UNIVERSITATEA PETROL I GAZE

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

ABORDRI ECONOMICE ALE STRATEGIILOR I POLITICILOR DE MEDIU

Studiu de caz la Dacia Group

COORDONATORI:
CONF. UNIV. DR. BUZOIANU DANIELA
LECTOR UNIV. DR. MIHAI VALIA

AUTORII:
MARE ADRIAN-IULIAN
GENEROSU CARMEN
GRUPA 50675/50674

PROMOIA 2014

ANUL UNIVERSITAR 2015-2016

CUPRINS:
1

CAPITOLUL I - ARGUMENT / INTRODUCERE

1.1. DETALII ALE AEZRII GEOGRAFICE
1.2. SCURT ISTORIC
1.3. ORGANIZAREA
1.4. SISTEMUL DE PRODUCIE
CAPITOLUL II - ANALIZA COST BENEFICIU
II.1. ABORDAREA ASPECTELOR DE MEDIU DACIA GROUP
2.1.1. RESURSELE DE AP
2.1.2. RESURSELE DE ENERGIE
2.1.3. DEEURILE
2.1.4. EVACURI LICHIDE
2.1.5. EVACURI ATMOSFERICE
2.1.6. ALTE ASPECTE DE MEDIU
II.2. COSTURI DE MEDIU
2.2.1. CHELTUIELI PRIVIND PROTECIA MEDIULUI
2.2.2. INVESTIII PRIVIND PROTECIA MEDIULUI
CAPITOLUL III - STRATEGII I POLITICI ECONOMICE DE
COMBATERE A POLURII
III.1. POLITICI DE MEDIU
3.1.1. POLITICA DE MEDIU A UNIUNII EUROPENE
3.1.2. POLITICA DE MEDIU A ROMNIEI
3.1.3. POLITICA DE MEDIU DACIA GROUP
III.2. STRATEGII ALE POLITICII DE MEDIU
3.2.1.
PLANUL PROGRES DE MEDIU
3.2.2.
SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
3.2.3.
INFORMAREA I RESPONSABILIZAREA
FURNIZORILOR, SUBCONTRACTANILOR I PRESTATORILOR
III.3. OBIECTIVE DE MEDIU
3.3.1. OBIECTIVELE DE MEDIU ALE UZINEI VEHICULE
DACIA
3.3.2. OBIECTIVELE DE MEDIU ALE UZINEI MECANICE
DACIA
3.3.3. OBIECTIVELE DE MEDIU ALE ILN-RIR
3.3.4. OBIECTIVELE DE MEDIU ALE MATRIE DACIA
CONCLUZII
ARGUMENT

Am ales s abordez aceast tem ntruct face parte din acelea din ziua de astzi ce sunt
eseniale: protejarea mediului.
Prin protecia mediului ambiant se subnelege ocrotirea atmosferei, solului, apei, florei i
faunei. Este important faptul c protecia mediului ambiant prevede i protecia sntii omului,
orientat spre asigurarea unei stri psihologice i fizice normale, favorabile pentru trai i munc.
Mediul ambiant este un univers material, n care omul ca fiin uman i satisface
necesitile sale. n cele mai multe cazuri, prin aciunile sale, omul are influen asupra mediului
ambiant, spre exemplu: extinderea oraelor, sporirea numrului de termocentrale, a instalaiilor
de gaze, industrializarea intensiv, producerea mijloacelor de transport auto, care polueaz
enorm aerul din atmosfer cu bioxid de carbon i substane nocive ca: funinginea, hidrocarburile,
compuii sulfului i azotului, plumbului, precum i alte produse cancerigene.
Odat cu gazificarea intens a rii (ntreprinderilor industriale, termocentralelor i
cazangeriilor consumatorilor casnici, transferul treptat al funcionrii automobilelor cu gaze
naturale comprimate) se mbuntete i situaia ecologic. Principalul component al gazelor
naturale este metanul (CH4) (circa 98%) un gaz fr miros, fr gust i nu e toxic. La ardere
gazele naturale necesit un volum de aer minim, i din punct de vedere ecologic este cel mai
curat combustibil, ele permit reducerea sporit a principalelor substane nocive produse de
cazanele cu gaze, instalaiile de gaze, motoarele cu ardere intern. Volumele gazelor naturale i
lichefiate utilizate n calitate de combustibil se afl n cretere permanent.
Protecia mediului reprezint o problem modern ce a luat o mare amploare odat cu evoluia
lumii.
Astfel, am realizat studiu de caz la DACIA GROUP dintr-un singur considerent, unul mic, ce
cntrete tare mult : mainile s-au nmulit extraordinar de mult n ultimii 20 de ani,
intreprinderile ce le fabric s-au extins tot mai mult, iar acest lucru nu este benefic pentru mediu.

CAPITOLUL I: PREZENTAREA GENERAL A FIRMEI

1.1.

DETALII ALE AEZRII GEOGRAFICE

Platforma industrial Dacia este situat n judeul Arge, n apropierea

oraului Mioveni, la aproximativ 120 km nord-vest de Bucureti i la
15 km de municipiul Piteti, reedina judeului Arge.
Vecintile platformei sunt urmtoarele:

Nord i sud-vest oraul Mioveni, cu o populaie de peste

35.000 de locuitori.
Nord-est, zona deluroas, mpdurit i cmpuri agricole.
Vest zona joas strbtut de rul Doamnei.

Natura pnzei freatice de mic adncime i lipsa utilizrii apelor din

aceast pnz limiteaz riscurile de poluare a subsolului platformei
industriale. Natura geologic a solurilor pe care se afl platforma
industrial Dacia este caracterizat prin litologia argiloas a solurilor,
puin permeabil, care variaz de la argile prfoase la argile nisipoase.
1.2. SCURT ISTORIC
n 1998, anul n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de
pe porile uzinei a ieit autoturismul cu numrul 2.000.000. n acelai an intreprinderea a obinut
Certificatul de Atestare a Implementrii Sistemului Calitii ISO 9001.
Dacia i Renault, n contact de peste 40 de ani.
n anul 1999, Renault a achiziionat 51% din capitalul societii n urma procesului de
privatizare, iar n prezent deine 99,43% din
capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu
program de modernizare: refacerea instalaiilor
industriale, reorganizarea reelei de furnizori,
reconstrucia reelei comerciale, reorganizarea
activitilor i formarea angajailor. Acestea s-au
concretizat n obinerea a trei standarde de
management al calitii, dintre care unul n
domeniul proteciei mediului.
Investiiile totale realizate de Renault la Dacia,
de peste 2,2 miliarde euro, au contribuit la
poziionarea Dacia ca una dintre cele mai

importante companii din economia romneasc, cu o contribuie semnificativ la produsul intern

brut i la exporturile rii.
n anul 2000 are loc lansarea modelului Dacia SupeRNova, prima concretizare a colaborrii
franco-romne, un autoturism echipat cu motor i cutie de viteze Renault.
n 2002 este lansat gama de vehicule utilitare echipat cu motor diesel Renault.
n anul 2003, participaia Renault la capitalul Dacia ajunge la 99% i are loc lansarea
modelului Dacia Solenza, mai nti n versiunea de motorizare 1.4 MPI, pe benzin, iar din
septembrie 2003, i n versiunea diesel, 1.9D. Tot n anul 2003 a avut loc inaugurarea Centrului
de Piese de Schimb din comuna Bradu, de lng Piteti.
n 2004 are loc lansarea modelului Dacia
Logan n dou versiuni de motorizare:
1.4MPI i 1.6MPI.
n 2005 este inaugurat Centrul de Export
CKD (ILN RIR), cel mai mare centru
logistic din cadrul Grupului Renault. Tot n
2005 este lansat cea de-a treia versiune de
motorizare din gama Logan, 1.5 dCi.
n 2005, Dacia obine certificarea ISO
14001 pentru mediu.
n 2006 este lansat Noua Colecie Logan, apoi versiunea Logan Prestige, echipat cu motorul
1.6 16V (105 cp) i Logan MCV.
Au urmat, n 2007, lansarea modelelor Logan Van, Logan GPL, Logan 1.5 dCi 85 CP, Logan
Pick-Up i a fost fabricat autoturismul Dacia cu numrul 3.000.000.
n 2008 a fost lansat modelul Dacia Sandero, Noul Logan i Noul Logan MCV. Totodat, a
fost obinut recertificarea ISO 14001 pentru mediu. n 2009 a fost prezentat Dacia Duster,
primul concept car din istoria mrcii Dacia i a fost lansat Sandero Stepway.
n 2014, Automobile Dacia a devenit compania cu cea mai mare cifr de afaceri din Romnia.
Cifra de afaceri global administrat de ctre Direcia Achiziii Dacia se ridic la aproximativ 2
miliarde de euro pe an. n afar de cele 800 de milioane de euro din contractele cu furnizorii din
Arge, restul sumei reprezint contracte cu furnizori din alte zone ale rii, dar i din strintate.

1.3.ORGANIZAREA

Dacia are dou uzine (Uzina Vehicule, Uzina Mecanic), un centru logistic (ILNRIR), o
fabric de matrie i direcii suport care ajut procesul de fabricaie (logistic, inginerie, calitate,
tehnic, informatic, resurse umane, financiar, cumprri, afaceri publice, servicii de
intreprindere, juridic, securitate general i comunicare).
Uzina Vehicule Dacia este organizat n patru departamente de fabricaie: Presaj,
Caroserie,Vopsitorie i Montaj General.
Uzina Mecanic Dacia este organizat n patru departamente de fabricaie: Motoare, Cutii de
viteze/Transmisii, Turntorie aluminiu i Cutii de viteze TL.
Organizarea uzinelor este structurat n Uniti Elementare de Lucru (UEL), ateliere/ servicii,
departamente, direcii.
Fiecare UEL este condus de
un ef de UEL care este
responsabil de calitatea,
costurile, termenele, resursele
umane i mediul n cadrul
UEL.
Obiectivul Dacia este acela
de a produce o gam de
vehicule robuste, fiabile i
accesibile pentru clienii
romni i strini, la standarde
de calitate Renault. Dacia
este a doua marc a Grupului Renault, contribuind n mod semnificativ la mbuntirea imaginii
Romniei n lume.
Proiectul Logan a fost o real provocare naional, prin care Dacia a dovedit c are potenialul
de a deveni o marc internaional. Grupul Renault a luat decizia demarrii proiectului Logan
pentru a dispune de o ofert de produs complementare celei din actuala gam Renault. Logan a
contribuit la dezvoltarea volumelor de vnzri n cele peste 50 de ri de comercializare pn la
sfritul anului 2008.
Romnia este astzi prima ar din regiunea Euromed (naintea Bulgariei, Turciei, Marocului,
Tunisiei i Ucrainei). Dacia Logan ocupa la sfritul anului 2008 poziia a treia n clasamentul
celor mai vndute modele ale grupului, dup Mgane i Clio. De la 86.000 de vehicule fabricate
n anul 1999, s-a ajuns la 257.000 uniti n anul 2008, precum i la o capacitate de producie de
350.000 de uniti.
1.4.SISTEMUL DE PRODUCTIE
6

Uzina Vehicule Dacia produce vehicule i piese de schimb pentru gama de vehicule Dacia.
Uzina Vehicule realizeaz i componentele pentru asamblarea vehiculelor Logan i Sandero n
alte 8 uzine din lume (Rusia, Africa de Sud, Iran 2 uzine, Brazilia, Columbia, Maroc i India).
Principalele activiti ale Uzinei Vehicule sunt urmtoarele:
Presaj transformarea tablei n piese pentru vehiculele fabricate;
Caroserie asamblarea caroseriilor pentru toate tipurile de automobile aflate n fabricaie;
Vopsitorie vopsirea caroseriilor autovehiculelor, a pieselor de schimb, precum i a
accesoriilor;
Montaj General pregtirea pentru montaj a pieselor i subansamblelor, ct i echiparea
caroseriilor vopsite;
Energie Mediu Patrimoniu Platform managementul de mediu, gestionarea energiei i
fluidelor

Centrul ILN-RIR (International Logistics Network - Renault Industrie Roumanie)

Activitatea centrului const n principal n expediia de piese i componente necesare celorlalte
uzine Renault din lume care asambleaz modele Logan: Rusia, Africa de Sud, Iran, Brazilia,
Columbia, Maroc i India. n anul 2008, ILNRIR a expediat 711.172 m3 de piese (echivalentul a
274.195 vehicule).
Matrie Dacia
Activitatea sa const n executarea tanelor i matrielor pentru repere din tabl. Clienii Matrie
Dacia sunt: Automobile Dacia, Renault SAS, Renault Mecanique Roumanie i Oyak Renault.
n anul 2008, Matrite Dacia a produs 19 tane i matrie i a recondiionat 188.
Volumul investiiilor realizate la Dacia n perioada 2000-2008 se ridica la 1,5 miliarde euro, din
care aproape 17 milioane de euro reprezint
investiiile fcute pentru protejarea mediului.
Uzina Mecanic Dacia produce motoare, cutii
de viteze i organe mecanice.

Principalele activiti ale Uzinei Mecanic

sunt urmtoarele:
Turntorie aluminiu: turnarea i uzinarea
pieselor din aluminiu pentru automobile.

 Motoare: uzinarea pieselor mecanice motor, fosfatarea antigripant, tratamentul termic al

pieselor mecanice i tratarea apelor uzate.
Cutii de Viteze i Transmisii: uzinarea pieselor mecanice
pentru cutii de viteze i transmisii, tratamentul termic,
acoperiri de suprafa, asamblarea cutiilor de viteze i a
transmisiilor, tratarea apei uzate.
Cutii de Viteze TL (Renault Mcanique Roumanie)
uzinarea pieselor mecanice pentru cutiile de viteze TL,
tratamentul termic, asamblarea, tratarea apelor uzate.
n anul 2008 au fost produse 256.872 motoare, 340.944
cutii de viteze, 286.982 transmisii i 7.402 tone aluminiu.

CAPITOLUL II - ANALIZA COST BENEFICIU

II.1. ABORDAREA ASPECTELOR DE MEDIU DACIA GROUP
Desfurarea activitii uzinelor presupune utilizarea urmtoarelor resurse naturale: apa,
energie electric, gaz, pcur. Totodat, uzinele folosesc i alte resurse aprovizionate din
exteriorul platformei industriale: tabl, piese i echipamente pentru interiorul vehiculului,
produi chimici.

2.1.1. RESURSELE DE AP
8

Gestionarea apei pentru toat platforma industrial este asigurat de Dacia prin Serviciul Ap
i Laboratoare din cadrul Departamentului Energie Mediu Patrimoniu Platform.
Apa este preluat din rul Trgului, este potabilizat i apoi stocat n rezervoare pentru
distribuie. Apa tratat pe platform este utilizat pentru: procesele tehnologice, rcire n circuite
nchise, producerea de ap cald i abur, nevoile menajere ale platformei i aprovizionarea cu ap
potabil a oraului Mioveni.

2.1.2. RESURSELE DE ENERGIE

Energia termic este produs i furnizat de ctre Serviciul nclzire din cadrul
Departamentului Energie Mediu Patrimoniu Platform.
Combustibilii utilizai sunt gazul i pcura.
Energia termic este necesar pentru producerea aburului, a apei calde tehnologice utilizate
n procesele tehnologice precum i pentru nclzirea cldirilor.
Energia electric utilizat este furnizat de sistemul naional de distribuie a energiei electrice
(Electrica) i este folosit att pentru funcionarea mijloacelor de producie (prese, roboi, sudur,
etc.) ct i pentru iluminatul interior i exterior al platformei industriale.

2.1.3. DEEURILE
Deeurile generate din activitile platformei Dacia sunt urmtoarele:
Deeurile Industriale Banale (DIB) care cuprind deeuri din ambalaje (carton, lemn, folie,
etc.), deeuri menajere, deeuri din tabl, panuri metalice i nemetalice.
DIB-urile sunt triate direct pe platform, depozitate temporar pe amplasamentul societii n
zonele de stocare temporar i apoi valorificate prin preluarea lor de ctre societi specializate.
Activitile care genereaz mai multe DIB-uri sunt: Logistic (deeuri din ambalaje) i Mecanic
(deeuri de pan).
Tot n aceast categorie mai sunt cuprinse i deeurile rezultate din
construcii (beton, crmid, moloz, etc.). Aceste deeuri sunt preluate de societi de construcii
n vederea reutilizrii. Activitatea care genereaz astfel de deeuri este activitatea de dezinvestire
cldiri.
Deeurile Industriale Periculoase (DIP) care cuprind deeuri impregnate cu produse toxice,
inflamabile sau chimice, uleiuri i solveni uzai, slamuri provenite din staiile de neutralizare a
apelor uzate (slamuri fizico-chimice, de fosfatare de la Vopsitorie, Cutii Viteze) i deeuri
medicale. DIP-urile sunt identificate, codificate, triate i tratate de ctre societi specializate.

Efectiv, pe platform, aceste deeuri sunt colectate ntr-un mod special i sunt evacuate prin
filiere de tratare adecvate sau depozitate (dup stabilizare) n depozitul controlat de deeuri
industriale, situat n localitatea Davideti, Arge. Depozitul este proprietatea Automobile Dacia
S.A. i a fost dat n exploatare n anul 1999. Acesta are o perioad normat de exploatare de 15
ani, iar capacitatea sa este de 150.000 m3.
Activitatea care genereaz mai multe DIP-uri este Vopsitoria (slamuri de vopsitorie).
EVOLUIA DEEURILOR PE PLATFORMA DACIA N PERIOADA 2000 2008
ntre anii 2000 i 2008, uzinele au redus cantitatea de DIB produse de la 606 kg/vehicul, la
65,76 kg/vehicul (-89%), iar la DIP produse de la 59 kg/vehicul n anul 2000, la 18,8 kg/vehicul
in 2008 (-68%) . Aceste reduceri au fost posibile prin trierea la surs a deeurilor, utilizarea
mijloacelor de pre-tratare (prese de balotat), gsirea de noi filiere de tratare i realizarea de zone
intermediare de depozitare a deeurilor.
AXELE DE DEZVOLTARE
- Reducerea cantitilor de deeuri periculoase depozitate n depozitele controlate de deeuri;
- Reciclarea deeurilor.
FAPTE MARCANTE
- Modernizarea staiei de epurare din localitatea
Davideti;
- Realizarea depozitului controlat de deeuri
Davideti,
- Eliminarea pasivului de deeuri periculoase din
Dacia;
- Depoluarea zonelor contaminate (depozitul de
uleiuri, prebatal, batal);
- Tratarea solurilor poluate cu hidrocarburi n
staia de tratare biologic a solurilor (20032004);
- Construirea unui numr de cinci depozite
intermediare pentru deeurile industriale.
- Construirea unei zone centrale de regrupare deeuri.

2.1.4. EVACURI LICHIDE

Evacuarea apelor de pe amplasamentul societii se realizeaz printr-un sistem divizor prin
intermediul a dou reele de canalizare:
- reeaua de canalizare pluvial industrial;
- reeaua de canalizare menajer.
Apele pluvial-industriale trec printr-un sistem de retenie i omogenizare, un separator final
dup care sunt deversate n rul Doamnei.
Apele tehnologice sunt supuse unor procese de tratare n construcii i instalaii de
neutralizare locale. Apele rezultate de la purjarea decantoarelor de la staia de potabilizare sunt
deversate n rul Argeel.
10

Apele uzate tehnologice sunt tratate la surs, n aval de secia de producie i n amonte de
evacuarea final, n construcii i staii de tratare.
Apele menajere de pe ntregul amplasament sunt deversate n staia de epurare biologic
Mioveni.
Calitatea acestor ape este urmarit de Serviciul Ap i Laboratoare cu o frecven variabil
conform Autorizaiilor de Funcionare. Exist un program de autosupraveghere a apelor, iar
rezultatele sunt comunicate,conform legislaiei, autoritilor competente (Agenia Regional de
Mediu Piteti i Direcia Apelor Piteti).
Apele uzate pluvial-industriale se trateaz n staiile fizico-chimice zonale, de ultrafiltrare, n
decantoare separatoare finale i separatoare de grsimi. Apa uzat menajer este tratat n staia
de tratare biologic a oraului Mioveni.
EVOLUIA CANTITII DE EVACUARE
Din 2007 pn n 2008 fluxurile evacurilor apoase au fost reduse pe platforma Dacia cu 37 %.
ACIUNI I MIJLOACE PUSE N PRACTIC
Modernizarea a 4 staii de tratare a apelor uzate;
Diagnosticarea i reabilitarea reelelor de canalizare;
Utilizarea echipamentelor de prelevare automat;
Reabilitarea decantoarelor i a bazinelor de retenie;
Realizarea unei instalaii de ultrafiltrare;
Utilizarea separatoarelor de uleiuri;
Sensibilizarea personalului n vederea evitrii deversrilor accidentale de produse chimice;
Contorizarea;
Substituirea plumbului din procesul de cataforez cu produi mai puin poluani.
AXELE DE DEZVOLTARE
Optimizarea proceselor de tratare prin realizarea unei noi staii de tratare a apelor uzate
evacuate din departamentul Vopsitorie.
Tratarea centralizat a lichidelor industrial

2.1.5.EVACURI ATMOSFERICE
Sursele de poluare ale atmosferei sunt reprezentate
de multitudinea i diversitatea proceselor tehnologice
(aplicare vopsea, solveni, activitate de sudur,
central termic, turntorie neferoase, tratament
termic, bancuri de ncercare motor).
Emisiile de poluani sunt reprezentate de emisiile de
gaze de ardere (CO2, NOx, SO2), COV i pulberi.
Rezultatele analizelor periodice sunt comunicate,
conform legislaiei, la Agenia Regional de Mediu Piteti.
11

EVOLUIE 2000 - 2008

n cadrul societii Automobile Dacia S.A. sunt dou surse principale de evacuri n
atmosfer: sectorul Vopsitorie care genereaz solveni i cazanele de la centrala termic.
n perioada 2000-2008, evacurile de COV/vehicul au fost reduse cu 50%. Totodat,
evacurile atmosferice de la instalaiile de combustie au fost diminuate prin reducerea
consumurilor de combustibil i modernizarea cazanelor.
ACIUNI I MIJLOACE PUSE N
PRACTIC
Principalele aciuni de reducere a
emisiilor de COV au fost:
recuperarea solvenilor reziduali;
suprimarea produselor white spirt i
benzin de extracie;

nlocuirea vechilor produse utilizate

n sectorul de vopsire a caroseriilor cu
produse mai noi, cu coninut sczut
de solveni;
modernizarea mijloacelor de
aplicare a straturilor n procesul de vopsire (utilizarea pistoalelor cu presiune sczut);
optimizarea aplicrii straturilor de vopsea;
reducerea cantitilor de solveni utilizai la curarea circuitelor i a echipamentelor de
pulverizat;
optimizarea recuperrii solvenilor;
utilizarea vopselelor pe baz de ap.
AXELE DE DEZVOLTARE
Reducerea emisiilor de COV-uri in limitele prevazute de reglementarile in vigoare, prin
punerea in aplicare a sistemelor de reducere a acestora in departamentul Vopsitorie.
Continuarea reducerii emisiilor in atmosfera la centrala termica si punerea in aplicare a
sistemelor de monitorizare a acestora la cosurile de evacuare.
FAPTE MARCANTE
Modernizarea cazanelor de la centrala termica, care a condus la reducerea emisiilor de CO si
NOx si a facut posibil controlul arderii;

12

 inlocuirea cuptoarelor de topire la departamentul Turnatorie aluminiu,pentru a face posibila

reducerea emisiilor in atmosfera;
Modernizarea instalatiilor de vopsire a caroseriilor si a pieselor din mase plastice;
Modernizarea instalatiilor de ardere la cuptoarele de tratament termic.

2.1.6. ALTE ASPECTE DE MEDIU

ZGOMOT
Nivelul de zgomot al platformei industriale este masurat periodic. Se iau in considerare sursele
reprezentate de activitatile desfasurate pe platforma,traficul auto, manevrele din parcarile auto si
intrarile/ iesirile personalului din schimb.
SOL
Pe amplasamentul societatii, apa subterana se intlneste la o adncime de 6-8 m. Aceasta apa
constituie o pnza freatica suspendata sau buzunare de apa rezultate in urma infiltrarii de apa
pluviala in sol. Personalul uzinei este sensibilizat in legatura cu protectia solului.
Activitile de productie sunt implementate astfel inct sa fie evitata potentiala poluare a solului
(existenta bancurilor de retentie pentru produse chimice, materiale absorbante si retentii in caz de
poluare accidentala,etc.).
MIROS
Cladirile de pe platforma respecta reglementarile in vigoare in ceea ce priveste urbanismul zonei.
Se urmareste mentinerea si dezvoltarea patrimoniului, precum si intretinerea si dezvoltarea
spatiilor verzi pe platforma Dacia.
VIZUAL
Dacia are grija sa integreze cladirile in peisajele locale tinnd cont de dispozitiile de
reglementare urbane. Astfel, pe platforma, spatiile verzi amenajate si plantele sunt intretinute si
dezvoltate.

II.2. COSTURI DE MEDIU

2.2.1. CHELTUIELI PRIVIND
PROTECTIA MEDIULUI
Cheltuielile suportate de DACIA
GROUP pentru protectia mediului au
valoarea totala de 22 milioane euro,
respectiv: 6,32 milioane euro pentru tratarea
apelor uzate, 1,97 milioane euro in protectia
solului, 2,73 milioane euro in tratarea

13

deseurilor, 6 milioane euro in tratarea aerului, 4,67 milioane euro pentru conservarea resurselor
naturale.

0
APA

SOL

DESEURI

AER

RESURSE

2.2.2. INVESTITII PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI

Incepand cu anul 2000 si pn n prezent, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au
facut investitii de 22 milioane euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor
uzate, al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie.
Astfel, 6,32 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate, 1,97 milioane euro in
protectia solului, 2,73 milioane euro in tratarea deseurilor, 6 milioane euro in tratarea aerului,
4,67 milioane euro pentru conservarea resurselor naturale.
Prin aceste investitii, impactul activitatilor uzinelor Dacia asupra mediului inconjurator s-a
redus considerabil in ultimii 7 ani (de la lansarea Dacia Logan):
emisii
de
C0V/vehicul:
50,8%
consum
de
energie/vehicul
:
74,1%
evolutia
CO2/vehicul:
77,42%
deseuri
periculoase/vehicul:
-46,6%
- consumul de apa/vehicul: - 87,41%

14

emisii COV/vehicul; 50.8

consum apa/vehicul; 87.41
consum energie/vehicul; 74.1
deseuri periculoase/vehicul; 44.6
evolutia CO2/vehicul; 77.42

Rata de valorificare a deseurilor a crescut in ultimii ani pe platforma, ajungnd in prezent la

96,6%.
1.

Emisiile de CO2 pe vehicul s-au redus datorita mai multor actiuni de

modernizare :

2.
3.
4.
5.
6.

Modernizarea cazanelor de la Centrala Termica

Modernizarea cuptoarelor de Turnare Aluminiu
Modernizarea arzatoarelor de gaze pentru Tratament Termic si Vopsitorie
Izolatia termica a cladirilor
Contorizarea resurselor naturale : gaze, apa, energie
Dacia face demersuri pentru reducerea gazelor cu efect de sera pe platforma de la
Mioveni inca din anul 2001. Instalatiile uzinei Dacia sunt la nivelul de varf al
industriei auto europene.
Noile cazane care asigura prepararea agentului termic, a aburului si a apei calde sunt cele mai
moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Vest. Prevazute cu economizor de
combustibil la arzatoare, cazanele centralei au un consum foarte redus de gaze, randamentul se
situeaza aproape de 95%, iar emisiile de gaze arse sunt insignifiante.
Dacia a implementat o tehnologie de varf si pentru tratarea a apelor uzate, astfel incat nici un
strop de apa uzata sa nu mai fie evacuata de uzina. Apa purificata este refolosita, uleiurile uzate
sunt separate, trimise spre valorificare prin ardere.

1.
2.
3.

Toate proiectele noi pe platforma au luat in considerare aspectul protectiei mediului :

Extinderea departamentului Vopsitorie II (vopsea pe baza de apa)
Vopsire bare de protectie
Surse si retele de apa pentru incendiu
15

4.
5.
6.
7.
8.

Cazane si compresoare noi

Uzina de cutii de viteze Renault Mcanique Roumanie
Statia de ultrafiltrare
Turnurile de racire
Racord si statie de reglare masurare primire gaze
Gestionarea apei este asigurata prin Serviciul Apa si Laboratoare. Apa este preluata din Raul
Targului, potabilizata si stocata in rezervoare pentru distributie. Apa tratata pe platforma este
utilizata pentru: procese tehnologice (racire in circuite inchise, producerea de apa calda si abur),
nevoile menajere ale platformei si aprovizionarea cu apa potabila a orasului Mioveni. Dacia mai
asigura producerea si distributia apei potabile si pentru grupul scolar Colibasi, satul Colibasi,
Penitenciarul Colibasi, Transporturi Dacia, Maintenance Construction Industrielle (MCI), centrul
ILN-RIR. In total, e vorba de peste 30.000 de persoane.

Pentru gestionarea apei, Dacia a realizat urmatoarele modernizari:

1.
diagnosticarea si reabilitarea retelelor de canalizare
2.
echipamente de prelevare automata
3.
reabilitare decantoare si bazine de retentie
4.
instalatie de ultrafiltrare
5.
separatoare de uleiuri
6.
23 turnuri de recirculare apa cu circuit inchis
7.
centrale pentru lichidele industriale
8.
evaporatoare (Renault Mcanique Roumanie, Turnatorie Aluminiu)
9.
modernizarea grupurilor sanitare
10.
statie fizico-chimica Vopsitorie
11.
statie de demineralizare apa osmoza inversa
1.
2.
3.
4.

Progresul inregistrat in domeniul reducerii consumului de apa a fost posibil prin:

reducerea pierderilor
sensibilizarea personalului
contorizarea consumului de apa
reabilitarea retelelor de apa
Dacia demonstreaza o atitudine ecologica cu actiuni care intra in cotidian:
O ampla actiune de impadurire a avut loc recent pe platforma industriala Dacia de la Mioveni.
Salariatii departamentului dedicat protejarii mediului inconjurator din uzina au plantat 600 de
molizi pe spatiile verzi. Aceste conifere sunt cel mai bine adaptate reliefului si mediului
industrial din zona, contribuind la imbunatatirea calitatii aerului respirat de catre salariatii uzinei
si locuitorii orasului Mioveni. Aceasta actiune de plantare continua initiativa demarata in anul
2009, cand pe platforma de la Mioveni au fost plantati 800 de molizi. Dacia se va ingriji de
spatiile verzi din perimetrul uzinei si anul viitor, cand este prevazuta o alta actiune de acest fel.
La Dacia, impactul asupra mediului inconjurator este la acelasi nivel ca in toate siturile de
productie occidentale. Uzina este certificata ISO 14001 inca din anul 2005, iar investitiile in
protectia mediului inconjurator insumeaza 19,7 milioane de euro pana in prezent. Astfel, in
ultimii 7 ani, Dacia a reusit sa reduca emisiile de CO2 pe vehicul si consumul energetic cu 84%,
consumul de apa cu 94% si emisiile de compusi organici volatili, cu 42,9%.

16

CAPITOLUL III - STRATEGII

COMBATERE A POLURII

POLITICI

ECONOMICE

DE

3.1.1.POLITICA DE MEDIU A UNIUNII EUROPENE

Politica de mediu a Uniunii Europene a aprut ca domeniu separat al preocuprii comunitare

in anul 1972, impulsionat de o conferin a Organizaiei Naiunilor Unite asupra mediului
nconjurtor, care a avut loc la Stockholm.
Politica de mediu a Uniunii Europene, asa cum a fost stabilit prin Tratatul CE, are ca scop
asigurarea sustenabilitii activitii de protecie a mediului, prin includerea acesteia n politicile
sectoriale ale UE, prin elaborarea de msuri de prevenire, prin respectarea principiului cel care
polueaz platete, prin combaterea la sursa a polurii, i prin asumarea n comun a
responsabilitii. Acquis-ul cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acoper un
numr mare de sectoare, precum poluarea apei i a aerului, gestionarea reziduurilor i produselor
chimice, biotehnologia, protectia mpotriva radiaiilor i conservarea naturii. Statele Membre
trebuie s se asigure ca o evaluare a impactului asupra mediului nconjurator a fost efectuat
nainte de a aproba dezvoltarea anumitor proiecte din sectorul public sau privat.
Obiectivele i principiile politicii de mediu a UE
Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene sunt clar stipulate de
Articolul 174 al Tratatului CE i reprezint:
conservarea, protecia i mbunatirea calittii mediului;
protecia sntaii umane;
utilizarea raional a resurselor naturale;
promovarea de msuri la nivel internaional n vederea rezolvrii problemelor de mediu la
nivel regional.
Politica de mediu a UE s-a cristalizat prin adoptarea unor serii de msuri minime de protecie
a mediului, ce aveau n vedere limitarea polurii, n anii 90 parcurgnd un proces care s-a axat
pe identificarea cauzelor acestora, precum i pe nevoia evident de a lua atitudine n vederea
stabilirii responsabilitii pentru daunele aduse mediului. Aceast evoluie conduce la delimitarea
principiilor de aciune: principiul Poluatorul plteste, prevenirii, precauiei n luarea
deciziilor, asigurrii unui nivel ridicat de protecie a mediului, integrrii cerinelor de protecie
a mediului n definirea i implementarea altor politici comunitare i al proximitii.
Instrumentele utilizate sunt dispozitii legislative, n special directive fixnd norme de calitate
de mediu (niveluri de poluare); norme aplicabile procedurilor industriale (norme de emisii, de
conceptie, de exploatare); norme aplicabile produselor (limite de concentraie sau de emisie
pentru un produs dat); programe de aciune n favoarea protectiei mediului; programe de ajutor
financiar.

3.1.2. POLITICA DE MEDIU A ROMNIEI

17

Politica de mediu din Romania

presupune:

protectia si conservarea naturii, a

diversitatii biologice si utilizarea
durabila a componentelor acesteia
pe baze stiintifice, acordandu-se
atentie sporita speciilor de flora si
fauna amenintate cu disparitia,
precum si celor cu valoare
economica ridicata. Se va urmari ca reconstructia ecologica a unor sisteme deteriorate sa
contribuie la asigurarea unei stari favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicata;
dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu
strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea
programului national de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de
gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari
Climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997);
apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor, precum si sporirea capacitatii
de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare
integrata a factorilor de mediu, realizarea unui sistem informational eficient, care sa poata
raspunde in timp real unor situatii de urgenta. In acelasi timp, un accent special se va pune pe
dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agentii economici a caror activitate creeaza un
impact deosebit asupra mediului si care prezinta un grad sporit de risc la poluari accidentale;
protectia ecosistemului complex Dunare - Delta - Marea Neagra, incluzand masuri de
reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii pe baza promovarii unor principii moderne de
management durabil, inclusiv prin controlul riguros al surselor de poluare;
ecologizarea agriculturii, folosirea rationala a potentialului agricol, dezvoltarea rurala
durabila, in vederea ameliorarii conditiilor de viata si de mediu in tara noastra;
aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si
reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;
descentralizarea sistemului institutional, introducerea si utilizarea instrumentelor
economice pentru protectia mediului.
Alinierea politicii si practicii de mediu la directivele Uniunii Europene, in concordanta cu
"Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu", se va desfasura prin:
evaluarea Capitalului Natural al Romaniei in acord cu diversitatea si vulnerabilitatea
actuala a acestuia, dezvoltarea Retelei Nationale de Arii Protejate;
initierea masurilor de refacere a Capitalului Natural in zonele deteriorate;
dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa in acord cu prevederile
Conferintei de la Dublin (1992) si ale Summit-ului de la Rio de Janeiro (1992);
realizarea programului national de amenajare si utilizare durabila a solurilor si de
combatere a eroziunii solurilor;
realizarea programului national de gestiune a deseurilor urbane si industriale, de reciclare
si refolosire a produselor si materialelor;

18

construirea instrumentelor financiare necesare referitoare la mediu, pentru preluarea

acquis-ului comunitar, in special in ceea ce priveste domeniul exploatarii apei, protectiei
mediului in industrie, agricultura, protectia solului si a terenurilor degradate, protectia organica si
certificarea produselor organice;
consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare realizarii unui
parteneriat intre institutiile de mediu din Romania si cele ale Uniunii Europene, asigurandu-se
astfel suportul administrativ necesar valorificarii oportunitatilor si avantajelor majore care se
ofera de Uniunea Europeana prin strategiile si instrumentele destinate sprijinirii tarii noastre in
procesul de pregatire pentru aderare. In acelasi timp, se va asigura descentralizarea sistemului
institutional prin aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative si a principiului
"poluatorul plateste". In acest context, se vor stabili competente de protectie a mediului la nivelul
comunitatilor locale reprezentate de autoritatile locale si se vor incuraja politicile preventive de
protectie a mediului la nivelul agentilor economici, cu efecte in reducerea cheltuielilor bugetare;
constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument in sprijinul realizarii
obiectivelor prioritare din Planul national de aderare la Uniunea Europeana;
formarea cadrului juridic si institutional pentru facilitarea si stimularea dialogului intre
autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul
si dezvoltarea socio-economica a tarii;
conservarea si dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin imbunatatirea
sistemului educational formativ si informativ, promovarea cercetarii stiintifice si promovarea
unor lucrari specifice. Crearea de noi locuri de munca in domeniul mediului si reducerea
somajului prin reconversia fortei de munca;
un obiectiv important in vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos, in care siguranta
fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, il constituie realizarea unui cadru legislativ si
institutional modern in domeniul controlului activitatilor nucleare si al realizarii unui sistem
sigur de gestiune a deseurilor radioactive si de securitate a instalatiilor nucleare dezafectate. Si in
aceasta directie, un rol esential va reveni cooperarii internationale cu organismele similare de
control nuclear din alte tari si dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilaterale si a
conventiilor internationale.

3.1.3. POLITICA DE MEDIU DACIA GROUP

Politica de mediu Dacia respecta principiile strategiei de dezvoltare durabila Renault. Aceasta
urmareste mentinerea echilibrului ecologic, reducerea impactului activitatilor companiei asupra
mediului inconjurator si respectarea imperativelor de mediu pe toata durata de viata a
vehiculului, din faza de conceptie si pana la finalul etapei de utilizare.
In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un standard care
valideaza actiunile de progres ale unei platforme industriale in domeniul protectiei mediului.
Dacia a primit aceasta certificare in anul 2005.

19

Compania a pus in practica un management al protectiei mediului transparent si auditabil. In

acest cadru, Dacia implementeaza progresiv metodologiile, instrumentele si standardele de
management si de reducere a impactului asupra mediului valabile la nivelul Grupului Renault:
Un sistem de management al mediului conform normei ISO 14001
Elaborarea unei scheme directoare in domeniul mediului care ofera o viziune pe termen
de 10 ani cu privire la evolutiile prevazute pentru situl industrial de la Mioveni; lansarea
unor noi proiecte de vehicule sau modificari ale instalatiilor industriale
Investitii pentru reducerea impactului la sursa: inca din 2003, la uzina Dacia exista
instalatii de minimizare a volumului deseurilor lichide provenind din procesele mecanice
Un control periodic intern si extern
Formarea colaboratorilor: implementarea unui program in domeniul combaterii poluarii
solului, formari speciale pentru posturile de munca expuse la riscuri de poluare
O comunicare interna prin intermediul publicatiilor Jurnal de Bord Romania, revista
interna Dacia, si "Ecoton", publicatie interna specializata; o comunicare externa prin
lansarea unei "Declaratii de Mediu" destinate publicului larg si locuitorilor din zona
riverana platformei industriale Dacia de la Mioveni
O raportare catre Grupul Renault a informatiilor de mediu atestate de catre un organism

III.2. STRATEGII ALE POLITICII DE MEDIU

3.2.1. PLANUL PROGRES DE MEDIU
CONSTRUIREA PLANULUI PROGRES
20

Construirea Sistemului de Management de Mediu a necesitat o analiza a starii de fapt. Analiza de

mediu a constat in identificarea tuturor activitatilor prezente pe platforma industriala Dacia si a
efectelor lor asupra apei, solului, aerului, producerii deseurilor, a zgomotului, mirosului si
aspectului vizual. Aspectele de mediu inventariate au fost clasificate in functie de importanta lor.
Pentru tratarea aspectelor de mediu semnificative a fost lansat un plan de actiuni. Acesta
urmareste indeplinirea obiectivelor de mediu ale Dacia si permite tratarea cu prioritate a efectelor
semnificative asupra mediului.
APLICAREA PLANULUI PROGRES
O modificare a programului de mediu are loc in cursul fiecarui an in functie de evolutiile majore
care privesc platforma: modificarea exigentelor reglementare, modificarea instalatiilor, aparitia
sau disparitia anumitor activitati. Programul de mediu mentioneaza mijloacele necesare de
aplicare a actiunilor: materiale, formari, mijloace financiare sau umane. Un plan de progres este
stabilit pentru mai multi ani.( masurile luate in cadrul acestui plan sunt prezentate in capitolul III
in cadrul fiecarei surse de poluare)
UZINELE DACIA SI RISCURILE DE MEDIU
Prin definitie, un risc de mediu este probabilitatea aparitiei unui effect toxic, mai mult sau mai
putin grav, pentru om, fauna si flora. Studiile de risc de mediu demonstreaza ca riscurile majore
legate de uzinele Dacia sunt urmatoarele:
incendiile;
emisiile atmosferice legate de combustie
si deversarea pe sol a apelor din stingerea
incendiilor;
stocarea produsilor chimici
produsi prezinta risc de
deversare pe sol, in reteaua
pluvialindustriala uzinala
Doamnei.

lichizi. Acesti
incendiu, de
de canalizare
sau in rul

Pe platforma industriala Dacia au fost

amenajate o sursa de apa si o retea separata
pentru stingerea incendiilor. Uzina este dotata cu vehicule de interventie echipate cu materiale de
interventie specifice, adaptate riscurilor de mediu.
Personalul este format periodic pentru a interveni in caz de incident sau accident. De asemenea,
periodic, se efectueaza exercitii de simulare.
Datorita modului de stapnire a activitatilor si formarii operatorilor, a actiunilor preventive,
uzinele Dacia nu au cunoscut niciodata un accident major.
IDENTIFICAREA RISCURILOR DE MEDIU

21

O analiza detaliata a ansamblului activitatilor uzinelor Dacia a permis identificarea si

ierarhizarea posturilor si zonelor cu risc din fiecare atelier.
Riscurile de mediu sunt identificate si formalizate prin analize de mediu.
Aceste documente sunt elaborate in colaborare cu Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta in
vederea adoptarii organizarii securitaii in functie de riscurile prezentate.
Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta organizeaza toate interventiile in caz de accidente
corporale, incendii, poluari, etc.
Organizarea securitaii prin Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta tine cont de:
dispozitiile de alerta si interventie;
ansamblul mijloacelor umane si materiale disponibile pe platforma pentru interventie;
solicitarea serviciilor de securitate exterioare, daca este necesar;
la nivelul uzinei exista Planul de Prevenire si combatere a poluarilor accidentale, Planul de
interventie in caz de incendiu, Planul de prevenire si combatere a dezastrelor. Toate aceste
documente au fost elaborate in conformitate cu cerintele legislative in vigoare.

3.2.2. SISTEMUL DE
MANAGEMENT DE

22

MEDIU

CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU?

Un Sistem de Management de Mediu este un sistem de organizare care defineste si pune in
practica elementele necesare realizarii unei politici de mediu intr-o uzina. El permite derularea
obiectivelor, unul cte unul, care decurg din prioritatile definite de politica generala a
intreprinderii.
Sistemul de Management de Mediu are la baza principiul ameliorarii continue si isi propune
cresterea performantelor de mediu.
Respectarea acestui principiu inseamna:
O aplicare conform programului de mediu stabilit de catre directia generala a societatii pentru
atingerea obiectivelor fixate, tinnd cont de prioritatile de mediu, prin luarea de decizii;
Asigurarea respectarii conformitatii reglementare si a altor exigente la care uzina trebuie sa se
supuna din punctul de vedere al mediului;
Implicarea intregului personal al intreprinderii in respectarea mediului.
Elementele necesare realizarii politicii de mediu puse in practica de Sistemul de Management
al Mediului sunt urmatoarele:
Definirea unei structuri organizatorice si punerea in practica a unei gestionari de mediu;
Trasarea responsabilitatilor precizate sau specifice fiecaruia pentru a face sa functioneze
sistemul, iar procedurile sa fie respectate;
Descrierea precisa a practicilor si procedurilor necesare unei bune functionari a organizatiei;
UN SISTEM DE MANAGEMENT AL MEDIULUI ORIGINAL PENTRU TOATE UZINELE
23

GRUPULUI RENAULT
In cadrul tuturor proceselor industriale care se desfasoara in cadrul Grupului Renault a fost
inclusa dimensiunea mediu, astfel inct toata structura intreprinderii sa ia in considerare
componentele mediului.
Aceasta alegere a dus la crearea unei retele de mediu, animata de catre responsabilul directiei
Plan Mediu, subordonat direct directiei generale a Grupului Renault.
Reteaua de mediu Renault cuprinde circa 600 de personae repartizate in intreg grupul, care
acopera toate platformele si toate meseriile.
Originalitatea
este data de
munci
astfel inct sa fie
schimburile de
competente intre
si difuzate cele
practici
de

acestui sistem
dezvoltarea unei
transversale,
ameliorate
informatii
si
membrii retelei
mai
bune
mediu.

Competentele
si
actiunile
oamenilor
de
meserie
sunt
consolidate cu ajutorul expertilor tehnici, specializati pe fiecare domeniu (apa, aer, deseuri,
igiena, munca/securitate, management, juridic, audit, etc.) nominal desemnati de catre directie si
regrupati in mijlocul diferitelor servicii centrale.
Acesti experti asigura animarea, asistenta si indrumarea inca din faza de conceptie si realizare
a proiectelor, garantnd integrarea mediului, prevenirea si gestionarea riscurilor industriale in
toate etapele de productie pe o platforma de fabricatie.

3.2.3. INFORMAREA I RESPONSABILIZAREA FURNIZORILOR,

SUBCONTRACTANILOR I PRESTATORILOR
Toi furnizorii, subcontractatii si prestatorii sunt direct implicate in protejarea mediului, prin
natura prestatiilor.
Una din axele prioritare ale politicii de mediu vizeaza respectarea obiectivelor si exigentelor
de mediu de catre toti prestatorii care efectueaza lucrari pe platforma Dacia. Exigentele de mediu
si securitate ale Dacia pentru intreprinderile exterioare sunt prezentate intr-un document specific
numit Caiet de sarcini general si sunt transmise prestatorilor inca de la ofertare.inainte de
demararea lucrarilor, toate societatile implicate sunt convocate la o sensibilizare din punct de
vedere al securitatii si mediului, unde sunt prezentate regulile care trebuie respectate.
24

OBIECTIVELE VIZATE SUNT URMATOARELE:

Evitarea utilizarii produselor necunoscute;
Cunoasterea si respectarea instructiunilor referitoare la activitatea desfasurata;
Gestionarea (trierea, colectarea si evacuarea) deseurilor.
Pn in prezent, aproximativ 2.000 de persoane au fost formate pe securitate si mediu.
Aceasta a condus la atingerea obiectivelor si progresului continuu.

III.3. OBIECTIVE DE MEDIU

3.3.1.OBIECTIVELE DE MEDIU ALE UZINEI VEHICULE DACIA
Garantarea respectarii instructiunilor de etichetare si de punere pe retentie a produtilor chimici.
Respectarea valorilor de emisii de COV/auto de 4,4 kg/vehicul.
Controlul si apoi reducerea cu 3% a consumului de energie electrica si apa pna in anul 2015.
Reducerea fluxurilor de materii \n suspensie si a consumului chimic de oxigen prin respectarea
exigentelor reglementare de 35 mg/l MES, 70mg/l DCO
si 2 mg/l HC.
Garantarea respectarii trierii deseurilor.

3.3.2. OBIECTIVELE DE MEDIU ALE

UZINEI MECANICE DACIA
Garantarea respectArii instructiunilor de etichetare Si
punere pe retentie a produsilor chimici.
Controlul si apoi reducerea cu 3% a consumului nostru de energie electrica si apa pna in anul
2015.
Reducerea cu 23%a consumului de lichide industriale pna in anul 2015.
Garantarea respectarii trierii deseurilor.

3.3.3. OBIECTIVELE DE MEDIU

ALE ILN-RIR

25

 Garantarea respectarii instructiunilor de etichetare si de punerea pe retentie a produsilor

chimici.
Garantarea respectarii trierii deseurilor.
Reducerea consumului de gaze naturale la
1,03 m3 gaz/m3 expediat in 2009;
Diminuarea consumului de energie
electrica la 5,6 kw/m3 expediat in 2009;
Reducerea consumului de apa la 2,8
m3/persoana in 2009.

3.3.4. OBIECTIVELE DE
MEDIU ALE MATRITE DACIA
Garantarea respectarii trierii deseurilor.
Respectarea consumului de energie electrica de 10.634 kwh/1.000 h productie in 2009 si
diminuarea lui cu 3% pna in anul 2015.
Respectarea consumului de apa de 2,4 m3/persoana in 2009 si diminuarea lui cu 10% pna in
anul 2015.
Respectarea valorilor impuse prin autorizatia de mediu si autorizatia de gospodarire a apelor
(materii in suspensie de 60 mg/l, consum chimic
de oxigen CCO-Cr de 125 mg/l si CBO5 de 25
mg/l).
Garantarea respectarii instructiunilor de
etichetare si punere pe retentie a produsilor
chimici.
Respectarea consumului de lichide industriale
de 7.000 litri in 2009 si diminuarea lui cu 10%
pna in anul 2015.

26

CONCLUZII
Din ceea ce am analizat pe parcursul ntregii lucrri putem concluziona c protejarea
mediului este fundamental n zilele noastre. Trebuie s ne gndim att la noi, ct i la nevoile
viitoarelor generaii. n ultimii 20 de ani, Europa a neles c triete peste posibilitile sale reale
i c modul nostru de via pune planeta la ncercare. Consumm tot mai mult din resursele
naturale i punem n pericol sistemele de mediu (apa, solul i aerul). Aceasta nu poate continua la
nesfrit, cu att mai mult cu ct populaia lumii continu s creasc. Dac nu schimbm
comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puin sigur i tot mai muli oameni se vor lupta
pentru resurse naturale din ce n ce mai reduse.
Mai mult dect att, ceea ce am vrut s evideniez n cadrul acestei lucrri este implicarea
grupului DACIA n protecia mediului respectiv: care este politica lor de mediu i ce strategii
sunt aplicate.
n ceea ce privete implicarea n protejarea mediului, pot spune c este puternic conturat prin
tot sistemul lor de producie i grija cu care gestioneaz eliminarea substanelor toxice, a
deeurilor, din fiecare ramur a produciei n parte.

Bibliografie:
http://www.daciagroup.com/responsabilitate-sociala/politica-de-mediu-dacia
Suport de curs STRATEGII I POLITICI DE MEDIU Conf. univ.dr.DANIELA BUZOIANU

27