In Gradina Ghetsemani

de Vasile Voiculescu

Introducere: Incepand cu volumul Parga (1921), urmat de volumul Poema cu ingeri , Urcus si Intrezariri , poetul isi construieste universul poetic specific, inclusiv prin accentuarea caracterului religios al liricii. Poet autentic religios, Vasile Voiculescu nu cunoaste indoiala sau revolta Psalmistului arghesian. Poem inconografic, In Gradina Ghetsemani este inspirat din motivul biblic al Rugaciunii lui Iisus pe Muntele Maslinilor, dupa Cina cea de Taina. Scena este relatata in Evanghelia dupa Matei, Marcu, Luca si infatisata in icoanele bisericii crestine.

Caracterul religios al textului poetic (tema, motive, compozitie)

Aspectul fundamental existential il reprezinta raportul sacru profan, ce ilustreaza complexitatea personalitatii lui Iisus. Apare si tema suferintei, corelata cu figura lui Iisus, suferinta ce este proiectata in cadrul natural. Ca elemente centrale cu valoare de simbol se remarca: maslini ; paharul ; apa verzuie . Apare si motivul uliilor , motivul sacrificiului . Din punct de vedere compozitional, poezia este structurata pe doua planuri. Primul plan este ilustrat de primele trei catrene, iar ca element central il reprezinta figura lui Iisus. Apar metafore ca: Soarta ce reflecta vagul religios. Se remarca si prezenta verbelor la persoana a III-a: lupta , se-mpotrivea , ce ilustreaza lupta lui Isus in fata destinului. In structura lui Iisus apar cele doua dimensiuni: dimensiunea umana si dimensiunea divina si se subliniaza faptul ca dimensiunea umana refuza asumarea destinului. Metafora sudori de sange ilustreaza dimensiunea umana a personalitatii lui Iisus. Elementul cromatic sange accentueaza si durerea in urma efortului depus in lupta cu soarta. Comparatia chipu-i alb ca varul denota dimensiunea spirituala a personalitatii lui Iisus, iar elementul cromatic alb sugereaza puritatea/devitaliza in urma efortului intens in lupta cu soarta . Structura cazut pe branci nu ilustreaza nicidecum pozitia unui invins, ci postura specifica rugaciunii ce are ca efect spiritualizarea. Hiperbola ce cuprinde un adjectiv la superlativ absolut amarnica-i strigare indica durerea resimtita de Iisus. Apar cuvinte din acelasi camp semantic pahar , grozava cupa , apa verzuie , infama bautura Metafora paharul denota pacatele omenesti ce trebuie asumate in scopul eliberarii de pacate. Metafora grozava cupa ce cuprinde un calificativ la superlativ absolut, utilizat cu scop depreciativ, ilustreaza gravitatea pacatelor omenesti.

Se remarca dualitatea dintre placere-durere a pacatelor, fapt reliefat de oximoronul groaznic-dulceata ; In apa ei verzuie jucau sterlici de miere ; verbul imbiindu-l la gerunziu reflecta atractia catre pacat, dar si consecintele negative ale acesteia. Metafora sete uriasa indica dimensiunea trupeasca a lui Iisus, dar si starea fiziologica in urma luptei cu soarta. Personificarea sete uriasa sta sufletu-i sa-i rupa accentueaza dramatismul trait de Iisus. Verbul uitase de viata are o valoare expresiva, ilustrand triumful dimensiuniii divine asupra celei umane ce reflecta asumarea destinului in scopul mantuirii. Al doilea plan este reflectat de ultimul catren si denota duferinta proiectata in cadrul natural. Predomina personificarile, astfel natura este antropomorfizata se framantau maslinii , Pareau ca vor sa fuga din loc sa nu mai vada ; reliefeaza nelinistea elementelor vegetale maslinii , gradina aceasta rezonand la durerea din planul uman. Adverbul de loc deasupra este corelat cu structura in slavi si indica o proiectare a durerii in cadrul superior. Metafora vraistea gradinii denota haosul instalat in cadrul vegetal ca urmare a intensificarii durerii. Metafora batai de aripi face trimitere la o posibila salvare de la moarte, insa elementul temporal de seara asociat cu simbolul faunistic ulii si gestul tipic ( dau roate dupa prada accentueaza prezenta ingerului mortii. Se remarca necesitatea sacrificiului lui Iisus in scopul eliberarii de pacate. Poezia este de natura religioasa, lirismul este de tip obeictiv, reflectat de prezenta verbelor la persoana a III-a. Din punct de vedere prozodic , rima este incrucisata, masura versurilor de 14 silabe si ritmul iambic. Prin tematica abordata, prin motivele existente (sacrificiului,maslinii, paharul) ce face trimitere la dimensiunea spirituala, prin ideile ilustrate si mesajul transmis, poezia se incadreaza in lirica traditionalista.