de detecție, iar peste CMA în 6,5% dintre punctele de
raportare. Comparativ pe județe, cea mai mare frecvență a probelor peste limita CMA s-a
înregistrat în județele Brăila (42,9%), Bihor (28%), Covasna (27,3%) și Galați (27,3%).
Parametrul Mangan a fost determinat în 634 surse din totalul celor monitorizate (34,9%).
Valorile individuale au variat de la 0 la 9629 mg/l. În județele Dolj și Giurgiu valorile acestui
parametru s-au aflat sub limita de detecție. Cel mai mic nivel mediu al concentrației de mangan
se înregistrează în județul Covasna (0,09±0,05), iar cel mai mare în județul Hunedoara
(2007,41±358,06) (p=0,001). Per total raportări, 17,9% au fost probe peste limita de referință.
Comparativ pe județe, cele mai mari frecvențe a probelor peste limita CMA s-au înregistrat în
județele Galați (63,6%), Hunedoara (58%) și Teleorman (50%).

Analiza parametrilor microbiologici:

Bacterii coliforme au fost identificate în 1686 surse (92,7%). Valorile individuale au
variat de la 0 la 57.000 ufc/100 ml, aflându-se peste CMA în 71,6% dintre sursele investigate.
Bacteriile coliforme au fost absent în județele Dâmbovița, Timiș și cu o excepție în mun.
București. Cel mai mic nivel mediu bacterii coliforme se înregistrează în județul Suceava
(18±3), iar cel mai mare în județul Caraș-Severin (3088±1193) (p=0,001). Comparativ pe
județe, se remarcă următoarele aspecte: toate probele raportate din județele Gorj, Maramureș și
Vrancea au fost peste limita de referință, iar toate cele din județele Dâmbovița și Timiș au fost
conforme. Printre cele mai mari frecvențe s-au evidențiat în județele Mehedinți (96,6%), Bacău
(96%), Bistrița Năsăud (96%), Caraș-Severin (95,9%), Tulcea (94%), Călărași (93,9%), Galați
(93,7%) și Dolj (91,8%).
Escherichia coli a fost identificată în 1702 surse (93,6%). Valorile individuale au variat
de la 0 la 8.500 ufc/100 ml, aflându-se peste limita de referință în 50,6% dintre punctele de
raportare. E. coli a fost absent în județele Dâmbovița, Timiș și mun. București. Cel mai mic
nivel mediu de E. coli se înregistrează în județul Botoșani (2±1), iar cel mai mare în județul
Caraș-Severin (837±197) (p=0,001). Comparativ pe județe, se remarcă următoarele aspecte:
toate probele raportate din județul Vrancea au fost peste limita de referință. Dintre cele mai
mari frecvențe s-au evidențiat în județele Călărași (85,4%) și Bacău (84%).
Parametrul Enterococi a fost analizat în 1700 puncte (93,5%). Valorile individuale au
variat de la 0 la 2000 ufc/100 ml, aflându-se peste limită în 49,6% dintre sursele investigate.
Enterococii nu au fost prezenți în sursele investigate în mun. București și jud. Timiș, iar cu o
excepție în jud. Dâmbovița.. Cel mai mic nivel mediu de enterococi se înregistrează în județul
Mureș (1±1), iar cel mai mare în județul Prahova (185±75) (p=0,001). Comparativ pe județe,
cea mai mare frecvență a probelor peste limita admisă s-au înregistrat în județele Vrancea
(100%), Caraș-Severin (85,7%) și Bacău 84%).
Discuții.
Calitatea apei de utilizare publică din sursele investigate a fost conformă în județul Buzău.
În următoarele județe, calitatea apei potabile prezintă concentrații ale parametrilor fizico-
chimici peste CMA: un nivel crescut al amoniului în județele: Timiș (57,1%), Brăila (42.9%)
și Sălaj (41,7%); un nivel crescut de azotați s-a observat în județele Bacău (60%), Botoșani
(85,7%), Brașov (63,2%), Călărași (46,9%), Cluj (35,1%), Constanța (42,6%), Covasna
(36,4%), Dolj (46,2%), Galați (57,6%), Giurgiu (44%), Ialomița (54%), Iași (80%), Mureș
(40,5%), Olt (52%), Tulcea (48,6%) și Vrancea (56%); Bihor (28%) și Brăila (42,9%) au un
nivel al fierului peste CMA; în județele Galați (63,6%), Hunedoara (58%), Ialomița (58%) și
Teleorman (50%) s-a înregistrat un nivel crescut al manganului. Apa analizată din sursele luate
în discuție din punct de vedere microbiologic prezintă: neconformități mai reduse ca frecvență
în județele Alba, Argeș, Bihor, Harghita, Giurgiu, Neamț, Satu Mare, Suceava, Teleorman,

CNMRMC
 27

Vaslui; neconformități moderate ca frecvență în județele Arad, Brăila, Brașov, Cluj, Constanța,
Covasna, Hunedoara. Iași, Mureș, Olt, Sălaj, Sibiu; neconformități majore ca frecvență în
județele Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș-Severin, Călărași, Dolj, Galați, Gorj,
Maramureș, Mehedinți, Prahova, Tulcea, Vâlcea și Vrancea, în special pentru bacteriile
coliforme.
Recomandările pentru îmbunătățirea situației cuprind următoarele: implementarea de către
factorii decidenți ai UAT a unor măsuri corective pentru asigurarea calității apei pentru consum
uman din aceste surse conform legislației în vigoare; avertizarea populației, de către DSP
județene cu suportul primăriilor din localitățile unde s-au înregistrat neconformități, în ceea ce
privește calității apei potabile din sursele investigate; desfășurarea, de către DSP județene cu
suportul primăriilor din localitățile unde s-au înregistrat neconformități, a unor activități de
educație pentru promovarea stării de sănătate privind riscul de îmbolnăvire datorat folosirii
pentru consum a apei cu calitate neconformă microbiologic și chimic, în localitățile unde s-au
înregistrat neconformități; găsirea unor soluții organizatorice, manageriale și financiare pentru
realizarea principiilor universalității, echității și siguranței în furnizarea apei potabile, în acord
cu obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG 6) ale Agendei 2030 și Protocolul Apa si Sănătatea.
Concluzii.
Concentrațiile parametrilor monitorizați au înregistrat varianțe mari, atât între județe,
cât și în cadrul aceluiași județ. Au fost întâlnite frecvente neconformități pentru parametri
fizico-chimici si/ sau microbiologici. Prin Programul National de Monitorizare a Riscurilor din
Mediul Comunitar se urmareste continuarea supravegherii acestor surse in vederea protejarii
sanatatii populatiei si luarii masurilor ce se impun de catre autoritatile locale, in cazul in care
sunt identificate valori neconforme a apei oferite consumului populatiei. Se recomandă
aplicarea măsurilor pentru asigurarea accesului echitabil pentru toată populația, la apă potabilă
care să fie conformă microbiologic și chimic cu cerințele de calitate legale.

MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE

DECÂT APELE MINERALE NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR

Responsabil: dr. med. Orban Antonia – medic primar igienă – CRSPM

Cadru legislativ
Conform prevederilor HG nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate
pentru anii 2017-2018, OAP nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, cu modificările ulterioare,
cât şi Anexei nr.3. la OAP nr. 377/2017 publicat în MO 223/31.03.2017. Centrul Regional de
Sănătate Publică Tg. Mureş este responsabil pentru elaborarea Sintezei naţionale
“Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale naturale sau decât apele
de izvor”.
1. HG nr. 155/2017 privind aprobarea PN de sănătate pentru 2017-2018. cu modificările
ulterioare
2. Ord. MS nr. 377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a PN cu
modificările ulterioare
3. Anexa nr.3. la Ord. MS nr. 377/2017 apărut în MO nr. 223/31.03.2017.
4. Lege republicată 458/2002 - privind calitatea apei potabile
5. HG 974/2004; HG nr. 342/2013 privind modificarea şi completarea HG nr. 974/2004
6. Ord. MS 341/2007
7. Ord. MS nr. 1030/2009; Ord. MS nr. 251/2012; Ord. MS nr. 1185/2013

CNMRMC
 28

8. HG 857/2011
9. Lege nr. 301/2015.
Scopul metodologiei
Scopul este catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare de apă potabilă îmbuteliată pe
teritoriul ţării, evaluarea implementării legislaţiei, şi efectuarea unui control de calitate în
vederea depistării unei posibile contaminări cu metale.
Obiective propuse
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin
determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate
Beneficiari: Ministerul Sănătăţii şi populaţia ţintă
Populaţia ţintă: populaţia care consumă apă potabilă îmbuteliată
Material şi metodă
Activităţile s-au derulat:
1. La nivel de INSP: Transmiterea metodologiei la DSP judeţene şi a Mun. Bucureşti;
2. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti: Trimiterea chestionarelor completate şi a
rezultatelor de analiză a metalelor la CRSP Tg. Mureş pentru centralizarea şi prelucrarea
datelor; Trimiterea probelor de apă potabilă la Laboratorul de analiză a apei din CRSP
arondate;
3. La nivel CRSP Tg, Mureș și București: Efectuarea analizei a 11 metale.
4. La nivel de CRSP Tg. Mureş: Întocmirea metodologiei şi transmiterea la CMRMC;
Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi CRSP regionale;
Întocmirea sintezei anuale, transmiterea la CMRMC.
Rezultate
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate
Au trimis raportări 40 DSPJ, din care 24 DSPJ a raportat că pe teritoriul judeţului nu
funcţionează producător/importator de apă potabilă îmbuteliată. În final au fost prelucrate
datele de monitorizare a 39 produse de la 26 producători din 16 judeţe.
Unităţile producătoare în funcţie de autorizaţia sanitară de funcţionare
Prezenţa/absenţa autorizaţiei sanitare Nr. producători % producători
Cu autorizaţie 25 96,15%
Fără autorizaţie 1 3,84%
Total operatori economici 26 100,00%
Unităţile producătoare în funcţie de implementarea sistemului HACCP
Prezenţa/absenţa HACCP Nr. producători % producători
Cu HACCP 26 100,00%
Fără HACCP 0 -
Total operatori economici 26 100,00%
Numărul şi procentajul produselor în funcţie de notificarea produselor
Prezenţa/absenţa notificării Nr. produse % produse
produse notificate 37 94,87%
produse fără notificare 2 5,13%
Total produse 39 100,00%
Numărul şi procentajul produselor în funcţie de înregistrarea produselor
Prezenţa/absenţa înregistrării Nr. produse % produse
produse înregistrate 37 94,87%
produse neînregistrate 2 5,13%
Total produse 39 100,00%

CNMRMC
 29

Monitorizarea calităţii apei îmbuteliate

În cadrul monitorizării s-au raportat în totalitate 23 valori neconforme la 7 parametri din 10
produse, și anume:
Monitorizarea de control înainte şi după îmbuteliere
În cadrul monitorizării de control înainte de îmbuteliere s-au raportat 2 valori neconforme la
1 parametru (Nr.col la 22°C) din 2 produse
În cadrul monitorizării de control după îmbuteliere s-auraportat 3 valori neconforme la 2
parametri (Nr.col la 37°C, Duritate tot) din 3 produse
Monitorizarea de audit înainte şi după îmbuteliere
În cadrul monitorizării de audit la sursă s-au raportat 11 valori neconforme la 6 parametri
(Nr.col la 22°C, Nr.col la 37°C, Bact. colif, E.coli, Enterococi, Duritate tot.) din 3 produse.
În cadrul monitorizării de audit înainte de îmbuteliere s-au raportat 3 valori neconforme la 2
parametri (Nr.col la 22°C, Pseudomonas aer.) din 3 produse.
În cadrul monitorizării de audit după de îmbuteliere s-au raportat 4 valori neconforme la 3
parametri (Nr.col la 22°C, Nr.col la 37°CDuritate tot.) din 3 produse
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin
determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate.
În anul 2020, s-a efectuat un controlul de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări,
prin determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate. Determinarea
cantitativă a 11 metale - As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din fiecare sortiment
îmbuteliat s-a efectuat în Laboratoarele de analiză a apei din CRSP Bucureşti şi Tg. Mureş.
Au trimis 14 DSPJ 33 probe de la 22 producători la CRSP Bucureşti şi Tg. Mureş pentru
determinarea conţinutului de metale. S-au efectuat 84% (305 analize) dintre analizele indicate
(363 analize) în metodologie. Din cele 33 probe controlate nu au existat valori neconforme.
Toate situaţiile privind parametrii cu valori neconforme au fost remediate, și au fost înaintate
documentele privind măsurile aplicate de către DSPJ.
Probleme identificate
1. Deficienţe în implementarea legislaţiei în domeniu: notificarea, înregistrarea, aplicarea
principiilor sistemului HACCP şi monitorizarea produselor raportate.
2. Prezenţa pe piaţă a unor produse denumite ca “Apă de masă” care nu sunt notificate şi
înregistrate la MS în Registrul Naţional al Apelor potabile îmbuteliate – altele decât
apele minerale naturale sau decât apele de izvor.
3. Ineficienţa monitorizării de control şi de audit a produselor, mai ales în privinţa
parametrilor controlaţi la monitorizarea de control.
Recomandări
Având în vedere prezenţa în continuare a deficienţelor în implementarea legislaţiei în domeniu
(notificarea, înregistrarea, aplicarea principiilor sistemului HACCP şi monitorizarea produselor
raportate – ineficienţa în privinţa parametrilor controlaţi la monitorizarea de control, dar mai
ales de audit), se propune: continuarea sintezei naţionale, inclusiv controlul de calitate în
vederea depistării posibilelor contaminări şi în următorii ani, scopul principal fiind creşterea
numărului produselor evaluate, creşterea numărului produselor controlate în cadrul
programului naţional şi astfel conştientizarea operatorilor economici privind obligativitatea
monitorizării calităţii apelor potabile îmbuteliate.

CNMRMC
 30

SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE DISTRIBUITE ÎN

SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE MICI

Dr. Edit Vartic, Dr. Marta Bajureanu, Dr. Mariana Vlad, Dr. Carmen Tulbure C.R.S.P. Cluj,

Colaboratori:
CRSP Bucureşti; CRSP Cluj; CRSP Iaşi; CRSP Târgu Mureș și CRSP Timişoara.
Colectivulul Igiena mediului din cadrul DSP judeţene

1. Scopul metodologiei
Scopul metodologiei este cel de colectare de date privind calitatea apei potabile
distribuite de sistemele mici de aprovizionare cu apã potabilã din România în vederea întocmirii
Raportului naţional/realizarea recomandãrilor de raportare ale României la UE în
domeniul apei potabile furnizate în sistem centralizat, în localitãţile cu o populaţie sub
5.000 de locuitori.
Obiectivele metodologiei propuse au fost următoarele:
1. Culegerea de date complete şi relevante privind calitatea apei potabile furnizate de
sistemele mici de apă potabilă din România/2019 în vederea satisfacerii cerinţelor de raportare.
2. Screeningul calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în localităţile cu o
populaţie mai mică sau egală cu 5.000 de locuitori, pentru parametrii:
 Pesticide cu acţiune perturbatoare endocrină: DDT şi izomeri, dieldrin, gamma-
HCH, malathion, clordan, erbicide triazinice (atrazina, simazina, propazina,
trietazina etc) şi parathion
 Metale: mangan (Mn), fier (Fe), arsen (As), seleniu (Se) şi stibiu (Sb)în vederea
identificării de ZAP neconforme.
3. Evaluarea contaminării cu bacteria Legionella pneumophila a apei potabile distribuite
în sistem centralizat de sistemele mici de alimentare cu apă potabilă din comunităţi rurale.
4. Asigurarea unei baze de date în vederea raportării către organismele guvernamentale:
Ministerul Sănătății, Ministerulul Mediului şi internaţionale: Comisia Europeană, UNECE
(Protocolul Apă şi Sănătatea).

2. Cadrul legislativ
Legea nr.458/2002, Directiva 98/83 CE, Directiva UE 2015/1787 de modificare a anexelor II
și III la Directiva 98/83, Hotarâre de Guvern nr. 974/2004, Ordonanţa nr. 95/29.08.2000.

3. Metodologia utilizată
Raportul prezintă o sinteză a următoarelor informaţii privind sistemele mici de
aprovizionare cu apă potabilă din România:
1. Datele privind monitorizarea sistemelor mici de aprovizionare cu apă potabilă din
România în anul 2019 raportate de către DSP judeţene pe formatele existente în anexa I a
metodologiei.
Anexa I a cuprins informaţii privind calitatea apei potabile distribuite prin prisma rezultatelor
obţinute la monitorizarea parametrilor: microbiologici (E. Coli şi Enterococi), chimici
(antimoniu, arsen, benzen, benzo (a) piren, bor, bromaţi, cadmiu, crom, cupru, cianuri, 1,2-
dicloretan, fluoruri, plumb, mercur, nichel, nitrat, nitrit la ieşirea din uzina de apă, nitrit la
robinetul consumatorului, pesticide totale, hidrocarburi aromatice policiclice, tetracloretan şi
tricloretenă) şi indicatori (aluminiu, amoniu, cloruri, Clostridium perfringens, conductivitate,
pH, fier, mangan, oxidabilitate, sulfaţi, sodiu, bacterii coliforme, tritiu, turbiditate parametrii
indicatori fără valoare numerică: culoare, miros, gust, colonii la 220C, TOC).

CNMRMC
 31

2. Rezultatele screeningului calităţii apei potabile furnizate în sistem centralizat în

localităţile cu o populaţie sub 5000 de locuitori pentru următorii parametrii:
 Pesticide cu acţiune perturbatoare endocrină
 Metale: mangan, fier, arsen, seleniu şi stibiu în vederea identificării de ZAP
neconforme.
3. Evaluarea calităţii apei potabile furnizate populaţiei în sistem centralizat în localităţi
rurale cu o populaţie sub 5 000 de locuitori în ceea ce priveşte contaminarea cu bacteria
Legionella pneumophila.
I. Raportul Naţional privind sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă din
România în anul 2019.
1. Datele generale privind sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă din România
în anul 2019 au fost sintetizate pe baza informaţiilor cuprinse în machetele de raportare
completate de către Direcţiile de Sănătate Publică din cele 41 de judeţene ale ţării.
A fost raportat un număr total de 2680 desisteme mici de aprovizionare cu apă potabilă.
Volumul total de apă potabilă furnizat a fost de 155063114,25m3/an (424830,45m3/zi)iar
populaţia totală aprovizionată a fost de 3852870delocuitori.
4. În tabelul nr. 1 este prezentată situaţia monitorizării parametrilor: microbiologici,
chimici şi indicatori din apa potabilă furnizată de sistemele mici de aprovizionare cu
apă din România în anul 2019, întocmită pe baza raportărilor transmise de 41 de DSP
judeţene.

Tab.1. Situaţia monitorizării calităţii apei potabile furnizate de sistemele mici de aprovizionare din
România în 2019(pt. parametrii cei mai reprezentativi)
Nr. total
Nr. ZAP Nr. ZAP Nr. total
PARAMETRI analize Procentanalizeconforme
monitorizate neconforme analizeefectuate
neconforme
Escherichia coli 2549 422 44147 1283 97,1%
Enterococi 2547 464 43902 1310 97,02%
Arsen 783 23 1343 75 94,42%
Benzen 197 0 311 0 100%
Bor 398 25 864 26 97%
Cadmiu 1126 0 1365 0 100%
Crom 1133 0 1287 0 100%
Cupru 1237 0 1406 1 99,03%
Fluor 588 8 1111 8 99,28%
Mercur 187 0 313 0 100%
Nichel 1084 0 1233 2 99,84%
Nitraţi 2532 158 17052 1392 91,84%
Nitriţirobinet 2469 46 12086 113 99,07%
Pesticide - Total 481 0 758 0 100%
HAP 163 0 170 0 100%
Plumb 1127 0 1280 0 100%
Seleniu 314 0 455 0 100%
Stibiu 323 0 449 0 100%
Aluminiu 330 6 1294 13 99,00%
Amoniu 2520 292 18859 1277 93,23%
Bacteriicoliforme 2535 725 30079 2273 92,45%
Cloruri 2153 62 9105 156 98,29%
Clostridium perf. 289 32 2392 100 95,82%
Cl rezlb - capăt r. 1707 690 28482 4690 83,54%
Conductivitate 2242 16 14889 63 99,58%
Culoare 1633 18 10244 81 99,21%
Duritatetotală 1708 61 8529 167 99,21%
Fier 2005 236 8900 818 90,81%
Mangan 1702 202 5770 829 85,64%
Gust 1332 2 8378 4 99,95%

CNMRMC
 32

Miros 1529 3 10233 14 99,87%

Oxidabilitate 2183 8 14421 32 99,78%
pH 2170 6 15746 14 99,91%
Sodiu 466 31 1492 89 94,04%
Sulfat 710 23 3159 77 97,57%%
Turbiditate 2309 98 23722 446 98,12%
Obs. Din datele prezentate în tabel se poate observa faptul că monitorizarea parametrilor diferă mult în ceea ce
priveşte numărul de analize efectuate şi numărul de ZAP supravegheate.

Graficul din figura nr. 1 ilustrează procentele de analize neconforme raportate la numărul total
de analize efectuate pentru parametrii microbiologici: Escherichia coli, Enterococi, Bacterii
coliforme şi Clostridium perfringens.
Procente de analize neconforme raportate de DSP judeţene
pentru parametrii microbiologici din apa potabilă (2019)
Clostridium Escherichia
perfringens: coli: 2,90%
4,18%
Enterococi
: 2,98%

Bacterii
coliforme:
7,55%

Fig. 1

Procentele de analize neconforme raportate pentru parametrii: nitriţi, nitraţi, amoniu, cloruri
şi sulfaţisunt reprezentate pe graficul din figura nr. 2.
Procente de analize neconforme raportate de DSP judeţene pentru
câţiva parametri chimici şi indicatori din apa potabilă (2019)

10 8,16%
6,77%
8

6
2,43%
4 1,71%
0,93%
2

0
Nitriţi Nitraţi Amoniu Cloruri Sulfat

Fig. 2

Se observă că cele mai mari procente de neconformare s-au înregistrat pentru: Bacteriile
coliforme (7,55%), Clostridium perfringens (4,18%), nitraţi (8,16%) şi amoniu (6,77%), în
timp ce pentru: E. Coli (2,90%), Enterococi (2,98%), nitriţi (0,93%), sulfaţi (2,43%) şi cloruri
(1,71%), procentele de neconformare au fost mai mici.
Graficul din figura nr. 3 prezintă procentele de analize neconforme raportate în urma
monitorizării unor metale din probele de apă potabilă prelevate din sistemele mici de
aprovizionare din ţară.

CNMRMC
 33

Procente de analize neconforme raportate de DSP judeţene pentru

câteva metale din apa potabilă (2019)
14,36%
15
9,19%
10
5,96% 5,58%

5 3%
1%
0,16%
0
Mangan Fier Sodiu Arsen Bor Aluminiu Nichel
Fig. 3
Se evidenţiază procentele crescute de analize neconforme rezultate în urma monitorizării:
manganului (14,36%), fierului (9,19%), sodiului (5,96%) şi arsenului (5,58%) comparativ cu
procentele mici de analize neconforme rezultate la monitorizarea aluminiului (1%) şi nichelului
(0,16%).
Precizăm faptul că atât numărul de sisteme de aprovizionare monitorizate cât şi numărul total
de analize raportat a fost mult mai mic pentru parametrii: Clostridium perfringens, cloruri,
sulfaţi, bor, arsen, sodiu şi aluminiu decât pentru ceilalţi parametri microbiologici, precum şi
pentru parametrii: nitriţi, nitraţi, amoniu, fier şi mangan (vezi tab. nr. 1).
Machetele de raportare din Anexa I completate de D.S.P. judeţene au cuprins şi
informaţii cu privire la cauzele care au generat situaţiile de neconformare pentru anumiţi
parametri ai calităţii apei furnizate de sistemele mici de aprovizionare, precum şi cu privire la
măsurile de remediere care s-au aplicat.În tabelul nr. 2 sunt prezentate cauzele şi măsurile de
remediere raportate.

Tab.2 Cauze de neconformare şi măsuri de remediere raportate

Cauze de Perioada de interzicere
Nr. Parametri neconformare Măsuri de remediere a consumului de apă
1. Escherichia coli T, P, S, D, C T, P1, P2, D1, D2, E1, E2 I, V
2. Enterococi T, P, D, S T, P1, P2, D1, D2, E1, E2 I, V
3. Arsen C T
4. Bor C C2, T,
5. Plumb P P1, , P2
6. Nitrat C, T C1, C2, T, E1, E2 V, L
7. Nitrit la robinetul cons T,C T V, S
8. Trihalometani T T
9. Aluminiu T T V
10. Amoniu C, C1, T
11. Cloruri C C2, T
12. Clostridium Perf. C, T T I
13. Conductivitate C T, C2,
14. pH C T
15. Fier C, T T
16. Mangan C, T T
17. Oxidabilitate C, T T
18. Sulfați C, T C2, T
19. Sodiu C T L
20. Bacteriicoliforme T, P, S, C, D T, P1, P2, D1, D2, C, E1, E2 I, V
21. Culoare T C1, T
22. Gust D D1
23. Turbiditate C, T, P T, P1, I
24. Clorrezidual liber T T I

Obs. Codificarea privind cauzele de neconformare

Cod Cauza

C Cauze datorate captării sau legate de captare

CNMRMC
 34

Cod Cauza

T Cauze datorate tratării sau legate de tratare

P Cauze datorate reţelei de distribuţie sau legate de reţeaua de distribuţie

D Cauze datorate sistemului de distribuţie casnică sau legat de acesta

O Alte cauze

S Combinatii de cauze

U Cauze necunoscute

Codificarea privind calendarul perioadei de interzicere sau restrictie a consumului de apa

Cod Perioada de timp
I Imediat – nu mai mult de 1 zi
V Termen foarte scurt - nu mai mult de 1 saptamana
S Termen scurt - nu mai mult de 30 de zile
M Termen mediu - mai mult de 30 de zile dar mai putin de 1 an
L Termen lung - mai mult de 1 an
Codificarea privind actiunile de remediere
Cod (1) Descrierea actiunii de remediere
C pentru acţiuni legate de captare
C1 Actiune(i) pentru stoparea sau minimizarea cauzei
C2 Actiune(i) pentru înlocuirea sursei
T pentru acţiuni legate de tratare
T Stabilirea, modernizarea sau îmbunătăţirea tratării
P pentru acţiuni legate de reţeaua de distribuţie
P1 Înlocuirea, deconectarea sau repararea componentelor defecte
P2 Curăţarea, spălarea sau dezinfectarea componentelor contaminate
D pentru sistemul de distribuţie interioară (Inclusiv instalaţiile interioare unde apa este furnizată publicului)
D1 Înlocuirea, deconectarea sau repararea componentelor defecte
D2 Curăţarea, spălarea sau dezinfectarea componentelor contaminate
S Măsuri de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat.
S1 Măsuri de securitate care previn accesul neautorizat
O Altele

E Acţiuni de urgenţă pentru sănătatea şi siguranţa consumatorilor

E1 Notificări şi instrucţiuni pentru consumatori (ca de exemplu interzicerea
consumului, fierberea apei, limitarea temporară a consumului).
E2 Prevederea unei aprovizionări temporare dintr-o sursă alternativă de apă
potabilă (ex. apă îmbuteliată, apă din recipiente, cisterne)
N pentru lipsa acţiunilor de remediere
(1)
Se pot folosi mai multe coduri daca exista mai multe cauze

Codificarea privind cauzele inchiderii zonei de aprovizionare

Cod Cauza
W Calitatea necorespunzatoare a apei potabile- neconformare pentru unul sau
mai multi parametri, nu exista posibiliatate pentru acordarea derogarii sau
pentru efectuarea de actiuni de remediere
N ZAP nu mai este necesar, a fost restructurat sau inlocuit cu alta zona de
aprovizionare mai mare
O Alte cauze, schimbarea functiei, etc

Având în vedere cauzele de neconformare înregistrate pentru parametrii microbiologici,

chimici şi parametrii indicatori analizaţi din probele de apă potabilă prelevate în cursul anului
2019 din sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, se impun: modernizarea/îmbunătăţirea
tratării apei distribuite în cazurile de depăşire a CMA în special pentru parametrii:
microbiologici, nitraţi, nitriţi, mangan, fier, amoniu precum şi curăţarea, spălarea, dezinfectarea
componentelor contaminate și a instalaţiilor exterioare/interioare.

CNMRMC
 35

II.Analiza calităţii apei potabile distribuite de sistemele mici de alimentare cu apă

potabilă în 2019 prin prisma concentraţiilor unor compuşi din categoria pesticidelor cu
acţiune perturbatoare endocrină
În cursul anului 2019 au fost prelevate probe de apă potabilă de către reprezentanţi ai
D.S.P. judeţene din sisteme mici de alimentare cu apă potabilă din 41 de judeţe ale României
şi de pe teritoriul municipiul Bucureşti, în scopul determinării unor compuşi din categoria
pesticidelor cu acţiune perturbatoare endocrină.
Conform definiţiei Comisiei Europeane "Un perturbator endocrin este o substanţă exogenă
sau un amestec care modifică funcţia sistemului endocrin şi în consecinţă, provoacă efecte
negative asupra sănătăţii într-un organism intact, în descendenţi sau în subpopulaţii".
Multe substanţe chimice care au fost identificate drept disruptori endocrini sunt pesticide.
Expunerea umană la perturbatori endocrini are loc prin ingerarea alimentelor (contribuţia
majoră), şi a apei, precum şi prin inhalarea de gaze şi particule din aer sau absorbţia lor prin
piele.
Sistemele de aprovizionare din care s-au prelevat probe de apă potabilă pentru determinarea
concentraţiei acestor pesticide au fost selectate pe baza criteriilor expuse în metodologie.
Numărul de probe prevăzut pentru a fi prelevate a fost de 5/judeţ, câte o probă de apă
din fiecare sistem de aprovizionare inclus în program. Au fost analizate 199 de probe la
C.R.S.P.: Bucureşti (45), Iaşi (45), Timişoara (45), Cluj (35) şi Târgu Mureş (29). Au fost
determinaţi compuşi din categoria substanţelor cu acţiune perturbatoare endocrină în funcţie de
capacitatea analitică a fiecărui laborator.
Rezultatele analizelor au demonstrat că în toate probele de apă potabilă prelevate,
valoarea concentraţiei pesticidelor determinate s-a situat sub nivelul CMA, marea majoritate
situându-se sub nivelul limitei de detecţie a metodei de analiză.

III. Evaluarea contaminării apei potabile distribuite de sistemele mici de alimentare din
comunităţi ruralecu bacteria Legionella pneumophila

În anul 2019 s-a urmărit determinarea prezenţei bacteriei Legionella pneumophila în sisteme
de aprovizionare cu apă potabilă situate în comunităţi rurale selectate pe baza criteriilor expuse
în metodologie.
Din fiecare punct de prelevare s-au recoltat 2 probe de apă: o probă iniţială şi una finală, în
conformitate cu procedura descrisă în metodologie.
În cadrul screeningului au fost recoltate 114 probe de apă potabilă din 57 de puncte de prelevare
din judeţele: Alba, Bihor, Sibiu, Sălaj, Braşov, Cluj, Mureş, Covasna, Harghita, Maramureş,
Bacău, Botoşani, Brăila, Neamţ, Vaslui, Suceava, Prahova, Galaţi, Vrancea, Iaşi, Buzău,
Tulcea, Constanţa, Ilfov, Ialomiţa şi Giurgiu. Probele au fost analizate la C.R.S.P.: Bucureşti
(16), Iaşi (58) şi Timişoara (40).
Rezultatele analizelor au evidenţiat prezenţa bacteriei Legionella pneumophila în probele de
apă potabilă recoltate din 4 puncte de prelevare. În tabelul nr. 3 sunt prezentate localităţile de
unde au fost recoltate aceste probe.
Tab. 3 Localităţi în a căror sisteme de distribuţie s-a pus in evidenţă prezenţaLegionellei pneumophila
Legionella pn. UFC/500ml
Judeţ Localitate
Probă iniţială Probă finală
SIBIU Orlat 740 0
BRĂILA Mihai Bravu - şcoala gimnazială 5 0
GALAŢI Şendreni - robinet anexa alimentare apa 25 2
SUCEAVA Voitinel - şcolala gimnazială 275 137

Cele mai mari valori au fost obţinute la analiza probelor iniţiale recoltate din localităţile: Orlat
– 740UFC/500ml şi Voitinel - 275UFC/500ml. În probele finale, prezenţa Legionellei
pneumophila a fost evidenţiată în apa potabilă din Voitinel - 137UFC/500ml şi Şendreni -

CNMRMC
 36

2UFC/500ml. În cazul punctului de prelevare de la şcoala gimnazială din Voitinel, a celui din
Şendreni precum şi a celui de la şcoala gimnazială din Orlat se recomandă acţiuni corective de
curăţarea, spălarea, dezinfectarea a componentelor contaminate ale sistemelor de distribuţie în
cauză şi chiar de înlocuire a instalaţiilor interioare. Pentru toate sistemele prezentate în tabel se
recomandă repetarea analizeilor până la obţinerea de rezultate care să certifice remedierea
deficienţelor.
IV. Analiza calitatăţii apei potabile distribuite de sistemele mici de aprovizionare
din România prin prisma concentraţiilor parametrilor: fier, mangan, arsen, seleniu şi
stibiu
Criteriile aplicate în selecţionarea sistemelor de alimentare cu apă incluse în procesul de
screening pentru metale au fost următoarele: a) sisteme de alimentare cu apă din surse de
profunzime b) modificări organoleptice ale calităţii apei potabile distribuite c) sisteme cu apă
din surse subterane d) sisteme din localităţi situate spre graniţa vestică a ţării (pentru
determinări de arsen) e) sisteme cu reţele de distribuţie noi
În anul 2019 au fost prelevate 358 de probe de apă potabilă din localităţi aprovizionate de
sisteme mici, în scopul determinării concentraţiilor de fier şi mangan. Analiza probelor a fost
efectuată de către laboaratoarele C.R.S.P.: Bucureşti (84 probe), Cluj (63 probe), Iaşi (85
probe), Timişoara (90 probe) şi Târgu Mureş (36 probe).
La analiza parametrul fier s-au obţinut valori crescute faţă de CMA (200µg/l) în cazul a 44
(12,29%) din totalul de 358 de sisteme mici selecţionate. Cea mai mare concentraţie de fier
(13120µg/l), de 65,6 ori mai mare decât valoarea legiferată, fost determinată în apa potabilă a
localităţii Dolhasca din judeţul Suceava. Concentraţii de fier care au depăşit CMA de 6 până la
10 ori au fost înregistrate în apa potabilă din localităţile: Glimboca (CS) – 2593,56 µg/l, Iaz
(CS) ) – 1497,2 µg/l, Osica de Jos (OT) - 1378,03 µg/l, Peretu (TR) - 1372µg/l şi Pietroasele
(BZ) - 1323µg/l. În figura nr. 4 sunt reprezentate localităţile cu sisteme de aprovizionare în a
căror apă potabilă, concentraţiile de fier detectate au depăşit semnificativ CMA.
La analiza parametrul mangan s-au obţinut valori crescute faţă de valoarea legiferată (50 µg/l)
în cazul a 55 (15,36%) din totalul sistemelor mici selecţionate. Cea mai mare concentraţie de
mangan: 819,94µg/l, de 16 ori mai mare decât valoarea legiferată, a fost determinată în apa
potabilă a localităţii Osica de Jos din judeţul Olt. Concentraţii de mangan care au depăşit CMA
de 8 până la 12 ori au fost înregistrate în apa potabilă din localităţile: Dolhasca (SV) –
619,8µg/l, Teslui (OT) – 445,74µg/l, Zarand - (AR) 415,24µg/l şi Stejaru (TR) - 411,8µg/l. În
figura nr. 5 sunt reprezentate localităţile cu sisteme de aprovizionare în a căror apă potabilă au
fost detectate concentraţii de mangan care au depăşit cu mult CMA.

Fig. 4 Fig. 5
In cadrul screeningului din anul 2019, pentru determinarea parametrului arsen au fost recoltate
probe de apă potabilă de către DSP judeţene: Arad, Timiş, Bihor şi Satu Mare, care au fost
analizate la CRSP: Timişoara şi Cluj. Din totalul de 40 de probe, 6 (15%) au prezentat nivele

CNMRMC
 37

ale concentraţiei de arsen care au depăşit valoarea legiferată (10µg/l). Cele mai mari concentraţi
de arsen, au fost determinate în apa potabilă a localităţilor: Pişcolţ (36,22 µg/l) şi Dindeşti Mic
(35,94 µg/l) din jud. Satu Mare, Peciu Mare (35,3 µg/l) din jud. Timiş şi Niuved (28,63 µg/l)
din jud Arad.
Determinarea parametrilor seleniu şi stibiu s-a efectuat în cadrul laboratoarelor de la CRSP:
Timişoara şi Cluj, din probe de apă potabilă recoltate de cãtre DSP. judeţene arondate teritorial
centrelor regionale amintite. Au fost analizate 153 de probe, 63 la CRSP Cluj şi 90 la CRSP
Timişoara. În toate situaţiile, valorile concentraţiilor s-au situat sub nivelul CMA.
Concluzii
I. În anul 2019, 41 Direcţii de Sănătate Publică judeţeneau raportat un număr total de 2680
desisteme mici de aprovizionare cu apă potabilă. Volumul total de apă potabilă distribuit a fost
de 155063114,25m3/an iar populaţia totală aprovizionată a fost de 3852870 locuitori.
Datele obţinute la monitorizarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă din România în
2019 au demonstrat că parametrii pentru care s-au înregistrat cele mai mari procente de analize
neconforme au fost: Bacterii coliforme (7,55%), nitraţi (8,16%), amoniu (6,77%), mangan
(14,36%) şi fier (9,19%)
II. Au fost prelevate 199 de probe de apă potabilă din sisteme mici de aprovizionare din toată
ţaraîn scopul determinării unor compuşi din categoria pesticidelor cu acţiune perturbatoare
endocrină. Rezultatele screening-ului au demonstrat că în toate probele de apă potabilă
recoltate, valoarea concentraţiei pesticidelor determinate s-a situat sub nivelul CMA.
III. Determinarea prezenţei bacteriei Legionella pneumophila s-a urmăritîn sisteme de
aprovizionare cu apă potabilă situate în comunităţi rurale, selectate conform unor criterii bine
stabilite. Au fost analizate 114 probe de apă potabilă din localităţi situate în 26 de judeţe din
ţară. Rezultatele analizelor au evidenţiat prezenţa bacteriei Legionella pneumophila în probele
de apă potabilă recoltate din 4 puncte de prelevare: Voitinel (SV), Orlat (SB), Şendreni (GL) şi
Mihai Bravu (BR)..
IV. În scopul determinării concentraţiilor de fier şi mangan în anul 2019 au fost analizate 358
de probe de apă potabilă la nivelul laboratoarelor de la C.R.S.P din ţară. La analiza parametrului
fier s-au obţinut valori crescute faţă de CMA în cazul a 12,29% din totalul sistemelor
selecţionate. La analiza parametrului mangan, 15,36% din totalul sistemelor selecţionate au
demonstrat neconformare.
In cadrul screeningului din anul 2019, pentru determinarea parametrului arsen au fost recoltate
probe de apă potabilă din localităţi aparţinând judeţelor : Arad, Timiş, Bihor şi Satu Mare. Din
totalul de 40 de probe, 15% au prezentat nivele ale concentraţiei de arsen care au depăşit
valoarea legiferată.
Determinarea parametrilor seleniu şi stibiu s-a efectuat din 153 de probe de apă potabilă în
cadrul laboratoarelor de la C.R.S.P. Timişoara şi Cluj. Toate probele analizate au prezentat
valori ale concentraţiilor acestor metale situate sub nivelul CMA.
V.Având în vedere cauzele de neconformare înregistrate pentru parametrii microbiologici,
chimici şi parametrii indicatori analizaţi din probele de apă potabilă prelevate în cursul anului
2019 din sistemele mici de alimentare, se impune modernizarea/îmbunătăţirea tratării apei
distribuite în cazurile de depăşire a CMA în special pentru parametrii microbiologici, nitraţi,
nitriţi, mangan, fier, amoniu.
VI. Evaluare indicatori de impact
 Îmbunătăţirea sistemului de raportare în vederea îndepliniri sarcinilor de raportare
la MS:
1. În anul 2019, numărul total de ZAP mici monitorizate raportat a fost mai mare cu 33 decât
în 2018, iar numărul populaţiei aprovizionte mai mare cu 728972 de locuitori.
2. Numărul de ZAP monitorizate raportate pentru anumiţi parametri a crescut în 2019
comparativ cu anul 2018. În tabelul nr. 4 este prezentat numarul de ZAP raportate în plus în
2019 în cazul unora dintre parametri.

CNMRMC
 38

Tab. nr. 4
Nr. de ZAP Nr. de ZAP Nr. de ZAP
monitorizate în monitorizate în monitorizate în
Parametru Parametru
plus în 2019 plus în 2019 Parametru plus în 2019
faţă de 2018 faţă de 2018 faţă de 2018
Escherichia coli 24 Amoniu 23 Cupru 305
Enterococi 24 Bor 152 Seleniu 111
B. coliforme 15 Plumb 61 Stibiu 39
Nitriţi 10 Cadmiu 55 Fier 6
Nitraţi 27 Crom 61 Mangan 254

3. Procentul de analize conforme raportate în anul 2019 a crescut comparativ cu anul 2018
pentru unii dintre parametrii monitorizaţi. Astfel, pentru enterococi a crescut cu 0,38%, pentru
bor cu 3,98%, pentru amoniu cu 0,6%, şi pentru mangan cu 0,47%.
 Identificarea unor probe neconforme şi luarea măsurilor care s-au impus:
1. În anul 2019, pentru determinarea contaminãrii cu Legionella pneumophila au fost recoltate
114 probe de apă potabilã, din 57 de puncte de prelevare aparţinând unui număr de 26 de judeţe
faţă de 2018, când, au fost analizate numai 68 de probe din 34 puncte de recoltare selecţionate
din 15 judeţe.
2. Un număr de 358 de probe de apă potabilă recoltate din toate judeţele tării au fost analizate
în anul 2019 pentru determinarea concentraţiilor de fier şi mangan, faţă de anul 2018 când
numărul de probe a fost de numai 60, prelevate din 7 judeţe arondate CRSP Cluj. În 2019 au
fost puse în evidenţă 44 de sisteme mici de aprovizionare cu neconformare pentru fier şi 55 cu
neconformare pentru mangan faţă de 4 cu neconformare pentru fier şi 8 cu neconformare pentru
mangan în 2018.

PROGRAM DE EVALUARE A COMPETENTEI TEHNICE A

LABORATOARELOR AFLATE IN RETEAUA MINISTERULUI SANATATII
CARE EFECTUEAZA MONITORIZAREA CALITATII APEI POTABILE,
PRIN INCERCARI DE COMPETENTA (PROFICIENCY TESTING)

Biolog sp. Neagu Liliana; Inginer chimist Donise Andreea Cristina - CRSP București

Testarea competenței laboratoarelor este un element esențial al asigurării calității

laboratorului. Odată cu cererea din ce în ce mai mare de dovezi independente de competență
din partea organismelor de acreditare, autorităților de reglementare și alți utilizatori finali ai
rezultatelor laboratorului, testarea competenței este relevantă pentru toate laboratoarele de
incercari, si nu numai. Poate la fel de important pentru performanța tehnică a laboratorului,
testarea periodică a competenței oferă un feedback independent asupra calității rezultatelor
analitice, permițând laboratoarelor să monitorizeze și să îmbunătățească performanța în timp.
Obiectivele specifice ale metodologiei sunt:
 susținerea activității laboratoarelor participante în implementarea sistemelor de
management al calității, în special în domeniul validării (adecvare la scop) metodelor
de analiză standardizate și al asigurării calității rezultatelor de analiza;
 monitorizarea şi evaluarea permanentă a performanțelor laboratoarelor care efectuează
controlul oficial al apei potabile.
 identificarea problemelor în laboratoare și inițierea de acțiuni de îmbunătățire a
sistemului;
Descrierea activitătilor

CNMRMC
 39

1. completarea și transmiterea chestionarului cu datelor referitoare la participarile la încercări

de competență și teste interlaboratoare, realizate de laboratoarele din cadrul Centrelor
Regionale de Sănătate Publică și al Direcțiilor de Sănătate Publică.
2. centralizarea datelor obținute de la laboratoarele din cadrul CRSP-urilor si al DSP-urilor.
Rezultate
În analiza și evaluarea performanțelor laboratoarelor participante la scheme de intercomparare
si teste interlaboratoare, s-a ținut cont de scorul Z obținut.
Rezultatele privind prelucrarea chestionarelor, referitor la participarile la scheme de
intercomparare (PT) si teste intercomparare (TI) în anul 2019.
Din analiza scorului Z obtinut de catre laboratoarele participante s-au obținut urmatoarele
rezultate:

1. Distribuția procentuală a rezultate obținute PT pentru determinarile parametrilor chimici,

s-a realizat raportat la numărul de participări.

2. Reprezentarea grafica a rezultatelor după numărul participărilor pentru fiecare parametru

CNMRMC
 40

3. Rezultate obținute la PT pentru determinarile parametrilor microbiologici în funcție de

numărul de participări pentru fiecare parametru

CNMRMC
 41

Un număr foarte mic de laboratoare au participat și la scheme de intercomparare pentru

determinarea pesticidelor, dar majoritatea rezultatelor au avut un scor Z discutabil sau
nesatisfăcător, așa cum se reiese din graficul de mai jos.

CNMRMC
 42

4. În ceea ce privește participarile la teste interlaboratoare, pentru derminarea parametrilor

chimici, s-au obținut urmatoarele rezultate, raportat la numărul de participări pentru fiecare
parametru:

CNMRMC
 43

Rezultatele obținute arată că majoritatea laboratoarele participante pot să demonstreze

validitatea rezultatelor obținute dar, în același timp, există și un număr mic de laboratoare care
nu pot asigura calitatea rezultatelor deoarece au avut rezultate discutabile și nesatisfăcătoare.
Dacă rezultatul unui laborator într-o schemă de intercomparare indică o performanță
nesatisfăcătoare, acesta ar trebui să înceapă un proces de investigare a surselor potențiale de
eroare. Fără participarea la scheme de intercomparare, astfel de surse de eroare ar putea rămâne
nedetectate și laboratorul nu ar fi în măsură să întreprindă acțiuni corective adecvate. La rândul
său, acest lucru ar fi putut duce la continuarea laboratorului de a oferi rezultate slabe clienților
sau altor părți interesate. În cele din urmă, astfel de erori ar putea duce la pierderea reputației
laboratorului sau la acțiuni legale sau de altă natură întreprinse de către clienți sau alte părți
interesate, cum ar fi organismele de reglementare. În acest sens, participarea la PT poate fi
considerată a fi un instrument de gestionare a riscurilor și de îmbunătățire a calității.
Concluzii
 Rezultatele obtinute la astfel de participări vor oferi participanților fie o confirmare că
performanța lor este satisfăcătoare, fie o alertă că este necesară investigarea problemelor
potențiale.
 Scopul participării la PT permite participantului să învețe de la participarea la schemele
PT și să folosească aceste informații pentru îmbunătățirea calității măsurătorilor lor.

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN

AERUL AMBIANT ÎN MEDIUL URBAN

Andra Neamțu, Angelica Marilena Voinoiu

În colaborare cu toate DSP Judeţene şi a Mun. Bucureşti

Introducere

Standardele UE de calitate a aerului au fost stabilite acum aproape 20 de ani și unele dintre ele
sunt mult mai permisive decât orientările emise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și
decât nivelul recomandat de cele mai recente dovezi științifice privind efectele asupra sănătății
umane.

Poluarea atmosferică apare atunci când anumite gaze, particule de praf și fum sunt eliberate în
atmosferă, care devine astfel nocivă pentru populație, pentru infrastructură și pentru mediul
înconjurător. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică poluarea aerului ca fiind cel
mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Europa1. În UE, poluarea aerului
cauzează în medie peste 1 000 de decese premature pe zi, un număr de peste zece ori mai mare
decât numărul de decese cauzate de accidente rutiere2.

În figura 1 se poate observa că, în unele state membre ale UE, numărul de ani de viață sănătoasă
pierduți este similar cu cel din țări asociate adesea cu o calitate slabă a aerului.

1
OMS, Ambient Air Pollution: A global assessment of exposure and burden of disease, 2016, p. 15 și AEM, Air
quality in Europe — 2017 report (Calitatea aerului în Europa – raportul pe 2017), 2017, p. 12.
2
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_17_4604 Comunicatul de presă al Comisiei
Europene din 16 noiembrie 2017.

CNMRMC
 44

Figura 1
România este unul dintre cele nouă state membre UE care a participat la reuniunea care a avut
loc la Bruxelles în data de 30 ianuarie 2018, având ca obiectiv găsirea de soluții care să abordeze
problema gravă a poluării aerului.
Amintim faptul că, România se află pe lista țărilor care fac obiectul unor proceduri de constatare
a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru în ceea ce privește depășirea valorilor-limită pentru
poluanții atmosferici. Există localități în care, calitatea aerului ambiant poate fi modificată prin
poluanți specifici, care pot avea un impact negativ asupra sănătății populației.
Un raport amănunțit a fost elaborat în anul 2019 “World Air Quality Report Region & City PM2.5”
3
, acesta concentrându-se asupra particulelor fine reprezentate de PM2.5, deoarece acest poluant
este considerat pe scară largă drept cel mai dăunător sănătății umane.
În acest raport, România ocupă locul unsprezece cu o valoare medie/an de 18.3µg/m³.

Figura 2

3
https://www.iqair.com/world-most-polluted-cities

CNMRMC
 45

Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul

înconjurător pentru anul 2019 – din raportările DSP Judeţene în urma colaborării
cu APM teritoriale

În România, au fost înregistrate depășiri ale valorii limită anuale pentru sănătatea umana
(40µg/m³) a poluantului NO2 la 6 stații și anume: BV1 – Brașov,BV3- Brașov,B6 – București,
CJ1- Cluj,CJ4- Cluj, HD1 - Deva,IS1- Iași,TM1- Timișoara și TM5 - Timișoara.

Figura 3

Concentraţia medie/an a poluantului PM10 în aerul atmosferic în anul 2019 nu a depășit

valoarea limită anuală de 40µg/m³ la nicio stație .

CNMRMC
 46

Figura 4

CNMRMC
 47

Se poate observa din figura 5 că, pentru poluantul atmosferic SO2 concentrația medie /an nu a
fost depășită.

Figura 5

Indicatori de sănătate

„Aerul pe care îl respirăm astăzi este mult mai curat decât în deceniile precedente. Dar poluarea
lui continuă să fie un «ucigaș invizibil» și îi împiedică pe mulți să ducă o viață activa”4.

Incidența (morbiditatea) este o masură de frecvență a bolii care cuantifică numărul de

evenimente noi sau cazuri de boală care apar într-o populație de indivizi la risc într-un anumit
interval de timp.

4
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_13_1274

CNMRMC
 48

*R- rata calculată la 100 000 de locuitori Fig.6

*R- rata calculată la 100 000 de locuitori Fig.7

Indicatorii precum admisibilitatea în spital prin afecțiuni respiratorii, cardio-vasculare si

numărul de zile de spitalizare pentru afecțiuni respiratorii și cardio-vasculare, pot oferi
informații legate de starea de sănătate a unei populații.

CNMRMC
 49

*NR – număr Fig.8

*NR – număr Fig.9

Calitatea vieţii este strict corelată şi dependentă de calitatea aerului. Ritmul de dezvoltare
economic, demografic, instituţional impun luarea unor măsuri bine gândite şi documentate
pentru a stăpâni fenomenele periculoase de poluare a aerului, pentru a dirija mecanismele de
dezvoltare socio-economico-financiare în folosul omului şi al umanităţii.

CNMRMC
 50

SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU

SĂNĂTATEA UMANĂ
Biochim. Irina Tanase
În colaborare cu toate DSP Judeţene şi a Mun. Bucureşti

Ministerul Sanatatii este autoritatea nationala competenta in indeplinirea responsabilitatilor ce

revin prin Regulamentul (CE) nr.1223/2009 privind produsele cosmetice (denumit in
continuare – RPC) care impune responsabilitati suplimentare pentru autoritati si industrie,
legate de protectia sanatatii umane in raport cu utilizarea produselor cosmetice.
Pe baza notificarilor transmise de statele membre prin Sistemul European de Alerta pentru
Produsele Nealimentare (RAPEX) s-au intreprins urmatoarele activitati de monitorizare a
substantelor si categoriilor de produse posibil a fi implicate in raspunsul dermal acut (alergii),
sau având efecte sistemice asupra sanatatii consumatorului in caz de neconformitate la
prevederile Regulamentului:
- Contaminanti chimici, metale grele : Plumb si cadmiu5 din truse cu farduri pentru copii
- Conservanţi utilizați în mod curent în produsele cosmetice pe piața din Romania, care
fac obiectul noilor reglementãri comunitare de introducere pe piaţã :Parabeni6 7 din
creme pentru masaj și anticelulitice, acid sorbic si acid benzoic din creme de față);
- Contaminanti microbiologici8 :NTG, tulpini patogene bacteriene (Pseudomonas
aeruginosa, Staphylococcus aureus si levuri (Candida albicans) din Categoria 1 de risc
microbiologic (produse aplicate pe buze (ruj) si Categoria 2 de risc microbiologic:
produse de machiaj (blush)
Toate laboratoarele (din Directiile de Sanatate Publica Buzau si Ialomita si din Centrul
Regional de Sanatate Publica Cluj) care au efectuat determinarile detin certificate de acreditare
eliberate de RENAR pentru metodele in cauza.
REZULTATE SI CONCLUZII
Concentratiile substantelor supravegheate
Acid sorbic: Din punctele de distribuție, au fost recoltate 51 probe din creme de față, cu
provenienta din Romania (24), si ţări UE (27) pentru masurarea concentratiei de acid sorbic, a
sarurilor si derivatilor acestuia (exprimate ca % acid). Nu au fost identificate neconformităţi,
legate de depasirea concentratiei maxim admise [0,6 % (acid)]. Concentrațiile de au variat de
la <limita de detecție pana la 0.625 % (ca acid)

Acid benzoic: Din punctele de distribuție, au fost recoltate 56 probe din creme de față, cu
provenienta din Romania (31), ţări UE (19) si non-UE (6) pentru masurarea concentratiei de
acid benzoic, a sarurilor si derivatilor acestuia (exprimate ca % acid). Au fost identificate doua
neconformităţi, legate de depasirea concentratiei maxim admise [0,5 % (acid)]. (Grafic nr. 2).
Concentrațiile de au variat de la <limita de detecție pana la 0.625 % (ca acid)
Parabeni (metil-, etil-, propil- si butil-paraben): 51 probe din crème de masaj si anticelulitice,
cu provenienta din Romania (44), ţări UE (6) si non-UE (1). Nu au fost identificate

5
Reglementati la poz. 68 (cadmiu) si 289 (plumb) din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009
6 Reglementati la poz. 12 - 0,4 % (ca acid) pentru un singur ester 0,8 % (ca acid) pentru amestecuri de esteri- si 12a -0,14
% (ca acid) pentru suma concentrațiilor individuale 0,8 % (ca acid) pentru amestecurile de substanțe menționate la rubricile
12 și 12a, caz în care suma concentrațiilor individuale ale butilparabenului și propilparabenului și ale sărurilor acestora nu
depășește 0,14 % -din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009
7 Isopropylparaben si sarea de sodiu sau săruri ale izopropilparabenului , Isobutylparaben, Sarea de sodiu sau săruri ale

izobutilparabenului, Benzylparaben, Pentylparaben reglementati in anexa II poz. 1374-1378 substante interzise a fi folosite
in compozitia produselor cosmetice
8
Standard EN ISO 17516:2014 Cosmetics – Microbiology – Microbiological limits

CNMRMC
 51

neconformităţi, legate de depasirea concentratiei maxim admise. Conservantul utilizat in mod

predominant a fost metilparabenul identificat in 50 de probe.
Metale grele: Din punctele de distribuție, au fost recoltate 55 de esantioane din produse de
machiaj, destinate copiilor (farduri, produse pentru pictarea fetei, produse aplicate pe buze.
Ţara de proveniența pentru toate eşantioanele prelevate a fost China. Rezultatele arată valori
ale concentrațiilor de metale grele de circa 2000 de ori mai mici decat valorile considerate
inevitabile din punct de vedere tehnic9, fiind situate intre 0.105-0.347 ppm (Pb) şi respectiv
0.04 – 0.161 ppm (Cd).
Evaluarea expunerii consumatorului si marja de siguranta pentru concentratiile maxime ale
substantelor supravegheate
Tabel 1. Calculul marjei de siguranta pentru cea mai mare concentrate identificata in probe, de
0.625 % acid sorbic (NOAEL=300 mg/kg/zi10) si respectiv 0.625 % acid benzoic (NOAEL=500
mg/kg/zi11 cu o absorptie dermala previzionata de 10% și cazul improbabil pentru absorbție de
50%
Crema Suprafata Frecventa Expunerea Absorptia Doza de Marja de
de piele de utilizare dermala la dermala expunere siguranta12
crema sistemica
SED
Ederm MoS (-)
A (cm2) (zile-1) (%/100) (mg/kg/zi)
(mg/kg/zi) Limita:>100
Limita:<10
Acid sorbic
Pentru ten 570 2 4 0.1 0.0125 24000
Pentru ten si decolteu
2550 3 26.6 0.5 0.4 750
Acid benzoic
Pentru ten 570 2 4 0.1 0.0125 40000
Pentru ten si decolteu
2550 3 26.6 0.5 0.4 1250
Tabel 2. Calculul marjei de siguranta pentru cea mai mare concentrate identificata in probe de
Creme pentru masaj si anticelulitice, la concentratiile de 0.174 % methylparaben
(NOAEL=1000 mg/kg/zi13), 0.047% ethylparaben (NOAEL=1000 mg/kg/zi 14), 0.045%
propylparaben (NOAEL=10 mg/kg/zi 15) si 0.039% butylparaben (NOAEL=2 mg/kg/zi 16) cu o
absorbție dermala de 3.7%
Suprafata de Concentratia Expunerea Absorptia Doza de Marja de
piele maxima in cumulativa la dermala expunere siguranta17
Ingredient eşantion parabeni sistemica
SED MoS (-)
A (cm2) (%) (g/zi) (%/3.7)
(mg/kg/zi) Limita:>100
Methylparaben 17400 0.174 17.4 0.037 0.004292 232991
Ethylparaben 17400 0.047 17.4 0.037 0.005043 198290
Propylparaben 17400 0.045 17.4 0.037 0.004829 20710
Butylparaben 17400 0.039 17.4 0.037 0.004185 478

Tabel 3. Calculul marjei de siguranta pentru cele mai mari concentratii de Plumb (Pb) si cadmiu
(Cd) in probe de machiaje pentru copii (Fard de ochi, Produs pentru pictarea fetei, Ruj/balsam
de buze)
Produs de machiaj Concentratia (μg/g) SED (μg/kg corp/zi) MoS

9
Plumb:20 ppm (200ppb) si Cadmiu:5 ppm (50 ppb)
10 European Food Safety Agency (EFSA), Scientific Opinion on the re-evaluation of sorbic acid (E 200), potassium sorbate
(E 202) and calcium sorbate (E 203) as food additives. EFSA Journal 2015;13(6):4144
11 https://echa.europa.eu/ro/registration-dossier/-/registered-dossier/13124/7/9/1
12 Pentru ca un produs cosmetic sa fie sigur pentru sanatatea utilizatorului, valoarea MoS trebuie sa fie ≥100
13
Scientific Committee on Consumer Safety (SCCS) Opinion SCCS/1348/10
14 Scientific Committee on Consumer Safety (SCCS) Opinion SCCS/1348/10
15 Scientific Committee on Consumer Safety (SCCS) Opinion SCCS/1514/13
16 Scientific Committee on Consumer Safety (SCCS) Opinion SCCS/1514/13
17 Pentru ca un produs cosmetic sa fie sigur pentru sanatatea utilizatorului, valoarea MoS trebuie sa fie ≥100

CNMRMC
 52

Pb Cd Pb Cd Pb Cd
Fard de ochi Sld-347 0.4-2.18 1.48E-06 1.88E-08 8.78+06 2.84E+05
Produs pentru pictarea Sld-0.22 88.32-260.9 1.26E-04 1.80E-10 4.08E+02 5.54E+04
fetei
Ruj/balsam de buze Sld-27 109.66- 1.15E-07 1.05E-06 3.53E+05 1.54E+07
198.49
In concluzie:
Acidul sorbic si sarurile acestuia: Pe baza estimarii valorii SED de 0,0125 mg/kg corp/zi
(aplicare pe față)/0,4 mg/kg corp/zi (aplicare pe față şi decolteu) si calcul valorii MoS de
24000/750, se poate previziona ca la cea mai mare valoare a concentratiei (0.625±0.033%)
determinata in produsele esantionate din cremele de față, nu sunt previzionate efecte sistemice
asupra sanatatii consumatorului.
Acidul benzoic si sarurile acestuia: Pe baza estimarii valorii SED de 0,0125 mg/kg corp/zi
(aplicare pe față)/0,4 mg/kg corp/zi (aplicare pe față şi decolteu) si calcul valorii MoS de
40000/1250, se poate previziona ca la cea mai mare valoare a concentratiei de 0.625%
determinata in produsele esantionate din cremele de față, nu sunt previzionate efecte sistemice
asupra sanatatii consumatorului.
Parabeni:, se poate previziona ca la cea mai mare valoare a concentratiei determinata in
produsele esantionate din cremele pentru masaj si anticelulitice, si anume:
- 0,174% metilparaben - SED de 0,004292 mg/kg corp/zi -MoS de 232991
- 0,047% etilparaben - SED de 0,005043 mg/kg corp/zi -MoS de 198290
- 0,045% propilparaben - SED de 0.004829 mg/kg corp/zi -MoS de 20710
- 0,039% butilparaben - SED de 0.004185 mg/kg corp/zi -MoS de 478
nu sunt previzionate efecte asupra sanatatii consumatorului pentru acidul benzoic si sarurile
acestuia.
Contaminanti microbiologici supravegheati
Din punctele de distribuție, au fost prelevate 24 probe din produse pentru machiajul fetei (blush)
si 42 probe din produse pentru machiajul buzelor (rujuri lichide si solide). Toate valorile s-au
situate sub limitele de risc microbiologic stabilite pentru cele doua categorii.
Tabel 4. Limitele microbiologice pentru produse cosmetice. Standardul european EN ISO
17516: 2014 Cosmetică - Microbiologie - Limite microbiologice
Tipuri de microorganisme Produsele destinate machiajului Produse destinate pentru
buzelor machiajul fetei
Microorganisme aerobe mezofile totale ≤ 1 x 102 UFC per g sau ml a ≤ 1 x 103 UFC pe g sau ml b
(bacterii plus drojdii și mucegaiuri)
Pseudomonas aeruginosa, Absența în 1 g sau 1 ml Absența în 1 g sau 1 ml
Staphylococcus aureus Absența în 1 g sau 1 ml Absența în 1 g sau 1 ml
Escherichia coli Absența în 1 g sau 1 ml Absența în 1 g sau 1 ml
Candida albicans Absența în 1 g sau 1 ml Absența în 1 g sau 1 ml
Datorită variabilității inerente a metodei de numărare in plăca, în conformitate cu USP Capitolul 61 sau EP Capitolul 2.6.12,
Interpretarea rezultatelor, rezultatele sunt considerate inafara limitelor dacă
a
> 200 UFC / g sau ml,
b
> 2 000 UFC / g sau ml .
NOTĂ
Când se detectează colonii de bacterii pe agar Sabouraud Dextrose, se poate utiliza agar Sabouraud Dextrose care conține antibiotice

EVALUAREA UNOR INDICATORI DE IMPACT AI METODOLOGIEI

În anul 2019, prin sistemul de alerta rapida RAPEX18 al Uniunii Europene, statele membre nu
au au notificat produse cosmetice neconforme cu impact transfrontalier având provenienta din
Romania19 si comercializate pe teritoriul acestora. Nici Romania nu a notificat produse
cosmetice necornforme distribuite din UE sau importate din terțe țări.

18
https://ec.europa.eu/consumers/consumers_safety/safety_products/rapex/alerts/?event=main.search&lng=en#searchResults
19
fabricate in Romania sau importate in Uniunea Europeana prin Romania

CNMRMC
 53

Situatia comparativa a campaniilor de supraveghere pentru produsele cosmetice care contin

parabeni desfasurate in 2016 si 2019
Monitorizarea parabenilor in produsele cosmetice a evidentiat o situatie de imbunatatire pe
parcursul celor 3 ani de supraveghere (s.a. 5/55 probe neconforme in 2016, 2/25 probe
neconforme in 2018 si 0/51 probe in 2019).
Intr-o oarecare masura, acesta scadere a neconformitatilor legate de prezenta parabenilor in
compozitia produselor cosmetice se datoreaza interesului scazut al industriei de a folosi aceasta
categorie de ingredienti deoarece unii conservanți tradiționali, cum ar fi parabenii și agenții de
eliberare a formaldehidei, sunt percepuți nefavorabil de către unii consumatori, rezultând în
faptul că producătorii de produse cosmetice folosesc din ce în ce mai mulți conservanți
"netradiționali".
Alternative la parabeni pentru conservarea produselor cosmetice
Se discută diferite aspecte legate de conservarea produselor cosmetice și se poate concluziona
că stabilitatea microbiologica a produselor cosmetice este o sarcină dificilă. Cel mai adesea,
conservantii sunt utilizați în combinație pentru a asigura o spectru larg de actiune față de diferite
tipuri de microorganisme. Aproape niciodată nu este posibilă o înlocuire simplă a parabenilor
cu o alta substanță cu, ci mai degrabă o necesitate de reformulare a întregului produs folosind
un nou sistem de conservare. Atunci când se selectează substanțe care sunt permise în UE
pentru conservarea produselor cosmetice în raport cu baza de date cu substanțe periculoase în
conformitate cu criteriile de selecție SUBSPORT (SDSC), multe dintre aceste alternative
îndeplinesc aceste criterii. Au fost evaluate în continuare următoarele substanțe care au intrunit
criteriile: fenoxietanol, acid sorbic, acid benzoic.Fenoxietanolul este un conservant care se afla
in dezbatere; dovezile limitate ale efectelor neurotoxice au redus popularitatea substanței. Cei
doi acizi (benzoic si sorbic) nu prezintă toxicitate ridicata, dar faptul că pot fi iritanți poate fi o
problemă pentru utilizarea în cosmetică. De asemenea, acizii pot fi utilizați drept conservanți
numai pentru produsele cu un pH acid. Având în vedere alte opțiuni, acizii organici pot fi
considerați o opțiune relativ sigură.
Există o cerere în creștere și disponibilitate de ambalaje și soluții specializate care permit
formularea produselor cosmetice fără conservanți. Aceasta este o perspectivă viitoare foarte
promițătoare, totuși poate fi dificil să se găsească ambalaje adecvate pentru toate tipurile de
produse cosmetice. Ambalarea in monodoze ar putea fi o modalitate de a evita conservanții,
însă această soluție are și alte dezavantaje ecologice, deoarece este foarte intensă din punct de
vedere material. Există, totuși, un număr de soluții cu mai multe doze disponibile, iar pe măsură
ce crește cererea de produse fără conservanți, aceste soluții sunt dezvoltate și diversificate.
Masuri propuse:
- Continuarea monitorizarii parabenilor din produsele cosmetice (includere in planul de
monitorizare din anul 2020)
- Monitorizarea altor sistemelor de conservare: methylchloroisothiazolinonei și
methylisothiazolinonei, alcool benzilic, 2-fenoxietanolul, (includere in planul de
monitorizare din anul 2020)
- Elaborarea unor materiale informative legate de siguranta utilizarii parabenilor in
produsele cosmetice pentru creșterea gradului de conștientizare a publicului
Metale grele (PB si Cd).
Rezultatele globale au evidențiat concentratii de Cd și Pb a fost mai mici decât valoarea permisă
în unele produse cosmetice. Rezultatele supravegherii pe parcursul a 4 ani, au evidentiat variatii
de fond relative constante ale acestor contaminanti care fac parte din categoria substantelor
PBT (persistente, bioacumulabile,toxice) pentru monitorizarea produselor pentru machiaj
Anul 2014 - Pb (SLD-58.76 ppb); Cd (SLD-32.1 ppb)
Anul 2016 - Pb (15-221 ppb); Cd (SLD-55,6 ppb)
Anul 2017 - Pb (SLD-81.56 ppb); Cd (SLD-33.63 ppb)
Anul 2018 - Pb (SLD-133.94 ppb); Cd (SLD-43.41 ppb)
Anul 2019 - Pb (SLD-347 ppb); Cd (SLD-161 ppb)

CNMRMC
 54

Masuri propuse:
Avand in vedere nivelele constant scazute de metale grele (plumb si cadmiu) de circa 1000-
2000 ori sub nivelul considerat inevitabil din punct de vedere tehnic, consideram ca in present
nu se impune continuarea activitatii de monitorizare.
Contaminantii microbiologici
In perioada 2016-2019, a fost evaluata contaminarea microbiană a unor categorii diverse de
produse cosmetice (emulsii (demachiante), tensiolitice (produse de spalare), paste (ne)apoase
(produse destinate aplicarii pe buze si baze nuantatoate), pulberi compacte (blush pentru
machiajul ochilor) in relatie cu și eficacitatea protecției sistemelor de conservare utilizate cel
mai frecvent în formulele de cosmetice analizate. Sistemele de conservare utilizate de
formulatori sunt eficace, deoarece nu a existat contaminare bacteriana si levuricida. Prezentele
rezultate obtinute in urma determinarilor de contaminanti (bacterii si levuri (drojdii) se aliniaza
celor obtinute in anii anteriori (2014-2019) de monitorizare microbiana a produselor cosmetice
din categoria 1 de risc microbiologic
Masuri propuse:
Continuarea monitorizarii bacteriilor si levurilor din produsele cosmetice din categoria 1 de risc
microbiologic si largirea gamei de cosmetice monitorizate (includere in planul de monitorizare
din anul 2020).

CNMRMC
 55

MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACCIDENTALE CU MONOXID DE

CARBON, BĂUTURI ALCOOLICE, CIUPERCI, DROGURI/ŢIGĂRI SAU
ALTE PRODUSE CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN CATEGORIA
PRODUSELOR CHIMICE

Chim. Albu Gabriela - CRSP Iaşi, DSP judeţene

Metodologia propusă pe 2019 a vizat obţinerea de informaţii noi în legătură cu unele aspecte
relevate în sinteza 2017-2018, de exemplu ocupaţia adulţilor cu etilism acut şi cronic,
aprecierea gravităţii unor pericole şi riscuri. Scopul o informare mai bună ca bază a prevenirii.
Obiective: identificarea situaţiilor care pot pune în pericol sănătatea şi viaţa în mediul casnic
şi comunitar, grupurile vulnerabile, informarea populaţiei/tinerilor - privind legislaţia.
Metoda: Cazurile centralizate de către DSP-urile județene de la spitalele de urgență, UPU/CPU
și IML pe fișe tip de declarare (cele voluntare în tabele) au fost transmise la CRSP Iași,
trimestrial, pentru sinteza anuală. Au fost analizate: circumstanţele (accidentale/voluntare,
altele), calea de expunere, - vârsta, sexul, ocupaţia pacienților, rezidenţa, factorii determinanţi.
Rezultate: În 2019 au fost raportate în total 6734 cazuri de intoxicații (165 decese), repartizate
după circumstanțele de expunere astfel:
- voluntare – 5072 cazuri (54 decese), dintre care: 3764 (49 decese) cu alcool/halene etanolice
- 75% din nr. total de cazuri (5,4% adolescenţi), 408 cu droguri - etnobotanice, canabis,
marijuana, heroină, metadonă, ecstazy, amfetamine, şoricioaică, subst. de abuz (adolescenţi şi
tineri - 13-30 ani), alte cazuri - cu medicamente, substanţe energizante, alcooli toxici;
- accidentale - 1613 cazuri (24%): cu monoxid de carbon/alte gaze- 610 cazuri (86 decese),
cu ciuperci - 285 cazuri (în judeţele: Sălaj (66), Arad (27), Hunedoara (24), Iași (18),
Maramureș (16), Mureș (14), câte 12 cazuri în HG, NT şi VL, Cluj (11), AB (9), unele în
familie), cu hidrocarburi - 88 (combustibili, diluaţi, antigel), cu plante 12, muşcătură de şarpe
4, ş.a.;
- accidentale/voluntare (tentative de suicid): total - 1049 cu medicamente (7 decese);
+ 208 cu chimicale (5 decese);
- în circumstanțe imprecise 33 cazuri (8 decese), cu alcooli toxici - antigel/etilen glicol,
metanol;
- în circumstanțe necunoscute 31 cazuri cu alcool etilic (11 decese) (0,5% din numărul total).
Unele DSP-uri au transmis date de la mai multe spitale, altele parţial. Centralizarea
cazurilor sunt prezentate în 7 tabele şi 8 grafice (în sinteză). Mai jos doar unele situaţii !
Numărul de cazuri de intoxicații pe categorii de
1466
produs - pe trimestre

1600
1400 979
trim. I
1200
190 690 363
1000 133
55629
800 trim. II
24 49 114 271
600 328 86 176 239
400
83
5 77 168
200
0

CNMRMC
 56

Numărul de cazuri de intoxicații și decese cu CO/fum, gaze

350 328

300

250
190
200

150

100
86
42
50 14 24 22
8
0
trim. I trim. II trim. III trim. IV

nr. intoxicații decese

Intoxicații cu CO/fum (decese) s-au înregistrat în număr mai mare iarna – în rural.
La spitalul “Gr. Alexandrescu” din Bucureşti (în trim. I) – au ajuns 52 copii. Cauza cea mai
frecventă – sobele defecte !, incendii, scurt circuite; intoxicaţii cu gaze (metan, butan, GPL, de
eșapament), alte surse de CO: butelii instant, centrale de apartament, aragaz, generator pe
combustibil, convector. Persoane vulnerabile - cele în vârstă, familii cu mulţi copii (BN /trim.
I – familie cu 7 copii, BT – 7 copii).

INTOXICAȚII CU CIUPERCI - în 2019, pe trimestre

176
180
160
140
120
100
80
49 55
60
40
20
5
0
trim. I trim. II trim. III trim. IV

Intoxicaţii cu ciuperci – 285 cazuri

Intoxicaţii cu băuturi alcoolice (> de 4000 cazuri raportate - abuz acut şi cronic de alcool,
inclusiv cu spirt sanitar). DSP Brăila a raportat un număr crescut(1992 cazuri), pacienţi cu
tulburări comportamentale, unii cu diferite traumatisme, alţii aduşi de poliţie pentru recoltarea
de probe biologice. Alte cazuri: DSP Buc (476), AG (320), BC (318), VN (288), IL (104), PH
(102), ... - cei mai mulţi pacienţi care au ajuns la urgenţe sunt bărbaţi - cu vârste peste 30 ani,
60% dintre ei fără ocupaţie (şomeri, unii cu ajutor social sau de handicap, cazuri sociale). Au
fost şi > 200 adolescenţi – sub 18 ani (consum recreaţional de alcool). Raportările pe trimestre
şi judeţe nu s-au făcut unitar în 2019. Cifrele sunt mai mari în realitate. DSP Bihor, Satu Mare
nu au trimis date pe toate trimestrele.
Intoxicaţii raportate cu alte droguri de risc (408) – situația pe județe în graficul de mai
jos.
Drogurile consumate/inhalate/injectabil, în ordinea frecvenței: etnobotanice, canabis,
ţigări cu marihuana,THC, narghilea, substanțe de abuz, opioide, cocaină, LSD, amfetamine,
metadonă, prenandez, ecstazy, heroină, droguri “şobolan”, şoricioaică, plante cu
raticide/acetonă, “zombie”, ciuperci halucinogene, - de ex.: jud. SB - subst. de abuz (10), Buc.
- heroină (> 4), SV - canabis, ecstasy, la Arad - şoricioaică, ş. a. necunoscute. În 2017 (496
cazuri) vs. 2018 (406 cazuri), în judeţele: Călăraşi (15/65), Cluj (27/60), Brăila (16/56), Mureş

CNMRMC
 57

(51/34), Bihor (48/30), Iaşi (31/14), Prahova (22/17), Arad (13/15), Sibiu (7/19), Vaslui (5/16)
ş.a. la Bucureşti > 58.
Pacienţii înregistraţi cu diferite simptome şi manifestări după consumul de droguri sunt
adolescenţi de vârstă 13-18 ani şi tineri cu vârste 19-35 ani (probabil unii depistaţi la volan sub
influenţa drogurilor).

Intoxicații cu droguri de risc - în 2019

Vrancea
Vaslui 34
Vâlcea
Tulcea 2
Timiș 2
Teleorman
Suceava 17
Sibiu 29
Sălaj
Satu Mare
Prahova 11
Olt 5
Neamț 2
Mureș 16
Mehedinți 7
Maramureș
Ilfov
Ialomița 8
Iași 14
Hunedoara 21
Harghita 2
Gorj 6
Giurgiu
Galați
Dolj 1
Dâmbovița 1
Covasna 2
Constanța
Cluj 28
Călărași 29
Caraș-Severin 5
Buzău
BUCUREŞTI 56
Brăila 54
Brașov
Botoșani
Bistrița-Năsăud 1
Bihor
Bacău 1
Argeș 1
Arad 36
Alba

Concluzii: Pentru a preveni astfel de intoxicaţii sunt necesare monitorizari în special in mediul
rural privind nivelul de trai, condiţiile de încălzire, de hrană, cresterea preocuparii cadrelor
medicale privind sănătatea tinerilor, o mai bună informare a populaţiei (părinţilor) pentru
conştientizarea riscurilor legate de intoxicaţii acute. Este necesară educaţia pentru sănătate a
copiilor şi adolescenţilor pentru a preveni dependenţele de substanţe nocive (alcool, droguri),
stările de anxietate, abandonul şcolar, depresiile, sinuciderile, consecinţele sociale şi legale, în
final sărăcia familiilor. Tentaţiile cu,care se confruntă adolescenţii şi tinerii – sunt punct de
plecare în afectarea sănătăţii lor pe termen scurt şi îndepărtat !!

CNMRMC
 58

SUPRAVEGEREA PRODUSELOR BIOCIDE

EVALUAREA ACTIVITĂȚII BACTERICIDE ȘI LEVURICIDE A
ANTISEPTICELOR ȘI DEZINFECTANTELOR CHIMICE
DIN CATEGORIA TP 1

Biolog sp. Neagu Liliana - CRSP Bucuresti; Dr. Minea Luminita - CRSP Iasi

Biocidele sunt o resursă prețioasă care nu ar trebui folosită în mod inutil. Atunci când
sunt utilizate, acestea trebuie aplicate în concentrații suficient de mari pentru a ucide toate
bacteriile expuse și pentru a elimina riscul de rezistență.
Pentru asigurarea unui nivel crescut de protecţie, actuala legislaţie europeană impune
ca autorizarea unui produs să fie acordată numai dacă este dovedit a fi ”…suficient de eficace,
nu prezintă riscuri pentru oameni, animale sau mediu şi nu dezvoltă alte efecte inacceptabile ..”
(Directiva 98/8/EC, art. 5 alin. 1, litera b).
Autoritățile, precum și consumatorii, au cerințe foarte stricte în ceea ce privește
eficacitatea dezinfectanților utilizați iar acestia trebuie să fie testati și aprobati în conformitate
cu standardele europene, in vigoare.
Având in vedere aspectele mentionate mai sus, aceasta activitate din cadrul PN II, şi-a
propus să demonstreze prin testarea eficacitati produselor biocide că acestea sunt eficiente
pentru scopul utilizarii și că riscul pentru oameni și mediu înconjurător este minim.
În vederea eliminării riscului expunerii populaţiei la un potenţial agresional microbian
divers, a fost evaluată conformitatea a 43 produse biocide destinate utilizării în domeniul
medical, produse ce au fost recoltate de către reprezentaţii DSPJ în perioada 13.05.2019 - 12.07.
2019.

Material si metoda: În perioada 08.2019-02.2020, în laboratoarele din cadrul INSP București,

INSP/CRSP Iaşi şi DSP Ialomiţa s-a analizat din punct de vedere a activităţii bactericide şi
levuricide 42 de probe de biocide din categoria TP1.
Protocoalele standard utilizate pentru a evalua activitatea bactericidă, fungicidă,
micobactericida, virucidă sunt împărțite în faze și etape care simulează condițiile practice
adecvate utilizarii acestor produse biocide.
Pentru testarea eficacității dezinfectantelor au fost utilizate metode de testare
cantitativă, astfel:
- testarea cantitativă a suspensiei pentru evaluarea activității bactericide a dezinfectanților
s-a realizat conform SR EN 13727, Antiseptice si dezinfectante chimice. Testarea cantitativa a
suspensiei pentru evaluarea activității bactericide a antisepticelor si dezinfectantelor chimice
utilizate în domeniul medical. Metoda de testare și prescripții (faza 2, etapa 1);
- testarea cantitativă a suspensiei pentru evaluarea activității fungicide a dezinfectanților,
conform SR EN ISO 13624/2014, Antiseptice si dezinfectante chimice. Testarea cantitativa a
suspensiei pentru evaluarea activității fungicide a antisepticelor si dezinfectantelor chimice
utilizate în domeniul medical. Metoda de testare și prescripții (faza 2, etapa 1);
De asemenea, în testarea produselor biocide s-a ținut cont și de faptul că, eficacitatea
biocidelor depinde de o serie de factori intrinseci și extrinseci.
În alegerea concentrațiilor de lucru și a timpilor de contact pentru determinarea eficacității
produselor biocide s-a ținut cont atât de aspectele menționate mai sus, cât și de specificațiile
din avizul eliberat de Comisia Națională de Produse Biocide.
Conform cerinţelor standerdelor de metodă, demonstrarea eficacităţii s-a realizat
utilizand următoarele tulpini de referință: Escherichia coli K1 NCTC 10538, Pseudomonas
aeruginosa ATCC 15442, Enterococcus hirae ATCC 10541, Staphylococcus aureus ATCC
6538 şi Candida albicans ATCC 1023.

CNMRMC
 59

Rezultatul principal al metodologiei privind evaluarea eficacități produselor biocide

este verificarea conformității produselor biocide utilizate și comercializate pe teritoriul țării
pentru a se asigura că acestea sunt eficiente și nu produc riscuri inacceptabile, atât pentru
oameni cât și pentru mediu.
Concluzii
 Rezultatele obtinute arată că toate produsele biocide testate au avut activitate bactericidă
in conformitate cu avizul de punere pe piata, emis de Comisia Națională de Produse
Biocide;
 Rezultatele testării eficacităţii levuricide conform SR EN ISO 13624/2014 au fost
conforme cu informaţiile din aviz sau etichetă pentru 41 produse biocide din cele 43
produse testate; neconformitatea produsului biocid a fost identificată la produsele biocid
recoltate de DSP Teleorman, produse pentru care în aviz era specificat că are eficacitate
levuricidă la concentrațiile de 20%, 50% și 100% dar în urma testării a rezultat că are
eficacitate levuricidă doar la concentrația de 100% (nediluat).
 Rezultatele acestei metodologii arată că este necesar un control riguros, al tuturor
produselor biocide plasate pe piaţa românească, care trebuie să conducă la identificarea
situaţiilor neconforme şi aplicarea măsurilor de remediere adecvate.
 Principalele activități care s-au derulat după terminarea proiectului:
- testarea activității bactericide si levuricide a produselor biocide;
- extinderea acreditării pentru metodele de testare a eficacității fungicide si levuricide a
produselor biocide din categoria TP1 (dezinfecția igienică a mâinilor) și TP2 (dezinfecția
dispozitivelor medicale/instrumentar), extindere finalizată.

MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR

REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA

Ing. Oana Curea, Ing. Madalina Constantin, Ing. Ana-Maria Bratu

Centrele Regionale de Sanatate Publica; Directiile de Sanatate Publica Judetene

Introducere
Activitatea de asistenta medicala are rolul atat de a proteja si/sau restabili sanatatea, cat si de a
salva vieti umane. In urma desfasurarii acestei activitati sunt generate deseuri rezultate din
activitatea medicala. Unitatile sanitare sunt principalii generatori de deseuri medicale
periculoase, iar in functie de profilul unitatii respective, de calitatea si cantitatea deseurilor
produse, de metodele de gestionare aplicate, se urmareste reducerea riscurilor pentru sanatate
si mediu.

Context legislativ
Ordinul MS nr. 1226/201220 este reglementarea tehnica specifica domeniului gestionarii
deseurilor rezultate din activitatea medicala. Culegerea si raportarea datelor pentru sinteza si in
vederea actualizarii bazei nationale de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala s-a
realizat in conformitate cu Metodologia de culegere a datelor, aprobata prin ordinul mai sus
mentionat. Sinteza nationala “Monitorizarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din
activitatea medicala” privind deseurile rezultate din activitatea medicala se deruleaza in cadrul
PN II - Programul national de monitorizare a factorilor determinanti din mediul de viata si
20
Ordinul MS nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale
si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitati medicale.

CNMRMC
 60

munca, respectiv domeniul - Protejarea sanatatii si prevenirea imbolnăvirilor asociate factorilor

de risc din mediul de viata, activitatea – in conformitate cu Ordinul MS nr. 377/201721.

Metoda de lucru
Culegerea si raportarea datelor referitoare la gestionarea deseurilor medicale, colectate de la
unităţile sanitare publice si private se realizează lunar, trimestrial si anual, sub coordonarea
directiilor de sănătate publică locale, a centrelor regionale de sanatate publica si a ministerelor
cu retea sanitara proprie.

Rezultate
In anul 2019 au raportat date cantitative pe categorii de deseuri, 842 unitati sanitare cu si fara
paturi, dintre care 60% sunt unitati sanitare publice din reteaua Ministerului Sanatatii, 34%
isi desfasoara activitatea in mediul privat si 6% apartin altor ministere cu retea sanitara proprie.
Raportarea datelor se refera la tipurile/cantitatile privind deseurile rezultate din activitatea
medicala (conform HG nr. 856/2002 – clasa 18, subclasa 18 01), precum si evaluarea modului
de gestionare a acestei categorii de deseuri la nivelul unitatilor sanitare publice/private. Datele
au fost transmise prin intermediul celor 41 de Directii de Sanatate Publica Judetene si a
municipiului Bucuresti, cat si prin Ministerele cu retea sanitara proprie, care reprezinta
un procent de 6% in randul unitatilor sanitare raportoare. In cadrul acestei sinteze, mediul privat
este reprezentat de centre de dializa, policlinici, laboratoare, spitale si centre de ingrijiri
paliative.
Informatii calitative si cantitative privind deseurilor medicale pe cele 9 categorii, din clasa 18,
subclasa 18 01, generate de unitatile sanitare publice si private, se regasesc in urmatoarele
documente din Anexe, astfel:
- Date privind numarul unitatilor sanitare care au raportat/ la nivel de judet/ numar unitati
stat/numar unitati private /numar total de paturi/ numar mediu paturi ocupate raportate
de Directiile de Sanatate Publica Judetene – Anexa I;
- Centralizarea finala a datelor privind cantitatile generate de deseuri rezultate din
activitatea medicala, la nivel national, anul 2019 - Anexa II;
- Grafic - Reprezentarea procentuala (%) a cantitatii de deseuri rezultate din activitatea
medicala raportate de DSP-uri si alte ministere, pe coduri la nivel national, anul 2019 -
Anexa III;
- Grafic privind evolutia cantitatii de deseuri infectioase periculoase, in raport cu numarul
unitatilor sanitare, pentru anii – 2013 – 2019 – Anexa IV;

Evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor medicale la nivelul unitatilor sanitare

publice si private
Prelucrarea datelor raportate de catre directiile de sanatate publica judetene este conturata
printr-o serie de informatii procentuale care reflecta modul in care unitatile sanitare gestioneaza
aceste deseuri si sunt prezentate in continuare.
Raportarea datelor privind activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea
medicala, a fost realizata de catre un numar 780 de unitati sanitare publice si private.
Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor medicale
Unitatile sanitare investigate separa si colecteaza deseurile medicale, pe categorii, utilizand
urmatoarele recipiente, si anume:
 pentru colectarea deseurilor infectioase - cod 180103*, 94% din unitatile sanitare
investigate au precizat ca utlizeaza sac galben;

21
Ordinul MS nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate publica pentru
anii 2017 si 2018, cu modificarile si completarile ulterioare.

CNMRMC
 61

 pentru colectarea deseurilor infectioase – cod 180103* si a deseurilor anatomo-

patologice si partilor anatomice – cod 180102(180103*), 87% din unitatile sanitare
folosesc cutie de carton cu sac galben in interior;
 pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare – cod 180101(180103*), 94% din
unitatile sanitare folosesc recipiente din material plastic rigid rezistente la actiuni
mecanice, cu inchidere temporara si definitiva;
 pentru colectarea deseurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale de
prevenire a infectiilor – cod 180104, 88% din unitati folosesc sac negru sau
transparent din plastic.
 iar 23% din unitatile au precizat ca utilizeaza alte tipuri de ambalaje (recipiente din
plastic/metal/sticla cu inchidere temporara si definitiva, portsac, europubele de
diferite capacitati) pentru celelalte categorii de deseuri medicale, respectiv deseuri
chimice periculoase, medicamente expirate, deseuri chimice nepericuloase.

Reprezentarea procentuala (%) a utilizarii recipientelor de colectare

a deseurilor medicale - 2019

Transportul intern al deşeurilor medicale

Transportul deseurilor medicale in incinta unitatilor sanitare se realizeaza cu utilizarea
echipamentelor specifice de transport, astfel: 63% au raportat ca deţin si utilizeaza
containere mobile in spatiul de stocare temporara a deseurilor, 23 % nu utilizeaza containere
iar restul de 14% nu au specificat. De mentionat faptul ca din cele 63% din unitati sanitare
care utilizeaza containere mobile, aproximativ jumatate utilizeaza si carucioare, respectiv 48%.

Reprezentarea procentuala (%) a utilizarii echipamentelor de transport - 2019

Aproximativ 17 % din unitati sanitare au specificat ca sunt necesare anumite imbunatatiri in

ceea ce priveste transportul intern al deseurilor prin:

CNMRMC
 62

 achizitionarea de carucioare/containere etanse noi si inlocuirea celor uzate fizic si moral;

 crearea unor circuite separate privind transportul deseurilor medicale fata de traseul
personalului medical/pacientilor/vizitatorilor (acolo unde permite infrastructura cladirii),
asfaltarea aleilor (in special, in situatia unor constructii pavilionare);
 achizitionarea/reabilitarea lifturilor.

Dezinfectia containerelor utilizate de catre unitatile sanitare se realizeaza in proportie de 64%,

iar intevalul fiind: dupa fiecare utilizare, zilnic, la 48 h, saptamanal. In ceea ce priveste
produsele utilizate in vederea dezinfectiei containerelor, acestea sunt produse biocide autorizate
in acest scop.
Stocarea temporara a deseurilor medicale
Referitor la situatia existenta si dotarea spatiilor de stocare tempora a deseurilor generate,
unitatile sanitare au specificat urmatoarele:
- sistem de securizare a spatiului: (93%) din unitati;
- dotare cu apa curenta: (75%) din unitati;
- sistem de evacuare a apelor uzate: (78%) din unitati;
- sursa de curent: (71%)
- sistemul de ventilatie:

Situatia privind sistemul de ventilatie din spatiul de stocare temporara

a deseurilor medicale, in incinta unitatilor sanitare

- existenta unor echipamete frigorifice la aproximativ (57%) din unitatile sanitare

(sistem frigorific/frigider special destinat/lada frigorifica), reprezentat procentual in
graficul urmator.
Reprezentarea procentuala (%) privind existenta unor echipamente frigorifice
la nivelul unitatilor sanitare, destinate stocarii temporare a deseurilor infectioase

Nota: „nu detin/nu au specificat” deoarece timpul de stocare este scurt, firma autorizata preia deseurile conform legislatiei,
nefiind necesara asigurarea unei temperaturi scazute

CNMRMC
 63

- alte dotari in incinta spatiului de stocare central (6%): materiale si ustensile de

curatenie si dezinfectie, chiuvete, lampa UV si termometre, termo-higrometru, balanta
electronica, rampa acces, registru evidenta deseuri, gratare, pompe pulverizatoare;
- (17%), in continuare sunt unitati sanitare care doresc o imbunatatire a spatiului de
stocare temporara, acolo unde sunt deficiente in ceea priveste sistemele de alimentare
sau evacuare a apei, sursa de curent electric sau renovarea/extinderea spatiului, cat si
achizitionarea de cantare, termometre, sisteme frigorifice/instalatii de climatizare.

Tratarea si eliminarea a deşeurilor medicale

La nivel national exista si functioneaza urmatoarele statii de tratare/eliminare finala destinate
procesarii deseurilor medicale: 11 incineratoare pentru deseuri periculoase ce functioneaza in
sistem centralizat, 14 statii de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute
a deseurilor medicale care functioneaza in sistem centralizat, 23 echipamente de tratare care
functioneaza in cadrul unitatilor sanitare.
Ca urmare a analizei datelor cantitative si calitative privind modalitatea de tratare şi eliminare
a deşeurilor provenite din activitatea medicală, au rezultat următoarele:

Eliminarea deşeurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale privind prevenirea

infectiilor
Eliminarea deşeurilor nepericuloase, care nu necesita masuri speciale privind prevenirea
infectiilor se realizează pe bază de contract cu firme specializate, deşeurile fiind transportate în
depozitele de deşeuri municipale - aproximativ 93%, sunt incinerate intr-un procent de 6%,
iar 1% din unitati au precizat ca trateaza aceste deseuri .

Instruirea si formarea profesionala a personalului implicat in gestionarea deseurilor

rezultate din activitatea medicala
Distribuirea procentuala a numarului de instruiri pe parcursul unui an (2019) la nivelul
unitatilor sanitare este reprezentata astfel:
- 12% din unitati sanitare au realizat o instruire pe an;
- 24% au efectuat instruire semestriala;
- 7% au realizat 3 instruiri/an;
- 16% din unitati au realizat instruiri trimestriale;
- 21% au precizat ca s-au realizat instruiri intre 5-12/an;
- 11% au precizat ca realizeaza instruiri mai mult de 12/an;
- (1%) nu au realizat instruiri;
- (8%) nu au completat chestionarul.

De asemenea, apare pentru prima data, la nivelul unei unitatii sanitare publice - spital judetean,
organizarea sesiunii de instruire online, cu afisarea de postere educationale adresate
personalului unitatii sanitare.

CNMRMC
 64

Aproximativ 80% din unitatile sanitare au declarat ca timpul alocat cursului de instruire este
intre 1 - 3 ore. Personalul participant la curs este reprezentat de: medici, asistenti medicali,
farmacisti, biologi, chimisti, laboranti, biochimisti, statisticieni medicali, registratori medicali,
ambulantieri, infirmieri, ingrijitoare, personal auxiliar si personal administrativ.
Reprezentarea procentuala (%) privind efectuarea instruirilor
la nivelul unitatilor sanitare

Raportarea cazurilor de boală si accidente in randul personalului unităţii sanitare

implicat in manipularea deseurilor
La nivelul anului 2019, precizam ca (7%) din unitatile sanitare investigate, publice si private
au raportat cazuri de boala, (79%) au raportat ca nu au cazuri de boala iar restul de (14%) nu
au specificat. Astfel, s-au înregistrat 469 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul implicat în
gestionarea deşeurilor medicale, în cadrul unităţilor sanitare, dintre care 301 cazuri sunt
reprezentate de Hepatita B (64%), 162 cazuri de Hepatita C (35%), iar alte infectii virale cu
transmitere sanguina - 6 (1%).
Cu privire la numarul total de accidente, au fost raportate in anul 2019, 1680 de cazuri din
aproximativ 207 de unitati sanitare (27%), dintre care 1619 accidente cu seringi sau alte
obiecte ascutite si 61 cazuri accidente din care poate rezulta transmiterea unei infectii serioase
sau vatamarea in randul personalului medical, implicat in manipularea deseurilor medicale.
Concluzii. In anul 2019, au raportat date cantitative privind deseurile rezultate din activitatea
medicala un numar de 842 unitati sanitare publice si private, cu si fara paturi. Comparativ cu
anul 2018, unde numarul unitatilor sanitare a fost de 832, se constata o crestere a nivelului de
raportare. Aceasta crestere este atribuita in special mediului privat, ceea ce reprezinta in
continuare o constientizare a responsabilizarii personalului medical in ceea ce priveste
problematica gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala.
Repartizarea geografica privind numarul unitatile sanitare care au raportat date
cantitative si calitative privind deseurile rezultate din activitatea medicala

In urma prelucrarii datelor raportate la nivelul anului 2019, se poate constata ca unitatile
sanitare colecteaza si separa deşeurile generate, pe categorii, pastrandu-se in continuare
procente ridicate referitoare la utilizarea recipientelor specifice de colectare a deseurilor
medicale pe categorii, in cadrul unitatilor sanitare. Deseurile rezultate din activitatea medicala

CNMRMC
 65

sunt colectate la sursa si separate pe categorii (9 coduri) confom Ordinului MS nr. 1226/2012
si HG nr. 856/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
Referitor la etapa – transport intern al deseurilor in cadrul unitatii sanitare, acesta se realizeaza
prin utilizarea mijloacelor de transport specifice pe care le detine unitatea sanitara, respectiv
containere mobile si carucioare speciale. In ceea ce priveste stocarea temporara a
deşeurilor in incinta unitatilor sanitare, exista o preocupare continua pentru imbunatatirea
conditiilor de stocare si remediere a deficientelor existente.
La nivelul anului 2019, s-au raportat 469 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul implicat
în gestionarea deşeurilor medicale, în cadrul unităţilor sanitare. Dintre acestea, 301 cazuri
au fost reprezentate de Hepatita B (64%), 162 cazuri de Hepatita C (35%), si 6 cazuri (1%) de
alte infectii virale cu transmitere sanguina. Comparativ cu anul precedent s-a constatat o
scadere de aproximativ 22% a numarului de cazuri. Scaderea cea mai mare s-a inregistrat in
cazul altor infectii virale cu transmitere sanguina (in afara Hepatitei B si C), tinand cont de
faptul ca in anul precedent au fost raportate un numar de 110 cazuri.
Cu privire la, numarul total de accidente, au fost raportate in anul 2019, 1680 de cazuri
din aproximativ 207 de unitati sanitare (27%), dintre care 1619 accidente cu seringi sau
alte obiecte ascutite si 61 cazuri accidente din care poate rezulta transmiterea unei infectii
serioase sau vatamarea, in randul personalului medicale, implicat in manipularea deseurilor
medicale. Comparativ cu anul 2018, se constata o crestere usoara a numarului de accidente. In
acelasi timp, numarul unitatilor sanitare care au raportat date a crescut semnificativ de la 114
unitati sanitare din 2018, la 207 unitati sanitare in 2019.

Repartizarea geografica privind numarul unitatilor sanitare care au raportat

accidente cu seringi sau alte obiecte ascutite - 2019

Nota: Alte ministere – 7 u.s.

Observatie: In Judetul Mehedinti, unitatile sanitare au raportat zero accidente cu seringi sau obiecte ascutite, iar Judetul Valcea nu a prezentat Raportul 5.2.

Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se realizeaza prin

incinerare sau depozitare in depozitul de deseuri, dupa tratare prealabila. Deseurile
infectioase si intepatoare – taietoare care au fost in prealabil tratate prin decontaminare
termica la temperaturi scazute (inclusiv procesate mecanic prin maruntire/tocare) pot fi
depozitate intr-un depozit de deseuri nepericuloase sau incinerate. O altă alternativă privind
tratarea deseurilor este reprezentată de decontaminarea termica la temperaturi scazute a
anumitor categorii de deşeuri periculoase medicale in incinta unităţii sanitare (echipamente
proprii). Din datele prezentate in raport se poate observa faptul ca incinerarea este o optiune de
eliminare a deseurilor intr-un procent de 67% din unitatile sanitare publice/private, deoarece
aceasta se adreseaza unei game largi a deseurilor periculoase medicale. Cu toate acestea, exista
totusi categorii de deseuri care nu se recomanda a fi procesate prin aceasta metoda. Unitatile
sanitare care au optat catre metoda de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute
a deseurilor medicale periculoase, pe care le genereaza, sunt intr-un procent de 20%. Restul

CNMRMC
 66

unitatilor sanitare, de 13% depoziteaza deseurile in depozitul de deseuri

nepericulose/periculoase. In Romania, la nivelul anului 2018, exista un numar de 11
incineratoare zonale de deseuri periculoase care proceseaza si deseuri medicale, 14 statii de
tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor medicale periculoase ce
functioneaza in sistem centralizat si 23 de echipamente functionale de tratare in incinta
unitatilor sanitare.
Educarea si formarea personalului reprezinta o etapa esentiala in procesul de eficientizare a
gestionarii deseurilor medicale, fiind necesara pentru implementarea corecta a legislatiei si a
bunelor practici de gestionare in acest domeniu. Principalul scopul al educarii il reprezinta
constientizarea personalului asupra problemelor legate de sanatate, siguranta si mediu, in cazul
nerespectarii normelor de gestionare a deseurilor medicale.
In anul 2019, Institutul National de Sanatate Publica prin Centrul National de Monitorizare a
Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) a eliberat un numar de 252 de certificate pentru
coordonatori ai activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul. Certificatele au fost
eliberate in baza instruirii efectuate de catre directiile de sanatate publica judetene si a
municipiului Bucuresti, conform Metodologiei de instruire a personalului medical implicat in
gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala. Certificatul de formare are o
valabilitate de 3 ani de la data eliberarii.
In anul 2019, la nivelul unitatilor sanitare publice si private care au raportat date, cantitatea
totala de deseuri rezultate din activitatea medicala generata si raportata a fost de 16327
tone/an, comparativ cu anul precedent se constata o crestere de aproximativ 6%. Din aceasta
cantitate, aproximativ 14048 tone/an reprezinta cantitatea totala de deseuri periculoase.
Din cantitatea totala de deseuri periculoase, aproximativ 13258 tone/an sunt deseuri
periculoase infectioase rezultate din activitatea medicala a celor 842 de unitati sanitare
publice si private.
In ceea ce priveste cantitatea estimata de deseuri medicale periculoase, provenita de la
cabinetele medicale (rezultata in urma studiului din 2014) respectiv 5132 t/an, cumulata cu
cantitatea finala de deseuri periculoase, rezulta o cantitate totala de aproximativ 19180 tone/an
deseuri periculoase, pentru anul 2019.

Anexa I - Date privind numarul unitatilor sanitare care au raportat/ la nivel de judet/
numar unitati stat/numar unitati private /numar total de paturi/ numar mediu paturi
ocupate – 2019

Nr total
de unitati U.s. in U.s. in Medie - Medie - Nr de
Nr. DSP –
Nr sanitare – sistem sistem Nr total paturi
crt Judet care au
crt INSP de stat privat de paturi ocupat/luna
raportat
1 1 AG 18 17 1 3249 66043
2 2 B 47 39 8 16021 281745
3 3 CL 9 8 1 1160 22109
4 4 CT 55 17 38 6294 135401
5 CRSP 5 DB 11 9 2 2495 46099
6 Bucuresti 6 GR 8 6 2 830 13566
7 8 IF 6 4 2 848 15860
8 7 IL 10 8 2 908 18068
9 9 PH 40 26 14 4295 80791
10 10 TR 10 10 0 1983 34926
11 1 AB 15 11 4 2164 35037
12 2 BH 23 17 6 4173 104736
13 CRSP 3 BN 8 6 2 1595 27997
14 Cluj 4 CJ 46 18 28 6300 120206
15 5 MM 26 14 12 3109 57024
16 6 SJ 9 7 2 1315 22789

CNMRMC
 67

Nr total
de unitati U.s. in U.s. in Medie - Medie - Nr de
Nr. DSP –
Nr sanitare – sistem sistem Nr total paturi
crt Judet care au
crt INSP de stat privat de paturi ocupat/luna
raportat
17 7 SM 9 6 3 1834 35780
18 1 BC 22 8 14 3374 63527
19 2 BT 17 16 1 2564 52568
20 3 BR 11 8 3 1967 39297
21 4 GL 15 14 1 2923 60330
22 CRSP 5 IS 33 24 9 7159 169664
23 Iasi 6 NT 14 11 3 2645 57674
24 7 SV 43 13 30 3244 63052
25 8 TL 8 7 1 851 16414
26 9 VS 9 7 2 2026 41519
2
27 10 VR 13 8 5 1202 27770
28 1 BV 18 14 4 3260 64445
29 2 BZ 12 10 2 2565 51643
30 CRSP 3 CV 10 9 1 1842 34175
31 Tg Mures 4 HR 10 8 2 1990 34342
32 5 MS 31 14 17 4315 87537
33 6 SB 17 11 6 2710 53031
34 1 AR 19 10 9 2369 46763
35 2 CS 10 8 2 1823 31705
36 3 DJ 33 14 19 4771 101010
37 4 GJ 13 11 2 2439 44353
CRSP
38 5 HD 17 15 2 3497 62469
Timisoara
39 6 MH 12 9 3 1825 34981
40 7 OT 10 9 1 2020 41219
41 8 TM 33 18 15 5493 109087
42 9 VL 16 8 8 2336 43703
43 Alte ministere cu retea sanitara proprie 46 46 0 8193 145194
Suma 842 553 289 137976 2695649

Anexa II - Centralizarea finala a datelor privind cantitatile generate de deseuri rezultate

din activitatea medicala, la nivel national, anul 2019
Cantitatea
Ramasa in estitmata2de
Cod deseu stoc anul Generata Tratata Depozi- Incinera- Ramasa in deseuri generata
(DSP+alte precedent t/an t/an tata t/an ta t/an stoc t/an
de cabinetele Suma
medicale – Nr de
ministere) t/an cabinete la nivel (2+7) t/an
2019 national ( 27936)2
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7)
180101(180103*) 0.13 1040.11 256.31 0.00 783.81 0.10 531.61 1571.72
180102(180103*) 0.06 644.86 0.00 0.00 644.86 0.07 1707.24 2352.10
180103* 1.80 11572.97 3026.93 0.00 8545.82 2.03 2027.19 13600.16
180104 0.30 2203.70 22.53 2057.07 124.16 0.25 2273.89 4477.59
180106* 4.61 643.68 35.00 1.99 607.64 3.67 769.67 1413.35
180107 0.06 46.84 2.66 0.00 44.19 0.04 253.20 300.04
180108* 0.13 146.74 0.09 0.00 146.68 0.11 0.86 147.60
180109 0.00 27.64 0.01 0.00 27.61 0.02 58.39 86.03
180110* 0.00 0.12 0.02 0.00 0.10 0.00 95.30 95.42
Suma 16326.66 3343.56 2059.06 10924.85 16326.66 7717.35 24044.01

CNMRMC
 68

Cod deseu
Ramasa in stoc anul Generata Tratata Depozitata Incinerata
(DSP+alte ministere) Ramasa in stoc t/an
precedent t/an t/an t/an t/an t/an
2019
Deseuri periculoase
180101(180103*)
180102(180103*) 6.74 14048.49 3318.42 1.99 10728.89 5.98
180106*
180108*
180110*
Cod deseu Ramasa in stoc anul Generata Tratata Depozitata Incinerata
(DSP+alte ministere) Ramasa in stoc t/an
precedent t/an t/an t/an t/an t/an
2019
Deseuri nepericuloase
180104 0.36 2278.18 25.21 2057.07 195.96 0.31
180107
180109
Anexa III – Grafic - Reprezentarea procentuala (%) a cantitatii de deseuri (raportata de
catre DSP-uri si ministere cu retea sanitara proprie) pe coduri, la nivel national – anul
2019

Anexa IV – Grafic privind evolutia cantitatii de deseuri infectioase periculoase, in

raport cu numarul unitatilor sanitare, pentru anii 2013 - 2019

CNMRMC
69

CNMRMC
 70

MONITORIZAREA RADIOPROTECȚIEI PACIENTULUI ÎN EXPUNEREA

MEDICALĂ LA RADIAȚII IONIZANTE ÎN ANUL 2019

Fiz. Dr. Olga Gîrjoabǎ CRSPB

Colaboratori: Laboratoarele de Igiena Radiațiilor din cadrul Direcțiilor de Sǎnǎtate
Publicǎ teritoriale

INTRODUCERE
Sinteza naționalǎ „Monitorizarea radioprotecției pacientului în expunerea medicalǎ la
radiații ionizante” prezintǎ anual rezultatele procesului de monitorizare a nivelului expunerii
populației datorat examinǎrilor medicale cu radiații ionizante şi are drept scop reducerea
riscului asociat expunerii medicale diagnostice cu radiații X, prin optimizarea calitǎții actului
radiologic, constând în obținerea unei imagini radiologice de bunǎ calitate cu minimum de
expunere pentru pacient.
Cadrul legislativ național, prin care sunt prevǎzute atribuțiile şi responsabilitǎțile rețelei
de sǎnǎtate publicǎ de a asigura protecția radiologicǎ a pacientului în cazul expunerii medicale
la radiații ionizante, este constituit din Ordinul MS nr. 1255/07.11.2016 privind aprobarea
Normelor privind înregistrarea, centralizarea şi raportarea informațiilor privind expunerea
medicalǎ a populației la radiații ionizante, publicat în M.O, Partea I nr 916/15.11.2016, şi
Ordinul ministrului sǎnǎtǎții, al ministrului educației naționale şi al preşedintelui CNCAN nr.
752/3.978/136/2018 pentru aprobarea “Normelor privind cerințele de bazǎ de securitate
radiologicǎ”, ca parte a programului de implementare în România a Directivei Europene
2013/59/EURATOM.
REZULTATE SI DISCUTII
Au fost raportate un numǎr de 7.265.590 de proceduri radiologice, 23.809 proceduri de
medicinǎ nuclearǎ de diagnostic, 13.696 de proceduri de radioterapie şi 1013 de proceduri de
brahiterapie, numǎrul instalațiilor radiologice participante la sintezǎ reprezentând 49% din
totalul echipamentelor de radiologie aflate în utilizare la nivelul întregii țǎri şi respectiv 58%
în cazul echipamentelor de medicinǎ nuclearǎ şi de radioterapie. Distribuția procedurilor
radiologice raportate în funcție de tipul practicii este prezentatǎ în Fig 1.
Frecvența examinǎrilor radiologice în funcție de regiunea anatomicǎ învestigatǎ
pǎstreazǎ aceeaşi distribuție ca şi în anii precedenți, variațiile procentuale fiind foarte mici (de
ordinul zecimilor) de la un an la altul. Regiunea toracicǎ este cea mai frecvent investigatǎ,
34.4% din totalul examinǎrilor radiologice, urmatǎ îndeaproape de examinarea membrelor şi a
articulațiilor (23.1%), a coloanei lombare (9.1%), coloanei cervicale (6.1%), zonei capului,
inclusiv a sinusurilor (5.7%) şi a glandelor mamare (5.6%). Osteodensitometria pǎstreazǎ şi în
acest an aproximativ aceeaşi frecvențǎ de examinare, respectiv 2.7% din totalul examinǎrilor
radiologice.
In ceea ce priveşte distribuția pe grupe de vârstǎ şi gen, frecvența examinǎrilor
radiologice convenționale este de 8.4% pentru grupa de vârstǎ 0-14 ani, 22.6 % pentru 15-39
de ani şi de 69.0% pentru pacienții de peste 40 de ani. La o analizǎ globalǎ, pacienții de gen
masculin sunt mai numeroşi, pentru toate grupele de vârstǎ cuprinse între 0 şi 39 ani, cu o
frecvențǎ de examinare cuprinsǎ între 52 şi 55%. Pentru grupa de vârstǎ de peste 40 de ani,
raportul este însǎ inversat, 55% fiind pacienți de gen feminin. Existǎ însǎ şi pentru grupele de
vârstǎ 0-14 ani şi 15-39 ani unele regiuni anatomice investigate pentru care raportul procentual
este inversat. Astfel pacienții de gen feminin sunt mai numeroşi în cazul examinǎrii pelvisului
pentru grupele de vârstǎ 0-12 luni (58.2%), şi 1-4 ani (53.9%), dar şi pentru examinarea
coloanei vertebrale, toate segmentele, pentru grupele de vârstǎ 5-9 ani (54.9%) şi 10-14 ani
(54.1%). Procente mai mari se remarcǎ şi pentru grupa de vârstǎ 15-39 ani în cazul examinǎrii
abdomenului şi pelvisului (52.1%), fǎrǎ a ține cont de examinǎrile histerosalpingografie, dar şi

CNMRMC
 71

pentru examinarea coloanei vertebrale, toate segmentele, (55.8%) şi a sinusurilor (54.4%).

Pacientele de gen feminin sunt majoritare în cazul osteodensitometriei, 82.1% pentru grupa de
vârstǎ 15-39 ani şi respectiv 94.0% pentru peste 40 de ani.

Fig. 1. Distribuția procedurilor radiologice raportate în funcție de tipul practicii

In cazul pacienților pediatrici, pentru toate grupele de vârstǎ se observǎ o frecvențǎ de

examinare foarte mare pentru regiunea pulmonarǎ (76.1% pentru grupa de vârstǎ 0-4 ani şi
57.1% pentru 5-14 ani), urmatǎ de examinarea membrelor şi articulațiilor (7.7% pentru grupa
de vârstǎ 0-4 ani şi 25.8% pentru 5-14 ani) şi de examinarea capului (6.1% pentru grupa de
vârstǎ 0-4 ani şi 9.8% pentru 5-14 ani). Dozele efective medii (mGy) pe tip de examinare
radiologicǎ, în funcție de grupele de vârstǎ sunt prezentate în Tabelul nr. 1.

Tabel 1: Dozele efective medii (mGy) pe tip de examinare radiologica, în funcție de grupele de
vârstǎ
Doza efectiva medie (mSv)
Examinari în funcție de Tip Cod
localizare exp. proc.
0-12 luni 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani ≥15 ani
Craniu AP/PA C1 0.015 ± 0.008 0.021 ± 0.011 0.028 ± 0.015 0.033 ± 0.009 0.056 ± 0.008
Craniu LAT C2 0.009 ± 0.005 0.020 ± 0.011 0.023 ± 0.013 0.030 ± 0.008 0.046 ± 0.006
Sinusuri S1 0.012 ± 0.007 0.014 ± 0.008 0.058 ± 0.031 0.065 ± 0.017 0.051 ± 0.007
Coloana cervicala AP/PA CC1 0.009 ± 0.005 0.018 ± 0.009 0.020 ± 0.011 0.021 ± 0.006 0.042 ± 0.006
Coloana cervicala LAT CC2 0.021 ± 0.011 0.026 ± 0.014 0.028 ± 0.015 0.022 ± 0.006 0.042 ± 0.006
Coloana lombara AP/PA CL1 0.012 ± 0.007 0.055 ± 0.029 0.116 ± 0.063 0.176 ± 0.048 0.333 ± 0.047
Coloana lombara LAT CL2 0.018 ± 0.010 0.061 ± 0.033 0.136 ± 0.073 0.206 ± 0.056 0.458 ± 0.064
Coloana lombara JLS CL3 0.029 ± 0.015 0.017 ± 0.009 0.063 ± 0.034 0.051 ± 0.014 0.403 ± 0.056
Coloana toracica AP/PA CT1 0.002 ± 0.001 0.043 ± 0.023 0.080 ± 0.043 0.104 ± 0.028 0.207 ± 0.029
Coloana toracica LAT CT2 0.031 ± 0.017 0.072 ± 0.039 0.079 ± 0.043 0.115 ± 0.031 0.254 ± 0.036
Abdomen A1 0.020 ± 0.011 0.076 ± 0.041 0.085 ± 0.046 0.197 ± 0.053 0.468 ± 0.065
Pelvis şi sold P1 0.013 ± 0.007 0.049 ± 0.027 0.147 ± 0.079 0.182 ± 0.049 0.546 ± 0.076
Histerosalpinografie H 0.560 ± 0.078
RRVS R 0.073 ± 0.040 0.138 ± 0.075 0.212 ± 0.057 0.451 ± 0.063
0.0005 ± 0.001 ± 0.0013 ± 0.002 ± 0.0033 ±
Membre şi articulatii M
0.0002 0.0005 0.0007 0.0005 0.0005
Osteodensitometrie OS 0.005 ± 0.0007
San (mamografii bilaterale) CC SMB1 0.119 ± 0.017
San (mamografii bilaterale) MLO SMB2 0.125 ± 0.017
San (mamografii unilaterale) CC SMU1 0.052 ± 0.007
San (mamografii unilaterale) MLO SMU2 0.053 ± 0.007
San (tomosinteza bilateral) STB 0.518 ± 0.072

CNMRMC
 72

Doza efectiva medie (mSv)

Examinari în funcție de Tip Cod
localizare exp. proc.
0-12 luni 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani ≥15 ani
San (tomosinteza unilateral) STU 0.133 ± 0.018
Torace - grafie AP/PA T1 0.012 ± 0.006 0.020 ± 0.011 0.027 ± 0.015 0.039 ± 0.010 0.074 ± 0.010
Torace - grafie LAT T2 0.015 ± 0.008 0.013 ± 0.007 0.027 ± 0.015 0.052 ± 0.014 0.136 ± 0.019
Torace- fluoroscopie T3 0.032 ± 0.017 0.129 ± 0.069 0.109 ± 0.059 0.214 ± 0.057 0.201 ± 0.028
Tract gastroduodenal - grafie esofag TG1 0.268 ± 0.145 0.268 ± 0.145 0.218 ± 0.118 0.845 ± 0.228 0.763 ± 0.107
stomac
Tract gastroduodenal - grafie /duode TG2
n 0.025 ± 0.014 0.093 ± 0.051 0.446 ± 0.241 0.926 ± 0.250 1.012 ± 0.142
Explorare colon - grafie TG3 0.058 ± 0.031 0.175 ± 0.094 0.256 ± 0.138 0.624 ± 0.168 1.908 ± 0.267
Tract gastroduodenal -
TG4
fluoroscopie 0.343 ± 0.185 0.320 ± 0.173 0.277 ± 0.150 0.522 ± 0.141 1.786 ± 0.250
Colon - fluoroscopie TG5 1.263 ± 0.682 0.591 ± 0.319 0.499 ± 0.270 0.326 ± 0.088 2.560 ± 0.358
intestin
Pansdorf - fluoroscopie TG6
subtire
1.145 ± 0.160
Urografie U2 0.040 ± 0.022 0.102 ± 0.055 0.552 ± 0.298 0.792 ± 0.214 1.093 ± 0.153

Din analiza rezultatelor obținute pentru CT se constatǎ o distribuție asemǎnǎtoare cu

cea în anii precedenți, cele mai mari frecvențe de examinare fiind pentru cap (37.6%), torace
(17.0%), abdomen (12.3%), pelvis (8.5%), regiunea abdomen+pelvis (5.2%) şi trunchi (4.7%).
In ceea ce priveşte frecvențǎ globalǎ de examinare pe grupe de vârstǎ, majoritatea
investigațiilor, peste 81.5%, sunt efectuate pentru pacienții de peste 40 de ani, pacienții din
grupa de vârstǎ 15-39 de ani având o frecvențǎ de examinare de 16.9%. Pentru aceştia din urmǎ,
cele mai frecvente investigații sunt cap nativ (38.4%), urmate de examinǎrile cu substanțǎ de
contrast ale abdomenului (8.8%), toracelui (8.1%) şi pelvisului (6.4%) şi de examinarea nativ
a toracelui (5.2%). Pentru pacienții pediatrici, pentru toate grupele de vârstǎ specifice, cele mai
frecvente examinǎri sunt cele native (fǎrǎ substanțǎ de contrast) ale capului. Pacienții de peste
40 de ani sunt examinați cel mai frecvent în regiunea capului (31.6%) – fǎrǎ substanțǎ de
contrast, dar şi cu substanțǎ de contrast în regiunea toracelui (13.8%), abdomenului (10.6%) şi
pelvisului (6.6%).
In ceea ce priveşte distribuția globalǎ a examinǎrilor CT în funcție de genul pacienților, se
constatǎ o frecvențǎ perfect echilibratǎ pentru pacienții din grupele de vârstǎ 15-39 ani şi uşor
mai mare în cazul femeilor de peste 40 de ani (51.1%), pacienții de gen masculin fiind însǎ mai
numeroşi (51-56%) pentru grupele de vârstǎ specifice paciențiilor pediatrici. Pentru grupa de
vârstǎ 15-39 de ani, pacienții de gen masculin sunt mai numeroşi în cazul examinǎrii coloanei
cervicale şi toracale, precum şi în cazul examinǎrilor toracelui şi a extremitǎților, iar femeile în
cazul investigației abdomenului şi pelvisului. Dozele efective medii estimate pentru fiecare tip
de examinare CT în funcție de grupele de vârstǎ sunt prezentate în Tabelul nr. 2.

Tabel 2: Dozele efective medii estimate pentru fiecare tip de examinare CT în funcție de grupele
de vârstǎ
Doza efectiva medie (mSv)
Cod
Examinari în funcție de localizare
proc. 0-12 luni 1-4 ani 5-9 ani 10-14ani ≥15 ani

0.68 ± 0.93 ±
Cap - nativ C 0.18 0.25 0.94 ± 0.25 1.07 ± 0.29 1.81 ± 0.25
1.25 ± 1.28 ±
Cap - contrast CSC 0.34 0.35 1.33 ± 0.36 1.36 ± 0.37 2.44 ± 0.34
0.26 ±
Sinus - nativ S 0.07 0.30 ± 0.08 0.48 ± 0.13 0.97 ± 0.14
Sinus - contrast SSC 1.36 ± 0.37 1.91 ± 0.27
Gat (parti moi) - nativ G 0.65 ± 0.18 1.13 ± 0.31 2.67 ± 0.37
Gat (parti moi) - contrast GSC 1.58 ± 0.43 1.61 ± 0.43 4.77 ± 0.67

CNMRMC
 73

Doza efectiva medie (mSv)

Cod
Examinari în funcție de localizare
proc. 0-12 luni 1-4 ani 5-9 ani 10-14ani ≥15 ani

0.72 ±
Coloana cervicala - nativ CC 0.19 1.27 ± 0.34 2.49 ± 0.67 3.79 ± 0.53
Coloana cervicala - contrast CCSC 1.82 ± 0.49 2.34 ± 0.63 6.05 ± 0.85
Coloana toracala - nativ CT 3.42 ± 0.92 4.79 ± 1.29 9.32 ± 1.31
16.59 ±
Coloana toracala - contrast CTSC 2.32
10.43 ±
Coloana lombara - nativ CL 5.41 ± 1.46 8.84 ± 2.39 1.46
24.69 ±
Coloana lombara - contrast CLSC 3.46
1.21 ± 1.60 ±
Torace - nativ T 0.33 0.43 2.18 ± 0.59 2.70 ± 0.73 6.69 ± 0.94
23.98 ±
Torace - contrast TSC 3.36
1.49 ± 2.01 ± 10.47 ±
Abdomen - nativ A 0.54 0.54 3.14 ± 0.85 4.71 ± 1.27 1.47
3.21 ± 16.08 ±
Abdomen - contrast ASC 0.87 4.58 ± 1.24 4.64 ± 1.25 2.25
11.41 ±
Pelvis - nativ P 1.80 ± 0.48 3.66 ± 0.99 1.60
17.51 ±
Pelvis - contrast PSC 2.45 ± 0.66 4.23 ± 1.14 2.45
13.14 ±
Trunchi (torace+abdomen+pelvis) - nativ TR 4.46 ± 1.20 9.03 ± 2.44 1.84
Trunchi (torace+abdomen+pelvis) - 10.47 ± 26.89 ±
contrast TRSC 7.44 ± 2.01 2.83 3.76
10.67 ±
Torace+abdomen - nativ TA 6.23 ± 1.68 1.49
21.06 ±
Torace+abdomen - contrast TASC 8.66 ± 2.34 2.95
11.42 ±
Abdomen+pelvis - nativ AP 3.81 ± 1.03 6.56 ± 1.77 1.60
9.84 ± 10.83 ± 13.23 ± 23.74 ±
Abdomen+pelvis - contrast APSC 2.66 2.92 3.57 3.32
11.96 ±
Cap+torace+abdomen - nativ CTA 6.57 ± 1.77 1.67
11.41 ± 28.42 ±
Cap+torace+abdomen - contrast CTASC 3.08 3.98
13.12 ±
Cap+torace+ abdomen+pelvis - nativ CTAP 8.71 ± 2.35 9.01 ± 2.43 1.84
CTAPS 13.04 ± 38.17 ±
Cap+torace+ abdomen+pelvis - contrast C 3.52 5.34
Extremitati - nativ E 0.24 ± 0.06 0.88 ± 0.12
Cele mai frecvente proceduri cardiologice intervenționale sunt coronarografia (48.1%)
şi coronarografia combinatǎ cu angioplastia coronariana (17.2%), implantul de stimulatoare
cardiace (8.1%), angioplastia coronarianǎ (PTCA) (6.4%), urmate de angiografiile membrelor
inferioare (5.6%) şi de angioplastia cerebralǎ (4.4%). Din datele raportate, 89.4% dintre
procedurile intervenționale sunt efectuate pentru pacienții cu vârstǎ mai mare de 40 de ani şi
8.7% pentru pacienții din grupa de vârstǎ 15-39 ani. Distribuția procedurilor intervenționale în
funcție de genul pacienților, prezintǎ din punct de vedere global, o pondere mai mare a
pacienților de gen masculin: 50.8% pentru grupa de vârstǎ 15-39 ani şi 55.1% pentru grupa de
vârstǎ de peste 40 ani. Pentru aceastǎ ultimǎ grupa de vârstǎ, pacienții de gen feminin sunt mai
numeroşi în cazul procedurilor non-cardiologice, precum intervențiile ortopedice şi ERPC
(colangiopancreatografia endoscopicǎ retrogradǎ), iar pacienții de gen masculin sunt mai
numeroşi în cazul tuturor procedurilor cardiologice. Singurele proceduri intervenționale pentru
care au fost raportare date pentru pacienții pediatrici sunt cele ortopedice (4.6%). Dintre dozele
efective medii estimate pentru pacienții adulți, menționǎm valorile pentru cele mai frecvente
proceduri de radiologie intervenționalǎ, respectiv coronarografia (5.42 ±1.46), coronarografia
combinatǎ cu PTCA (11.31 ± 3.05), angiografia membrelor inferioare (6.55 ± 1.77) şi implantul
de stimulator cardiac (2.31 ± 0.63).

CNMRMC
 74

Examinǎrile RX dentare prezintǎ aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți, 55.8% dintre

acestea fiind radiografii intra-orale/retroalveolare, 38.6% panoramice şi 5.6% examinǎri
3D/CBCT. In ceea ce priveşte distribuția pe grupe de vârstǎ, 8.3% sunt pacienți sub 14 ani,
42.6% fac parte din grupa de vârstǎ 15-39 ani, şi 49.1% sunt pacienți de peste 40 de ani.
Pacienții de gen feminin sunt majoritari, pentru toate grupele de vârstǎ, reprezentând 53.8% din
numǎrul total de examinǎri intraorale (retroalveolare) şi panoramice, respectiv 55.0% în cazul
CBCT/3D, pǎstrând aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți. Dozele efective medii estimate
pentru investigațiile dentare sunt de 3.3 ± 0.9 µSv pentru expunerea dentarǎ intraoralǎ, de 20.4
± 5.5 µSv pentru expunerile panoramice şi respectiv 86.3 ± 23.3 µSv pentru tomografia dentarǎ
CBCT/3D.

In anul 2019 au fost raportate 17.309 proceduri de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic şi

6.500 proceduri PET/SPECT-CT. Din analiza distribuției celor mai frecvente proceduri de
medicinǎ nuclearǎ de diagnostic, se constatǎ ca procentul cel mai ridicat este deținut de
scintigrafia osoasǎ cu radiofarmaceutic HDP (37.4%), urmatǎ de procedurile hibride PET-CT
(23.6%), scintigrafia osoasǎ cu radiofarmaceutic MDT (12.1%), scintigrafia renalǎ cu
radiofarmaceutic DTPA (4.6%), scintigrafia tiroidianǎ cu radiofarmaceutic Tc-99m -
pertechnetat (3.8%) şi procedurile hibride SPECT-CT (3.7%). Din punctul de vedere al
distribuției în funcție de grupele de vârstǎ, cei mai numeroşi sunt pacienții de peste 40 de ani
(90.7%), iar pacienții pediatrici (grupa de vârstǎ 0-14 ani) au un procent similar (4.5%) cu cei
din grupa de vârstǎ 15-39 ani (4.8%), cu precizarea ca pentru pacienții pediatrici acest procent
este datorat în principal scintigrafiei renale. De altfel, luând în considerare toate grupele de
vârstǎ, atât pentru copii, cât şi pentru adulți, scintigrafiile renale efectuate pacienților pediatrici
din grupa de vârstǎ 0-4 ani sunt la fel de frecvente (28.9%) ca şi pentru adulții de peste 40 ani
(30.8%), situație evidențiatǎ şi în anii precedenți. Astfel, în cazul pacienților pediatrici, cele
mai frecvente proceduri sunt scintigrafiile renale, atât cu radiofarmaceutic DTPA, cât şi cu
DMSA, urmate la distanțǎ mare de procedurile hibride PET-CT şi scintigrafia osoasǎ, pacienții
pediatrici de gen masculin din grupa de vârstǎ 0-4 ani fiind cei mai numeroşi. Pentru grupa de
vârstǎ 15-39 de ani, distribuția procedurilor este asemǎnǎtoare cu cea din anii precedenți, cele
mai frecvente proceduri fiind cele hibride PET-CT, cu o distribuție echilibratǎ pe grupe de gen,
urmate de scintigrafiile osoase cu radiofarmaceutic HDP şi de scintigrafiile tiroidiene şi
limfoscintigrafii, în cazul cǎrora pacienții de gen feminin sunt mai numeroşi. In cazul grupei
de vârstǎ de peste 40 de ani, pacienții de gen feminin sunt majoritari (59.6%), cele mai frecvente
proceduri fiind scintigrafiile osoase, procedurilor hibride PET-CT, scintigrafiile tiroidiene,
SPECT-CT şi limfoscintigrafiile. Dozele efective medii pe grupe de vârstǎ, estimate pentru cele
mai frecvente proceduri de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic sunt prezentate în Tabelul nr. 3.

Tabel 3. Dozele efective medii estimate pentru cele mai frecvente proceduri de medicinǎ
nuclearǎ de diagnostic, în funcție de grupele de vârstǎ
Doza efectiva medie (mSv)
Examinare scintigrafica Cod Medie
0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani >15 ani
Tiroida – Tc-99m pertechnetat ST1 0.34 ± 0.05 0.43 ± 0.06 0.44 ± 0.06 1.75 ± 0.24
Renala – Tc-99m DTPA SR2 0.27 ± 0.04 0.35 ± 0.05 0.46 ± 0.06 0.82 ± 0.11
Renala – Tc-99m DMSA SR4 0.45 ± 0.06 0.44 ± 0.06 0.69 ± 0.10 0.71 ± 0.10
Osoasa – Tc-99m MDT SO2 0.84 ± 0.12 1.05 ± 0.15 2.43 ± 0.34 3.92 ± 0.55
Osoasa – Tc-99m HDP SO3 1.06 ± 0.15 1.95 ± 0.27 1.99 ± 0.28 3.33 ± 0.47
PET CT PCT 2.28 ± 0.62 4.28 ± 1.16 6.45 ± 1.74 16.41 ± 4.43
SPECT CT SCT 2.60 ± 0.70 2.91 ± 0.78 7.05 ± 1.90

CNMRMC
 75

In cazul procedurilor de radioterapie, au fost raportate un numǎr de 13.696 de proceduri

de radioterapie efectuate cu acceleratoare liniare, instalații de ortovoltaj şi de telecobaltoterapie.
Distribuția procedurilor pǎstreazǎ aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți, respectiv 92.6% din
cazuri aparțin grupei de vârstǎ de peste 40 de ani şi 7.4% grupei de vârstǎ 15-39 ani. La modul
global, pacienții de gen feminin care au beneficiat de radioterapie au fost mai numeroşi,
deținând un procent de 67.3% în cazul grupei de vârstǎ 15-39 ani, respectiv 52.9% în cazul
grupei de vârstǎ de peste 40 de ani, cu mențiunea cǎ în comparație cu anul trecut, în acest an au
fost mai mulți pacienți de gen feminin în cazul grupei de vârstǎ 15-39 ani, dar mai puțini în
cazul grupei de vârstǎ de peste 40 de ani. Ponderea mai mare a pacienților de gen feminin este
datǎ de numǎrul mare de proceduri terapeutice specifice femeilor, respectiv proceduri pentru
tumorile ginecologice şi de sân. Pentru procedurile nespecifice grupelor de gen, (restul
procedurilor exceptând tumorile de prostatǎ, tumorile ginecologice şi de sân), distribuția pe
grupe de gen aratǎ ca pacienții de gen masculin au fost mai numeroşi, 53.1% pentru grupa de
vârstǎ 15-39 ani şi 60.7% pentru grupa de vârstǎ de peste 40 de ani, în special pentru procedurile
terapeutice care au fost localizate în zona capului şi gâtului, a tumorilor pulmonare, rectale şi
de vezicǎ, tratate prin toate cele trei tipuri de instalații de radioterapie (acceleratoare liniare,
telecobaltoterapie şi ortovoltaj), dar şi a metastazelor osoase tratate cu acceleratoare liniare.
Distribuția dupǎ frecvența procedurilor de tratament în funcție de localizare pǎstreazǎ în general
aceleaşi tendințe ca şi în anii precedenți. Cele mai multe proceduri au fost efectuate cu
acceleratoare liniare pentru tratarea tumorilor maligne localizate la sân, urmate de tumorile din
sfera ginecologice, tumorile din zona capului şi gâtului, metastazele osoase, tumorile de rect şi
cele pulmonare, tumorile de prostatǎ, metastazele şi tumorile primare cerebrale. O pondere
relativ importantǎ (locul 10 în topul celor mai frecvente proceduri de tratament, la fel ca anul
trecut) este deținutǎ de tratarea tumorilor benigne, inclusiv a procedurilor anti-inflamatorii, cu
instalațiile de RX terapie (ortovoltaj), aceste instalații fiind utilizate şi în tratarea tumorilor
maligne ale pielii.

Dozele efective colective, exprimate în om·mSv/1000 de locuitori, estimate anual pe

baza dozelor efective medii per procedurǎ şi a numǎrului de pacienți care au efectuat
procedurile respective, reprezintǎ un instrument util în evaluarea globalǎ a expunerii medicale
a pacienților, precum şi a modului de implementare la nivel național a sistemului de protecție
împotriva radiațiilor ionizante cu componentele sale referitoare la justificarea şi optimizarea
expunerilor medicale. Din analiza structurii contribuțiilor dozelor efective colective pentru
procedurile radiologice (Fig. 2) se constatǎ cǎ ponderea cea mai însemnatǎ o înregistreazǎ,
precum şi în anii precedenți, examinǎrile CT - cu un procent covârşitor, 91.8% din doza
colectivǎ totalǎ datoratǎ tuturor examinǎrilor radiologice de diagnostic şi intervenționale.

Cele mai importante proceduri CT, din punctul de vedere al contribuției la doza
colectivǎ, sunt procedurile CT cu substanțǎ de contrast pentru torace (25.7%), abdomen
(13.9%), pelvis (9.5%), trunchi (8.5%), abdomen+pelvis (7.3%), urmate de CT cap nativ
(5.1%). De abia pe poziția 12 din topul examinǎrilor cu cele mai mari contribuții la doza
colectivǎ se remarcǎ primele examinǎri convenționale (grafie şi fluoroscopie), respectiv cele
toracice cu un procent de doar 1.7% din doza efectivǎ colectivǎ, iar pe poziția 25 se aflǎ cea
mai importantǎ procedurǎ intervenționalǎ din punctul de vedere al dozei colective, respectiv
coronarografia (0.5% din doza colectivǎ).

In cazul procedurilor de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic, din analiza structurii

contribuțiilor dozelor efective colective (Fig. 3) se remarcǎ o pondere foarte importantǎ datǎ de
procedurile hibride PET-CT, urmate de scintigrafia osoasǎ cu Tc-99m, cu radiofarmaceutice

CNMRMC
 76

HDP şi MDT, de procedurile hibride SPECT-CT, precum şi de scintigrafiile cardiovasculare şi

cele paratiroidiene cu radiofarmaceutic MIBI.

Fig. 2. Dozele efective colective exprimate în om·mSv/1000 de locuitori pentru principalele

proceduri radiologice de diagnostic şi intervenționale

Fig. 3. Dozele efective colective exprimate în om·mSv/1000 de locuitori pentru principalele

proceduri de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic

CONCLUZII
Având în vedere cǎ examinǎrile de tomografie computerizatǎ contribuie cu un procent
foarte mare (91.8%) la doza colectivǎ, este foarte important ca examinarea fiecarui pacient în
parte sǎ fie corect justificatǎ, iar protocoalele de tomografie computerizatǎ sǎ fie optimizate
astfel încât dozele primite de pacienți sǎ fie cât mai scǎzute posibil.

CNMRMC
 77

In vederea elaborǎrii de cǎtre autoritǎțile din domeniul sǎnǎtǎții a politicilor şi

strategiilor pentru sistemul de protecție împotriva radiațiilor ionizante referitoare la expunerea
medicalǎ a pacienților, inclusiv a justificǎrii şi optimizǎrii expunerilor, reiterǎm urmǎtoarele
aspecte necesare unei bune practici în domeniu:
i. Implementarea unui sistem electronic de înregistrare individualǎ, pe baza CNP, a tuturor
procedurilor de diagnostic şi intervenționale care utilizeazǎ radiații ionizante şi a dozelor de
radiații primite în cadrul fiecǎrei proceduri efectuate.
ii. Standardizarea şi validarea metodelor pentru estimarea dozei pacientului în sistemele
de monitorizare automatǎ a dozei.
iii. Stabilirea și introducerea în sistemele de monitorizare a dozei a valorilor de alertǎ pentru
expunerile la radiații cumulate ale pacienților, eventual adoptarea unei scale de culori pentru
valorile de alertǎ.
iv. Accentuarea importanței justificǎrii individuale a expunerilor medicale şi
conştientizarea riscului în cazul repetǎrii acestora de cǎtre medicii ordonatori de diferite
specialitǎți medicale, care prescriu efectuarea examinǎrilor/procedurilor cu radiații ionizante.
v. Revizuirea ghidurilor de prescriere a examinǎrilor/procedurilor cu radiații ionizante,
astfel încât sǎ fie încurajatǎ utilizarea procedurilor non-iradiante (RMN, ecografii) în locul
procedurilor care utilizeazǎ radiații ionizante.

SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PROFESIONALE LA RADIAŢII

IONIZANTE A PERSONALULUI MEDICAL

Ing. Anca Sorescu - CRSPB

Colaboratori: Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor - Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale

Principala categorie a expuşilor profesional la radiaţii ionizante o reprezintă cea din sectorul
medical, iar din acest considerent a fost iniţiată activitatea de supraveghere ce este necesară ȋn
vederea radioprotecţiei personalului expus profesional şi menţinerii dozei în limitele prevăzute
de norme.

Obiective: analiza evoluţiei expunerii profesionale a personalului medical la radiaţii ionizante

din ţara noastră, supravegherea stării de sănătate a acestuia, tipuri de expunere si activităţi,
existenţa si efectele suprairadierilor la locul de muncă.

Metodologie: bazată pe furnizarea rapoartelor Direcţiilor de Sănătate Publică teritoriale şi

rezultatelor supravegherii dozimetrice individuale efectuate expusului profesional la radiaţii
ionizante, conform responsabilităţilor legale ale sistemului de sănătate publică.

Rezultatele supravegherii au evidenţiat urmatoarele aspecte:

 numărul unităţilor nucleare din domeniul medical de 3278 în anul 2013, 3587 în anul
2014, 3718 în 2015, 3537 în 2016, 3618 în 2017, 3715 în 2018, ajunge la 3880 în anul
2019 fiind într-o continuă creştere.
 Din perspectiva distribuţiei teritoriale cele mai multe unitaţi nucleare medicale se află ȋn
zona de asistenţă a DSP Bucureşti, Dolj, Galaṯi, Mureş.
 În ceea ce priveşte instalaţiile utilizate ȋn cadrul unităţilor nucleare din domeniul medical,
acestea sunt ȋn majoritate de ultima generaţie, produse şi instalate în ultimii ani, ȋnsă mai
există încă un numar forte redus de instalaţii radiologice fabricate ȋn jurul anilor 1970.
 Din perspectiva personalului expus profesional la radiaţii ionizante din cadrul unitatilor
medicale, ȋn continuare se remarcă o uşoară creştere an de an: de la 9345 în anul 2011 la

CNMRMC
 78

9759 în anul 2012, de la 9763 în anul 2013 la 10796 în anul 2014, de la 11328 în 2015 la
11757 în anul 2017 si de la 12562 in 2018 ajungand la circa 12783 in 2019.
 Distribuţia expusului profesional din domeniul medical evidenţiază în continuare un plus
de activitate pentru majoritatea Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor, ȋn special pentru cele
din teritoriul de compeţentă al DSP Bucureşti, Dolj si Iaşi, conform ilustrării din graficul
de mai jos.
 Ȋn cursul anului 2019 a fost raportat de către serviciile de dozimetrie individuală un caz
de depaşire de doză, supraexpunere a personalului medical expus la radiaţii ionizante la
extremități( la mâini) în Bucureşti.

Concluzii: Nivelurile măsurate ale echivalentului de doză, Hp(10), extrase din rezultatele
activităţii Laboratorului de dozimetrie din LIR, CRSPB – INSP, ȋn anul 2019 evidenţiază că
pentru un număr de 1472 expuşi monitorizaţi prin metoda film-dozimetrică din sectorul sanitar,
frecvenţa mai mare a dozelor mari se ȋnregistrează ȋn medicina nucleară, radiologia de
diagnostic si intervenţională; persoanele expuse la radiaţii ionizante sunt supravegheate
medical periodic.

Evidenţa expuşilor profesional la radiaţii ionizante ȋn perioada 01.01.2019-31.12.2019 monitorizaţI la

Institutul Naţional de Sănătate Publică, CRSPB, LIR - Laborator Dozimetrie Individuală
DENUMIRE ACTIVITATE ACTIVITATE <0.17 0,17-0,2 0,2-0,5 0,5-1 1-2 2-5 5-10 10-15 15-2020-50>50Total exp.
RADIOLOGIE DIAGNOSTIC M10 P 1011 2 5 2 4 1024
D 0 0.34 1.47 1.45 5.83
RADIOLOGIE INTERVENTIONALAM11 P 10 2 2 1 15
D 0 0.34 0.4 0.94
RADIOLOGIE CHIRURGICALA M13 P 36 36
D 0
RADIOTERAPIE M20 P 16 1 5 22
D 0 0.19 1.62
MEDICINA NUCLEARA M30 P 10 2 2 1 15
D 0 0.35 0.66 0.51
RADIOLOGIE DENTARA M40 P 200 200
D 0
MEDICINA VETERINARA M50 P 19 1 20
D 0 0.48
ALTE UTILIZARI MEDICALE M90 P 76 76
D 0
SERVICE E0 P 12 P-Numar persoane 12
D 0 D-Doza colectiva (mSv x om)
EDUCATIE NIVEL SUPERIOR E1 P 0
D
CERCETARE RADIATIE E2 P 98 1 1 1 1 1 103
SECURITATE SI INSPECTIE D 0 0.19 0.44 0.5 1.71 2
Observatii: 1472
1. Doza este Hp(10) pentru dozimetrul purtat la piept, sub sortul de protectie
2. La calculul dozei se ia in considerare ,,densitatea de innegrire neta" (brut - voal)
3. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de dozimetrie individuala
numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0,17 mSv, stabilit de norme

CNMRMC
 79

SUPRAVEGHEREA NIVELURILOR DE REFERINȚĂ ÎN DIAGNOSTIC ÎN

EXPUNERILE MEDICALE LA RADIAȚII IONIZANTE - ANUL 2019

Coordonator: Fiz. Dr. Olga Gîrjoabǎ - CRSPB

Colaboratori: Laboratoarele de Igiena Radiațiilor din cadrul Direcțiilor de Sǎnǎtate
Publicǎ teritoriale

INTRODUCERE
Dozele de radiații datorate expunerilor medicale în scop de diagnostic trebuie sǎ fie
menținute la un nivel cât mai redus, rezonabil posibil pentru a permite obținerea informației
diagnostice urmǎrite. Sinteza naționalǎ “Supravegherea nivelurilor de referințǎ în diagnostic în
expunerile medicale la radiații ionizante“ are drept scop stabilirea la nivel național a nivelurilor
de referințǎ în radiologia de diagnostic şi intervenționalǎ şi medicina nuclearǎ de diagnostic
(DRL/NDR) şi revizuirea acestora ori de câte ori este cazul, în funcție de evoluția cunoştințelor
în domeniu şi tendințele internaționale stabilite de IAEA şi Comisia Europeanǎ.
Nivelurile de referințǎ constituie un set de valori pentru examinǎrile RX standard,
stabilite pentru grupuri de pacienți, care sunt aplicabile pentru procedurile de diagnostic, atât
în practicile de radiologie, cât şi de medicinǎ nuclearǎ. Nivelurile de referințǎ în diagnostic
împreunǎ cu rezultatele monitorizǎrii radioprotecției pacienților în expunerea medicalǎ sunt
utilizate în optimizarea practicilor de radiologie şi de medicinǎ nuclearǎ.
Nivelurile de referințǎ în diagnostic nu se aplicǎ expunerilor individuale, ci grupurilor tipice de
pacienți. Daca valorile medii ale mǎrimilor de dozǎ obținute la nivelul unui laborator de
radiologie sau medicinǎ nuclearǎ depǎşesc constant nivelurile de referințǎ stabilite, atunci este
necesarǎ revizuirea procedurilor/protocoalelor de expunere şi/sau verificarea echipamentelor
radiologice şi trebuie luate mǎsuri corective.

CADRUL LEGISLATIV
Normele privind cerințele de bazǎ de securitate radiologicǎ aprobate prin Ordinul
ministrului sǎnǎtǎții, al ministrului educației naționale şi al preşedintelui CNCAN nr.
752/3.978/136/2018 explicǎ necesitatea stabilirii şi revizuirii periodice a nivelurilor de referințǎ
în diagnostic la nivel național şi totodatǎ stabileşte cadrul generic pentru monitorizarea
radioprotecției pacientului în expunerea medicalǎ la radiații ionizante.
Conform prevederilor Normelor sanitare de bazǎ pentru desfǎşurarea în siguranțǎ a
activitǎților nucleare, aprobate prin Ordinul MS nr. 381/2004, rețeaua de sǎnǎtate publicǎ are
obligativitatea şi responsabilitatea de a stabili şi revizui periodic nivelurile de referințǎ în
diagnostic în vederea asigurǎrii protecției radiologice a pacientului în cazul expunerii medicale
la radiații ionizante.
In vederea îndeplinirii cerințelor formulate mai sus, a fost emis Ordinul MS nr.
1255/07.11.2016 privind aprobarea Normelor privind înregistrarea, centralizarea şi raportarea
informațiilor privind expunerea medicalǎ a populației la radiații ionizante, care are prevederi
speciale destinate procesului de stabilire şi revizuire a nivelurilor de referințǎ în diagnostic, pe
baza dozelor colectate din expunerile medicale primite de pacienți.

METODOLOGIE
Conform Ordinului MS nr 1255/2016, toate unitǎțile care furnizeazǎ servicii medicale
de radiologie de diagnostic, radiologie intervenţionalǎ şi medicinǎ nuclearǎ de diagnostic
transmit anual cǎtre LIR-DSP arondate teritorial, înregistrǎrile din Registrele parametrilor
individuali de expunere, pentru câte 20 de pacienți examinați în perioada februarie-martie,
pentru fiecare tip de procedurǎ şi pentru fiecare echipament de radiologie sau medicinǎ
nuclearǎ.

CNMRMC
 80

LIR-DSP judetene şi a municipiului Bucureşti evalueazǎ prin sondaj datele raportate de cǎtre
unitǎțile sanitare şi le transmit cǎtre LIR-CRSPB din cadrul INSP.
LIR-CRSPB din cadrul INSP elaboreazǎ metodologia de evaluare şi control a calitǎții
datelor şi asigurǎ îndrumarea metodologicǎ a unitǎților. Totodatǎ asigurǎ centralizarea şi
prelucrarea datelor şi întocmeşte un raport anual privind nivelurile de referințǎ pe tip de
examinare de radiodiagnostic şi dozele efective medii, care este înaintat Ministerului Sǎnǎtǎții.

REZULTATE

Actualul raport se bazeazǎ pe datele colectate în anul 2019 de la furnizorii de servicii

de radiologie şi medicinǎ nuclearǎ din 28 de județe şi câteva unitǎți sanitare din Bucureşti,
procentul de raportare fiind însǎ mai scǎzut fațǎ de anii precedenți. Numǎrul de echipamente
care au participat la sintezǎ, raportat la numǎrul total de echipamente radiologice autorizate la
nivelul întregii țǎri reprezintǎ 14% pentru radiologia de diagnostic, 34% pentru tomografia
computerizatǎ, 20% pentru radiologia intervenționalǎ cardiologicǎ - angiografie şi 34% pentru
medicinǎ nuclearǎ. Distribuția numǎrului de echipamente participante la sinteza, pe tip de
investigație şi în funcție de anul de fabricație este prezentatǎ în Fig. 1.

Fig. 1.- Distribuția numǎrului de echipamente participante la sintezǎ, pe tip de investigație

şi în funcție de anul de fabricație

Au fost prelucrate datele raportate pentru un numǎr de 25028 de radiografii şi

fluoroscopii, 3754 mamografii, 4322 examinǎri CT, 2253 examinǎri dentare, 562 proceduri
intervenționale cardiologice şi 438 proceduri intervenționale non-cardiologice şi 351 examinǎri
de osteodensitometrie, precum şi 137 proceduri de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic.
Rezultatele obținute în urma prelucrǎrii şi analizǎrii datelor colectate, în cadrul sintezei,
sunt comparabile cu nivelurile de referințǎ în diagnostic stabilite în alte țǎri europene. In
tabelele nr. 1-5, prezentǎm valorile obtinuțe şi propuse anul acesta ca niveluri de referințǎ în
diagnostic (DRL) pentru pacienții cu vârsta de peste 15 ani, cu unele mici modificǎri fațǎ de
valorile propuse anul trecut.

CNMRMC
 81

Tabel. 1 - Valori propuse ca DRL, în România, pentru produsul dozǎ-arie DAP (Gy x cm2)
pentru examinǎrile de radiografie şi fluoroscopie, în comparație cu valorile DRL stabilite în
alte țǎri europene

Tip examinare – Valoare DRL Valori DRL Valori DRL Valori DRL
grafie şi fluoroscopie propusa în stabilite în stabilite în stabilite în
- DAP (Gy x cm2) Romania Austria(2017) Franta (2012) UK (2018)
Cap – AP 0.6 0.6 3.0 -
Cap – LAT 0.6 0.5 3.0 -
Torace - AP 0.4 0.15 0.25 0.15
Torace - LAT 1.1 0.5 1.0 -
Col. Cervicala 0.4 - 0.75 -
(AP/LAT)
Col. Toracala – AP 1.3 - 1.75 1.0
Col. Toracala - LAT 1.7 - 2.75 1.5
Col. Lombara - AP 2.0 2.0 4.5 1.5
Col. Lombara - LAT 3.1 3.2 8.0 2.5
Abdomen - grafie 2.1 2.1 7.0 2.5
Pelvis - grafie 2.2 2.1 7.0 2.2
Torace - scopie 0.9 - - -
Tract 15.0 20 - 12
gastroduodenal -
scopie
Explorare colon - 20.0 25 - 21
scopie

Tabel. 2 - Valori propuse ca DRL, în România, pentru produsul dozǎ-lungime scanatǎ DLP
(mGy) pentru examinǎrile CT, în comparație cu valorile DRL stabilite în alte țǎri europene

Tip examinare – Valori DRL Valori DRL

Valoare DRL Valori DRL
tomografie stabilite în stabilite în
propusa în stabilite în
computerizata - DLP Austria(2017) Franta (2012)
Romania UK (2018)
(mGy x cm)
Cap – per secventa de 1000 1100 1050 970
examinare
Sinus - per secventa de 350 90 200 -
examinare
Torace - per secventa 400 400 475 610
de examinare
Abdomen - per secventa 530 400 650 910
de examinare
Pelvis - per secventa de 570 500 450 -
examinare
Abdomen şi pelvis - per 630 650 800 745
secventa de examinare
Trunchi - per secventa 800 800 1000 1000
de examinare

CNMRMC
 82

Tabel. 3 - Valori propuse ca DRL, în România, pentru produsul dozǎ-arie DAP (Gy x cm2)
pentru examinǎrile de radiologie intervenționalǎ, în comparație cu valorile DRL stabilite în alte
țǎri europene

Valoare Valori DRL Valori DRL

Tip examinare - Valori DRL
DRL stabilite în stabilite în
interventionale– DAP stabilite în
propusa în Austria(2017) Franta
(Gy x cm2) UK (2018)
Romania (2012)
Coronarografie 50 45 70 31-47
Angiografie membre 40 - 200 56
inferioare
Implant stimulator 11 - - 7
cardiac
PTCA 80 130 100 40
Interventionale 8 9 - 14
urologice

Tabel.4 - Valori propuse ca DRL, în România, pentru doza medie glandularǎ MGD (mGy)
pentru examinǎrile mamografice

Valoare DRL
Tip examinare- mamografie- MGD (mGy)
propusa
Mamografie - CC 2.4
Mamografie - MLO 2.7

Tabel. 5 - Valori propuse ca DRL, în România pentru activitatea administratǎ (MBq) în cazul
procedurilor de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic

Tip examinare- medicinǎ nuclearǎ de diagnostic – activitate administrata Valoare DRL

(MBq) propusa
Scintigrafie osoasa – Tc-99m - HDP 630
Scintigrafie renala – Tc-99m - DTPA 222
Scintigrafie tiroidiana – Tc-99m - Pertechnetat 185
Scintigrafie cardiovasculara – Tc-99m - SESTAMIBI 680

DISCUTII
Distribuția echipamentelor radiologice participante la actuala sintezǎ, din punctul de
vedere al anului de fabricație, prezintǎ aproximativ aceeaşi structurǎ ca şi în anii precedenți,
respectiv pentru radiologia convenționalǎ (radiografie, flurosocopie şi mamografie) şi medicinǎ
nuclearǎ o pondere însemnatǎ este reprezentatǎ de echipamentele cu o vechime de 15-20 de
ani, unele fiind chiar de peste 40 de ani, spre deosebire de echipamentele utilizate în tomografia
computerizatǎ, radiologia intervenționalǎ cardiologicǎ, osteodensitometrie şi radiologia dentarǎ
unde majoritatea echipamentelor au o vechime de aproximativ 10 ani.
In ceea ce priveşte valorile de dozǎ obținute (DAP, DLP şi MGD) pentru principalele
proceduri de radiologie şi tomografie computerizatǎ, în unele cazuri acestea sunt stabilite pe
baza unui numǎr relativ mic de pacienți adulți, iar pentru pacienții pediatrici, unde grupele de
vârstǎ sunt mult mai “fine” decât în cazul pacienților adulți, datele raportate sunt atât de puține
încât valorile obținute nu au reprezentativitate. Din acest punct de vedere, pentru anul urmǎtor
ne propunem colectarea datelor cu precǎdere pentru pacienții pediatrici, astfel încât sǎ avem
suficiente date pentru grupele de vârstǎ specifice: 0-12 luni, 1-4 ani, 5-9 ani şi 10-14 ani.
In cazul echipamentelor care nu au DAP-metru, aşa cum precizam şi anul trecut,
calculul valorilor de dozǎ ESAK (kerma în aer la suprafața de intrare) pe baza parametrilor de
expunere şi a randamentului tubului RX implicǎ multe surse de incertitudine şi din acest motiv

CNMRMC
 83

propunem eliminarea din metodologia sintezei partea legatǎ de colectarea datelor referitoare la
ESAK, aceste valori de dozǎ nefiind recomandate pentru stabilirea unor niveluri de referințǎ.
Ca o consecințǎ a acestui fapt şi urmând exemplul altor state europene, propunem introducerea
în legislație a obligativitǎții dotǎrii cu DAP-metre a tuturor echipamentelor de radiologie care
nu au dispozitive de afişarea a dozei de radiații, îndeplinind astfel prevederile art. 147 (b) din
Normele privind cerințele de bazǎ de securitate radiologicǎ aprobate prin Ordinul nr.
752/3.978/136/2018, în care este menționat ca raportul procedurii radiologice medicale trebuie
sǎ cuprindǎ, pe lângǎ rezultatul examinǎrii şi informaţiile legate de expunerea pacientului,
respectiv valorile de dozǎ.
Valorile obținute în cadrul acestei sinteze reprezintǎ un instrument necesar şi util în
analiza procedurilor de protecție împotriva radiațiilor ionizante şi monitorizarea dozelor primite
de pacienți, din cadrul sistemelor de asigurarea calitǎții implementate în cadrul fiecǎrui furnizor
de servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ şi de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic. Astfel
valorile medii de dozǎ stabilite trimestrial în cadrul fiecǎrui laborator de radiologie sau de
medicinǎ nuclearǎ conform prevederilor Ordinului MS nr. 1255/2016, pentru fiecare tip de
procedurǎ efectuatǎ, trebuie comparate cu nivelurile de referințǎ în diagnostic stabilite pentru
acele tipuri de proceduri imagistice şi în cazul depǎşirii constant a acestora, trebuie întreprinse
mǎsuri corective.

SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE ȘI ALIMENTULUI

CONFORM RECOMANDĂRII 2000/473/EURATOM

fiz. pr. Teodora Dan –INSP- CRSP Cluj

INTRODUCERE
Activitatea de monitorizare a radioactivității apei potabile și alimentului, factori de mediu al
căror conținut radioactiv contribuie la expunerea la radiații a populației, asigură menținerea
dozei efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme și face parte din responsabilitățile
sistemului de sănătate publică.
Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante
prin ingestia apei potabile şi alimentului, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin
contaminări accidentale ale acestora. Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile
comunitare în domeniu prevăd obligativitatea şi responsabilitatea reţelei de sănătate publică de
a asigura supravegherea radiologică a apei potabile şi alimentului: Legea nr. 95/2006, Legea
nr. 111/1996, cu modificări și completări prin Legea nr. 63/2018, Ordinul MS 431/2004,
Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 în vederea aplicării articolului 36 a tratatului
EURATOM.
MATERIAL ŞI METODĂ
Rezultatele sintezei sunt bazate pe prelucrarea datelor raportate de 17 Laboratoare de Igiena
Radiaţiilor din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene care au desfăşurat această activitate
în cadrul programului naţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, conform metodologiei
unitar aplicate. Au fost analizate 1211 probe, din care 1097 probe de apă, 60 probe de lapte
şi 54 probe dietă mixtă.

CNMRMC
 84

REZULTATE ŞI DISCUŢII
Conţinutul radioactiv în apa potabilă
În figura 1 și 2 sunt reprezentate valorile medii ale concentraţiilor alfa global, respectiv beta
global pentru probele de apă potabilă analizate, pe fiecare judeţ în parte. Nivelurile valorilor
rezultate din determinările alfa şi beta global, s-au situat sub valorile de referinţă în evaluarea
calităţii apei potabile.

Fig 1 - Valori medii ale concentraţiilor alfa global în apa potabilă

Fig 2 - Valori medii ale concentraţiilor beta global în apa potabilă

În figura 3 sunt reprezentate atât valorile medii ale concentraţiilor alfa global, beta global, cât
și valorile medii ale concentraţiilor de radionuclizi artificiali și naturali în apa potabilă din
România. Nu au fost evidenţiate depăşiri ale nivelelor maxime admise: doza medie anuală de
0.1 mSv/an, concentraţia de Rn -222 și H-3 de 100 Bq/l.

Fig 3 - Valori medii ale radioactivităţii naturale si artificiale în apa potabilă

CNMRMC
 85

Conţinutul radioactiv în aliment

În figurile de mai jos sunt reprezentate valorile medii ale concentraţiilor de radionuclizi naturali
şi artificiali în diferite categorii de alimente (lapte și dietă mixtă) din România.
Prezenţa radionuclizilor artificiali Cs-137 şi Sr-90 este monitorizată datorită depunerilor
radioactive în România apărute în urma accidentului de la Cernobâl. Acești radionuclizi sunt
în acelaşi timp urmăriţi şi în zonele de impact ale centralelor nucleare CNE Cernavodă şi CNE
Kozlodui.
Toate valorile concentraţiilor de radionuclizi naturali şi artificiali sunt situate sub nivelele de
referinţă.
Conţinutul radioactiv în laptele de consum
După cum se observă în figura 4, în nici una din probele de lapte nu au fost înregistrate depăşiri
ale nivelelor de raportare pentru radionuclizii artificiali.

Fig. 4 - Valorile concentraţiilor de radionuclizi artificiali în lapte

În figurile 5 şi 6 sunt reprezentate valorile concentraţiilor alfa şi beta global, Unat, Ra226,
Po210, Pb210 şi Th nat în lapte. În nici una din probele de lapte nu au fost înregistrate depăşiri
ale nivelele de referinţă pentru radionuclizii naturali.

Fig. 5 - Valorile concentraţiilor alfa şi beta global în lapte

CNMRMC
 86

Fig. 6 - Valorile concentraţiilor Unat, Ra-226, Po-210, Pb-210 în lapte

Conţinutul radioactiv în dieta mixtă
Pentru a evalua cantitatea de radionuclizi ingerată, s-a determinat conţinutul radioactiv în dieta
mixtă zilnică în conformitate cu recomandările CE. În figura 7 sunt reprezentate valorile
concentraţiilor alfa si beta global, în figura 8 valorile concentraţiilor de Cs137 şi Sr90, iar în
figura 9 valorile concentraţiilor radionuclizilor naturali, în dieta mixtă, măsurate pe parcursul
anului 2019.

Fig. 7 - Valorile concentraţiilor alfa şi beta global în dieta mixtă

CNMRMC
 87

Dieta mixta elemente radioactive artificiale (Bq/meniu)

Fig. 8 - Valorile concentraţiilor de radionuclizi artificiali în dieta mixtă

Fig. 9 - Valorile concentraţiilor de radionuclizi naturali în dieta mixtă

În nici una din probele de dietă mixtă nu au fost înregistrate depăşiri ale nivelelor de referinţă,
atât pentru radionuclizii naturali, cât şi pentru cei artificiali.

Estimarea dozelor din ingestie

Potrivit datelor colectate şi estimate de reţeaua de Igiena Radiaţiilor din cadrul Ministerului
Sănătăţii, valoarea dozei medii de ingestie pentru aliment la categoria de vârstă ≥ 18 ani este
de 0.033 mSv/an.

CNMRMC
 88

Fig. 10 - Valorile dozei medii anuale de ingestie pentru aliment la categoria de vârstă ≥18 ani

Doza efectivă totală de referinţă datorată ingerării apei potabile este de 0.011 mSv/an.

Fig. 11 - Valorile dozei medii anuale de ingestie pentru apa potabilă la categoria de vârstă ≥18 ani

CONCLUZII
Calitatea apei potabile a fost monitorizată prin determinarea parametrilor alfa și beta global, a
căror valori s-au situat sub valorile de referinţă si a concentraţiile radionuclizilor artificiali și
naturali, conform recomandării Euratom, nefiind înregistrate depăşiri ale nivelelor de raportare.
Valorile obţinute asigură conformitatea cu valorile parametrilor indicatori de calitate prevăzuţi
în legislaţia naţională, valori situate sub nivelele de referinţă. De asemenea, valorile
concentraţiilor de tritiu, în zona de impact a CNE Cernavodă s-au situat sub 100 Bq/l.
Laptele, produsul cu ponderea cea mai mare în dieta copilului 1-2 ani, categorie ce constituie
de fapt şi grupul la risc în cazul unei contaminări a alimentului, este alimentul indicat în mod
special de Recomandarea 2000/473/Euratom, în a fi monitorizat şi raportat. Din determinările
efectuate în anul 2019, în apa potabilă și aliment, pe teritoriul României nu a fost evidenţiată
nici o contaminare care să conducă la o creştere semnificativă a dozei prin ingestie.

CNMRMC
 89

SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV

AL APELOR MINERALE ŞI EVALUAREA EFECTULUI
ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

Chim. Edda Prodan, Dr. Burkhardt Rita

Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj-Napoca

Introducere
Scopul aplicării acestei metodologii este protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea
îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin supravegherea conţinutului radioactiv al apelor
minerale naturale îmbuteliate destinate consumului alimentar. Activitatea de supraveghere a
radioactivităţii apelor minerale destinate consumului alimentar este necesară pentru menţinerea
dozei efective prin ingestie în limitele recomandate de norme şi face parte din responsabilităţile
sistemului de sănătate publică.
Apa minerală îmbuteliată a devenit un important element în alimentaţie, pentru unele
zone geografice şi pentru anumite categorii sociale apa minerală naturală plată devenind
principala sursă de aport de apă.
Cerinţele legislative naţionale referitoare la radioactivitatea apelor minerale conform
Hotărârii 1020 din 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a
apelor minerale sunt: supravegherea radioactivităţii apelor minerale la sursă, doza efectivă
anuală datorate ingestiei de apă < 0,1 mSv/an.
Metodologie
Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratoarelor de Igiena
Radiaţiilor din cadrul DSP teritoriale acreditate (LIR DSP Bihor, Cluj, Galaţi, Harghita, Iaşi,
Prahova, Sibiu), centralizate, sistematizate şi interpretate la centrul coordonator CRSP Cluj.
Supravegherea radioactivităţii apelor minerale constă în analiza radioactivităţii alfa şi beta
globale a apelor minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul
României; analiza radiochimică pentru apele care prezintă activitate αglobală>0,1 Bq/L şi/sau
βglobală>1 Bq/L şi verificarea realizării unei doze efective sub 0,1mSv/an.
Metodele de analiză de referinţă utilizate sunt: SR EN ISO 9696/2018 Calitatea apei.
Măsurarea activităţii alfa globale la apa nesalină, SR EN ISO 9697/2017 Calitatea apei.
Măsurarea activităţii beta globale la apa nesalină.
Rezultate şi concluzii
În anul 2019 au fost analizate 50 probe de ape minerale naturale îmbuteliate
reprezentative în ceea ce priveste consumul alimentar. . Analiza radioactivităţii alfa si beta
globale a apelor minerale naturale îmbuteliate destinate consumului alimentar s-a efectuat
utilizând ca referinţe SR EN ISO 9696/2018 respectiv SR EN ISO 9697/2017. Analiza
concentrației de activitate a Ra-226 s-a efectuat pentru o probă de apă minerală naturală
carbogazoasă utilizând ca referință SR 10447-3:1996. Pe baza rezultatelor acestor analize s-a
evaluat contribuţia apelor minerale la doza efectivă totală anuală prin ingestia de apă.
Pentru apele care au prezentat valori sub limita de detecţie s-a luat ȋn considerare
valoarea activităţii minime detectabile. În cazul apelor puternic mineralizate, metoda
radiometrică a determinării concentrației de activitate alfa şi beta globală are o sensibilitate
redusă, incertitudinile experimentale asociate măsuratorilor radiometrice sunt relativ mari
deoarece valorile măsuratorilor probelor sunt foarte apropiate de cele de fond. În cazul în care
concentraţia de activitate α globala < 0,1 Bq/l şi concentraţia de activitate β globală < 1 Bq/l
doza efectivă totală anuală datorată ingestiei de apă se estimează ca fiind inferioară valorii de
referinţă de 0.1mSv/an. Valorile de referință 0,1 Bq/l pentru activitatea alfa globală şi respectiv
1Bq/l pentru activitatea beta globală nu sult valori limitative, nu reprezintă concentrații de
activitate maxim admise, depăşirea acestor valori indică doar necesitatea determinării valorii

CNMRMC
 90

dozei efective totale anuale ȋn urma analizei radiochimice şi determinarea concentrației de

activitate a radionuclizilor prezenți ȋn apa minerală.
În graficul 1 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea alfa globală
(Bq/l) a apelor minerale naturale carbogazoase îmbuteliate.

Graficul 1.
În graficul 2 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea beta globală
(Bq/l) a apelor minerale naturale carbogazoase îmbuteliate analizate.

Graficul 2.
Reprezentarea grafică oferă informații despre: valoarea rezultatului şi a incertitudinii
asociate masurătorilor de radioactivitate, valoarea activității minim detectabile (Bq/l) pentru
cazul rezultatelor sub limita de detecție.
În graficul 3 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea alfa şi beta
globale (Bq/l) pentru apele minerale naturale decarbogazificate (plate).

Graficul 3.

CNMRMC
 91

Rezultatele obţinute arată că cele 50 de sortimente de ape minerale naturale îmbuteliate

analizate prezintă activităţi ce asigură menţinerea dozei efective totale anuale datorate ingestiei
de apă sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile de potabilitate pentru probele analizate.
Indicatori de impact
Intocmirea şi actualizarea bazei de date naționale referitoare la conținutul radioactiv al
apelor minerale naturale ȋmbuteliate a condus la ȋmbunatățirea sistemului de raportare ȋn cadrul
Programului Național de Control Unic Integrat , sarcină ce revine MS. Aplicarea metodologiei
supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale naturale îmbuteliate destinate
consumului alimentar contribuie la menţinerea dozei efective totale anuale datorate ingestiei de
apă sub 0,1 mSv .

SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JURUL

OBIECTIVELOR NUCLEARE MAJORE
Coordonator: Dr. Cristina May, Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Regional
de Sănătate Publică Bucureşti, Laboratorul Igiena Radiatiilor

Metodologia de lucru include: analiza stării de sănătate a populaţiilor supravegheate;

supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă ale obiectivelor
nucleare majore.Supravegherea interesează toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din
vecinătatea obiectivelor nucleare din ţara noastră, precum şi locuitorii rezidenţi în zona de
influenţă a centralei nucleare din ţara vecină, Bulgaria. Aceste zone sunt: Zona de influenţă a
CNE Kozlodui, aflata în aria de influenţă de pe teritoriul Romaniei a centralei nuclearo-electrice
de la Kozlodui, Zona de influenta a CNE Cernavodă - în jurul centralei nuclearo-electrice, Zona
de influenţă a Uzinei R Feldioara – în vecinătatea Uzinei R, Zona de influenţă a FCN Pitesti
(Mioveni) - în aria de influenţă a FCN Piteşti. Datele sunt colectate de catre laboratoarele de
Igiena Radiaţiilor (LIR) din cadrul DSP Argeş, Braşov, Constanţa şi Dolj. Sunt urmărite:
structura populaţiei pe grupe de vârsta şi sexe; mortalitatea generală şi mortalitatea specifică
prin tumori maligne solide şi mortalitatea specifică prin leucemii şi limfoame; incidenţa
tumorilor solide şi incidenţa leucemiilor/limfoamelor. Analiza datelor are la bază calcularea de
rate brute şi rate standardizate pentru parametrii urmăriţi, pe baza datelor raportate de INS si
Centrul National de Statistica si Informatica in Sanatatea Publica.
Rezultate. Zona de influenta a CNE Cernavoda - Numărul total de persoane raportate pentru
zona de supraveghere din jurul CNE-Cernavoda (cuprinzând oraşele Cernavoda, Medgidia şi o
serie de localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km în jurul obiectivului) este de 92925 (45809
barbati si 47116 femei). Distribuţia acestei populatii pe grupe de vârstă evidenţiază
predominenţa grupelor de copii şi tineri (0 – 24 ani) faţă de structura populaţiei pe întreaga ţară
si o proportie mai mica de persoane cu varste peste 60 de ani. Mortalitatea generală: Pe
parcursul anului 2019 a fost înregistrat un număr de 572 de decese prin toate cauzele. Rata
standardizata de mortalitate generală a fost de 7.02/1000 locuitori (mortalitatea generală la
nivelul întregii ţări în anul 2019 a fost de 11.86/1000 de locuitori). Evolutia mortalitatii generale
in zona de influenţă a CNE Cernavoda comparativ cu Romania este ilustrata în Fig.1.
MORTALITATE GENERALA, CERNAVODA
15

10
CERNAVODA
5
ROMANIA
0
2009
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Fig. 1 - Evolutia mortalitatii generale in zona de influenta a CNE Cernavoda

CNMRMC
 92

Mortalitatea specifică prin tumori solide: Numărul total de decese prin tumori solide
înregistrat in anul 2019 a fost de 91. Rata standardizata a mortalităţii prin tumori solide
109.37/100.000 locuitori (în anul 2019, mortalitatea prin tumori în România a fost de
231.20/100.000).
Figura 2 ilustrează evoluţia mortalităţii specifice prin tumori solide pe parcursul întregii
perioade de supraveghere.

MORTALITATE TUMORI SOLIDE, CERNAVODA

300
250
200
150 CERNAVODA
100 ROMANIA
50
0
2004

2008
1999
2000
2001
2002
2003

2005
2006
2007

2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Fig. 2. Evoluţia mortalităţii prin tumori solide în zona de influenta a CNE Cernavoda
Mortalitatea prin leucemii: In anul 2019 a fost înregistrat 1 singur deces prin
leucemii/limfoame. Rata standardizata a mortalitatii specifice prin afectiuni maligne ale
sangelui si organelor hematoformatoare a fost de 1.01/100.000 (in anul 2019, rata mortalitatii
prin leucemii/limfoame pentru intreaga tara a fost de 11.74/100.000).
Figura 3 ilustreaza evoluţia mortalităţii specifice prin afectiuni maligne ale sangelui si
organelor hematoformatoare pe parcursul întregii perioade de supraveghere.

MORTALITATE LEUCEMII/LIMFOAME, CERNAVODA

15

10
CERNAVODA
5
ROMANIA
0
2017
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

2018
2019

Fig. 3 - Evoluţia mortalităţii prin leucemii/limfoame în zona de influenta a CNE Cernavoda

Incidenţa tumorilor solide: Pentru anul 2019, au fost validate şi introduse în calcul un număr
de 151 fişe de înregistrare a cazurilor noi de tumori solide. Rata standardizată a incidenţei
tumorilor solide a fost de 182.86 cazuri noi/100.000 de locuitori (in anul 2019, incidenta
tumorilor solide pentru intreaga tara a fost de 221.08/100.000). Varsta medie la diagnostic a
fost de 64 de ani pentru barbati si 62 de ani pentru femei.
In figura 4 este ilustrata evolutia in timp a incidentei tumorilor solide.

INCIDENTA TUMORI SOLIDE, CERNAVODA

300
250
200
150 CERNAVODA
100
ROMANIA
50
0
2011

2016
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

2012
2013
2014
2015

2017
2018
2019

Fig. 4 - Evolutia incidentei tumorilor solide in zona de influenta a CNE Cernavoda

Cele mai frecvente localizări ale cancerelor, cumulat pentru barbati si femei, au fost la nivel
digestiv (26,58% din totalul cazurilor noi din zona), pulmonar (18,99%) si uro-genital

CNMRMC
 93

(17,72%). Faţă de distribuţia localizărilor maligne pe întreaga ţară, în zona de influenta a CNE
Cernavoda se remarcă un procentaj mai mare al cancerelor pulmonare (10.78% România)
regăsit în procentul de cancere pulmonare la bărbaţi (29%), incluzând 6 cazuri noi de
mezoteliom pleural (asociat de obicei cu expunerea la azbest, cu o latenta de 30-50 de ani): 5
cazuri la Medgidia, 1 caz la Adamclisi). În anul 2019 au fost raportate în zona de influenţă a
CNE Cernavoda 6 cazuri noi de cancer tiroidian (toate la femei): 3 in Medgidia (fata de 0 cazuri
in 2018), 1 in Cernavoda (fata de 2 cazuri in 2018), 1 in Mircea Voda (similar cu 2018) si 1 la
Cobadin (fata de 0 cazuri in 2018).

Incidenţa leucemiilor şi limfoamelor: În decursul anului 2019, au fost înregistrate în zona de

influenţă a CNE Cernavoda un număr de 7 cazuri noi de leucemie si limfom; rata standardizata
a incidenţei de 8.01 cazuri noi/100.000 de locuitori (la nivelul intregii tari, incidenta leucemiilor
a fost de 17.53/100.000 de locuitori).

Evoluţia in timp a valorilor acestui indicator pentru zona de influenta a CNE Cernavoda este
reprezentată în Fig. 5.

INCIDENTA LEUCEMII, CERNAVODA

20
15
10 CERNAVODA
5 ROMANIA

0
2016
2017
2018
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015

2019

Fig. 5 - Evolutia incidentei leucemiilor si limfoamelor in zona de influenta a CNE Cernavoda

Zona de influenţă a CNE Kozlodui

Numărul total de persoane raportat pentru zona de supraveghere din zona de influenţă de pe
teritoriul României a CNE Kozlodui (cuprinzând mai multe localităţi rurale situate pe o rază de
30 de km pe teritoriul judeţelor Dolj şi Olt) este de 72500. Structura pe grupe de varsta a
populatiei arata o populatie varstnica comparativ cu structura populatiei generale din Romania,
cu predominenta varstelor peste 65 de ani si cu deficit de populatie de 20-45 de ani.

Mortalitatea generală: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2019 a
fost de 1061. Rata standardizata a mortalităţii generale a fost de 10.17/1000 de locuitori. În
Figura 6 este descrisă evoluţia mortalităţii generale în zona de influenţă a CNE Kozlodui pe
întreaga perioadă de supraveghere.

MORTALITATE GENERALA BECHET

16
14
12
10
8 BECHET
6
ROMANIA
4
2
0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Fig. 6 - Evolutia mortalitatii generale in zona de influenta a CNE Kozlodui

CNMRMC
 94

Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2019 s-au înregistrat 160 decese prin tumori
solide. Rata standardizata a mortalităţii prin tumori a fost de 173.03/100.000 locuitori.
Evoluţia în timp a mortalităţii specifice prin tumori solide este prezentată în Fig. 7.

MORTALITATE TUMORI SOLIDE BECHET

300
250
200
150 BECHET
100 ROMANIA
50
0

2007
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006

2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Fig. 7 - Evolutia mortalitatii specifice prin tumori solide zona de influenta a CNE Kozlodui

Mortalitatea prin leucemii: rata standardizata a mortalităţii prin afectiuni maligne ale sangelui
si organelor hematoformatoare a fost de 2.97/100000 de locuitori.
Figura 8 ilustreaza evoluţia mortalităţii specifice prin afectiuni maligne ale sangelui si
organelor hematoformatoare pe parcursul întregii perioade de supraveghere.

MORTALITATE LEUCEMII/LIMFOAME BECHET

15

10
BECHET
5
ROMANIA
0
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Fig.8 - Evolutia in timp a mortalitatii specifice prin leucemii si limfoame

Incidenţa tumorilor solide: Pentru anul 2019, au fost validate şi introduse în calcul un număr
de 168 fişe de înregistrare a cazurilor noi de tumori solide. Rata standardizată a incidenţei
tumorilor solide a fost de 208.28/ 100.000 de locuitori. Varsta medie la diagnostic a fost de 68
de ani la barbati si 66 de ani la femei. Localizările cele mai frecvente, cumulat, pentru bărbati
si femei, au fost la nivel digestiv (32,76% din totalul cazurilor noi din zona), genito-urinar
(22,99%) si pulmonar (17,82%). Evoluţia în timp a acestui indicator este reprezentată in fig.9.

INCIDENTA TUMORI SOLIDE BECHET

300

200
BECHET
100
ROMANIA
0
2001

2012
1999
2000

2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011

2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Fig .9 - Evolutia incidentei tumorilor solide

Incidenţa leucemiilor şi limfoamelor: În decursul anului 2019, au fost 6 cazuri noi de

leucemie si limfom; rată standardizata a incidenţei de 6.82 cazuri noi/100.000 de locuitori.
Evoluţia in timp a valorilor acestui indicator pentru zona de influenţă a CNE Kozlodui este
reprezentată în Fig.10.

CNMRMC
 95

INCIDENTA LEUCEMII/LIMFOAME BECHET

20
15
10 BECHET
5 ROMANIA
0

2015
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

2016
2017
2018
2019
Fig. 10 - Evolutia incidentei leucemiilor/limfoamelor

Zona de influenta a FCN Pitesti (Mioveni)

Populaţia inclusă în supraveghere în zona de influenta a FCN Pitesti (Mioveni) cuprinde 96084
de locuitori (47323 barbati si 48761 femei) cu rezidenţa în oraşul Mioveni şi în mai multe
localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km în jurul obiectivului nuclear. Structura pe grupe
de varsta evidentiaza o populație tânără, cu predominența grupelor de vârstă 0-54 de ani fata de
valorile de la nivelul tarii.
Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2019 s-au înregistrat în zona supravegheată
49 decese prin tumori solide. Rata standardizata a mortalităţii prin tumori a fost de
59.89/100.000 locuitori. Evoluţia în timp a mortalităţii specifice prin tumori solide este
prezentată în Fig. 11.

MORTALITATE TUMORI SOLIDE, MIOVENI

300
250
200
150 Mioveni
100 ROMANIA
50
0
2008
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Fig. 11 - Evolutia mortalitatii prin tumori solide zona de influenta a FCN Pitesti (Mioveni)

Mortalitatea prin leucemii: rata standardizata a mortalităţii prin afectiuni maligne ale sangelui
si organelor hematoformatoare a fost de 2.82/100000 de locuitori. Figura 12 ilustreaza evoluţia
mortalităţii specifice prin leucemii si limfoame pe parcursul întregii perioade de supraveghere
a zonei de influenta a FCN Pitesti (Mioveni).

MORTALITATE LEUCEMII/LIMFOAME, MIOVENI

15

10
MIOVENI
5 ROMANIA

0
2008
2002
2003
2004
2005
2006
2007

2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Fig. 12 - Evolutia mortalitatii specifice prin leucemii/limfoame

Incidenţa tumorilor solide: În anul 2019 au fost înregistrate în zona 143 de cazuri noi de tumori
solide (88 bărbaţi şi 55 femei). Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 178.03/
100.000 de locuitori. Varsta medie la diagnostic a fost de 65 de ani la barbati si de 62 de ani la
femei. Din totalul cazurilor noi înregistrate, cele mai frecvente localizări au fost la nivel digestiv

CNMRMC
 96

(33,77%), genito-urinar (21,85%), pulmonar (13,25%). Evoluţia în timp a acestui indicator este
reprezentată in fig.13.

INCIDENTA TUMORI SOLIDE, MIOVENI

300
250
200
150 MIOVENI
100 ROMANIA
50
0

2018
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017

2019
Fig .13 - Evolutia incidentei tumorilor solide zona de influenta a FCN Pitesti (Mioveni)

Incidenta leucemiillor/limfoamelor: În decursul anului 2019, au fost înregistrate 8 cazuri noi

de leucemie si limfom; rata standardizata a incidenţei de 8.33 cazuri noi/100.000 de locuitori.
Evoluţia in timp a valorilor acestui indicator pentru zona de influenta a FCN Pitesti
(Mioveni)este reprezentată în Fig. 14.

INCIDENTA LEUCEMII/LIMFOAME, MIOVENI

20
15
10 MIOVENI
5 ROMANIA
0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019

Fig. 14 - Evolutia incidentei afectiunilor maligne ale tesuturilor limfatice si hematoformatoare

CNMRMC
97

CNMRMC
 98

ELABORAREA MODELULUI DE RAPORT DE MEDICINA MUNCII CA

INSTRUMENT DE COLECTARE STANDARDIZATĂ A DATELOR PRIVIND
SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR CU RISC DE EXPUNERE LA AGENȚI
CANCERIGENI –LOTUL 1

Dr. Dana Mateș

1) Analiza de situație

a) Cadrul european

Cancerele provocate de mediul de muncă pot fi prevenite prin reducerea sau eliminarea
expunerii care a dus la îmbolnăvire. Principiile Uniunii Europene de protecție a lucrătorilor față
de riscul de expunere la cancerigeni profesionali sunt stabilite în Directiva 89/391/EEC și
directivele specifice: pentru agenții chimici (Directiva 98/24/EC-CAD) și agenți cancerigeni-
mutageni (Directiva 2004/37/EC-CMD).
Cerințele CMD se aplică la oricare dintre agenții chimici clasificați în categoria 1
conform Regulamentului CLP22 (aproximativ 1000 de substanțe au fost clasificate în această
categorie). Cerințele se aplică și la orice alt agent chimic care este plasat pe piața UE ceea ce
înseamnă că angajatorii au responsabilitatea să identifice toți cancerigenii profesionali la care
sunt expuși lucrătorii, chiar dacă nu au fost clasificați încă de CLP.
Un caz special este cel al așa numitelor ”substanțe generate de procese industriale”.
Acestea pot fi fumuri, pulberi, gaze care pot fi generate de motoarele Diesel folosite în minerit,
sau pot apărea ca produși secundari etc. Aceste substanțe sunt o sursă majoră de expunere
profesională dar, deoarece nu intră în categoria celor ”plasate pe piața UE”, nu fac obiectul
clasificării CLP. Este foarte clar că CMD se aplică agentilor cancerigeni de la locul de muncă
dar nu este clar dacă și aceste substanțe sunt incluse aici. Acest lucru a generat confuzie pentru
angajatori, lucrători și inspectori.
Directiva 2004/37/EC-CMD prevedea că expunerea lucrătorilor trebuie menținută sub
valoarea limită obligatorie (VLO) dar stabilea doar trei VLO pentru benzen, clorură de vinil
monomer și lemn de esență tare ducând la posibilitatea ca statele membre să accepte valori mari
de expunere profesională.
Având în vedere toate cele de mai sus dar și faptul că principala cauză de decese prin
boli profesionale în Europa este cancerul, Directiva CMD a fost recent modificată prin
Directiva 2017/2398, Directiva 2019/130 și Directiva 2019/983.
Principalele amendamente introduse sunt:
- stabilirea VLO europene pentru 25 agenți cancerigeni și mutageni, inclusiv a notațiilor
privind ruta de expunere (alta decât cea respiratorie). Unele măsuri tranzitorii sunt
precizate pentru pulberea de lemn, crom, emisii ale motoarelor Diesel, cadmiu, beriliu,
arsen, formaldehidă;
- introducerea supravegherii stării de sănătate pentru lucrătorii expuși la risc, și după
încetarea expunerii, pe tot parcursul vieții, conform indicațiilor medicului sau autorității
responsabile, în conformitate cu legislația și practicile naționale;
- colectarea adecvată și consistentă a datelor de expunere de la angajator, în scopul
asigurării îngrijirii corespunzătoare a lucrătorilor;

22
Regulation (EC) No 1272/2008 of the European Parliament and of the Council of 16 December 2008 on
classification, labelling and packaging of chemical substances and mixtures

CNMRMC
 99

b) Cadrul național
Directivele specifice CMD și CAD au fost transpuse în legislația româneasca prin
următoarele acte normative:
 Hotărârea de guvern nr.1218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerințelor minime
de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de prezența agenților chimici;
 Hotărârea de guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerintelor minime de
securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni
Amendamentele introduse la Directiva CMD, prin Directiva 2017/2398, au fost
transpuse prin:
 Hotărârea de guvern nr. 157 din 2020 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.
1.218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru
asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților
chimici, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
1.093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni
la locul de muncă (valori limita corespunzatoare Directivelor Europene pentru
cancerigeni si agenti chimici – Directive (UE) 2398/2017 si Directive (UE) 164/20170)
 Legea nr. 213/2019 pentru îmbunătățirea cadrului organizatoric și funcțional în vederea
depistării precoce a cancerului profesional și a pneumoconiozelor
Din datele europene care au stat la baza fundamentării științifice a noilor directive23 a
reieșit că în România numărul estimat de lucrători expuși la agenții cancerigeni din lotul 1 (13
agenți) este de aproape 350 000 iar pentru unii dintre agenți, datele sunt necunoscute.
Este foarte evident că implementarea corectă și eficientă a prevederilor legislative
pentru protecția sănătății presupune evaluarea corectă a expunerii pe baza datelor reale cu
privire la numărul de lucrători expuși la noxe cancerigene și locurile de muncă unde s-au
identificat riscuri și natura expunerii (concentrație, durata și frecvență).
Din acest motiv, Strategia națională de sănătate și securitate în muncă, aprobată prin
Hotărârea de Guvern nr. 191/2018 a prevăzut o acțiune comună specială a autorităților de
inspecție a muncii și sănătate publică: Actiunea 1.4. Dezvoltarea sistemului de supraveghere a
expunerii lucrătorilor la agenţi cancerigeni; masura de elaborare a unei catagrafieri a
locurilor de munca şi a lucrătorilor cu expunere profesionala la agenți cancerigeni
În acest sens, în anul 2019, în colaborare cu Inspecția Muncii, CNMRMC a inițiat
catagrafierea locurilor de muncă și a lucrătorilor expuși la agenții cancerigeni din lotul 1, pe
baza unui model de raport unic completat la DSP .

2) Scop și obiective
Scopul acțiunii este evaluarea expunerii la 13 agenți cancerigeni profesionali (denumiți
în continuare lotul 1) în România pe baza unui model unic de raportare completat de către DSP.
Obiective specifice:
 identificarea locurilor de muncă unde sunt utilizați agenți cancerigeni din lotul 1;
 identificarea numărului lucrătorilor de la aceste locuri de muncă pentru care s-a
constatat un risc de expunere și pentru care este necesară urmărirea stării de sănătate și
după încetarea expunerii;

23
IOM Research Project P937/99, May 2011 – Health, social-economic and environmental aspects of possible
amendments to the EU Directive on the protection of workers from the risks related to exposure to
carcinogens and mutagens at work.

CNMRMC
 100

 creșterea gradului de conștientizare a lucrătorilor, angajatorilor, medicilor de medicina

muncii din sistemul public si privat cu privire la necesitatea implementării noilor VLO
și necesitatea supravegherii speciale a lucrătorilor post-expunere;
 elaborarea unui ghid specific pentru medici privind recomandările practice de
recunoaștere a expunerii și supraveghere a sănătății

Material și metodă
Pentru realizarea obiectivelor stabilite în anul 2019, a fost creat un cadru de colaborare
interinstituțional între Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de
Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (INSP-CNMRMC) și Inspecția Muncii (IM),
bazat pe prevederile HG nr. 191/2018 din 4 aprilie 2018.
Prin acest cadru de colaborare, IM a nominalizat la nivelul fiecărui județ unul sau doi
inspectori de specialitate responsabili cu identificarea unităților economice care utilizează
cancerigeni din lotul 1, conform listei substantelor si preparatelor chimice periculoase depuse
la ITM conform Legii 360/2003 actualizată și schimbul de informații cu specialiștii din
direcțiile de sănătate publică (DSP) teritoriale. INSP-CNMRMC a elaborat metodologia de
colectare a datelor care a cuprins:
- lista agenților cancerigeni din lotul 1 și locurile de muncă, sectoarele economice
unde există risc de expunere;
- macheta de colectare a datelor (formulare Excel și Word);
- circuitul datelor și calendarul de raportare;
- suport tehnic pentru implementarea metodologiei în DSP;
- centralizarea și analiza datelor;
- modalități de diseminare.
Datele solicitate au fost:
- numele și adresa unității economice
- codul CAEN principal, revizia 2, diviziunea 2 digiți
- numărul de lucrători expuși aflați în evidența unității economice, pentru fiecare
agent din lotul 1.
Metodologia a fost distribuită de către CNMRMC la toate DSP județene și a Mun. București.
CNMRMC, prin coordonatorul sintezei, a asigurat asistență tehnică de specialitate, la solicitare,
specialiștilor din DSP responsabile de colectarea datelor.
Analiza datelor s-a făcut utilizând ca referință situația numărului mediu al salariaților
pe activități ale economiei naționale (secțiuni și diviziuni) CAEN Rev.2, județe, valabilă pentru
anul 2018 la INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table).

3) Rezultate și discuții
Au fost primite informații de la 33 DSP județene și a Mun. București. Nu au răspuns
județele: Brăila, Constanța, Giurgiu, Ilfov, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vâlcea. Cauzele lipsei
de răspuns au fost: lipsă personal de specialitate la compartimentul de medicina muncii (4
județe), situația epidemiologică determinată de pandemia COVID-19 (4 județe).
Au fost raportate date de la 650 unități economice. Fiecare județ a colectat date de la
cel puțin o unitate (de exemplu Gorj, Bistrița Năsăud) până la 141 unități (județul Arad).

CNMRMC
 101

A fost identificat un număr de 13 561 lucrători expuși la cancerigeni din lotul 1. Cei mai mulți
s-au înregistrat în județele: Harghita (1561), Arad (1466), Bihor (1239). Harta expunerii este
prezentată în Figura 1.
Figura nr. 1- Reprezentarea geografică a expunerii la agenți cancerigeni din lotul 1

Cei mai mulți lucrători sunt expuși la pulberi de lemn de esență tare (7975), pulbere
respirabilă de silice cristalină (4172), compuși de crom hexavalent (524). Alte expuneri la care
au fost raportați mai mult de 100 de lucrători expuși au fost: fibre ceramice refractare (243),
1,3 butadienă (176), oxid de etilenă (108). Situația completă a datelor este prezentată în Anexa
1.
Comparând numărul lucrătorilor expuși cu numărul total al lucrătorilor, pe secțiuni și
diviziuni CAEN (2 digiți), se observă că pentru activitățile unde sunt angajați cei mai mulți
lucrători din România (comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor si
motocicletelor; sănătate și asistență socială; constructii; activități de servicii administrative și
suport) expunerea la agenți cancerigeni din lotul 1 apare la un număr foarte mic de lucrători
(96;108; 392; 32). Pe de altă parte, lucrătorii expuși se concentrează în activități economice
care la nivel național au un număr redus de angajați (industria extractivă, colectare și epurare
ape uzate). Situația completă este prezentată în Figura nr. 2.

Figura nr. 2 - Număr lucrători expuși la agenți cancerigeni lot 1 față de total lucrători,
pe activități CAEN

CNMRMC
 102

Calculând rata lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni din lotul 1, la 10 000 lucrători angajați,
pe activități și diviziuni ale CAEN (Figura nr. 3), se observă trei mari grupuri de expuși: între
500-800 expuși la 10 000 lucrători (activitățile CAEN 31- fabricare de mobilă, 16-prelucrarea
lemnului, 23-fabricare produse din minerale nemetalice), între 100-300 expuși la 10 000
lucrători (activitățile CAEN 08-alte activități extractive, 07-extracție minereuri metalifere, 05-
extracția cărbunelui superior și inferior, 24-industria metalurgică) și sub 100 expuși la 10 000
lucrători.
În această ultimă grupă intră activități cu risc cancerigen cunoscut determinat de agenți
chimici (de ex. industria cauciucului și maselor plastice, colectarea și epurarea apelor uzate),
fizico-chimici (construcții, construcții metalice) listați în lotul 1.
Figura nr. 3 - Rata lucrătorilor expuși la agenți cancerigeni din lotul 1, la 10 000 lucrători angajați, pe activități
și diviziuni ale CAEN

4) Discuții
Expunerea la agenți cancerigeni din lotul 1 descrisă în acest raport a luat în considerare
doar numărul de lucrători expuși la fiecare unitate economică, la momentul raportării (anul
2019) și nu a urmărit descrierea cantitativă a expunerii (valori ale concentrației măsurate în aer,
durata expunerii, frecvența expunerii).
Metodologia aplicată pentru realizarea catagrafiei a implicat un format unic de raportare
în care datele minime necesare validării au fost introduse într-un format standardizat. Sursa
datelor a fost reprezentată atât de informațiile existente la DSP cu privire la unitățile economice
care au risc de expunere la agenți cancerigeni cât și de datele furnizate de către ITM cu privire
la lista substanțelor și preparatelor chimice periculoase depuse de către unitățile economice
conform Legii 360/2003 actualizată.
Au fost considerați expuși toți lucrătorii angajați la locurile de muncă unde a fost
identificat un agent cancerigen din lotul 1, independent de nivelul, intensitatea și durata
expunerii. Lucrătorii expuși concomitent la mai mulți agenți cancerigeni au fost raportați la
fiecare agent în parte.
Pe parcursul implementării metodologiei, s-a constatat că există județe unde primele
două surse de date nu au putut fi utilizate sau nu au furnizat informații relevante. În aceste
situații, au fost utilizate alte surse de date existente în DSP: situația locurilor de muncă încadrate
în condiții speciale și/sau deosebite unde a fost identificat un risc cancerigen, situația unităților
economice cu cazuri de cancer profesional semnalate și cercetate de DSP, situația
determinărilor de toxicologie profesională pentru agenți cancerigeni, efectuate la solicitarea
agenților economici. Nu au fost solicitate date de la cabinetele de medicina muncii care
desfășoară servicii de supraveghere a stării de sănătate conform HG 355 din 2007.
Comparând datele obținute cu datele estimate pentru România de către studiul IOM
Research Project P937/99 (Figura nr. 4) se observă diferențe foarte mari. În studiul IOM

CNMRMC
 103

numărul total estimat de expuși a fost de 350 000 în timp ce situația raportată în 2019 a arătat
un număr total de numai 13 387 lucrători.
Figura nr. 4 - Număr lucrători expuși – comparație între datele real raportate și estimate

Față de cele trei vârfuri de expunere estimate de studiul IOM pentru compușii de crom
hexavalent, hidrazină și pulbere de siliciu liber cristalin s-a remarcat o tendință similară a
datelor reale numai pentru SiO2.
Există mai multe explicații pentru aceste diferențe:
 studiul IOM a fost publicat în anul 2011 și a avut la bază date EUROSTAT privind numărul
de lucrători angajați în activități economice în perioada 2004-2007.
Analizând situația forței de muncă din România, disponibilă la INSSE în anul 2008, față de
situația din 2018, se remarcă o creștere cu doar 0.44% a numărului total de lucrători dar o
distribuție diferită pentru activitățile CAEN unde au fost raportate expuneri (peste 50 de
lucrători) la agenții din lotul 1. Luând ca referință anul 2008, variația procentuală a forței de
muncă pe fiecare categorie CAEN a oscilat intre -111% (restrângerea drastică a extracției
cărbunelui superior si inferior), -64% în industria metalurgică până la +28% în alte activități
industriale. Această fluctuație a forței de muncă poate explica, parțial, diferența foarte mare
între datele estimate de studiul IOM și datele real raportate în anul 2019, cel puțin în privința
expunerii la pulberi de silice liber cristalină și crom hexavalent.
 raportarea prezentă a avut o serie de limite metodologice privind sursa datelor
o situația unităților economice care au raportat expuneri a fost determinată de datele
primite de la ITM cu privire la lista substanțelor periculoase declarate conform Legii
360/2003;
o expunerea la agenții cancerigeni din lotul 1 definiți ca ”process-generated” nu a fost
considerată;
o datele de la cabinetele de medicina muncii nu au fost solicitate;
o expunerea nu a luat în considerare valorile de concentrație măsurate în aer, durata
și frecvența expunerii.
 angajatorii nu au actualizat evaluarea riscurilor de expunere la agenți cancerigeni
o evaluarea s-a facut doar calitativ (pe bază de check-list) și nu pe bază de determinări
de mediu;
o situația lucrătorilor expuși nu este actualizată datorită fluctuației mari de personal.

CNMRMC
 104

Analizând distribuția numărului de expuși pe categorii ale activității economice se observă că

fabricarea de mobilă și prelucrarea brută a lemnului (tăiere și rindeluire) sunt activitățile cele
mai expuse riscului de inhalare a pulberii de lemn, cu peste 4500 și respectiv 1900 de lucrători.
Vârful expunerii la pulberea de silice liber cristalină (a doua noxă ca număr total de expuși) se
înregistrează la fabricarea produselor din beton pentru construcții (873 expuși) urmat de
fabricarea cimentului (cu 325 expuși). Expunerea la compuși de crom hexavalent este cea mai
frecventă în activitățile de tratare și acoperire a metalelor.
5) Concluzii
Stabilirea unor valori limită obligatorii la nivel european, pentru agenții cancerigeni din
lotul 1, implementate în legislația națională, precum și obligativitatea ca supravegherea
medicală să continue după încetarea expunerii, trebuie să determine un proces amplu de
reevaluare a riscului în România.
Procesul trebuie să aibă ca obiective:
 creșterea gradului de informare cu privire la noile dispoziții legale și conștientizarea
rolului fiecărui participant la acest proces (lucrător, angajator, medic de medicina
muncii, specialist SSM, specialiști din autoritățile de supraveghere și control,
specialiști din laboratoarele de toxicologie profesională);
 reevaluarea locurilor de muncă unde există expunerea sau riscul de expunere la
agenții cancerigeni din lotul 1, pe baza determinărilor de mediu (măsurarea
concentrației în aer);
 evaluarea corectă a stării de sănătate a lucrătorilor la risc urmărind biomarkeri de
expunere relevanți pentru diagnosticul precoce al afecțiunilor maligne asociate
acestor expuneri;
 revizuirea fișelor de examinare de medicina muncii pentru acești agenți cancerigeni;
 elaborarea unor ghiduri de specialitate pentru supravegherea sănătății postexpunere;
 elaborarea unui ghid privind managementul riscului de expunere la agenții
cancerigeni lotul 1, pentru specialiștii de medicina muncii din DSP;
 continuarea activității de catagrafiere a locurilor de muncă cu risc de expunere
utilizând și datele raportate de cabinetele de medicina muncii.
Anexa 1. Număr lucrători expuși pe noxe, pe județe.

Județ 1,2 1,3 2 Nitro Acril Brom Compuși Oxid Pulbere Hidrazina o- Pulbere Fibre Clorură Total
Epoxi Butadienă propan amida etilenă de crom de lemn Tolu- (R) de ceramice vinil
propan (VI) etilenă esență idină silice refractare monomer
tare cristalină
AB 18 0 0 0 0 5 0 390 2 0 175 0 0 590
AR 0 0 15 0 0 25 0 1288 27 6 75 20 10 1466
AG 0 7 7 0 0 43 0 10 0 0 223 0 0 290
BC 0 0 0 0 0 40 0 21 0 0 0 0 0 61
BH 0 0 0 0 0 26 0 576 0 0 627 10 0 1239
BT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
BT 0 0 0 0 0 0 0 161 0 0 142 0 0 303
BV 0 0 0 0 0 72 0 0 0 0 30 0 0 102
B 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16 0 0 16
BZ 0 0 53 0 39 0 0 700 0 27 15 31 12 877
CS 0 0 0 0 0 8 10 277 0 0 21 0 0 316
CL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 53 35 0 88
CJ 0 0 0 0 0 22 16 453 0 0 295 50 0 836
CV 0 1 0 0 0 4 0 28 0 0 65 0 0 98
DB 0 0 0 0 0 211 0 680 0 0 0 0 0 891
DJ 0 0 0 0 0 0 0 22 0 0 371 0 0 393
GL 0 0 0 0 0 0 0 12 0 0 68 54 0 134
HG 0 0 0 0 0 0 0 1561 0 0 0 0 0 1561
HD 0 0 0 0 0 0 0 169 21 0 14 16 0 220
IL 0 0 0 0 0 0 8 11 0 0 0 0 0 19
IS 2 28 2 14 3 12 25 54 16 8 38 19 0 221
MM 0 0 0 0 0 0 0 100 0 0 0 0 0 100
MH 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 280 0 0 280

CNMRMC
 105

Județ 1,2 1,3 2 Nitro Acril Brom Compuși Oxid Pulbere Hidrazina o- Pulbere Fibre Clorură Total
Epoxi Butadienă propan amida etilenă de crom de lemn Tolu- (R) de ceramice vinil
propan (VI) etilenă esență idină silice refractare monomer
tare cristalină
MS 0 0 0 0 0 5 9 306 0 0 45 3 0 368
NT 0 0 0 0 0 1 20 147 0 0 183 0 1 352
OT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 218 0 0 218
PH 0 0 0 0 0 0 0 244 0 0 113 0 0 357
SJ 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 80 5 0 105
SM 0 0 0 0 0 0 0 234 0 0 309 0 0 543
SB 0 32 0 32 0 35 20 138 0 14 616 0 0 887
TM 0 108 0 0 0 11 0 365 0 0 89 0 0 573
VS 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 4
VN 0 0 0 0 30 0 0 8 0 4 11 0 0 53
Total 20 176 77 46 72 524 108 7975 45 59 3704 192 23 13561

EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE

SI NEIONIZANTE

Dr. Felicia Steliana Popescu, Dr. Lavinia Delia Călugăreanu, Fiz. Dr. Violeta Calota,

Introducere. Expunerea profesională este expunerea la radiaţii a lucrătorilor, ucenicilor,

persoanelor în curs de pregătire şi a studenţilor în timpul procesului de muncă, ca rezultat al
unor situaţii care, în mod rezonabil, pot fi privite ca fiind in responsabilitatea titularului de
autorizatie. Personalul expus profesional la radiații ionizante constituie o categorie profesională
heterogenă, cu personal din variate domenii de activitate, de la medicină până la industria
nucleară, cu niveluri diferite de pregătire. Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a
personalului expus profesional la radiaţii ionizante, este una specifica, interdisciplinara, la
interfenţa medicinei muncii şi a igienei radiaţiilor.
Radiatiile neionizante la care facem referire in aceasta metodologie sunt campurile
electromagnetice cu frecvente intre 0 Hz si 300 GHz. In Romania, expunerea profesionala la
campuri electromagnetice este reglementata de Hotărârea Nr. 520/2016 din 20 iulie 2016
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri
generate de câmpuri electromagnetice. Aceasta Hotarare transpune integral Directiva
Europeana nr.35/2013.
Scopul studiului este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la nivel
naţional a urmatoarelor aspecte:
I. Evidenţa personalului expus profesional la radiații ionizante;
II. Analiza stării de sănătate a personalului expus profesional la radiații ionizante;
III. Evidenţa datelor de dozimetrie individuală în cazurile de supraexpunere, anchete şi
raportari.
Descriere. Sinteza naţională se bazează pe trei categorii mari de informaţii:
I. Date privind evidenţa expuşilor profesional la radiații ionizante la nivelul cabinetelor
de medicina muncii abilitate de către Ministerul Sănătăţii şi la nivelul laboratoarelor de
igiena radiaţiilor ionizante din ţară;
II. Date rezultate din supravegherea dozimetrică a expuşilor profesional la radiații
ionizante;
III. Date privind înregistrarea situaţiilor de supraexpunere la radiații ionizante.
Pentru radiatii neionizante se doreste identificarea tipurilor de expunere, nivelului de
expunere, personalului expus si a verificarii modului de implementare a HG 520/2016.
Lucrarea de faţă ilustrează sinteza comentată a datelor primite din partea Directiilor de
Sănătate Publica Judetene si a Municipiului Bucureşti. Si in acest an datele primite sunt
incomplete, unele dintre motivele fiind trecute in text la fiecare judet in parte.

CNMRMC
 106

In 37 de judeţe avem medici de medicina muncii abilitați în supravegherea medicala a

expusului profesional la radiații ionizante. In continuare nu exista medici abilitati in judetele
Covasna, Giurgiu, Tulcea si Vaslui. Distributia este neuniforma in tara. Cel mai mare număr
de medici abilitați este in București (83), urmat la mare distanta de judeţul Constanta (10),
judetul Timis (10), judeţul Dolj (9), judetul Prahova (9) si Cluj (7) judetele Bacau (7), judetul
Arges (7), Iasi (7). Conform evidențelor reiese ca sunt 4 judeţe (faţă de 10 in 2013, 7 in 2016
si 5 in 2017) în care nu exista medici de medicina muncii abilitați in supravegherea medicala
speciala a expușilor profesional la radiații ionizante – Covasna, Giurgiu, Tulcea, Vaslui. Am
constat ca fişele de aptitudine pentru expusii profesional la radiatii ionizante sunt semnate de
catre medici care au aceasta abilitare – 37, fata de 22 la raportarea anterioara.
Putem observa o mare variatie a numărului de unități faţă de anii anteriori (4422 in
2002, 2992 in 2003, 1678 in 2006, 2060 in 2008, 2149 in 2009, 3691 in 2011, cu o mica
diferenta in 2012 – 3607, 3891 in 2014, 4022 in 2015, 3908 in 2016, 2053 in 2017, 3880 in
2018 si 3602 in 2019). Numărul de expuși raportaţi diferă mult de la un an la altul, dupa cum
urmează: 14161 în 2002, 9371 în 2006, 15267 în 2008, 15086 în 2009 , 14853 ăn 2011 , 14914
în 2012, 15731 în 2013, 16445 în 2014, 17159 în 2015, 17210 in 2016, 13180 in 2017, 16048
in 2018 si 12807 in 2019.
Deşi nu toate judeţele au raportat complet starea ieşirii din evidenţă a expușilor
profesional, vom prezenta datele primite. Astfel, în 2013 s-au raportat 281 de iesiri din evidențe,
din care 40 prin pensionare, 2 prin boala, 7 prin deces şi 232 din alte motive. In anul 2014 s-au
raportat 403 ieşiri din evidențe, după cum urmează: 114 prin pensionare, 9 prin boală, 7 prin
deces şi 318 din alte motive (plecări din ţară, transferuri, lipsă aparat, ş.a), în 2015 - -au raportat
494 ieşiri din evidențe, după cum urmează: 141 prin pensionare, 6 prin boală, 6 prin deces şi
343 din alte motive (plecări din ţară, transferuri, lipsă aparat, ş.a), in 2016 s-au raportat 434 de
iesiri din evidente (1 de boala, 142 prin pensionare, 5 prin deces si 274 din alte motive), in 2017
s-au raportat 740 de iesiri din evidente (6 de boala, 447 prin pensionare, 6 prin deces si 285 din
alte motive, cum ar fi schimbare loc de munca, incetare contract de munca, concediu fara plata,
concediu crestere copil). In 2018 s-au raportat 326 de iesiri din evidente (18 de boala, 88 prin
pensionare, 1 prin deces si 219 din alte motive, cum ar fi schimbare loc de munca, incetare
contract de munca, concediu fara plata, concediu crestere copil). Iesiti din evidente in 2019
sunt 442 – 15 din motive medicale, 176 prin pensionare, 5 deces, 241 din alte cauze (incetare
contract de munca, schimbare loc de munca , etc).
In anul 2019 s-au raportat un număr total de obiective in evidenţă laboratoarelor de
igiena radiațiilor de 3602 (fata de 3799 in 2013, 3810 in 2014, 4022 in 2015, 3908 in 2016,
2105 in 2017, 3880 in 2018), un număr total de expuși profesional la radiații ionizante de 12807
, din care 5002 (4996 in 2017) bărbaţi si 7060 (6056 in 2017) femei.
Din totalul expușilor raportaţi doar 12.062 (adica 94,17%) au fost clasificaţi pe sexe.
Evidenta expunerii din domeniul medical este incompleta. Judetul Constanta nu a
raportat numarul lucratorilor de la CNE Cernavoda si multe judete nu au trimis datele,
rezumandu-se doar la expunerea din domeniul medical.
La nivel mondial profesiile medicale reprezintă 70% din expunerile profesionale. In
România exista însă multi lucrători care lucrează in ciclul combustibilului nuclear, ceea ce
modifică datele.
Dat fiind că nu am primit date complete de la municipiul Bucureşti şi o raportare partiala
de la jud. Constanţa specific ca eroarea este legata de numarul mare de lucratori de la CNE
Cernavoda de unde nu avem nicio informare, apar discordante în calcule (lipsesc aproximativ
28% din date). In Bucuresti avem evidente de la o mare parte din unitatile sanitare, primite de
la colectivul de medicina muncii. Un alt aspect ar fi reprezentarea sexului feminin (56% din
numarul raportat), care predomină în domeniul de activitate medical, spre deosebire de
domeniile de activitate cu caracter nemedical.

CNMRMC
 107

S-au raportat 11584 de fise de aptitudine incheiate (din care 11234 apt, 321 apt
conditionat si 37 inapt sau inapt temporar). Din pacate nu apare peste tot motivul deciziilor din
fisa de aptitudine, asa cum cere metodologia de raportare.
Mai dificil este sa facem o apreciere privind sursele de radiatii ionizante. Raportarile
sunt incorecte de multe ori. In domeniul medical la nivel national s-au raportat 50 surse deschise
(fata de 18 in 2018) si 2901 (fata de 1417 in 2018) de surse inchise. In domeniul nemedical ni
s-au raportat 20 (fata de 15 in 2018) surse deschise si 271 (fata de 127 in 2018) de surse inchise.
In ceea ce priveşte supraexpunerile raportate am primit informari despre 1 caz, insotit
de fişa de ancheta epidemiologicã (tabelul nr.5) care se completeaza pentru persoanele la care
s-au constatat supraexpuneri reale sau au fost implicate într-un incident nuclear.
Am întâmpinat greutăţi în culegerea datelor, mai ales din cauza personalului foarte
redus numeric din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publica judeţene şi a municipiului Bucuresti.
Unele judete nu au respectat metodologia, au transmis datele in alt format (word, pdf, scris de
mana), incomplete, discordante (de exemplu, tabelul 6 prezinta o situație si tabelele 3 si 4 o
alta) ceea ce a facut dificilă interpretarea datelor. Acesta este motivul pentru care multe din
datele trimise nici nu se regăsesc în această lucrare.
Avem însă şi judeţe care au raportat aproape complet datele solicitate în tabelele 3, 4 şi
6 din metodologie, dovedind totodată ca au o evidenţă strictă atât in ceea ce priveşte unitățile
care utilizeaza surse de radiații ionizante, cat si numărul si repartiția pe sexe si domenii de
activitate a expușilor profesional la radiații ionizante.
In 2020 va trebui să ținem o evidență stricta a situatiilor de supraexpunere la radiații
ionizante raportate de către serviciile de dozimetrie individuala si a celor confirmate prin
anchetele specifice. Acest lucru este posibil deoarece in metodologie exista un formular de
raportare in care se solicita datele necesare, precum si trimiterea acestora imediat după
completare.
RADIATII NEIONIZANTE
Subliniem faptul ca in aceasta sinteza nationala ne-am propus identificarea unitatilor cu
expunere profesionala la campuri electromagnetice in care nivelul expunerii este suficient de
mare pentru a fi necesara o evaluare specifica fata de valorile de declansare a actiunii sau fata
de valorile limita senzoriale sau pentru sanatate.
In consecinta, este posibil ca in unele judete sa nu existe unitati cu astfel de expunere.
Exemple de unitati cu expunere semnificativa sunt redate in tabelul 3.2.din Ghidul facultativ
de bune practici pentru punerea in aplicare a Directivei 2013/35/UE privind campurile
electromagnetice, in care la coloana “Evaluare necesara pentru lucratorii care nu prezinta riscuri
deosebite” este mentionat “Da”.
Din centralizarea datelor din perioada 2017-2018 referitoare la echipamentele RMN a
rezultat ca echipamentele existente in Romania folosesc campuri magnetice statice mai mici de
3 T. Aceste echipamente nu genereaza niveluri de camp electromagnetic care sa depaseasca
limitele din legislatie. In consecinta, utilizarea acestor echipamente RMN nu necesita derogare.
In anul 2017 au raspuns in total 25 judete: Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud,
Botosani, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Dambovita, Dolj, Galati, Hunedoara, Ialomita, Iasi,
Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Valcea, Vrancea.
In anul 2018, dintre judetele care nu au transmis date in 2017, doar judetul Ifov a raspuns
iar 10 judete au trimis completari la datele din 2017: Arad, Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-
Severin, Dambovita, Galati, Hunedoara, Prahova, Teleorman, Timis.
In anul 2019 au trimis completari urmatoarele judete: Arges, Bistrita, Caras-Severin,
Mures, Prahova si Vaslui.
Judetele Bihor, Calarasi, Dambovita si Iasi au notificat ca nu au fost identificate alte
locuri de munca cu expunere semnificativa la campuri electromagnetice fata de cele transmise
in anii anteriori. Judetele Maramures si Teleorman au transmis date despre echipamentele
RMN.

CNMRMC
 108

Concluzii – Multe raspunsuri sunt incomplete sau incorecte, din rezultatele obtinute se observa
ca cele mai multe masuratori s-au efectuat la unitatile in care, conform Ghidului, nu era
necesara o evaluare de acest tip. Mai mult, rezultatele masuratorilor au indicat depasirea AL(E)
sau AL(B) sau chiar a ELV, subliniem importanta efectuarii corecte a masuratorilor, conform
standardelor in vigoare si necesitatea verificarii acestor masuratori, mai ales in situatia in care
rezultatele sunt in contradictie cu legislatia din domeniu.

MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE ŞI A

ABSENTEISMULUI MEDICAL PRIN BOALĂ PROFESIONALĂ

Dr. Lavinia Delia Călugăreanu, Dr. Felicia Steliana Popescu

Lucrarea are drept scop evidenţierea tendinţelor evolutive ale morbidităţii profesionale
în România sub forma variaţiei incidenţei cazurilor de boli profesionale, interrelaţia acestora
cu expunerea la factorii de risc profesionali din mediul de muncă, dinamica modificărilor în
timp ale structurii clasice, precum şi preocupările medicilor de medicina muncii privind
depistarea acestor boli.
Schimbările ivite în tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de tendinţele
evolutive ale industriei în România, de schimbările apărute în profilul şi distribuţia forţei de
muncă, evoluţia şomajului, ca şi de alte aspecte specifice.
Potrivit Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, boala
profesională este definită ca fiind: afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei
meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului
de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în
procesul de muncă.
Conform HG 1425/2006 modificat cu HG 955/2010: ART. 165 (1) Bolile profesionale
nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs declararea, de către direcţia de
sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de
monitorizare a riscurilor din mediul comunitar - Compartimentul sănătate ocupaţională şi
mediul de muncă din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, precum şi la structurile
teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii.

Aspecte generale ale morbidităţii profesionale în România

Morbiditatea profesională a cunoscut variaţii semnificative în ultimii ani, conform datelor din
tabelul nr.1, ilustrat prin graficul nr.1.

Tabel nr.1. Evoluţia cazurilor de boli profesionale în perioada 2005-2019

Anul Număr de cazuri noi
2005 1002
2006 910
2007 1353
2008 1286
2009 1380
2010 1065
2011 929
2012 879
2013 982
2014 1036

CNMRMC
 109

Anul Număr de cazuri noi

2015 854
2016 627
2017 553
2018 572
2019 544

Grafic nr.1. Evoluţia numărului de boli profesionale declarate în perioada 2005-2019

1600
1400
1200
1000
800
1353 1286 1380
600
1002 910 1065 982 1036
400 929 879 854
625 553 572 544
200
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Situaţia numărului de cazuri nou declarate, repartizate pe tipuri de diagnostic este

prezentată în tabelul următor:
Tabel nr. 2. Cazuri noi de îmbolnăviri profesionale pe entităţi morbide
Boala 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

TOTAL
1002 910 1353 1286 1366 1065 929 879 982 1036 854 627 553 572 544
CAZURI

BP prin
suprasolicitare 46 49 133 218 394 308 301 263 336 274 342 314 258 273 335
prof. din care:

– ap. locomotor 34 47 117 197 384 300 296 258 336 273 333 313 257 271 334
– alte
2 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 2 1
aparate/sisteme
Silicoză si
209 268 268 308 282 305 237 203 288 293 246 146 167 151 87
silico-tbc
Bronşită
cronică si 71 62 152 193 174 64 23 29 83 73 72 29 25 20 11
BPOC
Astm bronşic 98 105 119 90 149 43 32 26 29 17 30 20 24 22 17
BP
determinate de 213 153 302 178 145 90 67 44 48 23 19 27 21 23 25
zgomot
Intoxicaţii 200 146 122 87 58 16 16 12 16 16 35 13 2 14 11

Boli prof.
determinate de 56 32 35 43 30 28 5 4 7 5 3 5 5 21 6
vibraţii

Azbestoză 12 10 10 8 24 37 109 173 72 249 20 11 5 11 3

CNMRMC
 110

Boala 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

TOTAL 1002 910 1353 1286 1366 1065 929 879 982 1036 854 627 553 572 544
CAZURI
Boli
infecţioase, 42 20 42 23 22 46 8 31 16 7 3 18 24 21 11
parazitare
Afectiuni
23 10 25 19 8 12 5 13 9 8 8 5 2 10 7
dermatologice

Rinita alergică 0 3 4 3 8 3 4 9 8 4 9 5 0 1 1
Cancer
1 3 1 3 2 7 6 3 5 4 7 3 0 0 0
profesional
Afecţiuni
0 5 6 3 2 3 1 2 0 3 2 0 0 2 0
oculare
Ulcer,
perforaţie
1 1 0 0 1 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0
de sept nazal
(crom)
Alte afectiuni
pulmonare - - - - - - - - - - - 25 21 25 29
benigne
Alte boli
30 43 134 109 67 101 115 67 8 50 58 6 - 1 1
profesionale

Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor au crescut

numeric în comparaţie cu anul precedent (335 faţă de 269), situându-se, în concordanţă cu
tendinţele mondiale, pe primul loc ca şi pondere în morbiditatea generală.
Silicoza înregistrează o importanta scădere ca şi număr total de cazuri: 87 faţă de 149
în anul 2018 şi se situează pe locul doi în structura morbidităţii generale.
Patologia pulmonară, incluzând bronşita acută şi cronică, BPOC, astmul bronşic alergic
şi non-alergic, precum şi alte afecţiuni pulmonare benigne reprezintă 10,47% din total, cu un
număr de 57 de cazuri. Au fost declarate 3 cazuri de azbestoză, faţă de un numar maxim
inregistrat de 249 de cazuri în 2014.
In anul 2019, pentru a doua oară consecutiv in perioada luată în consideraţie, nu a fost
declarat nici un caz de cancer profesional.

Grafic nr.2. Numărul de boli profesionale declarate in cursul anului 2019

BP prin suprasolicitare OMA
117332210
1111
17
25
29 Silicoza si silicotuberculoza

87 334
alte afectiuni pulmonare
benigne

Situaţia pe judeţe a bolilor profesionale arată faptul că în anul 2019, un număr de 6

judeţe au declarat mai mult de jumătate dintre cazuri – 333 cazuri (61,21%) dintre cazurile de
boală profesională – Hunedoara (90 de cazuri), Bucureşti (78 de cazuri), Sălaj (53 de cazuri),
Mureş (47 de cazuri), Maramureş (33 de cazuri) şi Olt (32 de cazuri) :

CNMRMC
 111

Tabel nr. 3. Situaţia pe judeţe a cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale

JUDET Nr. de boli JUDET Nr. de boli

Hunedoara 90 Constanţa 6
Bucureşti 78 Caraş 5
Sălaj 53 Suceava 5
Mureş 47 Timiş 5
Maramureş 33 Iaşi 4
Olt 32 Sibiu 4
Argeş 28 Călăraşi 2
Arad 24 Mehedinţi 2
Dolj 18 Tulcea 2
Gorj 18 Vâlcea 2
Cluj 17 Bistriţa 1
Bacău 15 Brăila 1
Prahova 14 Braşov 1
Buzău 11 Galaţi 1
Harghita 9 Ialomiţa 1
Bihor 7 Neamţ 1
Alba 6 Teleorman 1

Un număr de 8 judeţe nu au declarat niciun caz de boală profesională: Botosani,

Covasna, Dambovita, Giurgiu, Ilfov, Satu-Mare, Vaslui şi Vrancea.
In unele dintre aceste judeţe nu există medic de medicina muncii în compartimentul de
medicina muncii al Direcţiilor de sănătate publică sau acesta lucrează numai în regim de
colaborare, pe baza unui contract de prestări servicii.
Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe ocupaţii evidenţiază faptul că
profesiile la care s-au înregistrat cele mai numeroase cazuri de boală profesională au fost
reprezentate de: şofer de autobuz (58 de cazuri), miner în subteran (56 de cazuri), lăcătuş
mecanic de întreţinere (30 de cazuri), turnător formator (20 de cazuri), lăcătuş de mina (15
cazuri), pe primele locuri menţinându-se aceleaşi ocupaţii ca şi în anii precedenţi.
Grafic nr. 3 - Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe ocupaţii
70 58 56
60
50
40 30
30 20
20 15 15 11 10 9 9
10
0
şofer miner în lăcătuş turnător lăcătuş de lăcătuş curătitor asistent îngrijitor tapiţer
autobuz subteran mecanic formator mină mecanic sablator medical animale
de generalist
întreţinere
şi reparaţii
universale

Situaţia pe ramuri de activitate a bolilor profesionale nou declarate reiese din tabelul
următor:

Tabel nr. 4. Repartiţia pe ramuri a bolilor profesionale

CNMRMC
 112

Nr de
Ramura de activitate economica boli
05 Extracţia cărbunelui superior şi inferior 107
24 Industria metalurgică 79
49 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 77
86 Activităţi referitoare la sănătatea umană 35
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 32
31 Fabricarea de mobilă 24
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a
remorcilor şi semiremorcilor 19
13 Fabricarea produselor textile 15
30 Fabricarea altor mijloace de transport 13
01 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 11
28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 11
02 Silvicultură şi exploatare forestieră 10
07 Extracţia minereurilor metalifere 10
25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din
metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii 9
00 Neprecizată 7
32 Alte activităţi industriale n.c.a. 7
42 Lucrări de geniu civil 7
43 Lucrări speciale de construcţii 7
47 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor 6

Analiza repartiţiei numerice a cazurilor pe ramuri de producţie arată că în România, în 2019,

cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în ramura extracţiei cărbunelui superior
şi inferior (107), în industria metalurgică (79), în domeniul transporturi terestre şi transporturi
prin conducte (77), activităţi referitoare la sănătatea umană (35). Se remarcă menţinerea pe
primele doua locuri a aceloraşi ramuri de activitate ca şi în anii precedenţi.
Clasificarea în funcţie de agentul cauzal al îmbolnăvirilor profesionale nou înregistrate
arată faptul că în anul 2019, suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme se menţine pe primul
loc printre cauze, urmată de expunerea la SiO2l.c.

Tabel nr. 5. Repartiţia cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale pe agenţi cauzali (cei mai frecventi)
AGENT CAUZAL Nr. de boli
Suprasolicitare 334
Siliciu 87
Zgomot 25
Alte pulberi 24
Iritanti respiratori 22
Agenţi patogeni 12
Monoxid de carbon 10
Vibraţii 6
Iritanţi/alergizanţi piele 5

CNMRMC
 113

7. Concluzii
Studiul actual oferă informaţii utile atât medicilor de medicina muncii, cât şi celorlalţi
specialişti care alcătuiesc echipa de sănătate şi securitate în muncă, şi constituie un instrument
util de identificare a relaţiei dintre factorii de risc din mediul de munca şi afectarea sănătăţii
lucrătorilor.
In această prezentare regăsim datele preluate şi prelucrate din fişele BP2 primite în
cursul anului 2019. Numărul final de boli profesionale declarate în România în 2019 va fi
modificat în funcţie de modul de rezolvare a contestaţiilor, fie din partea angajatorului, sau a
asiguratorului, sau a lucrătorului însuşi.
Statistica europeană a bolilor profesionale (EODS), sistem la care participă şi România,
are drept scop crearea unei largi baze de date, comparabile la nivel european şi reprezintă un
element important în strategia Comisiei Europene, pentru a putea evalua eficienţa legislaţiei
privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă. Cunoaşterea numărului de boli profesionale
şi frecvenţa acestora în diferite sectoare de activitate şi profesii, stă la baza monitorizării şi a
implementării acţiunilor de prevenire.
Studiul morbidităţii prin boli profesionale oferă informaţii care permit identificarea
punctelor slabe din activitatea de management al securităţtii şi sănătăţii în muncă şi orientarea
corectă a acţiunilor preventive; monitorizarea dinamicii tabloului morbidităţii profesionale are
rolul de a surprinde grupurile ţintă expuse şi impactul pe care noile tehnologii îl au asupra
organismului în mediul de muncă.
Principiul de bază în analiza morbidităţii profesionale îl constituie raportarea numărului
de boli profesionale existente într-un anumit interval de timp la numărul total de persoane
expuse la noxe profesionale.
Multitudinea factorilor de risc profesional la care este expus lucrătorul trebuie cunoscută
de către toţi specialiştii în domeniul de sănătate şi securitate în muncă ce compun echipa
pluridisciplinară, în scopul luării de măsuri tehnico-organizatorice şi medicale pentru
prevenirea apariţiei bolilor profesionale.
Evidenţa bolilor profesionale, constituie documentaţia de bază în evaluarea stării de
sănătate a lucrătorilor în raport cu factorii de risc, precum şi în vederea stabilirii unor măsuri
eficiente de profilaxie. Datele sistematizate in lucrare sunt utile in stabilirea unor strategii pe
termen lung in diferite ramuri industriale.

CNMRMC
114

CNMRMC
 115

SUPRAVEGHEREA STĂRII DE NUTRIŢIE ŞI A ALIMENTAŢIEI

POPULAŢIEI

Dr. Mariana Vlad , Dr. Zăpîrţan Horaţiu

Cadrul legislativ. Derularea Programelor Naționale de Sănătate este reglementată prin

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările
ulterioare. Structura Programelor Naţionale de Sănătate, obiectivele acestora, condiţii şi
termene necesare implementării şi derulării lor în perioada 2019-2020 sunt reglementate în
prezent în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 963/2019 pentru prelungirea termenului
de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea Programelor
Naționale de Sănătate pentru anii 2017 și 2018.
Scop. Evaluarea la nivel naţional a alimentației, a stării de nutriţie, a obiceiurilor
alimentare şi cuantificarea lipsurilor și exceselor din alimentaţia populaţiei în legătură cu starea
de sănătate se impune cu scopul de a puncta riscurile determinate de dezechilibrele alimentare
în vederea conturării de măsuri profilactice, de limitare şi reducere a acestora.
Date epidemiologice. Factorii nutriţionali sunt consideraţi actualmente, după agenţii
infecţioşi, drept cei mai importanţi determinanţi ai îmbolnăvirilor. Modul de alimentaţie,
originea produselor, obiceiurile alimentare în general au o importanţă majoră în echilibrul
organismului. O.M.S. recunoaște că, în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau mai
mare comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. De aceea, în lipsa unor măsuri drastice de
prevenție și tratament, în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză. Obezitatea este,
așadar, o boală cronică, având o prevalență foarte mare și care afectează bărbați și femei de
toate rasele și vârstele. Preobezitatea și obezitatea sunt probleme importante de sănătate publică
și au nevoie de o strategie comună, ce include promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și
a unui stil de viață mai activ, precum și tratament și îngrijiri corespunzătoare. Profilul
sănătății în România a fost prezentat în 2017 Comisiei Europene. Din profilul pe țară, care are
la bază date și informații din statistici oficiale naționale furnizate către Eurostat și OCDE,
validate în iunie 2017 pentru a asigura cele mai înalte standarde de comparabilitate a datelor
rezultă că peste 40 % din povara generală a bolii în România în anul 2015 (măsurată în DALY)
ar putea fi atribuită factorilor de risc comportamentali, inclusiv fumatul și consumul de alcool,
dar și riscurilor alimentare și activității fizice scăzute (IHME, 2016).
Obiective generale. Cunoaşterea nivelului şi structurii alimentaţiei populaţiei, a
deprinderilor şi comportamentului alimentar, pe zone teritoriale, pe mediu urban, rural, pe
grupe de vârstă, pe ocupaţie, în scopul depistării unor greşeli alimentare și implementarea unei
diete sănătoase. Principalele obiective ale alimentației sănătoase sunt: asigurarea energiei
necesare organismului și acoperirea nevoilor nutriționale, ceea ce presupune includerea tuturor
nutrienților (macro și micronutrienți) în cantități și proporții optime.
Evaluarea stării de nutriţie. Nutriția este un important factor de risc modificabil
pentru apariția bolilor cronice, de aceea, o alimentație echilibrată este primul pas ce trebuie luat
în calcul dacă discutăm despre prevenția bolilor cronice netransmisibile.
Pentru a evalua starea de nutriţie a unui individ trebuie realizate mai multe investigaţii şi
examinări şi anume: indicatorii antropometrici, examenul clinic general, examinări de
laborator, evaluarea dietei, monitorizarea consumului de alcool, tutun şi a activităţii fizice.
Supravegherea stării de nutriţie și a alimentatiei populației luate în studiu a
presupus:►Estimarea consumului alimentar la nivel individual, ►Investigaţia alimentaţiei pe
o perioadă de 24 de ore, ►Investigaţia consumului alimentar prin metoda interviului prin
aplicarea unui chestionar pentru fiecare persoană în parte în mediul familial. Cantităţile de
nutrienţi şi aportul energetic al raţiei s-au calculat cu ajutorul tabelelor de compoziţie a
alimentelor.

CNMRMC
 116

Consideraţii asupra datelor provenite din judeţe.

La realizarea studiului şi-au adus aportul 28 DSP-uri judeţene care ne-au furnizat date, la
care se adaugă DSP a municipiului Bucureşti. 13 DSP județe NU au participat la realizarea
obiectivului propus.
Mărimea eşantionului investigat la nivel național a fost de 1430 subiecţi.
REZULTATE
Analiza lotului pe grupe de vârstă, sex, efort fizic și rezidență
Anchetele alimentare s-au aplicat la nivel naţional la un eşantion populaţional de 1430 de
subiecţi, din care 911 au fost femei (63,71%) şi 519 bărbaţi (36,29%). Vârsta medie a lotului
a fost de 52,45 ± 15,2 ani.
Persoanele incluse în studiu au fost structurate pe categorii de vârstă, sex (20-45 ani,
45-62 ani şi peste 62 ani la bărbaţi şi 20-45 ani, 45-60 ani şi peste 60 ani la femei) şi efort fizic
(uşor, mediu şi mare).
Structura lotului pe categorii de vârstă a fost următoarea:
VÂRSTA DISTRIBUTIA
SEX MASCULIN FEMININ
număr subiecţi % număr subiecţi %
20-45 ani 157 30,3 312 34,2
45-62 ani / 45-60 ani 207 39,9 317 34,8
> 62 ani / >60 ani 155 29,9 282 31,0
TOTAL 519 (36%) 911 (64%)

În funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 651 de persoane au
provenit din mediul urban (45,5%) și 779 au fost din mediul rural (54,5%).
Studiul antecedentelor personale patologice (declarate) au arătat că hipertensiunea
arterială (HTA) a fost cea mai des frecventă afecţiune (24,5 %), urmată de diabetul zaharat
(DZ) la (9,1%), dislipidemii la (9,0%) şi de afecţiunile gastro-intestinale (6,5%). Afecţiunile
cronice hepato-biliare au fost prezente într-un procent de 3,3% dintre subiecți.
Urmărind tendința patologiei influențată de alimentație, în perioada 2015-2018, se
observă o creștere a procentului populației diagnosticată cu diabet zaharat, afectiuni
hepatobiliare (cu excepția anului 2019), dislipidemii și afecțiuni gastro-intestinale. De
asemenea se observă un trend ascendent al HTA, cu un vîrf în anul 2018, urmat de o ușoară
scădere în 2019 .
Valoarea tensiunii arteriale sistolice de peste 140 mmHg a fost depistată la 143 dintre
subiecţi (20,8% din total subiecți), la 23,3% dintre bărbaţi , respectiv la 18,3% dintre femei,
în timp ce tensiunea diastolică cu valori peste 80 mmHg a fost întâlnită la 212 dintre subiecţi
(30%) din care la 30,5% bărbaţi şi la 29,4% femei.
Măsurătorile antropometrice
Înălţimea medie a populaţiei masculine investigată a fost de 174,1±6,7cm, iar
apopulaţiei feminine a fost de 162,9±7,6cm. În ceea ce priveşte greutatea medie aceasta a fost
la lotul de bărbaţi de 86,4±15,2kg, iar la femei de 72,4 ±14,6kg.
Indicele de masă corporală (IMC) la bărbaţi
sub 18,5 la 3 subiecţi (0,6%)
înte 18,5-25 la 116 subiecţi (22,4%)
între 25-30 la 226 subiecţi (43,7%)
peste 30 la 172 subiecţi (33,3%)
din care peste 40 a fost la 9 subiecţi

Indicele de masă corporală (IMC) la femei

sub 18,5 la 9 femei (1%)

CNMRMC
 117

între 18,5-25 la 335 femei (36,8%)

între 25-30 la 323 femei (35,5%)
peste 30 la 244 femei (26,8%)
din care peste 40 a fost la 29 subiecţi

Calculul IMC arată că un procent mare dintre bărbaţi sunt supraponderali (43,7%)
respectiv obezi (33,3%). Valorile IMC calculat la lotul de femei arată că 35,5% sunt
supraponderale şi 26,8% se încadrează la obezitate, cifre în uşoară creștere faţă de anii
precedenți (IMC peste 30). Indicele abdomino-fesier (IAF) a fost la 80,5% dintre bărbaţi
(N=405) de peste 0,9 respectiv de peste 0,85 la 66,1% dintre femei (N= 596), cu semnificaţie
de Sindrom metabolic.

Analiza datelor biochimice ; 71% din subiecţi au avut efectuate analize de laborator.
Hemoglobina a fost scăzută sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi bărbaţi <
13g/dl) la 9,5% din total subiecţi, respectiv la 10,9% dintre femei şi 8,1% dintre bărbaţi. Valori
ale glicemiei à jeun peste valorile de referinţă (120mg/dl) s-au observat la 13,7% din populaţia
generală investigată, respectiv la 9,6% dintre femei şi la 17,9% dintre bărbaţi. Nivelul
colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în investigaţie a fost crescut (peste 240mg/dl) la
21,3% dintre subiecţi, (respectiv la 20,5% dintre bărbaţi şi 22,1% dintre femei). HDL-
colesterolul a fost sub 40mg/dl la 13,3% dintre subiecţi, (la 18,3 % dintre bărbaţi şi la 8,4%
dintre femei), în timp ce LDL colesterol a fost peste 130mg/dl la 49,1% dintre subiecţi (la
46,4% dintre bărbaţi și la 51,7% dintre femei). Nivelul lipidelor serice totale peste 800mg/dl a
fost înregistrat la 23% dintre bărbaţi şi la 17,8% dintre femei, respectiv la 20,4% din totalul
populaţiei (la care s-a efectuat această determinare). Valorile trigliceridelor serice au fost
crescute (peste limitele de 140 mg/dl) la 38% din totalul subiecţilor (45,2% dintre bărbaţi şi la
30,9% dintre femei).

Subiecţii (%) cu valori ale metabolismului lipidic în afara valorilor de referinţă

lot intreg femei barbati
49.1
LDL col 51.7
46.4
17.8 20.4
lipide tot.
23
38
triglic. 30.9
45.2
13.3
HDL col 8.4
18.3 %
21.3
colesterol 22.1
20.5

0 10 20 30 40 50 60

Electroliţii sanguini studiaţi au arătat câteva deficiențe în rândul populaţiei luate în studiu.
Nivelul calciului seric (Ca) a înregistrat valori sub limitele de referinţă (8,4mg/dl) la 4,7% dintre
bărbaţi şi la 7,7% dintre femei, respectiv la 6,2% dintre subiecţii care au avut acest parametru
analizat.Valorile magneziului seric (Mg) sub 2mg/dl s-a notat la un procent de 27,6% dintre
bărbaţi şi de 41,5% dintre femei, respectiv la 34,5% din lotul total. În cazul valorilor sideremiei
(Fe) se observă că valori sub limita valorilor recomandate de 37μg/dl au fost notate la 5,1%
dintre femei şi sub 59 μg/dl la 9,5% dintre bărbaţi (respectiv 7,3% dintre subiecţii care au avut
această determinare).

CNMRMC
 118

APORTUL ENERGETIC, DE MACRO ȘI MICRONUTRIENȚI

Aportul energetic
La lotul de bărbaţi s-a constatat un consum alimentar ușor dezechilibrat la toate
categoriile de vârstă, cu o medie pentru întreg lotul de bărbaţi luaţi în studiu de 2848 ± 1372
kcal/zi. Pe categorii de vârstă aportul caloric calculat a fost:
- la grupa de vârstă 20-45 ani - 3085 kcal/zi (cu 115 kcal/zi mai puţin decât valoarea
recomandată de 3200 kcal/zi ), - la grupa de vârstă 45-62 ani - 2848kcal/zi (cu 152 kcal/zi mai
puţin decât 3000 kcal/zi, valoare recomandată) şi - la grupa de vârstă peste 62 de ani - 2539
kcal/zi (cu 239 kcal/zi peste 2300 kcal/zi valoare recomandată). Analiza aportului energetic
la bărbați arată că aportul energetic este în limita recomandărilor, cu excepția grupei de
vârstă peste 62 ani la care aportul este mai mare cu 10% față de recomandări.
La lotul de femei s-a observat că aportul caloric are o valoare medie de 2489 ± 1078
kcal/zi. Pe grupe de vârstă, aportul energetic a fost:
- la grupa 20-45 ani - 2503 kcal/zi (-7% faţă de 2700 kcal/zi – recomandări)
- la grupa de vârstă 45-60 ani - 2578 kcal/zi (faţă de 2500 kcal/zi – recomandări)
- la grupa de vârstă peste 60 de ani - 2381 kcal/zi (+13,3% faţă de 2100 kcal/zi –
recomandări). La lotul de femei aportul caloric acoperă în general recomandările cu
excepția grupei de vârtă de peste 60 de ani unde aportul caloric este excedentar, cu 13,3%
față de necesarul recomandat.
Aportul de macronutrienţi : Aportul lipidic Studiul aportului de grăsimi în raţia
alimentară zilnică a pus în evidenţă că la aproape tot lotul de subiecţi investigaţi aportul de
lipide totale în medie a fost crescut față de recomandări, cu valori de 138 ± 79 g/zi la
bărbaţi şi 114 ± 61 g/zi în medie la femei. De asemenea procentul din raţia energetică
acoperită de aportul lipidic a fost foarte mare, ceea ce înseamnă ca o mare parte din raţia
energetică a fost acoperită de grăsimi. Ca valoare medie pe lot raţia energetică acoperită de
lipide reprezintă 43% la bărbaţi şi 41 % la femei, faţă de un procent de 15 - 30%
recomandat. Din grăsimile totale consumate zilnic, la lotul de bărbaţi, cea mai mare parte au
fost reprezentate de grăsimile mononesaturate 53g (38%) şi de grăsimile saturate 48g
(35%), în defavoarea grăsimilor polinesaturate 27g (19,7%). Recomandările internaţionale
arată ca tipurile de grăsimi de mai sus ar trebui să fie în cantităţi aproximativ egale între ele
într-o dietă echilibrată, iar în cazul lotului nostru cantitatea de grăsimi polinesaturate este mai
mică decât 1/3, în alimentaţia subiecţilor fiind mai bine reprezentați acizii graşi mononesaturaţi
şi saturaţi. La femei, din consumul mediu de grăsimi totale, cel de grăsimi saturate a fost de
39g (34,5%), cel de grăsimi mononesaturate a fost de 44 g/ zi (38,4%), iar cel de grăsimi
polinesaturate a fost de 24g/zi (20,7%). Şi în cazul lotului de femei consumul de grăsimi
polinesaturate a fost insuficient reprezentat în raţie. Aportul de colesterol total adus de
alimentele ingerate de subiecţii luați în investigație a fost mult crescut, la bărbaţi acesta fiind
de 2,43 ori mai mare faţă de limita considerată tolerabilă în alimentaţia omului (300mg/zi) iar
la femei de 2 ori mai mare faţă de această valoare. În medie aportul de colesterol a fost de
728 mg/zi la bărbaţi şi de 609 mg/zi la femei.
Aportul de proteine la lotul de bărbaţi a fost de asemenea peste recomandări, notându-se
o valoare medie pe lot de 131±74 g/zi. Aportul proteic s-a realizat într-o măsură dublă pe seama
proteinelor animale, care în medie pe lot au fost de 94 g/zi, faţă de aportul de proteine
vegetale care a avut o valoare medie pe lot de 36 g/zi. Raţia energetică acoperită de proteine a
fost mai mare decât recomandarea nutriţioniștilor, la lotul de bărbaţi înregistrându-se o valoare
medie de 18,9% din raţie faţă de 15% cât este recomandat.
La lotul de femei aportul de proteine totale în raţie a fost de asemenea crescut, cu o
valoare medie de 108 ± 43,3 g/zi. Aportul proteic s-a realizat în mare măsură ca şi la lotul de
bărbaţi pe seama aportului de proteine animale, care în medie pe lot a fost de 74 g/zi depăşind
recomandările, în timp ce aportul de proteine vegetale a fost scăzut, la mai puțin de jumătate

CNMRMC
 119

față de a celor animale, înregistrând o valoare medie de 34 g/zi, ceea ce indică un deficit faţă
de recomandări.
Raţia energetică a fost astfel acoperită de proteine în proporţie de 17,6%, depăşind
recomandările.
Analizând raţia alimentară la populaţia masculină sub aspectul aportului de
carbohidraţi s-a observat că aceasta a avut un aport de 273 ± 137g glucide/zi. Procentul din
energie acoperit de aceștia în raţia zilnică a fost în medie de 37,7%, mult sub necesarul
recomandat de 55%.
La eşantionul de femei s-a observat ca şi la lotul de bărbaţi, un aport de glucide sub valorile
recomandate. Aportul mediu pentru toată populaţia feminină luată în studiu a fost de 257 ±
120 g glucide/zi. Procentul din energie furnizat de glucide a fost în medie de 41,1% faţă de
necesarul recomandat de 55%.
Dezechilibrele semnalate în anii precedenți se înregistrează din nou și în acest an, ele
fiind mai accentuate. Aceleași dezechilibre, în plus sau în minus, față de necesarul
recomandat, apar în rația zilnică a subiecților investigați, cu aportul crescut de grăsimi şi
proteine totale, cu un raport crescut dintre grăsimile saturate și mononesaturate faţă de
cele polinesaturate, respectiv dintre proteinele animale şi cele vegetale şi un aport
insuficient de carbohidraţi.
Aportul mediu de energie şi nutrienţi faţă de recomandări
BARBATI FEMEI
ENERGIE (kcal) 2848 / 3000/
CONSUM 2489 / 2500/
CONSUM
GRĂSIMI SATURATE(g) 48/ 35
RECOMANDĂRI 39 / 28,5
RECOMANDĂRI
GRĂSIMI 53 / 35 44 / 28,5
GRĂSIMI
MONONESATURATE (g) 27 / 35 24 / 28,5
GRĂSIMI TOTALE (g)
POLINESATURATE (g) 138 / 105 114 /85
COLESTEROL (mg) 728 /max.300 609/ max.300
ENERGIE DIN GRĂSIMI% 43/ max.30 41,1 / max.30
PROTEINE ANIMALE (g) 94 / 55 74 / /45
PROTEINE VEGETALE (g) 36 / 50 34 / 40
PROTEINE TOTALE (g) 131 / 105 108 / 85
ENERGIE DIN PROTEINE% 18,9 / max.15 17,6 / max.15
CARBOHIDRAŢI (g) 273 / 440 257 / 360
ENERGIE DIN 37,7 / min.55 41,1 / min.55
CARBOHIDRAŢI%
Aportul de fibre alimentare.
Nutriționiștii recomandă un aport de 14 g fibre pentru fiecare 1000 kcal ingerate, ceea
ce corespunde unui aport de 25-35 g fibre/zi. Consumul de fibre alimentare în cazul populaţiei
luate în investigație a fost la o treime din recomandări, atât la bărbaţi, ( consum mediu de
11 g/zi), cât şi la femei (media aportului a fost de 11,3 g/zi).
Aportul de micronutrienţi
Micronutrient Valori Aportul alimentar lot
recomandate/zi Bărbaţi Femei
Calciu mg/zi 800 759 693
Magneziu mg/zi 375 319 291
Fier mg/zi 14 23,3 20,3
Vitamina A mg/zi 0,8 2,2 2,2
Vitamina B1 mg/zi 1,1 2 1,7
Vitamina B2 mg/zi 1,4 3,4 3,2
Vitamina C mg/zi 80 78,3 74,1
Seleniu µg/zi 55 73,2 66,8
Analiza aportului de macro și microelemente (micronutroenți) în rația zilnică
arată un deficit (-10% față de necesar) doar în cazul aportului de calciu la femei și de
magneziu atât la bărbați cât și la femei.
Consumul de sare adăugată în alimentație faţă de cea existentă în produsele alimentare
a fost de 7,04± 4,4 g/zi la bărbaţi şi de 6,65 ±4,6 g/zi la femei, fiind în uşoară creştere faţă de
anul precedent. Acest consum adăugat de sare ar duce la un consum total (împreună cu sarea

CNMRMC
 120

din alimentele procesate) estimat de peste 11g/zi, ceea ce ar fi dublu faţă de cel recomandat
(5g/zi).

Aportul mediu zilnic în grame al principalelor grupe de

alimente din dieta zilnică a lotului studiat
Aliment g/zi Bărbaţi Femei Aliment g/zi Bărbaţi Femei
CARNE PORC 87,7 68,3 LEG.10% 140 132,6
CARNE VITĂ 29,9 20,2 LEGUME US. 12,2 18,1
CARNE PASĂRE 95,5 78,1 FRUCTE 147,2 158,7
CARNE OAIE 11,3 8,8 FR.USC. 3,7 5,6
PREP.PROASPETE 35,3 26,8 PÂINE 217,6 166,7
PREP. 41,3 25,8 MĂLAI 30,7 30,2
SEMIAFUMATE
PEŞTE + CONSERVE 44,9 40,4 DER. CEREAL 31,2 37,9
CONSERVE MIXTE 7,2 7,1 FR. OLEAGIN. 9,1 10,5
OUĂ 51,5 41,7 CONSERVE LEG. 30,2 32,4
LAPTE (ŞI PROD.) 93,4 108,2 ZAHĂR 13,1 11,9
BRÂNZET. (ŞI PROD.) 78,7 62,3 PROD. ZAH. 80% 7,4 9,4
UNT 10,8 10,2 PROD. ZAH. 60-80% 14,2 18,8
UNTURĂ 5,7 3,8 PROD. ZAH. 40-60% 20,9 23,3
ULEI 29 26,3 COMPOT 21,1 19,8
CARTOFI 118 95,7 SUCURI NAT. 19,2 19,5
LEG.5% 69,8 70,7 SARE adăug. 7,04 6,65

OBICEIURI ALIMENTARE - FRECVENŢA CONSUMULUI PE GRUPE DE

ALIMENTE
Riscuri pentru sănătate ; Dieta în societatea modernă se asociază cu un aport caloric
crescut prin consumul unor alimente concentrate (grăsimi, dulciuri). Se consumă în exces
grăsimi de origine animală. Pentru pregătirea alimentelor se folosesc sare în exces, conservanţi,
stabilizatori etc. Pentru meniul zilnic se folosesc metode gastronomice necorespunzătoare,
predominând în dietă alimentele procesate culinar în defavoarea celor naturale. Această dietă
modernă, care s-a conturat în decursul ultimelor decenii este inadecvată genomului care a fost
configurat pe o perioadă de mii de ani. Din această contradicţie între dieta modernă şi genomul
uman au rezultat o serie de boli caracteristice societăţii moderne: boli cardio-vasculare,
obezitate, diabet zaharat tip II, osteoporoză, malignităţi (sân, prostată, colon) etc..
Obiceiurile nesănătoase în alimentație reprezintă unul dintre factorii de risc pentru
apariția bolilor cronice netransmisibile cu cel mai mare impact populațional, atât din punctul de
vedere al incidenței, cât și raportat la mortalitatea asociată: afecțiuni cardiovasculare, diabet
zaharat, respectiv cancer.
Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat în studiu s-a realizat prin cercetarea
frecvenţelor alimentelor folosite uzual în alimentaţie. Astfel s-au folosit chestionare cu liste de
alimente (27 de poziţii) şi cu un set de posibilităţi de frecvenţă a consumului de alimente.
Frecvenţele investigate au fost: rar, o dată pe săptămână, de 2-3 ori pe săptămână şi zilnic.
Frecvenţa consumului la diferitele alimente in procente la lotul investigat a fost
declarat după cum urmează:
● carne de porc
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 7,9 40,1 29,7 23,1
● carne de pasăre
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 8,7 63,7 19,7 6,9

CNMRMC
 121

În ceea ce priveşte consumul de carne de vită acesta a fost menţionat în cele mai multe
cazuri (64,6%) ca fiind rar, iar carnea de oaie foarte rar (91,1%). Este de remarcat frecvența
redusă la consumul de peşte: rar la 48,3% din subiecti şi o dată pe săptămână la 34,9%. Ca și
în anii precedenți carnea de pasăre este cea preferată in rândul populației.
● unt a apărut în raţia subiecţilor chestionaţi în procent de
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 14,1 22,1 18,7 45,1
● grăsimi vegetale, ulei:
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 66,7 23,2 4,0 6,1
Frecvenţa consumului de grăsimi la lotul în studiu arată că un procent destul de
semnificativ din populaţie (18,4%) folosesc grăsimi saturate (unt+untură) în mod zilnic dar se
consumă uleiuri vegetale ce conţin grăsimi mono şi polinesaturate cu o frecventă zilnică în
proporție de 66,7 % dintre subiecţi.
● lapte şi produse lactate (în această categorie s-au inclus consumul de lapte, la care
s-a sumat consumul de iaurt, sana şi alte produse similare şi consumul de brânzeturi unde s-au
inclus brânzeturile fermentate, proaspete, topite, etc).
Frecvența lactatelor în raţia alimentară ne arată că acestea sunt alimente preferate de
un număr mare de subiecţi.
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 26,7 37,3 16,7 19,3
● brânzeturile
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 29,6 50,9 13,9 5,7
Frecvenţa consumului de ouă
Oul s-a dovedit a fi un alt aliment preferat de subiecţi.
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 10,1 57,5 25,7 6,7

Frecvenţa consumului de legume şi fructe

În studiul nostru s-a folosit plasarea legumelor şi fructelor în mai multe grupe folosite
de nutriţionişti şi anume: legume cu 5% hidraţi de carbon (HC), legume cu 10% HC,
leguminoase uscate, cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de legume, compoturi, bulion
şi sucuri naturale de fructe şi legume.
● Consumul de legume 5% HC :
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 20,9 39,1 20,6 19,4
● Legumele cu 10% HC au fost consumate
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 44 40,9 11,9 3,3
● Cartofii au fost consumaţi în proporţie de
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 13,9 59 20 7,1
● Leguminoasele uscate (fasolea, mazărea, lintea, soia) au fost folosite în alimentaţia
lotului investigat:
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. Rar
% din populație 4,9 11,8 34,7 48,6
Frecvenţa consumului de fructe a fost adecvată, lotul de subiecţi a avut un consum mai
frecvent de fructe, dar tot insuficient cantitativ.

CNMRMC
 122

● Fructe:
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 55,4 30,1 7,2 7,4
Cu toate acestea, deşi la lotul de subiecţi am înregistrat un consum destul de frecvent
de legume şi fructe, cantităţile consumate au rămas însă sub cele recomandate.
● Pâinea a rămas alimentul ce apare zilnic în raţia a 90,5 % dintre subiecţi. ●
Mălaiul a fost consumat de 2-3 ori pe săptămână de 24,5% dintre subiecţi şi o dată pe
săptămână în procent de 32,5%.
● Derivatele cerealiere au fost consumate către subiecţii investigaţi la modul:
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 4,4 23,1 28,5 43,9
Ca şi frecvenţă, consumul de produse cerealiere se înscrie în recomandările
nutriţioniştilor, marea majoritate a subiecţilor consumă cereale şi derivate de mai multe ori pe
săptămână. Recomandările sunt pentru existenţa în dieta zilnică a cerealelor, dar a celor din
făină de grâu integrală, din ovăz sau din orez brun.
● Frecvenţa consumului de zahăr a fost :
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 58,6 10,3 6,9 24,1
● produsele zaharoase au fost consumate
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 20,9 26,9 22,7 29,4
Consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe reduse. Astfel
bărbații au consumat băuturi distilate la frecvenţele rar sau deloc în proporţie de 64,7%, vin
în proporţie de 48,7%, iar bere în proporţie de 46,9%, iar femeile au consumat rar sau
deloc: distilate 92,1%, vin 79,3 % și bere 78,9% De menționat că pe langă consumatorii
ocazionali care sunt marea majoritate există și o proporţie variabilă în funcţie de preparatul
alcoolic care consumă alcool zilnic, care este destul de importantă în rândul bărbaților: 6,7 %
distilate, 11,7% vin și 10,5% bere.
În ceea ce priveşte frecvenţa consumului de sare, se observă că 10,1% din subiecţi
adaugă rar sare în mâncare, în schimb 74% dintre subiecţi o folosesc zilnic, frecvenţele cât și
cantitatea de sare consumată zilnic fiind în creștere faţă de anul trecut.
Din punct de vedere al suplimentelor alimentare se poate constata că 29,3% din lotul
total folosesc suplimente alimentare, pe sexe procentul ar fi aproape egal spre deosebire de anii
anteriori când predominau femeile, 28,6% dintre bărbaţi și 29,9% dintre femei.
Alţi indicatori ai stilului de viaţă
Fumatul. Din cei 1770 subiecţi care au răspuns în chestionar la acest indicator un
procent de 27,7 % din total sunt fumători ( 34.2 % bărbaţi şi 21.2 % femei), procent în creștere
mai ales la bărbați și în ușoară creștere și la femei, faţă de anul 2018.
Activitatea fizică suplimentară. Activitatea fizică suplimentară se referă la activitatea
care se adaugă efortului fizic realizat în cadrul ocupaţiei de bază, ea referindu-se strict la
activităţi sportive sau alt efort fizic, gen plimbări sau drumeţii.
Activitatea fizică este considerată insuficientă dacă este practicată de mai puțin de 5 ori
30 de minute activitate moderată pe săptămână sau mai puțin de 3 ori 20 de minute activitatea
susținută pe săptămână,
În studiul nostru s-au constatat următoarele procente a subiecților la intensitatea
activității fizice suplimentare și la timpului alocat activităţii fizice suplimentare:
Intensitatea Fără activitate Activitate Activitate Activitate
activității fizice fizică fizică ușoară fizică medie fizică intensă
Bărbați % 4,8 39,2 42,1 13,6
Femei % 4,9 50,6 39,6 4,9

CNMRMC
 123

Timp alocat deloc sub 30 min 30 min - 1 oră peste 1 ora

Bărbați % 4,6 34,7 34,7 25,9
Femei % 4,8 42,6 34,6 18

TENDINŢE ÎN COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

A POPULAŢIEI ÎN ULTIMII 10 ANI
Pentru a evidenţia tendinţele în comportamentul alimentar al populaţiei s-a realizat o
comparare a ingestei principalilor nutrienţi, a valorilor energetice aduse de alimente la loturile
studiate și a procentelor din energia furnizată de diferiţii nutrienţi faţă de recomandări, pe
ultimii 10 ani, perioada 2010-2019. De asemenea s-a realizat o comparaţie în timp a valorilor
consumului mediu a principalelor alimente din meniul zilnic al populaţiei, evidenţiind
tendintele în comportamentul alimentar. Totodată s-a comparat în timp variaţia indicilor de
masă corporală, variaţia numărului de subiecţi cu valorile patologice ale metabolismului lipidic
şi dinamica celor mai frecvente afecţiuni legate de nutriţie.

Variația consumului energetic mediu in Kcal/zi în decada 2010-2019

barbati femei
3500
3000 2985 2875
2815 2724 2642 2846 2767 2848
3000
2571 2703 2760
2500
2500
2385 2333 2292 2472 2447 2481 2358 2428 2489

2000

1500

1000

500

Din punct de vedere al conţinutui caloric adus de alimentele consumate de către subiecţii
din studiul nostru se poate observa că aportul caloric este ușor sub nivelurile recomandate
de 3000 kcal/zi la bărbaţi si 2500 kcal/zi la femei, cu un minim în 2013.

Tendințe în consumul mediu de nutrienți esențiali (g/zi) în decada 2010-2019 la bărbați

2019 131 138 273
2018 125126 280 carbohidrați
2017 122123 277
proteine totale
2016 133 135 276
287 grăsimi totale
2015 125126
2014 127 295
128
2013 118 288
114
300
2012 110122
313
2011 115121
2010 133 329
120
Recomandat 105 440
105
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

CNMRMC
 124

Tendințe în consumul mediu de nutrienți esențiali (g/zi) în decada 2010-2019 la femei

2019 108 114 257
2018 105109 259
carbohidrați
2017 103104 255
proteine totale
2016 109 112 259 grăsimi totale
2015 104 108 267
2014 104 271
108
2013 98 261
93
273
2012 9294
279
2011 9292
2010 107 292
103
Rec… 85 85 360
0 50 100 150 200 250 300 350 400

Variaţia consumului de nutrienți la loturile studiate arată că atât la bărbaţi cât şi la femei
aportul alimentar de glucide este insuficient în raţia subiecţilor şi acesta rămâne scăzut în mod
aproape constant în perioada studiată, înregistrându-se un trend în scădere de la începutul
decadei. În paralel se înregistrează faţă de recomandări un aport crescut de grăsimi şi de
proteine, cu o tendință de creștere spre sfârșitul decadei.
La eșantionul investigat se observă că procentul de energie din rație acoperit din glucide
scade în timp, deşi ar trebui să crească pentru a asigura în mod corect raţia calorică, în timp ce
procentul acoperit de grăsimi are o tendinţă crescătoare.
În reprezentările grafice de mai jos s-a reprezentat tendinţa în consumul principalelor
alimente în decada 2010-2019
În intervalul evaluat consumul de carne roşie este constant mare, atât la bărbaţi cât şi la
femei. Consumul de carne de pasăre înregistrează un trend liniar cu un vârf descendent în anul
2017 la ambele sexe. La ambele sexe, consumul de pește este foarte mic dar cu o ușoară
tendință de creștere cu un vârf de consum în 2018. Tendința consumului de ouă este în general
de creștere la ambele sexe, cu o scădere a consumului în 2011.

CNMRMC
 125

Consumul de lapte şi preparate înregistrează un trend ușor descrescător, iar cel de

brânzeturi este relativ constant, cu mici fluctuații.

CNMRMC
 126

În perioada analizată, la ambele sexe consumul de fructe înregistrează un trend ușor

descrescător iar cel de legume este destul de liniar.
Consumul de pâine, cu o tendință de scădere faţă de anii precedenţi, explică aportul scăzut
din raţie al carbohidraţilor.

Pentru anii 2010-2019 consumul de zahăr şi produse zaharoase (considerate de

nutriţionişti a fi cele mai catastrofale ingrediente pentru o alimentaţie sănătoasă) înregistrează

CNMRMC
 127

un trend crescător la lotul de femei, cu excepția anului 2017, în timp ce la lotul de bărbaţi
consumul are un trend fluctuant, cu un vârf în 2019.

Consumul de sare adăugată arata un trend crescător la ambele sexe, după o scădere în 2013-
2014.

Aportul mediu de colesterol (mg/zi) la populația luată in studiu in intervalul 2010-2019

800

700

600 685 669

641 660 642
636 622
500 585 590
560
400

300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300

200 colesterol mg/zi

100 maxim tolerabil

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Aportul de colesterol din alimentele ingerate este mare, înregistrând un nivel relativ constant in
timp.

CNMRMC
 128

Repartiţia procentuala a subiecţilor cu valori ale metabolismului lipidic în afara

valorilor de referinţă in intervalul 2014-2018

Colesterol HDL-col Lipide totale Trigliceride

45
40 % 43
38 42
39
35 37 38 38

34
30 32
25 24
23 23
29
25 20 20 20
22 21
18 22
20 20
19 19
18
15 19 19
18 14
16
15
10 12 13 13
12
5 9
7 8
6
6
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

În mod destul de constant în tot intervalul studiat, procentul subiecţilor cu valori care nu se
înscriu în valorile de referinţă sunt mari şi foarte mari în cazul trigliceridelor și a colesterolului.

Dinamica populaţiei cu indicele de masă corporală cuprins între 25-30 (supraponderali)

şi peste 30 (obezi) în intervalul 2010-2019 în procente față de total subiecți

35.5
2019 26.8
42.7
33.3
31.4
2018 27.9
44.5
28.9
36.9
2017 22.6
45.8
27.7
32.4
2016 29.2
44.2
31.2
34.2
2015 27.2
43.1
30
31.7
2014 24.7
43.1
27.3
33.6
2013 25.9
46.4
28.2
31.8
2012 28.7
48.8
26.3
40.5 supraponderale%
2011 16.5
37.2 obeze%
25.2
35.2 supraponderali%
2010 24.2
39.1 obezi %
25.8

0 10 20 30 40 50 60

Variația procentului de supraponderali din totalul populaţiei (IMC între 25 şi 30) și a

celui de obezi (IMC> 30) este relativ constant atât la bărbaţi cât și la femei în perioada 2014-
2018, dar cu medii foarte mari păstrate în timp.

CNMRMC
 129

Dinamica celor mai frecvente afecțiuni în intervalul 2010-2019 (%)

2019 9 9.1 24.5
2018 9.1 9.8 28.8
2017 8.2 7.9 24.1
2016 7.7 8.5 20.6
2015 8.9 8.3 19.8
2014 9 9.3 21.4 Dislipidemii
2013 8 8 Diabet
21.7
2012 9 8 HTA
22
2011 4.7 5.4 19.3
2010 4 5 17.8
0 5 10 15 20 25 30
% 35

În decada 2010-2019 se observă o tendință ușor crescătoare a procentului populaţiei

care suferă de diabet, de dislipidemii și a procentului de subiecţi diagnosticați cu HTA.

CONCLUZII
La nivelul subiecților analizați se pot observa anumite tare în alimentație și anume :
- analiza aportului energetic la bărbați arată că aportul energetic este în limita
recomandărilor, cu excepția grupei de vârstă peste 62 ani care este mai mare cu 10% față
de recomandări, iar la lotul de femei aportul caloric acoperă în general recomandările
cu excepția grupei peste 60 de ani unde sunt depășite cu 13,3%.
- aportul mare de grăsimi totale şi în special de grăsimi saturate şi colesterol, (
grăsimile saturate reprezintă mai mult de 80% din total), care face ca procentul din raţia
energetică acoperită de grăsimi să fie de 42% faţă de 15-30% recomandat, iar aportul de
colesterol să fie mai mult de dublu (668g/zi) faţă de limita considerată tolerabilă în alimentaţie
(300 mg/zi).
- aportul insuficient de carbohidraţi, doar 39,4% din raţia energetică este acoperită
de aceștia faţă de 55% cât ar fi raţional.
- aportul de fibre alimentare de doar 11,2 g/zi faţă de 25-30g/zi cât ar fi necesar
- aport crescut de proteine faţă de recomandări, predominant de origine animală, cu
raţia energetică acoperită în procent de 18,3% de proteine, faţă de 15% recomandat.
- aport crescut de sare, peste 6,85 g/zi - sare adăugată- care conduce la un cosum total
estimat de aproape 12g/zi consum total
- în cazul micronutrienților deficiențe se consemnă in cazul aportului de calciu la
femei și de magneziu la bărbați și femei.
● Analiza obiceiurilor alimentare prin frecvenţele de consum arată preferinţele
subiecţilor pentru anumite produse pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi preparatele
de carne, ouăle şi produsele din lapte şi brânzeturile, pâinea şi produsele zaharoase, iar la
polul opus pe cele pe care le consumă rar şi anume: leguminoasele, fructele oleaginoase şi
sucurile naturale, preferinţele rămînând în principal aceleaşi ca în anii precedenţi. O
îmbunătățire s-a constatat la consumul de pește care este în creștere.
● Ca stil de viață s-au constat următoarele
- consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe reduse, dar pe
lângă consumatorii ocazionali care sunt marea majoritate există și o proporţie variabilă în
funcţie de preparatul alcoolic care consumă alcool zilnic, care este destul de importantă în
rândul bărbaților: 6,7 % distilate, 11,7% vin și 10,5% bere.

CNMRMC
 130

- 27,5 % din total populație luată în studiu sunt fumători ( 34 % bărbaţi şi 21% femei)
- s-a constatat că la lotul de bărbaţi că 4,8% din repondenţi nu fac nici o activitate
fizică suplimentară, iar la lotul de femei 4,9%.
Indicii antropometrici studiaţi, arată procente mari de supraponderali (43,7% la
bărbați, respectiv 35,5% la femei), şi de obezi (33,3% la bărbaţi, respectiv 26,8% la
femei).
Efectul pe starea de sănătate a subiecților investigați a fost regăsit în procentul crescut
de hipertensivi (24,5%), de diabetici (9,1%) și de cei cu dislipidemii (9,0%). De asemenea
aportul zilnic crescut de grăsimi saturate şi de proteine de origine prepoderent animală din
consumul alimentar a avut efecte asupra valorilor parametrilor biochimici ai subiecţilor,
parametrii metabolismului lipidic fiind la 28,3% dintre subiecţi în afara limitele normale.
Nivelul colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în studiu a fost crescut la 21,3% din
subiecţi, HDL-colesterolul a fost scăzut la 13,3% dintre subiecţi, nivelul lipidelor serice
totale crescut a fost înregistrat la 20,4% din totalul populaţiei în studiu, valorile
trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute la 38% din totalul subiecţilor, iar LDL-
colesterolul a fost crescut la 49,1% dintre subiecți.
Aportul scăzut de minerale din alimentaţia lotului se transpune în procentaje de 34,5
% subiecţi cu hipomagnezemie, de 7,3% subiecţi cu hiposideremie și de 6,2% subiecți cu
hipocalcemie.
RECOMANDĂRI
O dietă sănătoasă se poate realiza prin :
- reducerea consumul de zahăr şi favorizarea alimentelor cu indice glicemic mic şi cu
încărcătură glicemică mică. O dietă bogată în carbohidraţi rafinați creşte riscul de boli
cardiovasculare.
- o dietă cu un conținut scăzut în grăsimi (cereale, fructe, legume, produse lactate degresate)
poate reduce riscul apariţiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, bolilor degenerative
cerebrale, accidentelor vasculare cerebrale și a diabetului zaharat; poate de asemenea preveni
apariţia anumitor forme de cancer
- limitarea consumului de grăsimi saturate, care se găsesc în carnea grasă, brânză,
smântână, unt, ce poate reduce nivelul de colesterol şi riscul de apariţie a bolilor cardiace şi a
hipertensiunii arteriale
- creșterea procentului de acizi omega-3 și omega-6 ce se găsesc în grăsimile
polinesaturate cu un efect protectiv împotriva bolilor cardiace și eliminarea sau reducerea
acizilor “trans” care se găsesc în uleiurile hidrogenate şi parțial hidrogenate.
- o dietă bogată în fructe și legume ce furnizează antioxidanţii necesari (precum beta-
carotenul sau vitaminele C si E) şi protejează organismul de distrugerile produse de radicalii
liberi de oxigen, reducând astfel riscul apariţiei bolilor cardiace, a cancerului şi a hipertensiunii
arteriale.
1. Creşterea eficacităţii şi rolului promovării sănătății în reducerea poverii bolii în
populaţie în domeniile prioritare, în care printre indicatorii de performanță se numără elaborarea
unui plan multianual privind promovarea unui stil de viaţă sănătos, număr de parteneriate
instituţionale funcţionale (cu media, ONG-uri ş.a.), număr campanii de informare
implementate, număr de școli şi grădinițe în care sunt implementate intervenţii pentru copii şi
adolescenţi, unităţi educaţionale acoperite de program de prevenţie primară la copil (% și
număr). Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:
• distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate
fără adaos de lapte praf; • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.
Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin
componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea
consumului de produse locale.

CNMRMC
 131

2. Ministerul Sănătății organizează și finanțează programe naționale de sănătate care s-

au derulat în perioada 2017-2019, cum ar fi Programul Național de Evaluare și Promovare a
Sănătății și Educație pentru Sănătate, conținând Subprogramul de evaluare și promovare a
sănătății și educație pentru sănătate, care are ca și domenii specifice intervenții pentru un stil de
viață sănătos și evaluarea stării de sănătate a populației generale.

Prezentăm în final concepte de alimentaţie sănătoasă care corespund cerinţelor

nutriţionale actuale menite să corecteze minusurile sau excesele constatate în studiul
populaţional realizat:
1. Alimentația populaţiei trebuie să conţină toate principiile alimentare în cantităţi
optime;
2. Alimentația să fie moderată, atât din punct de vedere al cantității, dar și al excesului de
sare, grăsimi, zahăr;
3. Realizarea unei proporţii adecvate între toate principiile alimentare care să asigure
55% glucide, 15-30% lipide, din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate şi 1/3
polinesaturate şi 15 % proteine, în proporții de 1/2 animale şi 1/2 vegetale;
4. Alcătuirea unei rații alimentare, corecte, variate și echilibrate prin respectarea unor
proporții impuse științific și nu în urma preferințelor alimentare;
5. Repartizarea rațională a raţiei alimentare în cursul zilei și insistarea asupra micului
dejun.
6. Educație privind stilul de viață sănătos în vederea câștigării unor deprinderi
sanogene, favorizând menținerea unei bune stări de sănătate pentru o perioadă cât mai
lungă de timp.
7. Intervenții pentru asigurarea unui mediu favorabil şi oportunităţi pentru stimularea
activității fizice în detrimentul sedentarismului.
8. Adoptarea de măsuri de reglementare a publicităţii comerciale a alimentelor şi
băuturilor.
9. Dialogul susţinut cu reprezentanţii industriei alimentare, în vederea reducerii
disponibilităţii grăsimilor saturate, creşterii consumului de fructe şi legume, etichetării
riguroase şi eficiente a produselor alimentare, precum şi stimulării iniţiativelor de
producţie şi comercializare a unor produse alimentare sănătoase;
10. Campanii de comunicare având scop informarea, convingerea, influențarea,
motivarea persoanelor pentru adoptarea unor schimbări comportamentale utile în
menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate.
11. Îmbunătăţirea supravegherii, monitorizării, evaluării şi cercetării în domeniul
sănătăţii nutriţionale și statutului nutriţional.
12. Promovarea sănătăţii nutriţionale trebuie considerată o prioritate. Acţiunile de
informare a populaţiei referitor la consumul alimentar sănătos trebuie realizate constant
şi profesionist. Nutriţia trebuie să devină parte componentă obligatorie a curriculei de
educaţie în instituţiile de învăţămînt.

CNMRMC
 132

MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI

dr Fárr Ana Maria - CRSP Tg. Mures

Fundamentare – Cadru legislativ

1. Reg. (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii

alimentari.
2. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 de modificare a anexei II la Reg. (CE) nr. 1333/2008
prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari
3. Regulamentul CE nr. 1130/2011 de modificare a anexei III la Reg. (CE) nr. 1333/2008
4. Regulamentul CE nr. 1331/2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare
pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare şi aromele alimentare, şi prin
Regulamentul UE nr. 234/2011 de punere în aplicare a Reg. Nr. 1331/2008.
5. Regulamentul UE nr. 257/2010 stabileşte programul de reevaluare al aditivilor
alimentari autorizaţi în conformitate cu Reg. CE nr. 1333/2008.
6. Directiva 79/112/CEE a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre
referitoare la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare destinate
vânzării către consumatorul final.
7. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25
octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.
8. HG nr. 1870/2005 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind
etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la HG nr. 106/2002 privind etichetarea
alimentelor şi HG nr. 1357/2006 pentru modificarea Normelor metodologice privind
etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la HG nr. 106/2002 privind etichetarea
alimentelor.
9.
Scopul sintezei
Scopul sintezei etse introducerea mai largă în controlul oficial a monitorizării
cantitative a aditivilor utilizaţi în produsele alimentare, ca urmare protejarea populaţiei
împotriva efectelor datorate consumului inadecvat de aditivi alimentari, depistarea precoce şi
înlăturarea sau limitarea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei.

Obiectivul sintezei
Determinarea cantitativă a grupului de aditivi alimentari „E 220-228 Dioxid de sulf –
Sulfiţi” din ” fructe și legume deshidratate.

Beneficiari: Ministerul Sănătăţii şi populaţia ţintă

Populaţia ţintă: populaţia generală

Activităţile proiectului - Metodologia de aplicare

Activităţile s-au derulat:
1. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti
- Organizarea şi pregătirea personalului pentru efectuarea metodologiei;
- Recoltarea probelor; Completarea chestionarelor referitoare la produs; Trimiterea probelor
pentru efectuarea analizelor şi trimiterea chestionarelor completate la CRSP Tg. Mureş
pentru centralizarea şi prelucrarea datelor;
- Trimitetera Buletinelor de analiză DSPJ; comunicarea de către inspectorii sanitari măsurile
legale care s-au impus producătorilor.

CNMRMC
 133

2. La nivel de Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş

- Întocmirea metodologiei şi transmiterea la DSPJ şi Mun. Bucureşti
- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;
- Efectuarea analizelor prin determinarea cantitativă a sulfiţilor din probele recoltate.
- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;
- Înregistrarea, centralizarea rezultatelor analizelor;
- Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi întocmirea sintezei anuale
Recoltarea probelor
Probele s-au recoltat din următoarele categorii de alimente (descriere din Codex
Alimentarius): fructe și legume deshidratate de la producătorii autohtoni pe raza judeţului
respectiv. De asemeni s-a cerut recoltarea de probe și în cazul unităților din țară care ambalează
fructe și legume deshidratate. S-a stabilit recoltarea a maxim 5 tipuri de fruct și 5 tipuri
de legume/județ!

Efectuarea analizelor
Analizele s-au efectuat prin metoda validată conform SR EN 1988:2-2003 – Partea 2
– Metoda enzimatică.

Interpretarea rezultatelor
S-a făcut conform legislației UE nr. 1129/2011valorile maxim admise de sulfiți în fructe
și legume deshidratate sunt următoarele:
- 50 mg/kg pentru cocos
- 100 mg/kg pentru ciuperci
- 150 mg/kg pentru ghimbir
- 200 mg/kg pentru roșii
- 400 mg/kg pentru legume albe (ex.conopidă, rădăcini de pătrunjel, usturoi, ceapă albă,
ridichi albi, varză alba, păstăi albi, partea alba a prazului, rădăcini de păstârnac)
- 500 mg/kg fructe uscate și nuci în coajă, cu excepția următoarelor fructe deshidratate:
mere, pere, banane, caise, piersici, struguri, prune, smochine
- 600 mg/kg pentru mere și pere
- 1000 mg/kg pentru banana
- 2000 mg/kg pentru caise, piersici, struguri, prune, smochine

Rezultate
Metodologia sintezei naţionale a fost trimisă către toate cele 42 DSP-uri (41 DSP-uri
judeţene şi DSP Bucureşti) din ţară în format electronic pe e-mail.
Au raportat 38 de DSP-uri, 4 DSP-uri nu au raportat. 18 DSP-uri au menționat că pe
teritoriul județului respectiv nu există producători care se încadrează în metodologie, 20 DSP-
uri au trimis probe vederea determinării sulfiților din fructe sau legume deshidratate.
La laboratorul CRS Tg.Mureș au ajuns și au fost analizate 62 probe, din care 33 probe
de fructe deshidratate și 29 probe de legume deshidratate.
În urma analizelor efectuate nu au fost constate depășiri ale aditivilor alimentari
din categoria sulfiților, atât în cazul probelor de fructe deshidratate cât și în cazul
probelor de legume deshidratate.

CNMRMC
 134

MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE

Dr. Gabriela Gârban –INSP-CRSP Timisoara

Calaboratori: Dr. Ioana Lupşa , Chim. Pr. Liliana Sîrb, As. I . Felicia Toartă,
DSP-uri judeţene

România, ca Stat Membru al Uniunii Europene, trebuie să monitorizeze comerciali-

zarea la nivel național a suplimentelor alimentare. Atât vitaminele şi mineralele menţionate în
Directiva CE/2002/46 (cu completările ulterioare), cât şi alte substanţe cu efect nutriţional ori
fiziologic prezintă interes din compoziţia acestei categorii de alimente.
În ultima perioadă s-a pus accent şi pe prezenţa aditivilor în suplimentele alimentare,
mai ales acelea cu recomandare pentru copii. Şi pentru că producătorii de suplimente alimentare
realizează suplimente alimentare destinate anumitor grupe de populaţie (copii, gravide,
persoane de vârsta a treia, reprezentând populaţia ţintă vulnerabilă) monitorizarea acestora pe
piaţa naţională reprezintă încă o prioritate a Ministerului Sănătăţii.
În metodologia elaborată şi difuzată specialiştilor de la DSPJ-uri şi a DSP-ului
Municipiului Bucureşti a fost prevăzută şi determinarea concentraţiei de Pb şi Cd, aceştia fiind
contaminanţi principali în suplimente alimentare. Rezultatele analizelor sunt raportate anual cu
specificarea numărului de probe conforme şi probe non-conforme, precum şi măsurile luate în
cazul probelor non-conforme.
Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare se bazează pe o metodologie elaborată
în vederea obţinerii de informaţii necesare pentru raportare la Comisia Europeană.
OBIECTIVE
A. Generale
 informarea corectă a consumatorilor cu referire la ingredientele din compoziţia
suplimentelor alimentare în vederea achiziţionării şi consumării acestora pentru
optimizarea stării de sănătate;
 etichetarea suplimentelor alimentare în conformitate cu legislaţia în vigoare – cu
detalii în vederea alegerii corespunzătoare;
 respectarea condiţiilor igienico-sanitare în procesarea, transportul, depozitarea şi
comercializarea suplimentelor alimentare;
 comercializarea de suplimente alimentare conforme cu prevederile legislative,
ingrediente din compoziţie, absenţa de contaminanţi

B. Specifice
 catalogarea suplimentelor alimentare în funcţie de ingredientele din compoziţie;
 determinarea din suplimentele alimentare a cantităţii de Pb şi Cd pentru a verifica
dacă concentraţiile acestora nu depăşesc nivelul maxim admis în conformitate cu
legislaţia naţională şi a Uniunii Europene
CADRU LEGISLATIV
General
„Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare” este o sinteză naţională care s-a
derulat în 2019 pe baza Hotărârii de Guvern nr. 440/2019 pentru prelungirea termenului de
aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor
naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, care la Art.1 menţionează că „Termenul de
aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor
naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 222 din 31 martie 2017, cu modificările ulterioare, se prelungește până la data de
31 decembrie 2019”.
În acest sens s-a derulat:

CNMRMC
 135

II. Programul naţional de sănătate publică de monitorizare a factorilor determinanţi din

mediul de viaţă şi muncă / Domenii specifice - pct.4. Domeniul privind protejarea sănătăţii
publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie – pct.
4.1. Activităţi - 4.1.2.1 Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare; Unităţi de specialitate
care implementează – INSP.

Specific

A. Acte legislative naţionale în vigoare

B. Acte legislative UE în vigoare

În colaborare cu Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică

a Municipiului Bucureşti, începând din anul 2006, la nivelul INSP-CRSP Timișoara se
realizează o bază de date cu suplimentele alimentare comercializate în România.
Anual au fost transmise informaţii privind unităţile de producţie, import/depozitare şi
desfacere din teritoriu; au fost catalogate numeroase suplimente alimentare cu precizarea
ingredientelor active din compoziţie şi ingredientele alimentare cu specific de aditivi şi cu
atribute de arome utilizate în producerea suplimentelor alimentare.
În cadrul laboratorului de igiena alimentaţiei şi nutriţiei de la CRSP Timişoara începând
din 2008 au fost efectuate analize toxicologice (Pb, Cd) pentru suplimente alimentare.

METODE FOLOSITE

În semestrul I al anului 2019 specialiştii DSPJ-urilor şi de la DSP a Municipiului

Bucureşti au început identificarea suplimentelor alimentare în funcţie de ingredientele din
compoziţie. Au fost completate tabelele 1-3 din Anexa I a metodologiei elaborată în 2019.
Datele astfel obţinute au fost raportate până la 30 iunie 2019 la CRSPT. De asemenea, a început
din 15 iunie 2019 prelevarea de probe de suplimente alimentare pentru analiza Pb și Cd și
trimise la CRSPT.
În semestrul II - până în 15 iulie 2019 au fost prelevate probe de suplimente alimentare
pentru analize şi expediate la CRSP Timişoara.
Probele primite și înregistrate la CRSP Timişoara de la DSPJ-uri şi DSP-ul Municipiului
Bucureşti au fost analizate de specialiştii din cadrul Laboratorului de igiena alimentaţiei şi
nutriţiei.
În caz de non-conformităţi privind concentrația Pb și Cd în suplimente alimentare
analizate urma instituirea de acţiuni corective.

REZULTATE

Datele primite de la DSP-urile judeţene şi DSP-ul Municipiului Bucureşti au fost

centralizate şi prelucrate.
Catalogarea suplimentelor alimentare în funcţie de ingredientele din compoziţie s-a
obţinut de la 41 DSPJ-uri precum şi de la DSP-ul Municipiul Bucureşti. Numeric au fost
catalogate 1643 suplimente alimentare din care 378 au fost cu vitamine şi/sau minerale; 507
cu vitamine şi/sau minerale + alte substanţe cu rol fiziologic şi/sau nutriţional; 758 cu alte
substanţe cu rol fiziologic şi/sau nutriţional.
Cele mai multe suplimente alimentare au fost catalogate în judeţele: Iași, Bacău, Argeș,
urmate de Neamţ și Vrancea.
După o iniţială centralizare au fost eliminate dublurile în număr de 402. Astfel, au fost
centralizate mai departe 1201 suplimente alimentare, care s-au grupat după cum urmează:
233 suplimente alimentare cu vitamine şi minerale sau amestecul acestora - cf Ordin MS

CNMRMC
 136

1069/2007; 366 de suplimente alimentare cu vitamine, minerale, vitamine/minerale în amestec

cu alte substanţe şi 602 suplimente alimentare cu alte substanţe – cf. Ordin comun 1228/2005.
După centralizarea şi evaluarea datelor pentru toate categoriile de suplimente alimentare
existente pe piaţa naţională şi catalogate în 2019 a reieşit că cele mai numeroase suplimente
alimentare comercializate în România conţin doar alte ingrediente (50%).
Referitor la suplimente alimentare pe bază de vitamine şi/sau minerale au fost catalogate
un număr de 14 suplimente cu calciu - singur ingredient; 6 suplimente alimentare cu Ca şi
vitaminele D şi K; 10 suplimente având Ca cu vitaminele D şi K, precum şi alte substanţe
ş.a.m.d. Suplimentele alimentare cu ingrediente de vitamine, minerale şi / sau vitamine +
minerale au provenit, în majoritate, din State Membre UE (45%), urmată de producție autohtonă
(28%) şi la distanţă mică ţări terţe (27%).
Din informaţiile centralizate cu referire la provenienţa suplimentelor alimentare,
indiferent de ingredientele din compoziţie, se poate observa că mai mult de jumătate din cele
aflate pe piaţa din România sunt de provenienţă autohtonă, în număr de 679 (57%).
Suplimentele alimentare conţinând ca ingrediente doar alte substanţe cu rol nutriţional
sau fiziologic (extracte botanice, aminoacizi, diferite enzime, probiotice, substanţe biologic-
active), din totalul celor catalogate, sunt în mare parte produse în România.
Conform metodologiei revizuite în 2019 toate probele de suplimente alimentare
prelevate de către specialiştii DSP-urilor participante la acest program de sănătate au fost
trimise la CRSP Timişoara spre a fi analizate, recte determinarea contaminanţilor Pb şi Cd
(Metoda SR 14082-2003 Metoda AAS GF). Au fost planificate 84 de probe şi analizate un
număr de 84 probe de suplimente alimentare - nu au existat depăşiri ale valorilor maxime
admise pentru Pb și Cd în suplimentele alimentare analizate în anul 2019.
Se menţionează că probele de suplimente alimentare prelevate pentru determinarea
concentraţiei de Cd şi Pb din compoziţie au provenit din producţia autohtonă (64%), din import
State membre UE (20%) precum şi din ţări terţe (16%).
Datele confirmă faptul că la nivel naţional există numeroşi producători care respectă
toate prevederile legislative privind punerea pe piaţă de suplimente alimentare sigure, fără risc
pentru sănătatea consumatorilor.

CONCLUZII

1. Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare în 2019 s-a realizat pe baza informaţiilor

raportate de toate DSP-urile judeţene din ţară precum şi DSP-ul Municipiului Bucureşti. Au
fost catalogate 1643 suplimente alimentare din care 442 au fost dubluri.
2. Centralizarea datelor pentru 1201 suplimente alimentare a relevat faptul că, în funcţie de
ingredientele din compoziţie, un număr de 602 suplimente alimentare comercializate în
România, au conţinut doar alte substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic (e.g. extracte de
plante, aminoacizi, enzime etc.). Această categorie de suplimente alimentare a fost urmată de
cele cu ingrediente mixte, i.e. amestec de vitamine, minerale şi alte substanţe, în număr de
366. Suplimentele alimentare având doar ca ingrediente vitamine şi/sau minerale au fost în
număr redus, mai precis 233.
3. Majoritatea suplimentelor alimentare comercializate în România şi catalogate în 2019,
indiferent de ingredientele din compoziţie, au provenit din producţia autohtonă – 679, State
Membre UE – 290 , ţări terţe - 142.
4. S-a determinat concentraţia de Cd şi Pb din compoziţia unui număr de 84 suplimente
alimentare prelevate de toate DSPJ-urile. Rezultatele analizelor nu au evidenţiat depăşiri ale
limitelor maxime admise. De asemenea, se menţionează faptul că cele mai multe probe
analizate au provenit din producţia autohtonă.

CNMRMC
 137

MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII 2019

Cristina Otilia Cîmpeanu- CRSP Iași, DSP județene

1. SCOPUL SINTEZEI:
Supravegherea comercializării produselor alimentare/ingredientelor alimentare tratate cu
radiaţii ionizante, în vederea respectării legislaţiei Uniunii Europene precum şi a celei naţionale
din domeniu, pentru asigurarea securităţii alimentare şi protejarea consumatorilor.
2. OBIECTIVE:.
Asigurarea securităţii alimentare şi protejarea sănătăţii consumatorilor prin supravegherea
pieţei naţionale de desfacere a produselor alimentare/ingredientelor alimentare tratate cu
radiaţii ionizante, în special a celor importate din ţări terţe.
3. METODE FOLOSITE:
Metodologia de lucru a constat din verificarea etichetelor şi după caz, a documentelor
însoţitoare (buletinul de calitate a iradierii) la categoriile de produse alimentare permise a fi
tratate cu radiaţii ionizante conform legislaţiei comunitare şi naţionale precum şi din detectarea
iradierii la unele produse alimentare/ingrediente alimentare aflate pe piaţa de desfacere
românească, importate din ţări terţe (în special asiatice).
Verificarea etichetării a presupus verificarea prin sondaj a etichetelor unor produse alimentare
(condimente, plante aromatice uscate, ingrediente vegetale uscate, fie ca atare fie incluse în
lista de ingrediente a unor suplimente alimentare vegetale), prezente în unităţi de desfacere a
produselor alimentare/naturiste, de la nivelul fiecărui judeţ.
La sinteză au participat 41 DSP (cu excepţia DSP a municipiului Bucureşti, care nu a raportat
date referitoare la această activitate) din care 34 au efectuat etapa de verificare a etichetării,
raportându-se un număr total de 4443 produse alimentare/ ingrediente alimentare, verificate,
indigene sau din import (state membre/nemembre UE): 2032 condimente, 1081 plante
aromatice uscate, 390 ingrediente vegetale uscate, 789 suplimente alimentare vegetale şi 151
produse neprecizate. Produsele verificate au provenit din 300 de unităţi, din care: 221 unităţi de
desfacere produse alimentare (de tip supermarket/hipermarket sau magazine alimentare) (73,66
%), 72 unităţi de desfacere produse naturiste/farmacii (24,00%) şi 7 depozite (2,33%). 7 DSP
nu au participat la această etapă: DSP Bistriţa-Năsăud, Braşov, Giurgiu, Ilfov, Neamţ, Sălaj,
Timiş.
La detecţia iradierii au participat 39 DSP (DSP Bacău şi DSP Teleorman nu au efectuat această
etapă); 7 DSP au recoltat câte o singură probă (Alba, Braşov, Giurgiu, Ilfov, Maramureş, Satu
Mare şi Timiş), 30 DSP au recoltat câte 2 probe, conform metodologiei; DSP Brăila a recoltat
4 probe; DSP Cluj a recoltat 5 probe, însumându-se 76 de probe, dintre care: 55 condimente, 5
plante aromatice uscate, 9 ingrediente vegetale uscate şi 7 suplimente alimentare vegetale,
provenite din ţări terţe.
Probele analizate (90,47 % din totalul de 84 probe propus pentru anul 2019) au fost analizate la
Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, Bucureşti- Serviciul Chimie şi
Radioactivitate (laborator acreditat RENAR).
Pentru analiza de detecţie s-a aplicat standardul: SR EN 13751: 2009- Produse alimentare.
Detecţia alimentelor iradiate prin fotoluminescenţă- standard valabil pentru condimente,
ingrediente vegetale uscate, plante aromatice, fructe uscate, plante infuzabile pentru ceaiuri şi
fructe de mare proaspete.
4. REZULTATE:
Verificarea etichetării efectuată de către specialiştii din 34 DSP judeţene în unităţi de desfacere
a produselor alimentare/naturiste precum şi în câteva depozite, la categoriile de produse
alimentare permise a fi iradiate în Uniunea Europeană (condimente, plante aromatice uscate şi

CNMRMC
 138

ingrediente vegetale uscate- prezente ca atare sau ca ingrediente sau compoziţia unor
suplimente alimentare vegetale), nu a evidenţiat prezenţa menţiunii tratamentului cu radiaţii
ionizante la niciunul din cele 4443 de produse verificate.
Analiza de detecţie a iradierii efectuată la cele 76 de probe nu a identificat nicio probă iradiată
(100 % probe conforme).
5. CONCLUZII:
- În anul 2019, pe piaţa naţională de desfacere nu au fost identificate produse/ingrediente
alimentare pe a căror etichetă să fie menţionat tratamentul cu radiaţii ionizante, ceea ce
sugerează faptul că importul/comercializarea unor astfel de produse se menţin în continuare la
un nivel redus în România;
- Prin analiza de detecţie a iradierii efectuată la cele 76 de probe nu s-a identificat nicio probă
iradiată (100 % probe conforme), ceea ce semnifică faptul că importatorii/distribuitorii de
produse alimentare provenite din ţări terţe (în special din ţări asiatice care prezintă instalaţii de
iradiere neautorizate de către Comisia Europeană) se conformează prevederilor legale din
domeniul iradierii alimentelor, aspect observat şi în anii anteriori;
- Este necesară continuarea efectuării activitatii de supraveghere cu participarea tuturor DSP
judeţene şi a DSP a municipiului Bucureşti, pentru asigurarea respectării prevederilor legale
din domeniul iradierii alimentelor, pentru asigurarea unei corecte informări a consumatorilor
asupra calităţii şi siguranţei alimentului şi pentru asigurarea dreptului acestora de a alege liber
şi în cunoştinţă de cauză aliment iradiat versus aliment neiradiat şi pentru a putea răspunde
solicitărilor Comisiei Europene, referitoare la acest domeniu.

MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE,

MINERALE ŞI ALTE SUBSTANŢE

Dr. Gabriela Gârban –INSP-CRSP Timisoara

DSP-Judetene

Pentru obţinerea de date privind: categoriile de alimente îmbogățite cu vitamine,

minerale şi alte substanţe (numite şi alimente fortificate); cantităţile de vitamine, minerale şi
alte substanţe adăugate; evoluţia pieţei alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte
substanţe; verificarea veridicităţii declaraţiilor de pe etichetele alimentului fortificat a fost
concepută Metodologia pentru Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte
substanţe. Astfel s-au obţinut informaţiile necesare în vederea raportării la Comisia Europeană.
Prin implementarea metodologiei operatorii economici din sectorul alimentar au fost
monitorizaţi de către autorităţile competente în vederea respectării legislaţiei naţionale cu
referire la notificarea alimentelor care urmează a fi comercializate pe piaţa autohtonă precum
şi pentru veridicitatea declaraţiilor cu referire la cantitatea de vitamina A şi vitamina C
adăugate.

OBIECTIVE
Generale
Informarea corectă a consumatorilor privind alimentele cu adaos de vitamine, minerale
şi alte substanţe oferite spre comercializare.
Respectarea declaraţiilor de către operatorii în domeniul alimentar cu privire la
cantitatea de vitamina C şi vitamina A adăugate la anumite sucuri comercializate.

CNMRMC
 139

Specifice
a) identificarea şi catalogarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte
substanţe
b) verificarea ingredientelor din compoziţie – să fie în conformitate cu cele
menţionate în Anexa din Regulamentul UE nr. 1925/2006 cu modificările şi
completările ulteriore;
c) clasificarea acestor alimente pe categorii aşa cum este stabilită de “European Food
Safety Authority - The food classification and description system FoodEx 2 (draft-
revision 1), 2011:215”
d) obligarea operatorilor economici din domeniul alimentar de a notifica această
categorie de alimente

CADRU LEGISLATIV
1. General
Sinteza națională intitulată “Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale
şi alte substanţe” s-a derulat în 2019 conform Hotărârii de Guvern nr. 440/2019 pentru
prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind
aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, care la Art.1 menţionează
că „Termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea
programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 222 din 31 martie 2017, cu modificările ulterioare, se prelungește până
la data de 31 decembrie 2019”. În acest sens s-a derulat:
II. Programul naţional de sănătate publică de monitorizare a factorilor determinanţi din
mediul de viaţă şi muncă / C. Domenii specifice - pct.4. Domeniul privind protejarea sănătăţii
publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie – pct.
4.1. Activităţi – 4.1.2.3 Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte
substanţe; Unităţi de specialitate care implementează – INSP
2. Specific
 Legislaţia naţională în vigoare
 Legislaţia existentă în vigoare la nivelul Uniunii Europene
Alimentele cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe sunt comercializate în
Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 cu completările
ulterioare. Actul legislativ armonizează prevederile stabilite prin legi, directive și/sau activităţi
administrative adoptate de Statele Membre UE în legătură cu adăugarea de vitamine şi minerale
şi de alte substanţe la alimente, pentru a asigura funcţionarea eficientă a pieţei, asigurând şi
protecţia consumatorilor.
Trebuie menţionat faptul că producătorii adaugă vitamine şi minerale în alimente fie
pentru restabilirea conţinutului, în cazurile în care acesta a fost redus prin procesul de fabricaţie
sau depozitare, fie pentru a oferi o valoare nutritivă similară alimentelor pentru care sunt
destinate ca alternativă.
De asemenea, trebuie ţinut cont şi de cantităţile semnificative de vitamine şi/sau
minerale adăugate la diverse alimente, adică un minim de 15% din Valoarea Nutriţională de
Referinţă - VNR (dacă este stabilită), pentru că un adaos în cantităţi prea mici sau infime nu ar
oferi nici un beneficiu consumatorilor, iar o cantitate excesivă ar putea dăuna sănătăţii.

REZULTATE
Transmiterea datelor catalogate de către specialiştii tuturor Direcțiilor de Sănătate
Publică Judeţene, precum şi a Direcției de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, a fost
urmată de centralizarea acestora la nivelul CRSPT.

CNMRMC
 140

Din datele obţinute rezultă că au fost catalogate un număr de 1191 alimente fortificate.
Centralizarea iniţială a datelor la nivelul CRSP Timişoara a fost urmată de excluderea
dublurilor, precum şi a altor categorii de alimente (e.g. suplimente alimentare, alimente cu
destinaţie medicală specială ş.a.m.d.). Astfel, s-a ajuns la un total de 638 alimente fortificate
existente şi catalogate în 2019 la nivel naţional.
Cele 638 alimente cu adaos identificate au fost grupate în categoriile:
produse pe bază de cereale – 223 ; sucuri de fructe, legume, nectaruri – 145 ; băuturi
energizante - 72 ; lapte şi produse lactate – 62 ; băuturi necarbogazoase – 36 ; dulciuri
– 31 ; margarine – 28 ; cafea, ceai, cacao – 19 ; produse soia – 16 ; băuturi
carbogazoase – 6 ;
Analizând compoziţia alimentelor fortificate s-a constatat că: la majoritatea categoriilor
de astfel de alimente au fost adăugate: vitamine; vitamine şi minerale; vitamine în amestec cu
alte substanţe având rol nutriţional sau fiziologic.
Întrucât în metodologie a fost specificată şi raportarea de non-conformităţi, adică
comercializarea alimentelor fortificate fără notificare prealabilă la Ministerul Sănătăţii, după
finalizarea identificării acestora în diverse unităţi alimentare, numărul firmelor care a solicitat
în urgenţă notificarea alimentelor fortificate a crescut semnificativ.
Conform metodologiei din 2019 a fost determinată şi cantiatea de vitamina C şi
vitamina A dintr-un număr de 30 sucuri fortificate. Realizarea analizelor în cadrul Laboratorului
de igiena mediului din cadrul CRSP Cluj-Napoca (20 probe) precum şi la CRSP Iaşi (10 probe)
în ultimul trimestru al anului 2019.
Probe provenite de la 20 DSPJ-uri (enumerate în metodologia difuzată) au fost trimise
la CRSP Cluj-Napoca, unde au fost analizate, conform standardului SR ISO 6557-2 /2008 în
vigoare, pentru vitamina C şi vitamina A. Astfel, din 20 sucuri s-a determinat cantitatea de
vitamina C pentru a verifica cantitatea declarată de către producător şi din 12 probe s-a
determinat şi vitamina A.
În urma determinărilor de laborator, a rezultat că valorile de vitamina C si vitamina A
se încadrează în limitele stabilite de legislația în vigoare.
Determinări de laborator privind cantitatea de vitamina C adăugată la 100 mL suc
au fost efectuate și la CRSP Iași - Laboratorul de Igiena Mediului, pentru 10 produse
fortificate trimise din alte 10 județe. Rezultatele obținute arată că toate valorile se situează
în cantităţile declarate pe etichetă.
În tabelul 1 se prezintă nutrienţii adăugaţi la alimentele cu adaos, pe categorii.
Tabel 1. Micronutrienţii adăugaţi la alimente clasificate pe categorii
Produse Sucuri
Băuturi Băuturi Lapte şi Cafea,
Nutrienţi pe bază Băuturi fructe, Produse
Nr. necarbo- carbo- Dulciuri Margarine produse ceai, Total
adaugăţi de
gazoase gazoase
energizante legume,
lactate cacao
Soia
cereale nectaruri
1 Vitamine 58 10 0 1 142 26 25 21 5 0 288
Vitamine +
2 148 19 2 0 1 2 0 31 7 12 222
minerale

Vitamine +
3 4 0 4 1 0 0 0 0 0 0 9
minerale+altele

Vitamine +
4 1 5 0 69 1 3 0 1 4 0 84
altele
5 Minerale 6 1 0 0 1 0 0 2 0 0 10
Minerale +
6 2 1 0 0 0 0 3 0 0 4 10
altele
7 Altele 4 0 0 1 0 0 0 7 3 0 15
Total 223 36 6 72 145 31 28 62 19 16 638

CNMRMC
 141

CONCLUZII
1. Specialiştii tuturor DSPJ-urilor precum şi ai DSP-ului Municipiului Bucureşti au participat la
realizarea acestui raport anual, prin transmiterea datelor şi probelor de nectaruri recoltate.
Astfel, au fost identificate şi catalogate 1191 produse fortificate şi analizate 20 probe la CRSP
Cluj-Napoca şi 10 probe la CRSP IAŞI
2. Anumite alimente fortificate cu vitamine, minerale și alte substanțe identificate şi catalogate la
nivelul DSPJ-urilor și raportate la CRSP Timișoara au fost în dubluri (fiind comercializate de
aceleaşi firme existente la nivel naţional). Pentru o evidență corectă cu referire la numărul şi
categoria de alimente fortificate și comercializate în România, dublurile au fost eliminate la
întocmirea acestui raport. Prelucrarea datelor s-a făcut pentru 638 alimente fortificate.
3. Alimentele cu adaos de vitamine, minerale și alte substanțe, cu respectarea prevederilor din
Regulamentul (UE) nr. 1925/2006, au fost îmbogățite, în special, cu vitamine şi amestec de
vitamine cu minerale în cantităţi semnificative – adică minim 15%, respectiv 7,5 % (în cazul
băuturilor) din Valoarea Nuriţională de Referinţă.
4. Majoritatea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte subtanţe identificate au fost cele
pe bază de cereale - 223, urmate de sucuri (de fructe, legume, nectaruri) - 145, băuturi
energizante - 72, lapte și produse lactate, dulciuri etc.
5. Alte substanţe adăugate au fost: inulina, L-carnitina, omega 3, acid linoleic, taurină, diverse
extracte botanice (e.g. ceai verde, măceșe, urzică, gingko biloba, guarana) care se regăsesc pe
lista plantelor pozitive din România și lista Europeană.
6. În cadrul acestui raport au fost efectuate şi analize pentru 30 alimente fortificate – determinarea
vitaminei C și vitaminei A la CRSP Cluj-Napoca și vitaminei C la CRSP Iași - Laboratoarele
de Igiena Mediului din sucuri/nectaruri.
7. Rezultatele analizelor cantitative de vitamina A şi vitamina C au relevat faptul că producătorii
respectă legislația, în ceea ce privește cantitățile de vitamine adăugate și declarate pe etichete
la alimentele fortificate.

CNMRMC
 142

MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE

Dr. Klara Jeszenszky - CRSP Tg. Mureş

Colaboratori: Chim. Csiszér Attila, Chim. Szász Andrea, Dr. Vitályos Anna Orsolya,
As. Butiulca Zorina, As. Oroian Monica, As. Bărdășanu Iulia,
As. Dénes Melinda, As. Fekete Tünde – CRSP Tg. Mures, DSP Judetene

Monitorizarea unor factori de risc din apele minerale naturale îmbuteliate privind
concentraţiile elementelor componente ale apelor minerale naturale, informaţiile privind
tratamentele apelor minerale naturale, condiţiile de utilizare a aerului îmbogăţit cu ozon pentru
tratarea apelor minerale naturale, determinarea absenţei contaminării, verificarea caracteristicilor
microbiologice ale apelor minerale naturale, are ca scop protejarea sănătăţii publice faţă de
consumul de apă minerală naturală îmbuteliata în România.
În anul 2019 s-a prelevat probe de apă minerală naturală din 36 de surse și 51 de sortimente
apă minerală naturală.
S-au monitorizat 7 parametri indicatori din surse:
 parametri indicatori fizico-chimici: pH, conductivitate;
 parametri indicatori privind puritatea: amoniu;
 parametri indicatori de contaminare microbiologică: numărul total de germeni la 22
o
C şi la 37 oC, numărul de Escherichia coli şi bacterii coliforme, numărul de
enterococi intestinali;
şi 17 parametri indicatori din sortimente:
 parametri indicatori ai căror limite maxime dacă sunt depăşite, poate constitui un
factor de risc pentru sănătatea publică: nitraţi, nitriţi, stibiu, arsen, bariu, bor,
cadmiu, crom, cupru, plumb, mangan, mercur, nichel, seleniu;
 parametri indicatori de contaminare microbiologică: numărul de Escherichia coli şi
bacterii coliforme, numărul de enterococi intestinali, numărul de Pseudomonas
aeruginosa;
SURSE:
Parametri indicatori fizico-chimici de mineralizare:
1. pH – nu este asociat cu nici un considerent de sănătate, cu excepția cazurilor în care este foarte
mare sau foarte scăzut.
Conform Hotărârii de Guvern nr. 1020 din 2005 referitoare la Normele tehnice de exploatare și
comercializare a apelor minerale naturale, pH-ul intră în categoria indicatorilor fizico-chimici (la
sursa) și nu are valori admise stabilite.
Valorile înregistrate de noi s-au încadrat între 5,41-7,89 unități pH.
2. Conductivitate – este un indicator al prezenței ionilor substanțelor anorganice dizolvate și nu
este un parametru bazat pe criterii de sănătate. Mai importante sunt modificările bruște ale
conductivității, deoarece acestea pot indica pătrunderea unor contaminanți.
Conform HG 1020/2005 conductivitatea intră în categoria indicatorilor fizico-chimici (la sursa) și
nu are valori admise stabilite.
Valorile înregistrate s-au încadrat între 115-3910 µS/cm la 20oC.
Parametri indicatori privind puritatea:
1. Amoniu – Amoniul reprezintă primul stadiu de descompunere al substanţelor organice cu
conţinut de azot, de aceea ne indică o poluare organică recentă (ore-zile) a apei. Cu toate că
amoniul, în sine, nu are efecte toxice asupra organismului uman şi animal şi nu ar limita folosinţa
apei, importanţa lui sanitară constă în faptul că el indică poluarea apei cu alte elemente chimice

CNMRMC
 143

sau mai ales bactereologice și poate duce la formarea nitriților, care pot avea efecte nocive asupra
sănătatea populaţiei.
Concentrația maximă admisă (CMA) conform Hotărârii de Guvern nr. 1020 din 2005 referitoare
la Normele tehnice de exploatare și comercializare a apelor minerale naturale, este de 0,5 mg/l, în
cazul în care se demonstrează ştiinţific originea endogenă a amoniului, se pot accepta valori până
la 5 mg/l; Valori de peste 0,5 mg/l s-au înregistrat la 15 din probele recoltate și analizate. Toți
producătorii au prezentat studii hidrogeologice, care atestă originea endogenă a amoniului din
sursa de apă minerală naturală analizată.
Parametri indicatori de contaminare bacteriologică:
1. Determinarea numărului de Escherichia coli și bacterii coliforme - este un indicator al
contaminării fecale a apei.
Parametrul a fost determinat din toate sursele, s-a constatat depăşire ale limitei admise (absent/250
ml conform HG 1020/2005) la una din surse. La monitorizarea lunară a parametrului neconform
rezultatele obținute s- au încadrat în limitele admise de HG nr. 1020/2005.
2. Determinarea numărului de enterococi intestinali – este indicator al contaminării fecale a
apei.
Parametrul a fost analizat din toate sursele, depăşiri ale limitei admise (absent/250 ml) nu s-a
constatat.
3. Număr total de bacterii la 22 oC – indică nivelul bacteriilor heterotrofe în sistemul de colectare
şi/sau îmbuteliere a apei. Aceste organisme nu sunt considerate a fi un risc pentru sănătate, dar
creşterea semnificativă numărului lor indică poluarea externă şi cauza acesteia trebuie investigată.
Parametrul a fost determinat la toate sursele, depăşiri ale valorilor limită admise (20 UFC/ml) nu
s-a constatat.
4. Număr total de germeni la 37oC – un număr mare poate indica probleme de gestionare a
sistemului de colectare şi/sau de îmbuteliere a apei minerale. O modificare bruscă indică o posibilă
problemă, cum ar fi o contaminare externă sau antrenarea biofilmului.
Parametrul a fost determinat la toate sursele, depăşiri ale valorilor limită admise (5 UFC/ml) nu s-
a constatat.

SORTIMENTE
Parametri indicatori prezenți în mod natural în apele minerale naturale a căror depășire
poate constitui un factor de risc pentru sănătatea publică:
1. Nitrați – nitratul este un ioni natural omniprezent în mediul ambiant, fiind produşi în urma
oxidării azotului de către microorganismele din plante, sol şi apă. În cazul surselor de profunzime
conţinutul crescut de nitraţi poate fi datorat conţinutului natural al solului în nitraţi care se
mobilizează în apă, dar şi poluării sursei prin intermediul activităţilor umane, care include şi
utilizarea fertilizatorilor pe bază de azot.
Nitratul este forma oxidată cea mai stabilă a azotului, dar sub influența microflorei și a mediului
acid din stomac, nitrații se convertesc în nitriți care ulterior se transformă în nitrozocompuși
(nitrozamine și nitrozamide). Efectul nociv al nitrozaminelor a fost dovedit în anul 1959 când în
literatura de specialitate au fost semnalate cazuri de cancer hepatic. De asemenea, s-a constatat că
din totalitatea nitrozaminelor, 75–80% sunt cancerigene. Un alt efect nociv al nitriților în care s‑au
transformat nitrații ingerați este acela că se pot combina cu hemoglobina pe care o transformă în
methemoglobină, reacție care are la bază oxidarea fierului și formarea methemoglobinei.
Methemoglobinemia afectează în special nou-născuții, provocând methemoglobinemia acută
infantilă sau boala albastră a noilor născuţi.
Nu s-au constatat depăşiri al concentrației maxime admise de 50 mg/l conform HG 1020/2005, la
nici una din sortimentele analizate.

CNMRMC
 144

2. Nitriţi – în sursele subterane conținutul crescut de nitriți provine din oxidarea incompletă a
amoniacului în prezenţa bacteriilor nitrificatoare, fiind un stadiu mai avansat al proceselor de
descompunere al substanţelor organice, deci prezenţa lor sau creşterea concentraţiei ne arată o
poluare mai veche (zile-săptămâni). Uneori nitriţii pot să provină şi din reducerea nitraţilor în
prezenţa unei flore reducătoare şi a unei tempreraturi mai ridicate a mediului.
Combinându-se cu hemoglobin formează methemoglobina (MeHb), incapabil să asigure
transportul oxigenului în sânge. Nivelul normal al methemoglobinei în sânge este între 1 şi 3%.
Afectarea transportului de oxigen se manifestă clinic atunci când concentraţia MeHb atinge
concentraţii de 10% sau mai mari. Simptomul principal este cianoza, iar la concentraţii ale MeHb
mai mari de 80% pot apărea asfixia şi moartea. Copiii sub trei ani sunt mult mai susceptibili,
comparativ cu copiii mari şi adulţii, excepţie făcând femeile însărcinate şi persoanele cu afectarea
genetică ale enzimei glucoz-6-fosfat dehidrogenaza sau a methemoglobin reductazei.
Parametrul a fost determinat din toate sortimentele recoltate, depăşiri ale CMA (0,1 mg/l) nu s-a
constatat.
3. Arsen - provine de obicei din surse naturale şi se găseşte în concentraţie mai mare în apele
subterane, dacă apa de profunzime traversează roci sedimentare bogate în arsen.
Intoxicaţia cronică cu arsen la om are efect cancerigen pentru piele, plămâni, rinichi şi ficat. Printre
efecte necancerigene se numără: afecţini cardiovasculare (infarct miocardic, aritmii cardiace, boala
piciorului negru) hepatice (ciroză; hipertrofia), neurologice (parestezii, polinevrită senzorială şi
motorie, tetraplegie), dermatologice (hipercheratoză, melanoză).
Depăşiri al concentrației maxime admise (0,01 mg/l conform HG 1020/2005) nu s-a constatat la
nici un sortiment analizat.
3. Bariu - este un constituent natural al apei de profunzime, concentraţia fiind dependentă de
compoziţia geochimică a solului.
Toate combinaţiile bariului solubile în apă sunt toxice. Ingestia cronică de concentraţii mari de
bariu solubil în apă duce la depunerea acestuia în muşchi, plămâni şi oase, deoarece seamănă cu
calciul, dar se absoarbe mai repede. Poate cauza creşterea tensiunii arteriale, tulburări ale ritmului
cardiac.
Depăşiri al concentrației maxime admise (1 mg/l) s-a constatat la 3 sortimente. Conform studiului
hidrogeologic prezentat de producători reiese că apa minerală naturală din forajele respective face
parte din ciclul hidrologic, ceea ce înseamnă că toți componenții apei sunt de origine endogenă.
4. Bor - este un constituent natural al apei de profunzime, concentraţia fiind dependentă de
compoziţia geochimică a solului. Cea mai comună sursă de poluare o constituie deversarea apelor
reziduale care conţin bor (detergenţi, îngrăşăminte, algicide, erbicide, insecticide).
Intoxicaţia cronică cu bor este caracterizată de afecţiuni muco-cutanate (dermatoze, conjunctivite,
limbă roşie) căderea părului, afecţiuni digestive şi neurologice.
Conform OAP 1020/2005 borul este inclus în paragraful C din Anexa 4, nu are concentrație
maximă admisă stabilită, acesta urmează a fi stabilită de autoritatea națională competentă, în cazul
în care vor fi adoptate norme europene armonizate în acest sens.
5. Cadmiu – sursele de cadmiu din apa minerală sunt reprezentate de eroziunea depozitelor
naturale, coroziunea ţevilor, rezervoarelor zincate, a unor garnituri metalice, contaminarea cu
unele îngrășăminte, deversarea apelor uzate din industria metalurgică.
Ingestia cronica a acestui metal determină leziuni renale, perturbarea metabolismului osos cu
osteomalacie, osteoporoză şi risc crescut de fracturi spontane.
Depăşire al CMA (0,003 mg/l) nu s-a constatat la nici un sortiment.
6. Crom – se găsește în mod natural în apele de profunzime, fiind larg răspândit în scoarța terestră.
Contaminarea externă a apelor subterane se produce prin deversarea apelor reziduale industriale.
Nu sunt disponibile studii toxicologice adecvate pentru a oferi baza necesară stabilirii nivelului
fără efecte adverse observate. Cele mai recente evaluări au indicat că în tractul gastro-intestinal
forma solubilă şi toxică a cuprului, cromul hexavalent, este convertită repede în crom trivalent,
care este mult mai puţin toxic.
Depăşire a concentrației maxime admise (0,05 mg/l) nu s-a constatat la nici un sortiment analizat.

CNMRMC
 145

7. Cupru – contaminarea cu cupru a apelor minerale naturale se datorează coroziunii conductelor

din cupru, mai ales dacă pH-ul apei este acid sau apa alcalină conţine cantităţi mari de carbonat.
Consumul îndelungat al apei cu concentraţie crescută de cupru poate duce la afecţiuni gastro-
intestinale (greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree).
Nu s-au constatat depăşiri al CMA (1 mg/l) la nici unul din sortimentele analizate.
8. Plumb – se găseşte în apa minerală doar ocazional, datorită eroziunii depozitelor naturale.
Contaminarea externă cu plumb se datorează coroziunii conductelor din plumb, a sudurilor cu
aliaje de plumb, mai ales dacă pH-ul apei este acid sau apa alcalină conţine cantităţi mari de
carbonat.
Forma cronică a intoxicației cu plumb se caracterizează printr-un complex simptomatic care poate
fi sistematizat în semne asteno-neurotice, digestive, nefrotoxicitate, semne din partea sistemului
nervos central și periferic și sindromul anemic.
Nu s-au constatat depăşiri al CMA de 0,01 mg/l la nici unul din sortimente.
9. Mangan – concentraţiile mari de mangan din sursele subterane au fost asociate cu poluarea
industrială. Manganul este un microelement esenţial în toate formele de viaţă, fiind un cofactor al
multor clase de enzime Toxicitatea majorității combinațiilor de mangan este redusă şi efecte toxice
asupra sănătăţii umane nu s-au înregistrat.
Nu s-au constatat depăşiri al concentrației maxime admise (0,5 mg/l) la nici unul din sortimentele
analizate.
10. Mercur – se găseşte în apele subterane ca urmare a eroziunii depozitelor naturale.
Contaminarea externă se produce de pe suprafeţele agricole tratate cu substanţe pe bază de mercur,
scurgeri din depozitele de deșeuri şi din evacuarea apelor uzate industriale.
Ingestia cronică a unei cantităţi crescute de mercur poate provoca afecţini al sistemului nervos
central.
Nu s-au constatat depăşiri al CMA (0,001 mg/l) la nici unul din sortimente analizate.
10. Nichel – poate fi prezent în apă datorită eroziunii depozitelor naturale . Contaminarea externă
a apei se produce ca urmare a contaminării mediului prin arderea combustibililor fosili şi din
evacuarea apelor uzate industriale.
Ingestia cronică a unei cantităţi crescute de nichel are efect nefrotoxic.
Depăşiri al concentrației maxime admise (0,02 mg/l) s-a observat la 1 sortiment. Producătorul prin
DSP teritorial ne-a înștiințat că, analiza va fi repetată la alt laborator acreditat și rezultatul se va
comunica ulterior.
11. Seleniu – nivelul de seleniu din apele subterane este dependent de formațiunile geologice
bogate în seleniu.
Diferite studii au arătat că, pe termen lung, dacă se creşte doza de seleniu ingerat până la 500 - 750
μg pe zi nu apar semne de toxicitate la oameni. Dovezile par să indice că toxicitatea la oameni
apare la doze foarte mari.
Nu s-au constatat depăşiri al CMA (0,01 mg/l) la nici unul din sortimentele analizate.
12. Stibiu – cele mai frecvente surse de contaminare cu stibiu sunt piesele metalice și armăturile
care vin în contact cu apa. Studiile experimentale efectuate arată că, concentrațiile mai mari de 6
mg/kg corp produce diminuarea creșterii în greutate la șobolani.
Depășiri al concentrației maxime admise de HG 1020/2005 (0,005 mg/l) nu s-a înregistrat la nici
una din sortimentele analizate.
Parametri indicatori de contaminare bacteriologică:
1. Determinarea numărului de Escherichia coli și bacterii coliforme – este indicator al
contaminării fecale a apei.
Parametrul a fost determinat din toate sortimentele şi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită
admise (absent/250 ml).
2. Determinarea numărului de enterococi intestinali – este tot un indicator al contaminării
fecale.

CNMRMC
 146

Parametrul a fost analizat la toate sortimentele şi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită
admise (absent/250 ml). probele de apă minerală prelevate din sursa de mai sus de către
reprezentanții fabricii de îmbuteliere, analizate în Laboratoul de Diagnostic și Investigare în
Sănătate Publică al Direcțiilor de Sănătate Publică Cluj și Arad, au prezentat rezultate
corespunzătoare în conformitate cu HG nr. 1020/2005.
3. Determinarea numărului de Pseudomonas aeruginosa - este un indicator de salubritate a
apelor minerale naturale livrate îmbuteliat.
Depăşiri al valorilor admise nu s-a observat (absent/250 ml conform HG 1020/2005).

MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU

CONSUMUL UMAN

Dr. Daniela Nuta – INSP, CNMRMC

Deoarece deficitul de iod reprezinta o problema de sanatate publica in Romania, ca dealtfel

in multe alte tari europene si din lume si pentru ca s-a dovedit ca sarea este cel mai comod si mai
eficient “vehicul” pentru aportul de iod in organism, iodarea universala a sarii ramane una din
metodele importante de prevenire a acestui deficit. Astfel, in momentul de fata, trebuie respectata
Hotararea Guvernului nr. 568/2002, republicata in 2009, privind iodarea universala a sarii destinate
consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in industria alimentara, care prevede ca “pe
teritoriul Romaniei este interzisa comercializarea cu amanuntul a sarii neiodate, atat pentru uzul
personal, cat si pentru utilizarea in alimentatia publica si colectiva” si ca “in hrana animalelor si in
industria alimentara utilizarea sarii iodate este optionala, cu exceptia fabricarii painii si a
produselor de panificatie”. De asemenea, “sarea iodata trebuie sa contina 30 mg iod/kg de sare,
respectiv 50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de sare. Se admite ca
limita minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu/kg de sare
sau 32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de 40 mg iod/kg sare,
respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg de sare”. De
asemenea,“inspectia si controlul aplicarii prezentei hotarari se efectueaza de catre reprezentantii
Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si Autoritatii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor, conform competentelor”.
Monitorizarea nivelului de iod din sarea iodata pentru consumul uman din anul 2019 s-a
efectuat dupa o metodologie stabilita de Institutul National de Sanatate Publica si difuzata catre
toate directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti.

Metodologia prevede recoltarea a 20 de probe de sare iodata din depozite de distributie,

unitati comerciale, unitati de ambalare provenita numai din import, iar pentru judetele care au pe
teritoriul lor saline recoltarea trimestrial a cate 10 probe de sare iodata provenite de la aceeasi
salina. Deoarece salina Slanic Prahova a fost inchisa pentru retehnologizare la inceputul anului
2019, a fost eliminata recoltarea probelor provenite de la aceasta salina, probe care erau incluse
initial in realizarea studiului pentru anul 2019.

Rezultate
In anul 2019 au fost raportate un numar de 902 de probe analizate de sare iodata la nivelul
intregii tari, mai putin judetul Giurgiu. Sarea iodata analizata si raportata in anul 2019 provine
astfel: 88,14%, adica 795 probe din import Ucraina, Belarus,Bosnia, Grecia, Turcia, Austria, Italia,
Israel,Pakistan, Belgia, Ungaria, Polonia,Vietnam/Cambodgia, Republica Moldova, Compania

CNMRMC
 147

Indiilor Orientale si 11,86 %, respectiv 107 pobe recoltate direct din saline, dupa cum urmeaza:
3,00 % de la Salina Targu Ocna, 4,43 % de la Salina Ocna Dej si 4,43 % de la Salina Cacica.
Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform legislatiei este
de 56,60% pentru probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale si unitati de
ambalare provenite din import. Probele de sare iodata necorespunzatoare sunt in procent de
43,40%, dintre care 34,97% subiodate si 8,43% supraiodate, constatandu-se o crestere a
numarului de probe necorespunzatoare pentru sarea provenita din import fata de anul 2018
(35,37%). Este de mentionat ca 15 dintre cele 41 de judete care au raportat rezultatele, respectiv
judetele Arges, Bihor, Botosani, Calarasi, Covasna, Harghita, Iasi, Ilfov, Mehedinti, Olt, Satu
Mare, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, au continutul mediu de iod total sub valoarea minima
de 42 mg KIO3/kg, media acestei valori fiind de 35,92 mg KIO3/kg. Dintre acestea, pentru judetul
Iasi toate probele analizate in anul 2019 au fost neconforme, respectiv din 23 de probe, 22
subiodate si 1 supraiodata, iar continutul mediu de iod total de 25,63 mg KIO3/kg.
Directiile de Sanatate Publica din judetele Bacau, Suceava si Cluj au monitorizat modul de
iodare a sarii din salinele de pe teritoriul lor. Se constata ca procentul de probe de sare iodata
corespunzatoare conform legislatiei este de 86,00 % pentru probele provenite direct din saline,
restul de 14 % fiind necorespunzatoare. Este de remarcat ca procentul probelor corespunzatoare
provenite de la salinele Ocna Dej, Cacica, Targu Ocna (86%) a crescut fata de anul 2018 (76,58%),
acest fapt explicandu-se probabil si prin inchiderea salinei Slanic Prahova care in anii precedenti
raporta un numar mare de probe subiodate.

In ceea ce priveste abaterile privind etichetarea probelor de sare iodata, in general nu s-au
constatat neconformitati.
In schimb, pentru nerespectarea iodarii sarii, au fost aplicate urmatoarele masuri:
- s-au trimis adrese de informare catre DSP-urile din teritoriul carora proveneau
salinele respective si care aveau pe teritoriul lor producatori, importatori, ambalatori
si distribuitori de sare iodata;
- s-au emis avertismente si s-au dat sanctiuni contraventionale
- s-au recontrolat unitatile in care s-au gasit probe necorespunzatoare;
- s-au blocat stocurile neconforme si s-au notificat unitatile de desfacere;
- s-a scos din consum sarea neiodata/iodata necorespunzator;
- s-au retras de la comercializare stocurile neconforme.

In concluzie, iodarea universala a sarii corelata cu consumul cantitatii de sare se situeaza

printre obiectivele prioritare atat ale UNICEF-ului, cat si ale OMS-ului, obiective prevazute in
Proiectul Planului de Alimentatie si Nutritie pentru Europa pentru perioada 2014-2020.

CNMRMC
 148

EVALUAREA RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR

DESTINATE UNOR GRUPURI SPECIFICE

Dr. Mariana Vlad

Colaboratori: Dr. Manuela Luminita Minea , Chim pr. Felicia Sanda Grădinariu,
dr. Cristina Viman, Chim. pr. Cristina Elena Horga, Chim. sp. Raluca Simina Motioc,
Chim. pr. Nicoleta Adela Muntean, Chim. pr. Călina Creța, Chim. Pr. Daniela Mariana Păușan,
Ing. chim. Zorica Cristina Nagy, Chim. pr. Rita Elena Ghițulescu, As. med. pr. Corina Lapadean

Problemele identificate
Un număr limitat de categorii de alimente reprezintă o sursă parțială de hrană sau
constituie singura sursă de hrană pentru anumite grupuri ale populației. Astfel de categorii de
alimente sunt vitale pentru gestionarea anumitor afecțiuni și/sau sunt esențiale pentru satisfacerea
cerințelor nutriționale ale anumitor grupuri vulnerabile ale populației clar identificate. Aceste
categorii de alimente includ formula de început și formula de continuare, preparatele pe bază de
cereale, alimentele pentru copii și alimentele destinate unor scopuri medicale speciale.
Alimentele destinate unor grupuri specifice nu trebuie să conţină substanţe chimice sau
microorganisme în cantităţi care prezintă un risc inacceptabil pentru sănătatea umană.
Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic are la bază Regulamentul CE nr. 1881 /2006
(forma consolidata din februarie 2018), de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi
contaminanţi din alimente, Regulamentele CE nr. 853/2004 şi 854/2004 şi Regulamentul CE nr.
2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare.
Promovarea unei sănătăți publice bune, pe baza unor condiții egale, și îmbunătățirea
protecției în fața amenințărilor pentru sănătate a generat un sistem comunitar de monitorizare și
raportare a respectării cerințelor compoziționale sau/și a prezenței unor contaminanți în acest grup
de produse legat de asigurarea siguranței.
Cadrul legislativ prevede obligativitatea Autorităților competente în domeniul alimentelor
destinate unor grupuri specifice/Ministerului Sănătăţii prin structurile sale de specialitate de a
asigura notificarea, supravegherea și monitorizarea unor substanţele chimice, și bacteriologice
conform următoarelor reglementări:
1. Regulamentul (UE) nr. 609/2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de
vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete
totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a
Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a
Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor
(CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei Text cu relevanță pentru
SEEDirectiva (CE) 141/2006 care stipulează cerințele compoziționale și informațiile
pentru aceste produse, incluzând o listă cu vitamine, minerale și alte substanțe.
2. Directiva 2006/125/CE privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii
destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică
3. Regulamentul Delegat (UE) 2015/127 cerințe specifice privind compoziția și
informarea pentru formulele de început și formulele de continuare și în ceea ce
privește cerințele privind informațiile privitoare la alimentația sugarilor și a copiilor
de vârstă mică
4. Directiva CE nr. 8/96 cerințe compoziționale și de etichetare a produselor alimentare
destinate a fi utilizate în dietele hipocalorice pentru adulți sănătoși supraponderali sau
obezi; și anume „înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății” și „înlocuitori ai
unei mese pentru controlul greutății”

CNMRMC
 149

5. Regulamentul delegat (UE) 2016/128 de completare a Regulamentului (UE) nr.

609/2013 în ceea ce privește cerințele specifice privind compoziția și informarea
aplicabile alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale
6. Regulamentului delegat (UE) 1798/2017 al Comisiei de completare a Directiva
1999/21/EC stipulează cerințele compoziționale și informațiile aplicabile înlocuitorilor
totali ai dietei în scop de control al greutăți
8. Regulamentul (CE) NR. 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor
de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală si animală pentru animale
și de modificare a Directivei 91/414/CEE
9. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/660 privind un program de control
multianual coordonat al Uniunii pentru 2018, 2019 și 2020 vizând asigurarea respectării limitelor
maxime pentru reziduurile de pesticide și eva luarea expunerii consumatorilor la reziduurile de
pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală
10. Regulamentul (CE) nr. 396/2005 care prevede limitele maxime de reziduuri aplicabile
reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală
pentru animale
11. Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 actualizat 2018 al Comisiei stabileşte limitele
maxime (LMA) pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare.
12. Directiva 2002/63/CE de stabilire a metodelor comunitare de prelevare de probe pentru
controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe și din produsele de origine vegetală și animală
și de abrogare a Directivei 79/700/CEE
13. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/533 privind un program de control
multianual coordonat al Uniunii pentru 2020, 2021 și 2022vizând asigurarea respectării limitelor
maxime de reziduuri de pesticide și evaluarea exp unerii consumatorilor la reziduurile de pesticide
din și de pe alimentele de origine vegetală și animală
14. Regulamentul UE nr. 229/2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005
privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare în ceea ce privește anumite metode,
criteriul de siguranță alimentară pentru Listeria monocytogenes în semințele germinate, precum și
criteriul de igienă a procedeelor și criteriul de siguranță alimentară pentru sucurile de fructe și
legume nepasteurizate
15. Regulamentul (UE) 2017/625 privind controalele oficiale și alte activități oficiale
efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind
sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor
În vederea realizării Sintezei naționale pentru anul 2019 privind „EVALUAREA
RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR DESTINATE UNOR
GRUPURI SPECIFICE” au trimis date toate cele 42 DSP-uri (41 DSP judeţene şi DSP a
Municipiului Bucureşti).
Numărul total de probe analizate în ceea ce priveşte concentraţiile de metale grele şi
nitraţi a fost 274. Determinarea metalelor grele s-a efectuat în cadrul laboratoarelor CRSP Cluj din
241 probe. Conţinutul de nitraţi a fost determinat la nivelul laboratoarelor DSP-urilor județene din
33 de probe. Categoriile de AGS analizate sunt prezentate mai jos.

1. NITRAŢI

CNMRMC
 150

În ceea ce priveşte analiza nitraţilor din alimentele cu destinaţie nutriţională specială au

trimis date 32 DSP-uri judeţene. Conform metodologiei, toate cele 33 probe de AGS au fost
alimente pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică.

Din cele 33 probe de AGS s-au analizat şi raportat un număr de 29 (88,23%) alimente pe
bază de cereale prelucrate pentru sugari și copii de vârstă mică şi 4 (11,76%) alimente pentru sugari
şi copii de vârstă mică.

Nivelul maxim pentru nitraţi admis în preparatele pe bază de cereale prelucrate şi

alimentele pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică este prezentat mai jos.
Toate cele 33 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de nitraţi au avut valori
cu mult sub limita maximă admisă de 200 mg NO3/kg, având o valoare medie de 35,26mg NO3/kg.
La cele 14 produse prelevate şi supuse analizei pentru regiunea Muntenia, valoarea medie
a nitraţilor a fost de 30,51mg NO3/kg, cu valori cuprinse între sld și 183,30mg NO3/kg.
Media concentraţiei nitraţilor pentru cele 5 produse prelevate pentru arealul Moldova a fost
de 56,59mg NO3/kg, cu valori cuprinse între 33,92 şi 117,20mg NO3/kg. Valorile înregistrate în
cele 4 probe din regiunea Banat s-au înscris între 0,003 şi 1,81mg NO3/kg, cu o valoare medie de
0,74mg NO3/kg. Media valorilor nitraţilor din cele 10 probe din Transilvania a fost de 45,05mg
NO3/kg, cu valori cuprinse între 0,03 şi 144,03mg NO3/kg.
Suplimentar concentrației de nitrați, trei DSP-uri județene (Călărași, Olt și Iași) au
determinat și concentrația de nitriți din probele recoltate, chiar dacă aceștia nu sunt
normați/reglementați în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, rezultatele fiind corelabile cu
concentrația nitraților.

CNMRMC
 151

2. METALE GRELE: PLUMB, CADMIU, STANIU, ALUMINIU, ARSEN ŞI MERCUR

Determinarea parametrilor plumb, cadmiu, aluminiu, arsen şi mercur s-a efectuat din
128 probe, în timp ce determinarea parametrului staniu s-a efectuat din 113 probe, cu un total de
241 probe analizate pentru concentrațiile de metale grele.
Toate cele 241 probe supuse analizei privind concentraţiile metalelor grele s-au situat sub
limitele maxime admisibile pentru categoriile de produse, ele fiind conforme (Anexa din
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI forma consolidată din 19 martie 2018). În urma
analizării celor 241 probe au fost calculate următoarele concentrații medii: 0,0012mg/kg pentru
plumb, 0,0021mg/kg pentru cadmiu, 0,1418mg/kg pentru staniu și 0,0492mg/kg pentru aluminiu.
Concentrațiile de arsen și mercur s-au situat pentru toate probele sub limitele de detecție ale
metodelor de analiză (limite de cuantificare a metodei SAA: As < 0,0038 mg/kg, Hg < 0,0034
mg/kg).
Cele 128 de probe din care s-a efectuat determinarea parametrilor plumb, cadmiu,
aluminiu, arsen şi mercur au fost reprezentate de preparate pentru sugari și formule de
continuare comercializate sub formă de praf, alimente preparate pe bază de cereale și alimente
pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, altele decât băuturi destinate sugarilor
și copiilor de vârstă mică, etichetate și vândute ca atare și alimente destinate unor scopuri medicale
speciale, destinate în mod specific sugarilor și copiilor de vârstă mică comercializate sub forma de
praf sau forma lichidă. Analiza concentraţiei s-a făcut din datele raportate de 18 DSP-uri judeţene
din Muntenia (54 probe), 8 DSP-uri judeţene din Moldova (24 probe), 12 DSP-uri judeţene din
Transilvania (38 probe – DSP Satu Mare a trimis 5 probe) şi 4 DSP-uri judeţene din Banat (12
probe).
Din cele 128 probe de AGS s-au analizat şi raportat un număr de 42 (32,8%) formule de
început şi de continuare, 43 (33,6%) alimente pe bază de cereale prelucrate şi 43 (33,6%) alimente
pentru sugari şi copii de vârstă mică.

CNMRMC
 152

Pentru parametrul plumb (Pb), nivelurile maxime admisibile diferă în funție de tipul de aliment
(AGS ) comercializat, conform tabelului următor.

Tabelul 3 Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din
produsele alimentare - pentru plumb (REGULAMENTUL (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI
de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată din 19 martie
2018)

Valoarea medie a concentraţiei de plumb determinată din probele prelevate din Muntenia
a înregistrat cea mai mică valoare, de 0,0006mg/kg, urmată de valoarea medie calculată pentru
probele din Transilvania de 0,0009mg/kg. Valoarea medie notată pentru probele prelevate din
Moldova a fost de 0,0021mg/kg, respectiv pentru Banat a fost de 0,0025mg/kg. De menţionat că
valorile determinate pentru plumb s-au situat între sld şi 0,0140mg/kg, media a fost 0,0012mg/kg,
vând o limită detecţie de 0,0088mg/kg.

Toate cele 128 probe analizate din punctul de vedere al concentrației de plumb au fost conforme,
fără a exista depășiri ale concentrației maxime admisibile (0,050mg/kg), cu mențiunea că toate
probele de formule de început și continuare au fost sub formă de praf.

Pentru parametrul cadmiu (Cd) nivelurile maxime admisibile diferă în funție de

categoria de AGS, conform tabelului următor. De menţionat că valorile determinate pentru
cadmiu din cele 128 probe s-au situat între sld şi 0,0140mg/kg, cu limita de detecție de (0,0043
mg/kg). Trebuie precizat că în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 nu sunt prevăzute LMA pentru
Cd, pentru categoria de alimentele destinate unor scopuri medicale speciale supuse analizei.

CNMRMC
 153

Tabelul 4 Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din
produsele alimentare - pentru cadmiu (REGULAMENTUL (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI de stabilire
a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată din 19 martie 2018)

Valoarea medie a concentraţiei de cadmiu determinată în cele 42 de probe de formule

de început și formule de continuare a fost de 0,00050mg/kg. În probele prelevate din Banat
Moldova cadmiul a fost sub limita de detecție a metodei, în Transilvania a fost înregistrată cea mai
mică valoare de 0,00070mg/kg, urmată de valorea medie calculată pentru probele din Muntenia de
0,00080mg/kg.

Valoarea medie a concentraţiei de cadmiu determinată în cele 43 de probe de alimente

pe bază de cereale prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică și alimente pentru sugari
şi copii de vârstă mică a fost de 0,00658mg/kg.

Pe regiuni, valorile medii ale concentraţiilor de Cd în alimente pe bază de cereale

prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică și alimente pentru sugari şi copii de vârstă
mică au înregistrat ușoare variații, după cum urmează: cea mai mică valoare 0,00421mg/kg în

CNMRMC
 154

probele prelevate din Muntenia, urmată de valorile medii calculate pentru probele din Moldova e
0,00433mg/kg, din Transilvania de 0,00531mg/kg, respectiv din Banat de 0,00800mg/kg.

Determinarea aluminiului (Al) din cele 128 de produse încadrate în AGS indică o valoare
medie a Al de 0,0492mg/kg, cu valori cuprinse între 0,0080mg/kg şi 0,2290mg/kg (limita de
detecţie pentru Al este 0,0054mg/kg).
Nivelul aluminiului în cele 54 probe analizate din Muntenia s-a situat între 0,0080mg/kg
şi 0,1370mg/kg, cu o valoare medie de 0,0416mg/kg, respectiv în cele 24 probe analizate din
Transilvania s-a situat între 0,0140mg/kg şi 0,2290mg/kg, înregistrându-se o valoare medie a
aluminiului de 0,0502mg/kg.
Valoarea medie pentru Al în cele 24 probe analizate din Moldova a fost de 0,0558mg/kg
și în cele 12 de probe din Banat a fost de 0,0671mg/kg, cu valorile minimă 0,0110mg/kg şi maximă
de 0,1800mg/kg în Moldova, respectiv o valoare minimă de 0,0162mg/kg şi valoarea maximă
0,2060mg/kg în Banat.
De precizat că pentru acest grup de alimente în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 nu sunt
prevăzute LMA pentru Al.

Nivelurile de mercur (Hg) și arsen (As) din alimentele cu destinaţie nutriţională specială
au fost sub limitele de detecţie (0,0034mg/kg, respectiv 0,0038mg/kg) în toate cele 128 de probe
analizate: 54 din Muntenia, 24 din Moldova, 38 din Transilvania și 12 din Banat. Pentru acest grup
de alimente, de asemenea în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 nu au fost stabilite limite maxime
admisibile pentru mercur și arsen.

CNMRMC
 155

Determinarea parametrului staniu (Sn) s-a efectuat din 113 probe reprezentate de
preparate pentru copii și preparate pe bază de cereale prelucrate pentru sugari și copii de vârstă
mică conservate, cu excepția produselor uscate și sub formă de praf, preparate pentru sugari și
preparate de continuare conservate (inclusiv lapte pentru sugari și lapte de continuare), cu excepția
produselor uscate și sub formă de praf și produse alimentare dietetice pentru utilizări în scopuri
medicale speciale, destinate în special sugarilor, conservate, cu excepția produselor uscate și sub
formă de praf. Trei DSP -uri județene nu au trimis probe (Giurgiu, Bacău, Teleorman), DSP
Constanța și Caraș-Severin au trimis câte 2 probe, iar DSP Satu Mare a trimis doar 1 probă. Analiza
concentraţiei de staniu din AGS s-a făcut din datele raportate de 18 DSP-uri judeţene din Muntenia
(47 probe), 8 DSP-uri judeţene din Moldova (21 probe), 12 DSP-uri judeţene din Transilvania (34
probe) şi 4 DSP-uri judeţene din Banat (11probe).
Pentru staniu determinat din cele 113 probe, toate valorile au fost sub limita de detecție a
metodei (0,15mg/kg), situându-se astfel sub LMA de 50mg/kg prevăzută în Regulamentul
(CE) nr. 1881/2006. Cele 113 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de staniu au
avut o valoare medie de 0,1418mg/kg, cu valori cuprinse între sld și 0,1100mg/kg.
La cele 47 produse prelevate şi supuse analizei pentru din regiunea Muntenia, valoarea
medie a Sn a fost de 0,1136mg/kg, cu valori cuprinse între sld și 1,0300mg/kg.
Media concentraţiei Sn pentru cele 21 produse prelevate pentru arealul Moldova a fost de
0,1224mg/kg, cu valori cuprinse între sld şi 1,1100mg/kg. Valorile înregistrate în cele 11 probe
din regiunea Banat s-au înscris între sld şi 0,5900mg/kg, cu o valoare medie de 0,0782mg/kg.
Media valorilor Sn din cele 34 probe din Transilvania a fost de 0,2132mg/kg, cu
valori cuprinse între sld şi 1,0300mg/kg.

CNMRMC
 156

Tendințe ale valorilor medii pentru nitrați, plumb, cadmiu, aluminiu și staniu
în anii 2013-2019
Din analiza valorilor medii ale concentrațiilor de nitrați în ultimii 7 ani se constată per
total o tendință ușor crescătoare datorată în principal probelor din regiunile Moldova și
Transilvania. În Muntenia și Transilvania valorile din ultimii 4 ani au avut valori în creștere, în
timp ce în Banat valorile au fost în toți anii în scădere, cu excepția valorii din 2014, toate probele
fiind conforme.
nr. probe media nitraţi mg/kg

Regiunea
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Muntenia 47 18 17 17 13 36 14 9.14 21.14 13.69 10.80 16.39 27.85 30.51
Moldova 11 7 8 8 8 18 6 25.29 27.03 35.76 57.05 59.75 42.82 56.59
Transilvania 26 13 12 13 12 24 10 18.86 7.45 19.63 27.55 27.88 34.17 45.05
Banat 3 4 4 4 4 8 4 2.92 16.90 3.87 1.69 1.24 1.03 0.74
TOTAL 87 42 41 42 37 86 34 13.87 17.48 18.78 23.93 27.85 30.89 35.26

Din analiza valorilor medii ale concentrațiilor de Pb în anii 2013-2019 se constată scăderea
valorilor medii de la an la an în toate regiunile și per total, cu excepția unui peak în 2016. În anul
2019 au fost înregistrate cele mai reduse valori medii pentru Muntenia, Moldova și Transilvania,
iar în Banat valoarea din 2019 este ușor mai mare decât cea din 2018, dar în același timp mai mică
decât în anii 2014-2017.
nr. probe media Pb mg/kg

Regiunea
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Muntenia 50 39 34 34 37 36 54 0.0056 0.0035 0.0031 0.0058 0.0030 0.0029 0.0006
Moldova 17 15 17 17 16 18 24 0.0041 0.0039 0.0046 0.0047 0.0035 0.0022 0.0021
Transilvania 31 25 26 26 26 24 38 0.0068 0.0032 0.0039 0.0062 0.0025 0.0026 0.0009
Banat 6 8 8 8 8 8 12 0.0000 0.0036 0.0038 0.0067 0.0037 0.0013 0.0025
TOTAL 104 87 85 84 87 86 128 0.0054 0.0035 0.0037 0.0058 0.0030 0.0025 0.0012

CNMRMC
 157

Analizarea valorilor medii ale concentrațiilor de Cd în anii ultimii ani arată că după o tendință
crescătoare în anii 2013-2016 a urmat un trend descrescător, în 2019 valorile medii fiind mai mici
decât în 2016, 2017 și 2018. În Muntenia valorile medii din 2016 - 2017 sunt egale, dar sensibil
mai mici în 2018și 2019 când sunt de asemenea egale, iar în Moldova valorile au fost mai mici
decât mediile totale anuale cu excepția celei din 2014. În Transilvania cea mai mică valoare medie
a fost în 2019, în timp ce în Banat valorile medii au avut valori alternativ mai mari sau mai mici,
cea mică valoare medie a fost în de asemenea în 2019.

nr. probe media Cd mg/kg

Regiunea
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Muntenia 50 39 34 36 37 36 54 0.0031 0.0025 0.0039 0.0042 0.0042 0.0018 0.0018
Moldova 17 15 17 15 16 18 24 0.0018 0.0049 0.0024 0.0031 0.0032 0.0030 0.0018
Transilvania 31 25 26 25 26 24 38 0.0035 0.0027 0.0045 0.0046 0.0031 0.0035 0.0022
Banat 6 8 8 7 8 8 12 0.0000 0.0054 0.0034 0.0049 0.0033 0.0058 0.0036
TOTAL 104 87 85 84 87 86 128 0.0028 0.0028 0.0037 0.0042 0.0036 0.0028 0.0021

În ultimii 5 ani 2014-2019 în care au fost determinate concentrațiile parametrului Hg din AGS,
acestea s-au situat în totalitate sub limita de detecție a metodei, de 0,00085mg/kg.

Din analizarea valorilor medii ale concentrațiilor parametrului Al, după creșteri ale valorilor față
de anul 2013 în anii 2014, 2015 și 2016, se constată o tendință descrescătoare raportat la total
probe/an, atât la nivel de regiuni cât și la nivelul întregii țări.

nr.probe media Al mg/kg

Regiunea
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Muntenia 50 36 34 36 37 36 54 0.0409 0.1497 0.1445 0.1616 0.1050 0.0556 0.0416
Moldova 17 15 17 15 16 18 24 0.0686 0.1611 0.1702 0.1080 0.1029 0.0638 0.0558
Transilvania 31 25 26 26 26 24 38 0.0503 0.1585 0.1543 0.1840 0.0906 0.0329 0.0502
Banat 6 8 8 7 8 8 12 0.0004 0.1337 0.1411 0.1241 0.1150 0.0946 0.0671
TOTAL 104 84 85 84 87 86 128 0.0459 0.1528 0.1523 0.1553 0.1012 0.0546 0.0492

CNMRMC
 158

Pentru parametrul Sn variațiile valorilor medii în anii 2013-2019 au fost nespecifice, cele
mai mari valori fiind întâlnite în 2019, acestea situându-se totuși cu mult sub valoarea maximă
admisibilă pentru Sn de 50mg/kg, toate probele fiind conforme.

nr. probe media Sn mg/kg

Regiunea
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Muntenia 50 36 34 36 37 36 47 0.0270 0.0410 0.0006 0.0006 0.0241 0.0000 0.1136
Moldova 17 15 17 15 16 18 21 0.0000 0.0000 0.0000 0.0293 0.0138 0.0000 0.1224
Transilvania 31 25 26 24 26 24 34 0.0000 0.0260 0.0004 0.0004 0.0250 0.0000 0.2132
Banat 6 8 8 7 8 8 11 0.0000 0.0000 0.0038 0.0000 0.0175 0.0000 0.0782
TOTAL 104 84 83 82 87 86 113 0.0130 0.0130 0.0250 0.0057 0.0218 0.0000 0.1418

3. MONITORIZAREA REZIDUURILOR DE PESTICIDE

Utilizarea în ultimii ani la scară largă a substanțelor chimice în agricultură pentru a preveni
şi combate îmbolnăvirea şi infestarea culturilor a dus la posibilitatea expunerii populației la nivele
mici de reziduuri de pesticide, prin alimentație.
Studiile efectuate până în prezent au demonstrat faptul că nivele foarte scăzute de pesticide
pot afecta dezvoltarea neurologică și comportamentală a sugarilor și copiilor de vârstă mică
(dezvoltarea psihomotorie și mentală, apariția deficitului de atenție s.a.).
În consecinţă Comisia Europeană a stabilit nivelurile maxime de reziduuri (Maximum
residue levels - MRLs) și un program de control multianual, de asigurare a respectării acestor
maxime, astfel încât să se asigure protecţia consumatorului faţă de o expunere la niveluri
inacceptabile în alimente sau furaje.

Limitele admise stabilite sunt:

(1) Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii nu trebuie să conţină nici o
substanţă în cantităţi ce ar putea pune în pericol sănătatea sugarilor şi a copiilor de vârstă mică.
(2) Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pe ntru copii nu trebuie să conţină
reziduuri de pesticide individuale în concentraţii care depăşesc 0,01 mg/kg. Aceste
concentraţii se aplică alimentelor gata pentru consum sau reconstituite conform instrucţiunilor
fabricantului.
În cadrul legislativ al Uniunii Europene, EFSA este organismul care are în atribuțiile sale
evaluarea riscurilor față de expunerea la reziduuri de pesticide și analiza privind siguranța tuturor
substanțelor active utilizate ca și produse pentru protecția plantelor (PPP-uri). EFSA asigură de

CNMRMC
 159

asemeneea Comisiei Europene suportul științific de stabilire a limitelor maxime admise, de

dezvoltare a metodologiilor pentru evaluarea riscurilor.

Cadrul legislativ actual în acest domeniu include:

1. Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie
2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse
alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei
91/414/CEE.
2. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/660 al Comisiei din 6 aprilie 2017 privind un
program de control multianual coordonat al Uniunii pentru 2018, 2019 și 2020 vizând asigurarea
respectării limitelor maxime pentru reziduurile de pesticide și evaluarea e xpunerii consumatorilor
la reziduurile de pesticide din și de pe alimentele de origine vegetală și animală.

Alimentele destinate unor grupuri specifice sunt produse care, datorită compoziţiei lor sau
a procesului de fabricaţie, se disting net de produsele alimentare de consum curent şi corespund
unor scopuri nutritive speciale.
Monitorizarea reziduurilor de pesticide (ADGS) este făcută cu scopul de a:
 stabili nivelul de conformare al acestora cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare.
 proteja populaţia împotriva efectelor datorate consumului inadecvat, printr-un control
 eficient al riscului și o mai bună informare a consumatorului final,
 depista precoce şi înlătura sau limita factorii de risc care ar putea modifica calitatea acestui
 tip de produse,
 clasifica deficienţele ce ţin de depozitare, transport şi distribuţie
 face publice situaţiile pe care monitorizarea eficientă a acestui grup de alimente le
 consideră inacceptabile pentru siguranţa şi securitatea consumatorilor,
 actualiza bazele de date şi de a realiza o raportare unitare a rezultatelor, către autoritățile
 competente de la nivel naţional şi european (MS, EFSA)
Pentru anul 2019 au fost planificate conform metodologiei de monitorizare, și luate în
studiu 42 de probe (conform Tabel 1), din următoarele categorii de ADGS (definite de
Regulamentul UE nr. 609/2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă
mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale
pentru controlul greutății:
 30 probe de preparate pe bază de cereale prelucrate pentru sugari și copii de vîrstă
mică și

 12 probe de alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică altele decât formulele de
început, formulele de continuare și preparatele pe bază de cereale prelucrate pentru sugari și copii
de vârstă mică.
În cadrul sintezei “Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor destinate unor grupuri
specifice“ au participat toate Direcțiile de Sănătate Publică județene și Direcția de Sănătate Publică
a Municipiului Bucuresti.
Pentru analiza reziduurilor de pesticide s-a urmat metoda standardizată, SR EN
15662:2018 Alimente de origine vegetală. Metodă multiplă pentru determinarea reziduurilor de
pesticide prin analiză bazată pe GC şi LC după extracţie/partiţie cu acetonitril şi purificare prin
SPE dispersivă - metoda modulară QuEChERS. Determinarea s-a făcut prin metoda
gazcromatografică, folosind gazcromatograful model Shimadzu GC 2010, prevăzut cu detectori
selectivi ECD și NPD și GCMS-QP2010 Ultra NCI, CI, EI, model Shimadzu.
Tehnica GC-MS este cea mai utilizată metodă în analiza pesticidelor, fiind preferată
deoarece prin intermediul acesteia se poate face simultan atât determinarea reziduurilor cât şi
confirmarea rezultatelor obţinute cu un singur instrument şi într-o singură injectare.

CNMRMC
 160

Stabilirea parametrilor și criteriilor de validare s-a făcut conform documentului

SANTE/11813/2017 Analytical quality control and method validation procedures for pesticide
residues analysis in food and feed. (Tabel 2).
Toate probele au fost evaluate prin compararea şi suprapunerea lor cu etaloanele utilizate
şi cu probele de control. S-au făcut determinări pentru eliminarea efectului de matrice, analiza
probe duble, probe martor şi probe de control.
Laboratorul lucrează cu respectarea cerințelor de asigurare a calității pevăzute de standarul
ISO 17025.
Responsabilitatea prelevării și a trasabilității probelor revine persoanelor desemnate prin
decizia DSP jud.
Au fost determinate un număr de 80 de pesticide
Concluzii
În anul 2019 au fost planificate și analizate 42 probe de ADGS provenite din 41 judeţe şi
municipiul București, dintre care 71,43% alimente pe baza de cereale prelucrate destinate sugarilor
şi copiilor de vârstă mică și 28,57% probe de alimente pentru sugari şi copii de vârst ă mică altele
decât formulele de început, formulele de continuare și preparatele pe bază de cereale prelucrate
pentru sugari și copii de vârstă mică.

Fig.1. Distribuția tipului de alimente analizate

Conţinutul de reziduuri de pesticide analizate în toate cele 42 de probe, s-a încadrat în

limitele maxime admise de legislaţia în vigoare și a fost sub limita minima de cuantificare,
stabilită. Nu s-au înregistrat probe neconforme.
Se impune în continuare monitorizarea acestui grup de alimente, cu respectarea planului
de monitorizare pentru a urmări în ce măsură sunt respectate cerințele legislative ținându-se cont
numai de definițiile reziduurilor astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al
Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime
aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală
și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE.

4. MONITORIZAREA MELAMINEI

Melamina (2,4,6-triamino 1,3,5-triazine) este un compus chimic bogat în azot, întâlnit cel
mai des sub formă de cristale albe. Este produsă la scară largă, în special pentru că în combinație
cu formaldehida rezultă rășini utilizate la fabricarea laminatelor, a materialelor plastice și a
agenților de acoperire, inclusiv a materialelor care intră în contact cu alimentele, dar nu este
aprobată a fi utilizată în produsele alimentare.

CNMRMC
 161

OMS a stabilit aportul zilnic tolerabil de melamină ca fiind de 0,2 mg melamină/kg corp și
au fost stabilite limite maxime admise, în China, Statele Unite și în Europa. De asemenea, EFSA
(European Food Safety Authority), în 2010, a stabilit ca și doză maximă recomandată 0,2 mg
melamină/kg corp (European Food Safety Authority, 2010).
La nivelul UE, Regulamentul (CE) nr. 594/2012 AL COMISIEI din 5 iulie 2012 a
modificat Regulamentul (CE) 1881/2006 și a stabilit niveluri maxime pentru ochratoxină A, PCB
care nu sunt de tipul dioxinei și melamină din produsele alimentare. Pentru melamin limitele
maxime admise conform acestui regulament sunt menționate în Tabelul 4.

Tabel 4. Conținutul maxim admis în produsele alimentare pentru melamină conform

Regulamentului CE nr. 594/2012
Produse alimentare Niveluri maxime (mg/kg)

7.1. Melamină
7.1.1. Produse alimentare cu excepția preparatelor pentru sugari și a 2,5
preparatelor de continuare (1)
7.1.2. Preparatele pentru sugari sub formă de praf și preparatele de 1
continuare;
(1) Nivelul maxim nu se aplică asupra produselor alimentare pentru care se poate demonstra că nivelul de melamină mai mare de 2,5 mg/kg
este consecința utilizării autorizate de ciromazin ca insecticid. Nivelul de melamină nu trebuie să depășească nivelul de ciromazin.”

In anul 2019 s-au analizat 42 de probe de lapte praf din care 12 formule de început și 30
formule de continuare.
În cadrul programului de monitorizare au participat toate Direcțiile de Sănătate Publică
județene și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului Bucuresti.
Determinarea melaminei s-a facut prin GC-MS (modul full-scan pentru identificare ș i
apoi modul SIM pentru cuantificare), utilizând un gazcromatograf model Shimadzu GCMS-
QP2010 Ultra NCI, CI, EI, model Shimadzu.
Toate probele analizate au avut concentrații ale melaminei care s-au situat sub limita
minimă de cuantificare, stabilită la 0,5 mg/kg. Probele analizate au fost conforme.
Figura 1. Cromatograma -melamina în etalon

Pentru protejarea sănătății sugarilor și copiilor de vârstă mică, pentru a urmări dacă sunt
respectate limitele maxime stabilite în Regulamentul (CE) nr. 594/2012 AL COMISIEI, niveluri
conforme cu concluziile avizului științific adoptat de EFSA la 18 martie 2020 și pentru a evita
apariția unor situații similare cu cea din 2008 se impune continuarea monitorizării melaminei atât
din formule de început cât și din formule de continuare.
5. MONITORIZAREA HIDROCARBURILOR AROMATICE POLICICLICE (PAH)
Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) se găsesc în mediu. Pentru nefumători calea
principală de expunere este prin alimente. HAP din alimente provin de la depozitele de mediu sau
provin din prelucrarea produselor alimentare. Tehnicile de procesare a alimentelor care contribuie
la creșterea concentrațiilor de HAP includ fumatul, uscarea, prăjirea și grătarele. EFSA a
identificat cerealele şi legumele ca fiind surse importante de expunere umană la HAP, datorită

CNMRMC
 162

consumului lor ridicat. Prin urmare, nivelurile HAP în aceste două grupuri de produse trebuie să
fie în continuare supravegheate.
Conform art. 7, 8 şi 9 din Regulamentul (UE) NR. 835/2011 AL COMISIEI din 19 august
2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime
pentru hidrocarburile aromatice policiclice din produsele alimentare: trebuie să fie introduse noi
niveluri maxime pentru suma celor patru substanțe (HAP4) (benzo(a)pirenul, benzo(a)antracenul,
benzo(b)fluorantenul și crisenul) și trebuie menținut un nivel maxim separat pentru benzo(a)piren.
Un astfel de sistem permite menținerea nivelurilor HAP în alimente la valori care nu reprezintă un
pericol pentru sănătate, precum și controlarea nivelului HAP în acele
eșantioane în care benzo(a)pirenul nu este detectabil, dar în care sunt prezente alte HAP. Nivelul
maxim separat pentru benzo(a)piren este menținut pentru a asigura comparabilitatea datelor
anterioare și viitoare.
Benz(a)pirenul conform Regulamentului CE 1881/2006, actualizat, este normat
individual ȋn preparate pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari și copii de v ârstă
mică), preparate pentru sugari și preparate de continuare, inclusiv lapte praf pentru sugari și lapte
praf de continuare cât şi ȋn prepartate dietetice pentru utilizări medicale speciale, destinate în
special sugarilor la 1,0 µg/kg greutate umedă.
Reglementările arată că benzo(a)pirenul poate fi utilizat ca un indicator pentru apariția și efectul
HAP cancerigen în produsele alimentare, la fel ca și benzo(a)antracenul, benzo(b)fluorantenul,
benzo(j)fluorantenul, benzo(k)fluorantenul, benzo(g,h,i)perilenul, crisenul, ciclopenta(c,d) pirenul
, dibenzo(a,h)antracenul, dibenzo(a,e)pirenul, dibenzo(a,h)pirenul, dibenzo(a,i)pirenul,
dibenzo(a,l)pirnul, indeno(1,2,3-cd)pirenul și 5 -metilcrisenul. Sunt necesare analize ulterioare
privind proporțiile relative ale acestor HAP în produsele alimentare, pentru a putea evalua în viitor
oportunitatea menținerii benzo(a)pirenului în lista de indicatori. De menționat că ar trebui, de
asemenea, analizat benzo(c)fluorenul.
Pentru a proteja sănătatea publică, este necesară stabilirea unor niveluri maxime pentru
benzo(a)piren în anumite produse alimentare care conțin grăsimi și uleiuri, precum și în produsele
alimentare la care procesele de afumare sau de uscare pot cauza niveluri ridicate de contaminare.
Tabelul XXX. Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din
produsele alimentare - pentru hidrocarburi policiclice aromatice (REGULAMENTUL (CE) nr.
1881/2006 al COMISIEI de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată
din 19.03.2018)

Principiul determinării
Cromatografia de lichide de înaltă performanţă (HPLC) se bazează pe repartiţia diferenţiată
a componenţilor unui amestec între două faze în contact: faza staţionară, respectiv faza mobilă. Se
realizează astfel concomitent separarea şi cuantificarea analiţilor. Datorită diversităţii tipului de
faze staţionare şi mobile folosite, aceste metode sunt departe de a fi standardizate, fiecare analist
adaptându-şi metoda proprie, convenabilă din punctul de vedere al tipului de probă investigat, al
dotărilor şi finalităţilor. În principiu, HAP sunt extrase din
matricile analizate cu hexan; extractul este concentrat prin evaporare şi reziduul este reluat în
acetonitril, după care HAP (respectiv benz(a)pirenul) sunt separate prin HPLC utilizând eluţia în
gradient. Identificarea şi cuantificarea este realizată cu ajutorul detecţiei prin fluorescenţă cu
programarea lungimii de undă atât pentru excitaţie, cât şi pentru emisie.

CNMRMC
 163

Material şi metodă
În Laboratorul de Igiena Alimentaţiei şi Nutriţi ei din cadrul CRSP Cluj determinarea
conţinutului de benzo(a)piren s-a realizat pe un sistem HPLC Agilent 1100 (Agilent Technologies
Inc., Palo Alto, USA), constituit dintr-un degazor, o pompă cuaternară, un injector automat, un
termostat de coloane, un detector cu matrice de fotodiode şi un detector de fluorescenţă; separările
au fost realizate folosind o coloană Envirosep PP (125 x 4.6 mm), faza mobilă fiind un amestec de
acetonitril : apă (45:55 v/v). La un debit de 1,5 ml/ min, utilizând un volum de injecţie de 20 µl,
separarea a benz(a)pirenului din cele 16 PAH s-a realizat în mai puţin de 30 min .

Benz(a)pirenul a avut timpul de retenţie de 22,3 min aşa cum se vede ȋn cromatograma
HPLC a amestecului de standarde utilizat pentru calibrarea instrumentului.
Benzo(a)antracenul, benzo(b)fluorantenul și crisenul s-au separate intre timpii de retenţie
de 17,19 min şi respective de 24,2 min.
Conform metodologiei, în ceea ce priveşte concentraţiile de hidrocarburi policiclice
aromatice (benzo(a)piren, benzo(a)antracen, benzo(b)fluorantren și crisen au trimis date toate cele
42 DSP-uri (41 DSP judeţene şi DSP a Municipiului Bucureşti ). Numărul total de probe analizate
în cadrul laboratorului INSP-CRSP Cluj a fost 42. De asemenea, conform Regulamentului (CE) al
Comisiei nr. 1881/2006, forma consolidată din 19.03.2018, a fost calculată și suma
benzo(a)pirenului, benzo(a)antracenului, benzo(b)fluorantrenului și crisenului.
Toate cele 42 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de benzo(a)piren au
avut valori cu mult sub limita maximă admisă de 1,0µg/kg, având o valoare medie de 0,0113µg/kg.
Limita de cuantificare a metodei pentru benzo(a)piren a fost 0,002µg/kg.
Media valorilor de benzo(a)piren din cele 18 probe din Muntenia a fost de 0,0171µg/kg,
cu valori cuprinse între sld şi 0,2070µg/kg.
La cele 12 produse prelevate şi supuse analizei pentru din regiunea Transilvania, valoarea
medie a benzo(a)pirenului a fost de 0,0023µg/kg, cu valori cuprinse între sld și 0,270µg/kg.
Media concentraţiei benzo(a)pirenului pentru cele 8 produse prelevate pentru arealul
Moldova a fost de 0µg/kg, valorile fiind sub limita de detecție a metodei.
Valorile înregistrate în cele 4 probe din regiunea Banat s-au înscris între sld şi 0,1070µg/kg,
cu o valoare medie de 0,0348µg/kg.

Determinarea benzo(a)antracenului din cele 42 de produse indică o valoare medie de

0,0498µg/kg, cu valori cuprinse între sld. Şi 0,0348µg/kg 0,2940mg/kg (Limita de cuantificare a
metodei pentru benzo(a)antracen a fost 0,001µg/kg).

CNMRMC
 164

Nivelul benzo(a)antracenului în cele 8 probe analizate din Moldova s-a situat între sld. şi
0,1870µg/kg, cu o valoare medie de 0,0754µg/kg, respectiv în cele 18 probe analizate din
Muntenia s-a situat între sld. şi 0,1290µg/kg, înregistrându-se o valoare medie de 0,0564µg/kg.
Valoarea medie pentru benzo(a)antracen în cele 4 probe din Banat a fost de 0,0386µg/kg
și în cele 12 probe din Transilvania a fost de 0,0266µg/kg, cu valoarea minimă 0,0110 µg/kg și
maximă de 0,0540µg/kg în Banat, respectiv cu valori între sld. şi 0,1008µg/kg în Transilvania.

Concentraţiile de benzo(b)fluorantren determinate din cele 42 probe au avut o valoare

medie de 0,0693µg/kg, cu valori cuprinse între sld. și 0,3750µg/kg. Limita de cuantificare a
metodei pentru benzo(b)fluorantren a fost 0,02µg/kg.
Valoarea medie cea mai mică de 0,0649µg/kg a fost înregistrată la probele din Muntenia,
c u valori cuprinse între sld. și 0,33750µg/kg, fiind urmată de cea din Transilvania, 0,0706µg/kg,
cu valori minime și maxime între sld. și 0,3120µg/kg, respectiv de cea din Moldova, 0,0733µg/kg,
cu valori minime și maxime între sld. și 0,2190µg/kg.
Cea mai mare valoare medie, 0,0773µg/kg, s-a înregistrat pentru probele din Banat, cu
valori cuprinse între sld. și 0,3090µg/kg.

Valoarea medie a nivelului de crisen a fost de 0,3090µg/kg, cu valori cuprinse între sld. şi
0,5770µg/kg (limita de cuantificare a metodei pentru crisen a fost 0,01µg/kg.). Valorile medii au
fost pentru regiunea Moldova de 0,1328µg/kg (valori între sld. și 0,5770µg/kg), pentru Muntenia
de 0,1195µg/kg (valori între sld. și 0, 4450µg/kg), pentru probele din Banat de 0,1188µg/kg (valori
între sld. și 0, 2770µg/kg), iar în Transilvania de 0,0856µg/kg (valori între sld. și 0,2282µg/kg).

CNMRMC
 165

Pentru toate cele 42 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de hidrocarburi
policiclice aromatice a fost calculată și suma benzo(a)pirenului, benzo(a)antracenului,
benzo(b)fluorantrenului și crisenului, care a avut valori cu mult sub limita maximă admisă de
1,0µg/kg. Valoarea medie a sumelor a fost de 0,2432µg/kg, acestea fiind cuprinse între 0 și
0,7410µg/kg .
Media sumelor din cele 18 probe din Muntenia a fost de 0,2592µg/kg, cu valori cuprinse
între 0,0150µg/kg şi 0,7410µg/kg.
La cele 12 produse prelevate şi supuse analizei pentru din regiunea Transilvania, valoarea
medie a sumelor a fost de 0,1852µg/kg, cu valori cuprinse între 0,0105µg/kg și 0,5487µg/kg.
Media sumelor pentru cele 8 produse prelevate pentru arealul Moldova a fost de
0,2814µg/kg, valorile fiind cuprinse între 0 și 0,6640µg/kg.
Valorile sumelor calculate pentru cele 4 probe din regiunea Banat s-au înscris între
0,0790µg/kg şi 0,5170µg/kg, cu o valoare medie de 0,2693µg/kg.

In concluzie, toate cele 42 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de

benzo(a)piren au avut valori cu mult sub limita maximă admisă de 1,0µg/kg, având o valoare medie
de 0,0113µg/kg. Limita de cuantificare a metodei pentru benzo(a)piren a fost 0,002µg/kg. De
subliniat că și suma HAP-urilor, benzo(a)pirenului, benzo(a)antracenului, benzo(b)
fluorantrenului și crisenului, a avut valori cu mult sub limita maximă admisă de 1,0µg/kg, toate
probele fiind conforme. Valoarea medie a sumelor a fost de 0,2432µg/kg, acestea fiind cuprinse
între 0 și 0,7410µg/kg .

6. MONITORIZAREA RISCULUI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR

DESTINATE UNOR GRUPURI SPECIALE.
În anul 2019, au fost evaluate 88 probe ADGS (43 formule de început şi 45 alimente
destinate unor scopuri medicale speciale) ce au totalizat 103 eşantioane în care nu a fost detectată
prezenţa: Cronobacter spp., Listeria monocytogenes şi Salmonella spp. Datele de identificare ale
probelor analizate pe categorii de alimente/DSPJ sunt prezentate în anexa nr. 1.

CNMRMC
 166

Nu s-au încadrat în cerinţele metodologiei privind selectarea categoriile de ADGS, DSP Galaţi
care a trimis 2 probe lapte praf, respectiv, DSP Botoşani şi DSP Giurgiu care au recoltat doar
alimente destinate unor scopuri medicale speciale (2 probe).
Pentru a respecta cerinţele stabilite în Regulamentul CE 882/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, privind randomizarea la nivelul punctului de desfacere în funcţie mărimea lotului,
11,4% din probe au fost recoltate în duplicat de către reprezentanţii următoarelor DSPjud.: Gorj,
Mehedinţi, Vaslui, Brăila, Braşov, Botoşani şi Giurgiu.
În cadrul Laboratorului Igiena Mediului/CRSP Iaşi (certificat de acreditare RENAR Nr.
LI 1130, valabilitate 27.04.2021) au fost testate 94,3% din ADNS ce au cuprins 272 determinări
microbiologice (Cronobacter spp. – 98,1%, Listeria monocytogenes – 98,1%, Salmonella spp –
85,4%) (fig.1).

Fig 1- Repartiţia probelor ADGS analizate la nivelul CRSP Iaşi şi DSPJ în anul 2019

Metodele utilizate de către laborator au respectat cerințele prevăzute de Regulamentele UE

in vigoare 2073/2005, 1441/2007, 365/2010 si 229/2019, având următorii parametri de
performanţă:
SR EN ISO 11290-1/2017, Listeria monocytogenes: limita de detecţie LD50% - 0,6 UFC /25 g
(IC 50%: 0,3; 1,5);
- SR ISO 22964/2017, Cronobacter spp.: limita de detecţie LD50% - 0,8 UFC/10 g (IC 50%:
0.4; 1.8);
- SR EN ISO 6579-1/2017: Salmonella spp, limita de detecţie LD 50% - 3,5 UFC/25 g (IC
50%: 1,8; 6,7) .
DSPjud. Constanţa (certificat de acreditare RENAR Nr. LI 213, valabilitate 02.05.2020) a
analizat 2 probe ADGS pentru cei 3 parametrii: Cronobacter spp., Listeria monocytogenes,
Salmonella spp.
Pentru detecţia Salmonella spp (SR EN ISO 6579-1/2017) au fost primite rezultate de la DSP jud.:
Covasna (laborator neacreditat), Hunedoara (certificat de acreditare RENAR Nr. LI 600,
valabilitate 28.10.2023), Mureş (certificat de acreditare RENAR Nr. LI 1155, valabilitate
7.11.2021) Călăraşi (laborator neacreditat), Teleorman (certificat de acreditare RENAR Nr. LI
1173, valabilitate 19.04.2022). Menţionăm că probele testate de către DSP Călăraşi şi Teleorman
pentru evidenţierea Salmonella spp nu au fost identice cu cele trimise către CRSP Iaşi pentru
detecţia Cronobacter spp şi Listeria monocytogenes.

Numărul probelor/eşantioanelor ADGS în funcţie de tipul

încercărilor microbiologice - 2019
Nr Nr. probe Nr. Cronobacter Listeria Salmonella
crt /nr esantioane determinari spp monocytogenes spp
1 CRSP Iasi 83/94 272 101 101 70
2 DSPJ 5/9 16 2 2 12
Total 88/103 288 103 103 82

CNMRMC
 167

Nu au trimis rezultate pentru Salmonella spp. următoarele DSP jud.: Argeş (2 probe); Arad
(2 probe); Buzău (2 probe); Caraş-Severin (2 probe); Dâmboviţa (2 probe); Giurgiu (2 probe);
Harghita (2 probe); Iaşi (2 probe); Ialomiţa (2 probe); Maramureş (1 probă); Sibiu (2 probe).
În anul 2019, au fost analizate microbiologic 43 probe formule de început/lapte praf,
aproximativ, 1/2 dintre acestea fiind asociate producatorului 2 (48,8%). În schimb, în cazul celor
probe de alimente destinate unor scopuri medicale speciale, paleta sortimentală a fost asociată în
proporţii similare cu două firme (producător 2 - 44,5 %, respectiv, producător 1 - 42,3%) .

Repartiţia procentuală a probelor în funcţie de categoria de aliment şi producător/2019

Nr probe (%) Nr probe (%)
Lapte praf formulă de Aliment cu dest. medicală
Identificare început specială
Producător 1 12 (27,9%) 19 (42,3 %)
Producător 2 21 (48,8%) 20 (44,5%)
Producător 3 6 (14,1%) -
Producător 4 - 2 (4,4%)
Producător 5 - 1 (2,2%)
Producător 6 - 2 (4,4 %)
Producător 7 1 (2,3%) -
Producător 8 2 (4,6%) 1 (2,2 %)
Producător 9 1 (2,3%) -
Total probe 43 45

Formulele de început aparţinând producătorului 2, au fost recoltate în 20 judeţe

(Arad, Alba, Hunedoara, Satu-Mare, Mures, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Braşov, Gorj, Vâlcea, Argeş,
Prahova, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Ialomiţa, Tulcea, Constanta, Vrancea, Bacău), cu o
concentrare maximă în regiunea sudică şi centrală a României.
Producătorul 1 a fost asociat probelor provenind de la următoarele 11 judeţe: Botosani,
Iaşi, Vaslui, Neamţ, Brăila, Mehedinţi, Caraş-Severin, Bihor, Sălaj, Cluj, Harghita şi municipiul
Bucureşti. De asemenea, în acest program de monitorizare au mai fost incluse probe de formule
de început produse de: producătorul 3 (judeţele: Olt, Călăraşi, Ilfov, Covasna, Galaţi şi Suceava),
producătorul 7 (judeţul Timiş), producătorul 8 (judeţele: Dâmboviţa şi Buzău) şi producătorul 9
(judeţul Mureş) (fig. 2).
Producător 7
Producător 1
Producător 3
Producător 2
Producător 9
Producător 8

Fig 2 - Distribuţia teritorială a probelor de formule de început în anul 2019

În cazul probelor de alimente destinate unor scopuri medicale speciale, distribuţia teritorială
este comparabilă, revenind un număr egal de judeţe celor 2 producători: 2 (Satu-Mare, Maramureş,

CNMRMC
 168

Cluj, Alba, Arad, Mureş Sibiu, Gorj, Olt, Argeş, Teleorman, Prahova, Buzău, Tulcea Galaţi,
Vrancea, Covasna, Bacău), respectiv, 1 (Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Suceava, Neamţ, Iaşi,
Botoşani, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Vâlcea, Mehedinţi, Caraş-Severin,
Hunedoara, Timiş) şi municipiul Bucureşti. (fig. 3)

Producător 4
Producător 1
Producător 6
Producător 2
Producător 5
Producător 8

Fig. 3 - Distribuţia teritorială a probelor de alimente destinate unor scopuri medicale speciale
analizate în anul 2019

Analiza comparativă a distribuţiei multianuale (2016-2019) evidenţiază un trend discret

descendent în ceea ce priveşte numărul producătorilor de formule de început (y = -0,9x + 1822)
incluşi în programul de monitorizare, cu o scădere mult mai accentuată pentru alimentele destinate
unor scopuri medicale speciale (y = -1,3x + 2629), minimul fiind înregistat în 2018 (5 producători)
(fig. 4).

Dintre cei 12 producători de formule de început evaluaţi în această perioadă /2016- 2019), se
remarcă o implicare frecventă pentru producătorul 1 (39,6%) şi producătorul 2 (37,9%) cărora le
revin ponderi comparabile. Deşi paleta producătorilor de alimente destinate unor scopuri medicale
speciale este diversă, peste jumătate din eşantioanele analizate provin de la producătorul 2 (54,9%)
(fig. 5).

CNMRMC
 169

Fig. 5 - Ponderea producătorilor ADNS în perioada 2016-2019

Dacă în perioada 2016-2018, formulele de început puse pe piață și supuse monitorizării
asociat producătorului 1 domină, cu ponderi anuale variind între 40,4-48,8%, în 2019 ierarhia se
schimbă în favoarea producatorului 2 care concentrează, aproximativ, 1/2 din probele analizate
(48,8%).
Cu excepţia anului 2018, producătorul 2 reprezintă firma de alimente destinate unor scopuri
medicale speciale asociată predominant eşantioanelor prelevate și verificate (2016–59,4%; 2017-
68,3%; 2019-48,8%).
Formulele de început monitorizate/analizate în anul 2019 provin din 7 ţări europene,
Olanda dominând această distribuţie (46,5%). Situaţie este complet diferită în cazul alimentelor
destinate unor scopuri medicale speciale, 3 ţări fiind asociate majoritar cu originea acestor produse
(Olanda 39,5%; Polonia 27,9%; Germania 25,6%) (fig 6).

Fig. 6 - Repartiţia procentuală a celor 2 categorii de ADNS în funcţie de ţara de origine - 2019
Două ţări europene sunt asociate frecvent cu originea probelor de formule de început
analizate în această perioada (Olanda 35,5% şi Polonia 30,2%). În funcţie de dinamica
multianuală, se detaşează Polonia, cu o concentrare maximă în primele 3 secvenţe ale intervalului
(2016-35,7%; 2017-30,3% şi 2018-41,5%), dar cu o scădere de peste 2-3 ori a frecvenţei
înregistrate pentru probele recoltate în 2019 (14%).
Dacă pentru probele de formule de început prelevate de pe piața noastră având ca
mențiune produse în Polonia trendul evoluţiei multianuale este puternic descendent (y = -5,39x
+ 10905), la polul opus se află Olanda, cu o creştere a implicării (y = 6,48x – 13038), marcată
de o ascensiune semnificativă în 2019 (46,5%) comparativ cu minimul înregistrat în 2017
(27,9%) (fig. 7).

CNMRMC
 170

Fig. 7 - Ponderea implicării producătorilor de lapte praf din Polonia

comparativ cu Olanda 2016 -2019

Produsul 4 (producător 2) reprezintă formula de început (34,3%) selectată/prelevată

predominant de către reprezentanţii DSPJ pentru a fi evaluat microbiologic în fiecare secvenţă
anuală (2016-31%; 2017-34,9%; 2018-36,6% si 2019-34,9%), în timp ce de la producatorul 1
(37,9%), gama sortimentală a inclus următoarele produse: 2 (18,9%), 1 (10,1%) si 8 (8,9%).
Olanda este ţara căreia îi revine ponderea cea mai mare a producătorilor/alimentelor destinate
unor scopuri medicale speciale puse pe piața din țara noastră, (50%), dominaţie care se observă,
de altfel, în fiecare secvenţă anuală (2016-59,4%; 2017-53,7%; 2018 -47,4%; 2019-39,5%) (fig.
8).
În cei 4 ani de derulare a acestei metodologii, mult mai rar au fost analizate categorii de
alimente destinate unor scopuri medicale speciale ce au provenit din Germania (22,2%) şi
Polonia (21,1%). Sporadic, au mai fost implicate, cu 1-2 sortimente următoarele ţări: Ungaria
(2017 – 2,4%; 2018 -2,6%; 2019-4,7%), Austria (2017 – 2,4%; 2018 -2,6%), Italia (2016 – 2,4%;
2017 -2,4%; 2018-2,6%), Elveţia (2019-4,7%), Spania (2016-2,4%), Croația (2016-2,4%).

Fig. 8 - Ponderea ADGS în funcţie de ţara producătoare, 2016-2019

În cazul alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale, în perioada 2016-2019,

ponderea cea mai importantă revine producătorului 2, cu o gama largă de sortimente: 4 (48,8%) si
18 (3,6%).
Din punct de vedere al formulei/gestionarii dietetice a unei tulburări/patologii, pentru
care au fost realizate cele mai multe probe analizate din categoria alimentelor speciale au fost cele

CNMRMC
 171

destinate asigurării regimului sugarilor cu intoleranţă la lactoză (26,7%), pentru dieta post-
diaree (28,9 %) şi laptele praf hipoalergenic (20%).
Distribuţia alimentelor prelevate și monitorizate în funcţie de scopul pentru care au fost realizate

În concluzie au fost monitorizate 88 probe de alimente destinate unor scopuri medicale

speciale ADGS (43 formule de început şi 45 alimente destinate unior scopuri medicale speciale)
ce au totalizat 103 eşantioane în care nu a fost detectată prezenţa: Cronobacter spp., Listeria
monocytogenes şi Salmonella spp.
Toate probele au fost CONFORME.

7. MONITORIZAREA RISCULUI MICOTOXINELOR ÎN ALIMENTELE DESTINATE

UNOR GRUPURI SPECIALE
În anul 2019 în cadrul Metodologiei PN II Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al
alimentelor destinate unor grupuri specific, s-au analizat la CRSP Iași, pentru conținutul de
aflatoxină M1, câte 2 probe de produs trimise de fiecare DSP județean. În total s-au recepționat
și s-au analizat un număr de 86 de probe, toate conforme cu cerințele metodologiei, județele
Argeș și Sălaj trimițând câte 3 probe. Probele primi te au fost prelevate de reprezentanții DSP-
urilor județene conform cerințelor metodologiei PNII, Regulamentului CE 401/2006 și a
standardului ISO 707:2012.
Determinarea nivelului de aflatoxină M1 s-a efectuat conform standardului în vigoare: SR
EN ISO 14501:2008 Lapte și produse din lapte. Determinarea conținutului de aflatoxina M1.
Purificare prin cromatografie de imunoafinitate și determinare prin cromatografie de lichide de
înaltă performanță.
Metoda de analiză a aflatoxinei M1 din lapte praf a fost validată în cadrul Laboratorului de
Igiena Mediului din CRSP Iași. În anul 2019 metoda a fost propusă pentru acreditare RENAR.
Pentru analiza aflatoxinei M1 s-a participat în anul 2018 la un test de comparare interlaboratoare,
organizat de FAPAS® Proficiency Testing - FERA Science Ltd UK și desfășurat în perioada
04.10.-15.11.2018 sub denumirea: Food Chemistry Proficiency Test 04346 Start Date: 04/10/2018
Aflatoxin M1, Aflatoxin M1 in Milk Powder. La trial-ul acesta au participat în total 103 laboratoare,
iar laboratorul din CRSP Iași a obținut un scor Z foarte bun de 0,7 (criteriu de performanță Z< ±
2).
Principiul metodei de analiză a aflatoxinei M1 constă în extracția micotoxinei din laptele
praf reconstituit, prin trecere pe o coloană de imunoafinitate, urmată de eluția micotoxinei și
analiza HPLC a extractului.
În conformitate cu Regulamentul CE 1881/2006 (forma consolidată din 2016), valoarea
concentrației maxime admise (CMA) pentru aflatoxină M1 în formulele de lapte praf pentru copii
este de 0,025µg/kg.
Parametrii de validare ai metodei au fost următorii: limita de detecție a metodei (LOD) este
de 0,007 µg/kg, iar limita de cuantificare (LOQ) este de 0,02 µg/kg. La concentrația CMA
coeficientul de variație al repetabilității este de CV = 5,79%, iar limita repetabilității este de
0,003976 µg/kg. Tot la concentrația CMA incertitudinea de măsurare standard extinsă a metodei
este de 0,0054 µg/kg (pentru un nivel de incredere de 95%; k = 2), valoare în deplin acord cu
criteriile de performanță prevăzute de Regulamentul UE nr. 519/2014.

CNMRMC
 172

În toate cele 86 de probe primite pentru analiză, nivelul de aflatoxina M1 a fost mai mic
decât limita de detecție a laboratorului, de 0,007 µg/kg.
Probele primite pentru analiză au fost foarte variate în ceea ce privește sortimentul de lapte
praf.
Distribuția probelor în funcție de țara în care au fost produse este prezentată în fig.1.

Din totalul de 86 de probe, 56 au fost formule de început, destinate primelor luni de viață
sugarului, reprezentând 65% din totalul probelor primite, iar restul de 35% au fost formule de
continuare.
În ceea ce privește alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, 58 de probe,
reprezentând 67%, au avut destinație medicală specială. Distribuția probelor după destinația
medicală este prezentată în Fig. 2.

Fig. 2 - Clasificarea probelor după destinația medicală specială

În ceea ce privește sortimentul, 50% dintre probe au fost reprezentate de Producătorul 6 iar
cea mai mică pondere a avut-o sortimentul Producătorul 2 (1 probă). Paleta sortimentală a probelor
primite în anul 2019 este ilustrată în Fig. 3.

CNMRMC
 173

Fig.3 -Distribuția probelor în funcție de producător

În concluzie se poate afirma că varietatea sortimentală a probelor, ca și aceea a țărilor în
care au fost produse, acoperă mulțumitor varietatea de produse de acest tip existente pe piața
românească.
Întrucât cerințele metodologiei privind tipul și numărul de probe prelevate au fost diferite
în anul 2019 față de anii anteriori, considerăm ca inadecvată comparația rezultatelor anului 2019
cu rezultatele anilor precedenți.
Singurul element comun, îmbucurător de altfel, este absența micotoxinei din probe
analizate, acestea fiind toate CONFORME.
CONCLUZII
1. Evaluarea riscului chimic, a siguranţei alimentelor destinate unor grupuri speciale a permis
evidenţierea conformităţii acestor produse alimentare cu reglementările din domeniu privind
contaminanţii/reziduurile analizate
2. Planul de monitorizare a contaminanților/reziduurilor este în conformitate cu cerinţele UE,
iar politica bazată pe riscuri prin care testarea contaminanților/reziduurilor concentrata asupra
ADGS permite evaluarea respectării LMA în acest grup de alimente și implicit siguranța și
securitatea acestora.
3. Toate probele prelevate în cadrul planului sunt în prezent analizate în laboratoare
acreditate, cu ajutorul unor metode acreditate/validate în conformitate cu legislaţia UE,
determinând o creştere a fiabilităţii rezultatelor generate şi sprijinind sistemul de control al
contaminanților/ reziduurilor.
4. Monitorizarea contaminanţilor/reziduurilor, chimici și bacteriologici este o parte
importantă a strategiei de reducere a riscului prezenţei substanţelor nedorite în alimente, motiv
pentru care se impune continuarea ei.
5. Aspectul trendurilor din perioada analizată, 2013-2019, arată că operatorii de alimente
destinate unor grupuri speciale pot prin respectarea normelor igienico-sanitare să intervină în
reducerea nivelurile de contaminanți.
6. Monitorizarea acestui grup de alimente s-a dovedit utilă în special pentru identificarea
condițiilor necesare pentru a controla pericolele ridicate de prezenţa contaminanţilor/reziduurilor
și a asigura adecvarea lor pentru consumul uman.
7. Siguranţa alimentelor destinate unor grupuri speciale trebuie să constituie o
responsabilitate a tuturor celor implicaţi în domeniul alimentar, de la profesionişti la consumatori
cu scopul de a asigura protecţia grupurilor populaţionale cu nevoi speciale. În această lumină
interacţiunea dintre diferitele medii trebuie privită şi ca o relaţie dintre micromediul (indivizi care
posedă cunoştinţe, capacităţi şi atitudini, gospodării cu resurse) şi macromediul (comunităţi,
guverne, evenimente internaţionale, industria alimentară, economia, politici, programe de asistenţă
alimentară).
STUDII DE PIATA
În metodologia „Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor destinate unor
grupuri specifice” din cadrul Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din
mediul de viaţă şi muncă (PN II) începând cu anul 2019 a fost inclusă și efectuarea de către

CNMRMC
 174

inspectorii sanitari/asistenții inspectori sanitari din cadrul DSP-urilor județene a trei studii de
piață, după cum urmează:
1. Studiu de piață pentru alimente destinate unor scopuri medicale speciale destinate în
special sugarilor, în conservă, cu excepția produselor uscate și sub formă de praf, în care se
propune ca obiective:
- analiza etichetei din punct de vedere al primelor 5 ingrediente
- analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului energetic și de nutrienți, a
aportului de sare, identificarea unor substanțe de sinteză în formule, care nu există în laptele
matern
- identificarea unor mesaje înșelătoare pentru consumatori
2. Studiu de piață privind existența sau NU a orezului destinat producției de preparate pentru
sugari și copii de vârstă mică
3. Studiu de piață privind formulele pentru sugari, formulele de continuare și preparatele
destinate unor scopuri medicale speciale destinate în special sugarilor și ale copiilor de vârstă
mică (sub forma de praf, respectiv formă lichidă) în care se propune ca obiectiv:
- analiza etichetei privind ingredientele din fiecare formulă
- analiza informațiilor privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați
ca glicidol
Aceste studii au fost solicitate ca urmare a modificării parțiale a legislației specifice prin
intrarea în vigoare a Regulamentului delegat (UE) nr. 128/2016 în ce priveşte cerinţele specifice
privind compoziţia şi informarea aplicabile alimentelor destinate unor scopuri medicale
speciale, precum și modificarea Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei de stabilire a
nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți prin Regulamentul (UE) 2018/290 al Comisiei
din 26 februarie 2018 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește
nivelurile maxime de esteri ai acizilor grași de glicidil în uleiurile și grăsimile vegetale,
preparatele pentru sugari, formulele de continuare și alimentele destinate unor scopuri medicale
speciale pentru sugari și copii de vârstă mică (M28).

Din totalul de 42 DSP-uri județene + al mun. București au raportat efectuarea studiilor

de piață un număr de 23 DSP-uri.

1. DSP Alba
Pentru studiul 1 – probele recoltate și analizate din punct de vedere al etichetei nu au fost corect
selectate de pe piață (2 babyfood), în plus inspectorii nu au înțeles ce înseamnă analiza etichetei
din punctul de vedere al primelor 5 ingrediente.

CNMRMC
 175

Studiul 2 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la un produs care

conține orez, nu la existența orezului destinat producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – a fost efectuat corect, pe etichetele produselor nu au fost găsite informații privind
prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol
2. DSP Arad
Studiile 1și 3 au fost efectuate corect, au fost analizate un număr de 6 produse, au fost atinse
toate cerințele, au fost identificate vitamine de sinteză și nu au fost găsite informații privind
prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol.Studiul de piaţă 2 nu
a fost efectuat întrucât în judeţul Arad nu există producţie de preparate pentru sugari și copii de
vârstă mică (interpretare eronată a cerinței).
3. DSP Argeș
Studiile 1și 3 au fost efectuate corect, au fost analizate un număr de 6 produse, au fost atinse
toate cerințele, au fost identificate vitamine de sinteză și nu au fost găsite informații privind
prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol.
Studiul de piaţă 2 nu a fost efectuat întrucât în judeţul Argeș nu există producţie de preparate
pentru sugari si copii de vârstă mică (interpretare eronată a cerinței).
4. DSP Bacău
Pentru studiul 1 – o singură probă analizată corect din punct de vedere al informațiilor de pe
etichetă, cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la un produs care
conține orez, nu la existența orezului destinat producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 5 produse analizate. Nu a fost respectată metodologia în
ceea ce privește analiza informațiilor privind prezența și aportul esterilor acizilor graș i de
glicidil exprimați ca glicidol (nu se face nicio referire la acest aspect).
5. DSP Bihor
Pentru studiul 1 – o singură probă analizată corect din punct de vedere al informațiilor de pe
etichetă, cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la 12 produse care
conține/nu conțin orez, nu la existența orezului destinat producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – a fost efectuat corect, pe etichetele produselor nu au fost găsite informații privind
prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol
6. DSP Bistrița-Năsăud
Pentru studiul 1 – două produse analizate corect din punct de vedere al informațiilor de pe
etichetă, cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la faptul că în judeţul
Bistrița-Năsăud nu există producţie de preparate pentru sugari și copii de vârstă mică, nu la
existența orezului destinat producției de preparate pentru sugari (interpretare eronată a cerinței).
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 13 produse analizate. Nu a fost respectată metodologia în
ceea ce privește analiza informațiilor privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de
glicidil exprimați ca glicidol (se face referire la uleiurile prezente în produse ca fiind posibile
surse de esteri ai acizilor grași de glicidil - interpretare eronată a cerinței).
7. DSP Brăila
Pentru studiul 1 – nu a fost respectată metodologia, probele recoltate și analizate din punct de
vedere al etichetei nu au fost corect selectate de pe piață (4 formule de început și 1 formulă de
continuare)
Studiul 2 nu a fost efectuat.
Studiul 3 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la 3 suplimente
alimentare
CNMRMC
 176

8. DSP Călărași
Pentru studiul 1 – două produse analizate corect din punct de vedere al informațiilor de pe
etichetă, cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – a fost respectată metodologia, nu a fost identificată existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 9 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
9. DSP Cluj
Pentru studiul 1 – un produs analizat corect din punct de vedere al informațiilor de pe etichetă,
cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la conținutul de orez
din cele produsele analizate, nu la existența orezului destinat producției de preparate pentru
sugari. Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 40 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor gr ași de glicidil exprimați ca
glicidol.
10. DSP Constanța
Studiile 1și 3 au fost efectuate corect pentru un număr de 8 produse, au fost atinse toate
cerințele, au fost identificate vitamine de sinteză și nu au fost găsite informații privind prezența
și apor tul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol. 6 produse analizate nu s-au
incadrat în categoriile de produse din metodologie.
Studiul 2 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la conținutul de orez
din cele 14 produse analizate, nu la existența orezului destinat producției de preparate pentru
sugari.
11. DSP Covasna
Nu au efectuat studiile de piață cu motivația că „în cadrul acțiunii nu au fost identificate produse
enumerate la punctele 12, 13 și 14, din aceste considerente aceste aspecte nu au fost raportate”.
12. DSP Galați
Pentru studiul 1 – un produs analizat corect din punct de vedere al informațiilor de pe etichetă,
cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – a fost respectată metodologia, nu a fost identificată existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 10 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
13. DSP Gorj
Studiul 1 – nu au fost constatate neconformități în etichetare
Studiul 2 nu s-a efectuat.
Studiul 3 – nu au fost constatate neconformități în etichetare, nu se face referire la prezența și
aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol.
14. DSP Harghita
Pentru studiul 1 – nu a fost respectată metodologia, probele recoltate și analizate din punct de
vedere al etichetei nu au fost corect selectate de pe piață (5 alimente pentru copii - babyfood)
Studiul 2 – a fost respectată metodologia, nu a fost identificată existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 2 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
CNMRMC
 177

găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
5. DSP Iași
Pentru studiul 1 – un produs analizat corect din punct de vedere al informațiilor de pe etichetă,
cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la conținutul de orez
din cele 3 produse analizate, nu la existența orezului destinat producției de preparate pentru
sugari. Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 11 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
16. DSP Mehedinți
Studiile 1și 3 au fost efectuate corect, au fost atinse toate cerințele, nu au fost identificate
vitamine de sinteză, nici mesaje înșelătoare pentru consumatori și nu au fost găsite informații
privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol.
Studiul 2 – a fost respectată metodologia, nu a fost identificată existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari.
17. DSP Mureș
Pentru studiul 1 – trei produse analizate corect din punct de vedere al informațiilor de pe
etichetă, cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – a fost respectată metodologia, nu a fost identificată existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 27 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
18. DSP Prahova
Pentru studiul 1 – un produs analizat corect din punct de vedere al informațiilor de pe etichetă,
cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – a fost respectată metodologia, nu a fost identificată existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari (nu au unități de producție care au ca obiect producția de
preparate pentru sugari și copii de vârstă mică ș i care ar putea utiliza orezul ca materie primă
în această activitate).
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 10 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
19. DSP Satu Mare
Nu a efectuat studiile de piață solicitate în metodologie, au raportat rezultatul unei acțiuni
tematice solicitate de ISS din MS.
20. DSP Tulcea
Pentru studiul 1 – un produs analizat corect din punct de vedere al informațiilor de pe etichetă,
cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – nu a fost respectată metodologia, raportarea a fost cu privire la conținutul de orez
din cele 3 produse analizate, nu la existența orezului destinat producției de preparate pentru
sugari. Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 6 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
21. DSP Vâlcea
CNMRMC
 178

Pentru studiul 1 – nu a fost respectată metodologia, probele recoltate și analizate din punct de
vedere al etichetei nu au fost corect selectate de pe piață (3 alimente pentru copii - babyfood)
Studiul 2 – a fost respectată metodologia, nu a fost identificată existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – Din 10 produse analizate, studiul a fost efectuat corect din punctul de vedere al
analizei etichetelor privind ingredientele din fiecare formulă pentru 6 produse, pe etichetele
produselor nu au fost găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de
glicidil exprimați ca glicidol. 4 produse nu au fost corect selectate de pe piață, acestea fiind
alimente pentru copii - babyfood).
22. DSP Vaslui
Pentru studiul 1 – un produs analizat corect din punct de vedere al informațiilor de pe etichetă,
cu respectarea cerințelor din metodologie
Studiul 2 – a fost respectată metodologia, nu a fost identificată existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari.
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 7 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
23. DSP Vrancea
Pentru studiul 1 – două produse analizate corect din punct de vedere al informațiilor de pe
etichetă, cu respectarea cerințelor din metodologie. Studiul 2 nu s-a efectuat.
Studiul 3 – a fost efectuat corect din punctul de vedere al analizei etichetelor privind
ingredientele din fiecare formulă – 9 produse analizate, pe etichetele produselor nu au fost
găsite informații privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați ca
glicidol.
1. În ceea privește Studiul de piață pentru alimente destinate unor scopuri medicale
speciale destinate în special sugarilor, în conservă, cu excepția produselor uscate și sub formă
de praf (Studiul de piață 1), din cele 23 DSP-uri raportoare 17 au efectuat studiul corect,
atingând toate cele 3 obiective stabilite de acesta. 1 DSP (Satu Mare) nu a efectuat studiul, a
raportat acțiunea tematică a ISS din MS, care a avut alte obiective, 1 DSP (Covasna) nu a
identificat pe piață produse din categoria solicitată , 4 DSP-uri au analizat produse din alte
categorii (Brăila – lapte de început și de continuare, Alba, Harghita și Vâlcea – alimente pentru
sugari și copii de vârstă mică). DSP Constanța a selectat parțial corect produsele (corect 8
alimente cu scopuri medicale speciale și incorect 2 preparate pe bază de cereale prelucrate și 4
alimente pentru sugari
și copii de vârstă mică), am considerat totuși că a efectuat corect studiul deoarece pentru
produsele selectate corect a atins cele 3 obiective propuse.
În graficul de mai jos prezentăm distribuția procentuală a DSP-urilor județene care au
efectuat Studiul de piață 1.

CNMRMC
 179

Din datele corecte raportate în ceea ce privește analiza etichetei din punct de vedere al
primelor 5 ingrediente și analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului
energetic și de nutrienți, a aportului de sare, identificarea unor substanțe de sinteză în formule,
care nu există în laptele matern, toate produsele au fost în conformitate cu legislația specifică.
De asemenea, nu au fost identificate mesaje înșelătoare pentru consumatori în etichetarea
niciunuia din produsele selectate.
2. Studiul de piață privind existența sau NU a orezului destinat producției de preparate
pentru sugari și copii de vârstă mică (Studiul de piață 2) a fost efectuat corect de 8 DSP-uri
județene din cele 23 raportoare, care nu au identificat pe piață existența orezului destinat
producției de preparate pentru sugari. El a fost efectuat incorect de 15 DSP-uri județene,
interpretarea cerinței fiind eronată. Astfel de la 7 DSP-uri raportarea a fost cu privire la
conținutul de orez din produsele analizate (Alba, Bacău, Bihor, Cluj, Constanța, Iași, Tulcea),
3 DSP-uri nu au efectuat studiul pentru că în județul respectiv nu există producție de preparate
pentru sugari și copii de vârstă mică, iar 5 DSP-uri nu au efectuat studiul, din motive
nespecificate (Brăila, Covasna, Gorj, Satu Mare, Vrancea).

În graficul de mai jos prezentăm distribuția procentuală a celor 23 DSP-urilor județene

care au raportat Studiul de piață 2.

3. Din cele 23 DSP-uri județene care au raportat efectuarea Studiului de piață privind
formulele pentru sugari, formulele de continuare și preparatele destinate unor scopuri medicale
speciale destinate în special sugarilor și ale copiilor de vârstă mică (sub forma de praf, respectiv
formă lichidă) – Studiul de piață 3 – 17 DSP-uri județene l-au efectuat corect, atingând ambele
obiective stabilite. Studiul e fost efectuat incorect de 6 DSP-uri județene. 1 DSP (Satu Mare)
nu a efectuat studiul, a raportat acțiunea tematică a ISS din MS, care a avut alte obiective, 1
DSP (Covasna) nu a identificat pe piață produse din categoriile solicitate, 1 DSP (Brăila) a
raportat produse din alte categorii (3 suplimente alimentare), 1 DSP (Bistrița Năsăud) a
interpretat eronat cerința raportând uleiurile prezente în produse ca fiind posibile surse de esteri
ai acizilor grași de glicidil, iar 2 DSP-uri nu au făcut referire la prezența și aportul esterilor
acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol.
DSP Constanța și DSP Vâlcea au selectat parțial corect probele (Constanța - corect 8
alimente cu scopuri medicale speciale și incorect 2 preparate pe bază de cereale prelucrate și 4
alimente pentru sugari și copii de vârstă mică , Vâlcea - corect 6 alimente cu scopuri medicale
speciale și incorect 4 alimente pentru sugari și copii de vârstă mică ), am considerat totuși că au
efectuat corect studiul deoarece pentru produsele selectate corect au atins cele 2 obiective
propuse.

CNMRMC
 180

În graficul de mai jos prezentăm distribuția procentuală a celor 23 DSP-urilor județene

care au raportat Studiul de piață 3.

Din datele corecte raportate în ceea ce privește analiza etichetei privind ingredientele
din fiecare formulă reiese că toate produsele au fost în conformitate cu legislația specifică, iar
din analiza informațiilor privind prezența și aportul esterilor acizilor grași de glicidil exprimați
ca glicidol rezultă că aceștia nu au fost menționați pe nicio etichetă din cele luate în studiu.
În concluzie, în ceea ce privește analiza etichetei din punct de vedere al primelor 5
ingrediente și analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului energetic și
de nutrienți, a aportului de sare, identificarea unor substanțe de sinteză în formule, care nu există
în laptele matern, toate produsele au fost în conformitate cu legislația specifică, conținutul
diferitelor substanțe nutritive încadrându-se în limitele concentrațiilor permise. De asemenea,
nu au fost identificate mesaje înșelătoare pentru consumatori în etichetarea niciunuia din
produsele selectate compoziția formulelor pentru copiii de vârstă mică este variată. Nu au fost
raportate probleme de siguranță în ceea ce privește produsele în cauză.
Din analiza informațiilor privind ingredientele din formula produsului analizat și
raportat reiese că esterii acizilor grași de glicidil exprimați ca glicidol nu au fost menționați pe
nicio etichetă din cele luate în studiu.
De asemenea studiul de piață privind existența sau NU a orezului destinat producției
de preparate pentru sugari și copii de vârstă mică arată că pe piața din țara noastră nu se găsește
orez destinat pentru producția acestui grup de alimente.

CNMRMC
 181

ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII

ALIMENTARE DIN ROMÂNIA

Dr. Rodica Ferezan; Dr. Mirela Nedelescu –INSP-CNMRMC

“Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România în anii 2019-

2020“ reprezinta o sinteză retrospectivă efectuata la nivelul Institutului Naţional de Sănătate
Publică (INSP); în cadrul acestei sinteze se efectueaza un raport anual cuprinzand datele din
focarele TIA aparute pe teritoriul Romaniei si raportate in cursul anului 2019 pe fişele de
raportare tip OMS de Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti.
Metodologia de supraveghere a focarelor de toxiinfecţii alimentare (TIA) elaborată de
CNMRMC si CNSCBT are ca scop şi obiective protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea
îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari prin cunoaşterea incidentei si
caracteristicilor focarelor TIA izbucnite in România, conform legislaţiei europene cat şi
legislaţiei româneşti.
În anul 2019 au fost raportate la INSP 51 de focare TIA , implicand 2252 consumatori dintre
care 450 bolnavi , 288 fiind internaţi , 0 decese.
Numărul mare de consumatori raportaţi, comparativ cu numărul bolnavilor din aceleaşi focare
se datorează focarelor TIA alimentaţie publica/ colectivă (in 23,53% din focarele inregistrate
in anul 2019 s-au înregistrat 79,44% din totalul consumatorilor, dintre care doar 13,14%
bolnavi) .
Repartiţia focarelor TIA 2019/ CRSP/ judeţe indică următoarea situaţie:
 CRSP - Bucureşti a raportat 34 de focare cu 1120 consumatori, dintre care 183 bolnavi,
131 internaţi;
 CRSP - Cluj a raportat 10 focare cu 486 consumatori, dintre care 123 bolnavi, 107
internaţi;
 CRSP - Iaşi a raportat 4 focare cu 138 consumatori, dintre care 36 bolnavi, 15 internaţi
;
 CRSP- Timişoara a raportat 3 focare cu 508 consumatori, dintre care 108 bolnavi, 35
internaţi.
Din punct de vedere al repartiţiei pe focare familiale sau colective in anul 2019 au fost
raportate 43,14% focare colective si 56,86% focare familiale .

Repartitia dupa locul de izbucnire a focarelor TIA 2019

25
25
20
15 9 9 Focare familiale
10 3
1 1 2 1
5 Focare colective
0
CRSP CRSP Cluj CRSP Iasi CRSP
Bucuresti Timisoara

Din punct de vedere al repartiţiei pe medii de provenienta, în anul 2019 fişele de raportare ne
indică : 60,78 % in mediul urban (CRSPB - 45,09% , CRSPC - 11,76% , CRSPI - 1,96% ,
CRSPT - 1,96% ) si 39,22% in mediul rural
(CRSPB - 21,57% , CRSPC - 7,84% , CRSPI - 5,88% , CRSPT - 3,92%) .

CNMRMC
 182

Repartitia focarelor TIA 2019

pe medii de provenienta
Mediu rural
39%

Mediu urban
61%

Repartiţia pe luni a focarelor TIA indica un maxim în lunile iulie (27,45%) si iunie (21,58%),
apoi luna august (13,73%), luna septembrie (11,76%), etc.

1 Repartitia pe luni a focarelor TIA 2019

Noiembrie 4
2
Septembrie 6
7
Iulie 14
11
Mai 4
1
Martie 0
1
Ianuarie 0
0 2 4 6 8 10 12 14

Repartitia pe luni a focarelor TIA 2019

16
14
12
10
8
6
4
2
0

Alimentele incriminate în izbucnirile TIA din 2019 au fost reprezentate in ordinea

descrescatoare a frecventei aparitiei lor in focar de urmatoarele grupe:
a) - "mese gata pentru servit"(29,41%) care au provenit de la bucataria
pensiunii/scolii/gradinitei/restaurant/pizzerie unde au fost consumate , dar si din gospodarie
particulara ; au fost identificaţi germeni din genul Salmonella, Staphilococcus (Aureus),
asocierea de doi sau mai multi germeni, iar in 46,67% germenii au ramas necunoscuti. Factorii
favorizanţi au fost constituiţi in principal de pastrarea neadecvata a alimentelor, alimente
nesigure.
b) - laptele şi produsele din lapte (21,57 % )care au fost achizitionate de la producatori
particulari si din cantina cabanei/ pensiunii/ restaurantului unde au fost consumate; s-au

CNMRMC
 183

identificat germeni din genul Staphylococcus (Aureus), Escherichia coli, asocierea de 2 sau mai
multi germeni, dar nu au fost identificaţi agentii etiologici in 45,45% din focare. Factorii
favorizanţi au fost reprezentaţi de păstrarea neadecvată a alimentelor, alimente nesigure.
c) - ouăle şi produsele din ouă (21,57 %) care au fost achizitionate in principal de la
producatori particulari si din gospodaria proprie; au fost identificaţi germeni din genul
Salmonella (Abdel, Panama, Enteritidis), iar in 27,27% din focarele TIA germenii au ramas
necunoscuti. Factorii favorizanţi au fost constituiţi in principal de alimente nesigure, păstrare
neadecvată.
d) - carnea de pasăre şi preparatele din carne de pasăre (5,88 %) care au fost
achizitionate de la firma de catering, fast food, restaurantul unde au fost consumate; au fost
identificaţi germeni din genul Salmonella(Enteritidis), Staphilococcus(Aureus), asocierea de
doi sau mai multi germeni. Factorii
favorizanţi au fost constituiţi de existenţa persoanelor contaminate,
depozitarea nepotrivita a alimentelor.
e) - prăjiturile (3,92%) care au fost achizitionate de la o sursa necunoscuta (vanzator
ambulant) si dintr-o gospodarie particulara; au fost identificaţi germeni din genul
Staphylococcus in 1 focar, iar agentul etiologic a rămas necunoscut in 1 focar TIA . Factorii
favorizanţi au fost constituiţi de păstrarea neadecvată a alimentelor, existenţa persoanelor
contaminate .
f) - alimentele codificate "altele" (3,92%) in care au fost izolati si identificaţi germeni din
asocierea Staphylococcus si alte bacterii. Factorii favorizanţi au fost constituiţi de existenta
persoanelor contaminate si a echipamentelor contaminate, pastrarea neadecvată a alimentelor.
g) - carnea de porc şi preparatele din carne de porc (1,96%) care au fost achizitionate de
la o gospodarie particulara cunoscuta; s-au identificat germeni din genul Salmonella
(Enteritidis). Factorii favorizanţi au fost constituiţi de păstrarea neadecvată a alimentelor,
folosirea ingredientelor contaminate.
h) - alimente codificate"aliment necunoscut" (11,77%), produsele fiind achizitionate de
la un supermarket, alimente aduse din Belgia, alimente din bucataria
cresei/taberei/restaurantului/cantonamentului complexului sportiv .
In aceste focare TIA au fost identificaţi germeni din genul Escherichia Coli enteropatogen si
alte bacterii. Factorii favorizanţi au ramas necunoscuti.

Necunoscut Mese gata

Prajituri Altele 12% pentru servit
4% 4% 29%

Carne porc si
preparate
2%

Carne pasare
si preparate
6%
Lapte si produse lactate
Oua si produse din oua 21%
22%

CNMRMC
 184

EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE CARE VIN

IN CONTACT CU ALIMENTELE

Responsabil: Dr. chim. Gabriela Cilincă

Colectiv de lucru: Chim. pr. Oana Copoiu, Chim.pr. Elena
Luca, Chim. spec. Florentina Batalu,
As.pr. Cornelia Fofig, As. pr. Botin Georgeta

OBIECTIVUL GENERAL al programului este monitorizarea factorilor de risc care provin

din materiale si obiecte care vin in contact cu alimentele.

Posibilitatea de evaluare a factorilor de risc din materiale şi obiecte care vin în contact cu
alimentele de catre Laboratorul de Referinta National pentru materiale si obiecte care vin in
contact cu alimentele, conduce implicit la asigurarea protejării sănătăţii populaţiei, unul din
principalele obiective ce intră în responsabilitatea autorităţii competente.
Un factor de risc din obiectele care vin in contact cu alimentele il reprezinta cedarea de metale
grele din obiectele din ceramice, emailate si din inox. Avand in vedere impactul negativ al
acestora, este necesara permanenta monitorizare a cedarii metalelor grele. La nivel national,
LNRMCA pentru materiale in contact cu alimentele este acreditat pe metoda de evaluare a
acestor metale cedate.
De asemenea, prin dezvoltarea laboratorului LNR prin acreditare pe metode performante de
determinare a factorilor de risc se asigura unul dintre instrumentele necesare efectuării unui
control oficial corespunzător al materialelor şi obiectelor care vin în contact cu alimentele, ceea
ce conduce şi la îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin României ca Stat Membru al Uniunii
Europene prin Regulamentul Comisiei (EC) nr. 882/2004.
Pe de alta parte, misiunile de audit FVO, anual, solicita informatii cu privire la numarul de
probe efectuate, nr. de metode acreditate in laboratoarele din reteaua Ministerului Sanatatii,
numarul de probe conforme/neconforme efectuate in laboratoare acreditate.
Mai mult, la nivel European s-a adoptat si este in vigoare RECOMANDAREA (UE) 2019/794
A COMISIEI din 15 mai 2019 privind un plan coordonat de controale în vederea stabilirii
prevalenței anumitor substanțe care migrează din materiale și obiecte destinate să intre în
contact cu alimentele
Conform Recomandarii, data inceperii controlului – 1 mai 2019, se termina 31 octombrie 2019.
In anexa la Recomandare apare descrierea probelor si tipul de material.
Se urmaresc: amine primare aromatice, formaldehida si melamina din plastice neconventionale,
fenoli, bisfenol, migrare globala de componenti, compusi fluorinati, metale (ceramica, email,
cristal si obiecte din metale).
Romania – conform prevederilor Recomandarii numarul de probe este 75 pentru anul 2019.

ACTIVITATILE programului. In cursul anului 2019, s-au desfasurat urmatoarele activitati:

1. Evaluarea migrarii globale de componenti pentru obiectele din material plastic care vin
în contact cu alimentele – 2 probe/judet –
(1 Proba de material plastice care se poate umple + 1 proba de material plastic
flexibil)
2. Evaluarea migrarii specifice de componenti – formaldehida din obiectele de melamina
care vin in contact cu alimentele – 1 proba/judet –
3. Monitorizarea migrarii specifice de formaldehida din obiectele de bambus – 1
proba/judet

CNMRMC
 185

4. Monitorizarea obiectelor din ceramica. Determinarile de plumb, cadmiu, cupru si crom

în urma extracţiilor acide din obiectele de ceramică fabricată în ţară şi/sau din import.
– 1 proba/judet –
Monitorizarea obiectelor emailate sau din inox. Determinarile de plumb, cadmiu, cupru,
crom si zinc în urma extracţiilor acide din obiectele de emailate sau din inox fabricate
în ţară şi/sau din import. – 1 proba/judet –
5. Evaluarea obiectelor din hartie si/sau carton care vin in contact cu alimentele.
Determinarea migrarii de metale grele si a formaldehidei – 2 probe/judet –
La nivel national, exista 2 laboratoare acreditate pentru determinarea migrarii globale de
component din material si obiecte plastic, si anume:
1. Laboratorul Laboratorul National de Referinta pentru materiale in contact cu alimentele
(LNRMCA)infiintat prin Ordinul nr. 1554/2011 ministrului sanatatii privind
desemnarea Laboratorului de Chimia şi Microbiologia Mediului şi Alimentului din
cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică
Bucureşti si acreditat RENAR pentru testarea migrarii globale de component conform
seriei de standard SR EN 1186
2. Laboratorul Directiei de Sanatate Publica Ialomita – Fetesti si acreditat RENAR (LI
531) pentru testarea migrarii globale de component conform seriei de standard SR EN
1186
Concluziile programului derulat in 2019:
Masa plastica
1. Valoarea migrărilor globale de componenţi din obiectele de masa plastica testate,
înainte de contactul cu alimentele folosind ca simulant alcool etilic 10% (A), solutie de
acid acetic 3% (B) si etanol/izooctan nu depăşeste limitele impuse de legislaţie de 10
mg/dm2.
2. Din totalul de 82 probe de materiale plastice testate 36.6% au fost din polietilena, 28.7%
din polipropilena, 5% material multistrat, 8.75% polistiren, 12.5% din PET, 1,25%
poliamida, 1.25% PVC si 7.5% materiale necunoscute
Se observa, ca materialul cel mai des testat pentru contactul cu alimentele ramane
polietilena alaturi de polipropilena, in defavoarea materialelor multistrat cu sau fara
bariera functionala.
3. Avand in vedere limitele de metale grele mentionate in Regulamentului 10/2011/UE,
plasticele testate nu au inregistrat valori depasite pentru 20 probe de masa plastica.

Distribuţia procentuala a tipurilor de materiale plastice utilizate pentru contactul direct

cu alimentele testate in anul 2019

CNMRMC
 186

4. Avand in vedere LMS (T) [mg/kg] = 15 pentru formaldehida, nu s-au inregistrat depasiri
ale limitei de migrare specifica mentionata de legislatie pentru 41 probe de melamina.
Formaldehida în simulantul alimentar s-a determinat prin spectrofotometrie.
Formaldehida reacţionează cu acidul cromotropic în prezenţa acidului sulfuric. Această
soluţie a fost analizată într-un spectrometru la o lungime de undă de 574 nm, cu celule
cu o lungime de cale optică de 10 mm. Cuantificarea se obţine cu ajutorul unui standard
extern. Testarea s-a efectuat in cadrul LNR ului pentru materiale in contact cu alimentul
din cadrul Centrului Regional de Sanatate Publica Bucuresti
Obiecte din bambus
Avand in vedere LMS (T) [mg/kg] = 15 pentru formaldehida, nu s-au inregistrat
depasiri ale limitei de migrare specifica mentionata de legislatie pentru 42 probe de obiecte
din bambus.
Obiecte din ceramica/Email/inox
În cursul anului 2019 s-au analizat un numar de 42 probe de ceramica, 19 probe de
inox si 22 probe de vase emailate. Valorile metalelor grele cedate nu au inregistrat depasiri
Obiecte din hartie/carton
5. Pentru 42 probe de carton ce vin în contact direct cu alimentele, valorile migrărilor de
plumb, cadmiu, şi formaldehida nu au inregistrat depasiri fata de limitele mentionate
in legislatiile specifice ale SM.
Hârtia și cartonul pentru contactul cu alimentele sunt diferite fata de materialele plastice
pentru care majoritatea legislației a fost concentrata până în prezent. De exemplu:
• Au o expunere scăzută la consumator datorită proporției reduse a tuturor produselor
alimentare ce vin in contact direct cu ambalajul, în cazul în care aplicația principală
este contactul cu alimentele uscate.
• Au un proces de fabricație complet diferit față de plastic.
• Polimerul de bază predominant este celuloza al cărei monomer, ß-glucoza, nu este
cunoscut ca fiind cu impact pe sănătate negativ.
• Metodele de testare standard de migrare utilizate pentru materialele plastice nu sunt
ușor de aplicat sau nu sunt potrivite pentru control.

Formaldehida (mg/dm2) Plumb Cadmiu

(mg/kg) (mg/kg)
Limite 1.0 mg formaldehyde/dm2 (sursa - 3.0 mg/kg 0.5 mg/kg
pentru recomandari BFR Germania XXXVI.
carton Paper and board for food contact)

CNMRMC
 187

INDEX DE AUTORI

A
Albu, Gabriela 55 J
Jeszenszky, Klara 142
B
Bajureanu, Marta 30 L
Batalu, Florentina 184 Luca, Elena 184
Bratu, Ana-Maria 59 Lupsa, Ioana-Rodica 17; 134
Burkhardt, Rita 89
M
C Mates, Dana 98
Calota, Violeta 105 May, Cristina 91
Calugareanu, Lavinia Minea, Manuela Luminita 58; 148
Delia 105; 108 Motioc, Raluca Simina 148
Carlan, Adriana 7 Muntean, Nicoleta Adela 148
Chirila, Ioan 24
Cimpeanu, Cristina Otilia 137 N
Clinca, Gabriela 184 Nagy, Zorica Cristina 148
Constantin, Madalina 59 Neagu, Liliana 38; 58
Copoiu, Oana 184 Neamtu, Andra 43
Creta, Calina 148 Nuta, Daniela 146
Csiszer, Attila 142 Nedelescu, Mirela 182
Curea, Oana 59
O
D Orban, Antonia 27
Dan, Teodora 83
Donise, Andreea Cristina 38 P
Pausan, Daniela Mariana 148
F Popescu, Felicia Steliana 105; 108
Farr, Ana - Maria 132 Prodan, Edda 89
Ferezan, Rodica 181
R
G Rusu, Lidia 24
Garban, Gabriela 134; 138
Ghitulescu, Rita Elena 148 S
Girjoaba, Olga 70; 79 Sirb, Liliana 134
Gradinariu, Felicia Sanda 148 Sorescu, Anca 77
Staicu, Catalin Alexandru 7
H Szasz, Andrea 142
Horga, Cristina Elena 148
T
I Tanase, Irina 50
Iacob, Oana 24 Tudor, Anca 7

CNMRMC
 188

Tulbure, Carmen 30 Vitalios, Orsolya Anna 142

Vlad, Mariana 30; 115; 148
Voinoiu, Angelica Marilena 43
V
Vartic, Edit 30 Z
Viman, Cristina 148 Zapirtan, Horatiu 115

CNMRMC