CAPITOLUL 1 CONTROLUL MEDICAL AL ALIMENTATIEL OMULUI Tema J. Alimentatia rational, determinarea necesarului de energie pentru organismul uman Alimentatia este unul dintre factorii principali care determina starea sindtaii omului. Se considera rationala acea alimentatie, care satisface necesitatile organismului uman, atat din punct de vedere cantitativ (valoarea energetic), edt gi calitativ (principii nutritive, substanite biologic active). in opinia lui A. A. Pokrovski, 0 alimentatie rational& ar trebui s& compenseze nu numai necesarul de energie pentru organismul uman, ci gi sa asigure posibilitatea unei reactii adecvate a organismului la diverse situatii stresante, cauzate de mediul ambiant, O alimentatie nerationalé duce la dereglarea proceselor metabolice, micsoreaza rezistenta organismului si poate fi cauza directa sau indirecta a diverselor maladii. in felul acesta pentru fiecare persoand in parte si grup de populatie sunt recomandate anumite norme fiziologico-igienice de alimentatie Stabilind aceste norme, stiinfa igiena alimentatiei recomandi la etapa actuald de dezvoltare necesarul de energie si principii nutritive pentru organizarea unei alimentafiirajionale, Sunt cunoscute norme de alimentafie pentru grupuri de populatie si norme individuale. Normele de alimentatie pentru grupuri de populaie au fost stabi {in baza datelor experimentale obfinute prin investigarca unor grupuri de persoane concrete. S-a finut cont de varsta indivizilor, dezvoltarea lor fizied, sex, profesie, caracterul muncii et. Aceste normative au fost folosite la rezolvarea problemelor de 5rationalizare a alimentajiei in diverse colectivititi. La etapa actual sunt in vigoare «Normele necesititilor fiziologice in principii nutritive si energie pentru diverse grupe de populafie» nr. 5786-91 (tab. 1-9), Fiind un document de stat (aprobat de M.S.), aceste norme determina valorile optime in energie 5i principii nutritive pentru toata populatia, {ncepind cu copii si terminand cu batrnii inapti de munca. La randul ‘iu fiecare categorie de populatic este impartité in grupe. Asa, copiii si adolescenfii sunt imparjti in 11 grupe. Normele actuale, spre deosebire de cele precedente, includ si grupa elevilor de 6 ani. in conformitate cu recomandarile grupului de experti ai OMS pentru populatia apt de munci a fost introdus un criteriu fiziologic prin care se determin’ cantitatea adecvati de energie pentru grupe con- crete ~ coeficientul activitatii fizice (CAF), Acest coeficient prezinti raportul dintre cheltuielile generale de energie si cheltuielile de energie pentru metabolismul bazal. CAF depinde de sex, varsta si masa corpului, Datorita utilizarii acestui coeficient a fost posibila introducerea fntr-un grup cu cheltuieli egale de energie a diferitor profesii. Pe baza acestui principiu in functie de cheltuielile de energi toaté populatia apta de munca a fost divizata in cinci grupe (grupa a V-a include numai barbati). Grupa I include lucratorii angajafi in munca preponderent intelectuala: lucratorii stiinfifici, student facultatii de stiinfe umanitare, operatorii masinilor electronice de calcul, controlori, pedagogi, dispeceri, lucratorii panourilor de comanda §.a. Lucritorii cu. munca fiziea usoara sunt inclusi in grupa a Ila (vatmani, soferi de troleibuze, lucratori la conveiere, impachetatori, croitorese, lucratori in industria radioelectronica, agro- nomi, asistente medicale, infirmieri, lucrdtori ai sistemului de tele- comunicatie, sferei de deservire, vanzatori de marfuri industrial 5.2, Grupa a Ill-a include luerdtori de mune fizicd medie (lacatusi, ajustori, lueritori in domeniul masinilor-unelte, maistri-sondori, excavatorist, buldozerist, soferi de autobuze, medici-chirurg, textilisti, lueritori ai fabricilor de incdl|aminte, eailor ferate, vanzatori ai magazinelor alimentare, lucritori ai transportului fluvial, lucrdtorii 6% ST-0 9 asa 2s srmypu2]ouuou 950g ap apa ew as9 g248ol01@ wasp pupa yen Ut eGo ap azBUH YU 2 aOR ymHaUOdUID # (EEA) Foo 095, 06 #5 0097, Se 001 6s (0005: SSE 8 P 00sz. a 06E % #5 osiz oie see 6 oF See S87. 29. Sr ‘0007, wz. 89 ar O26 Zz. eS Le Coss fz (£0) 09) st CO s9 fd Sepia] PE 1899 ‘orB0ug Imag, Huassajope 18 dos nayuad apon|S 16 apidy ‘amjayoud ‘aySx9u9 op ayuI]z [nsEs999N rimeqny,imeqny 0 ‘08 SIUBDSST OPE oe 0081 Tusssojope oof ‘08 3135 og 08 Trg ‘0st ‘Osa ose 0051 (oz O56 s ost 08 r OL 00s fe 09 0oF © ss 00E 3, weg | aeourey | —soysor Tar a esouRe SIMO rns este Huossajope 1$ do naquod syesounu aiuowoZD op aUIFZ mavsIINve 002 Burm eT A St DOS] OL | RESET FI Oe | 007 ST oor | oc | Husssojope | we ZT oe | 007 ST 008_| 02 En Oe |_00c St oor [of Tareq oc _|_00c sc 00 | 09 007, or_| cos | 09 007, OT Z_| 00s [0s oor 60 | 60 S_| ost | sh 09, 0 | 90 | oor | oF OF $0 | 50 © | oor | se OF Fo | FO € | oor | 0€ Bu] a SARS | ANS onjoy | sem fur | dur} dun | Sur ex2j0001} yours | Su sa [ppv | wpe | a | ‘a | a sua |amv| o | ™S ne € mequy Huaasojope 8 doo nazuod oupueNA op o1UIIZ naUs>IONguoe jmuaroyooy, 2810 N 00F er © 96 O0FE 6S -OF ses oct 9s zor 009 6f-0F 995 SCL 6s. 801 osse oc-si| cz | AL cep 86 ow 8 0867 65 OF wr sot 6r 68 ost 6e-0F rep om zs. +6 ooge oc-st | ot | m OE 8 OF wz 0st 65-0 18 88. wr ub soz £08 up. £6 bp. 08, 0087. ost | ot u €0€ OL of 9 0017 65 —0F see ub te 89) o1ez 6£-0F a 18 or. ze. osre. oc-st | rt I Tea 8 t 9 s ¥ = ait SR ASAT | TaOF B-opromy | _# opi Wau wox orfoua | msn | avo [edo #meqeL younw ap side wnpe nayuad aprdy ‘oujayoad ‘oxBsoua ap aquyyz inaes999N, 10DZ Ra}EUAN|ON 1S EYP no ATENLWLO]UOD UE juaunjdns un gpuetioga: 9s yudoo yzvaide axe 2aureur i aplaws af]3i09) rug -B10 Ny 0f ST 0% ve os doo eawaidae ame aaieyy or sl st oF ons doo gewaydge area aur of. z 4 oe ose spine) ZIP $6 sb w 0587 cep 86 oF $8 0s6z zp zol 8h 48 Os0E tet mat 99 8 OF tL 00st ze $8 1 ¥L ossz SLE 18 tp 9b 0092 61 m1 SOE OL se 9 o0Iz itr we 9 89 ostz BIE fi 9 99 ooze, 1 u ist 09 ze 85 0081 Lz 9 £€ 65 0061 687 ) ve 19 007 v1 I | PUT ves ZEr rm vor OSLE 65 —0F oss v1 19 MI osee 6£-0€ 98s ysi +9 cit ooze CRBs — [hee A auonumoy= 0z ost 3 ‘oor [08 [ose | AL € oz i #1 8 ‘ooot_[_o8_| sar | Ur € 002 $1 Bi 8 oos_| 0 [ose € oe vr Bi si ‘cos or [oc=er [1 ii z ‘oor | oot [S87 ue e ‘ooor_[_08_| 6s ar 0c z ‘ooor_|08 | 6s—8T i z ‘door | 0 | 6s=81 002 z ‘oot [oz [6e—81 a 1 a é = req, me aS] ANS orjooo | jounas aur sar] au] sw | ao] in | ayn | son 2103 POV, vajtalalal a ye SPPUrMeTTA wise, [edu § Image younu ap aydv ajauzosiod nujuiad auyuneya ap aquyz jawsasaNy‘Suwa ap ywaumydns un ypuewose1 2s yorzy eayENANOR 16 ESHER ND eqENIOHOD Uf 71 O N 007 5 $0 [SOT 907] OF ¥ O8F OF ¢ Guny ZT-L) sido yzeay dee area ouryy T dar = [so [so poo] or [+ | or | or +0) T T 00z z eo feotrota | 2 foe | = SPER, amnunjuoywe & 0€ s OOLT F8L $87 99 ge 19 SL61 tL-09 | euro 087 9 €€ 19 Os6r ¥5L see Le Le 89. OoEe rL-09 | Hegre prune ARPA —| Toor 8 ‘eprom, 3 epic Fe SuTORT qeoy ‘orRiouy | esp Imes, ‘ByeVUYCUY KASUGA ap aJouRosiad nayuad oproNIs 48 oprdy ‘ouayoad ‘9ySs0M9 op dqUI]Z [navsa.N, 9 m2qmL 4E Ot St a OB] +SL £ ow st zl 08 | p09 | jouiog € Te st ST 08 | +SL € wz sz si 08 | 2-09 |sioqive, ASS By sur | sur | sur | Sou | yorsyoo01 Fur Sar on suey | Ya | ‘a | ‘a | a a 2} sia | inxog DUTWETIA wEWUEUY EISAEA ap apueosied n.yuad suTWEWA 9p IUTZ IwsI2N 2 mages128u 0901 2p 2189 nipye> 9p vuLOU YUE QF ap SHEA UE Yous 9HOMIDS NADY “29.0 N, 30] st oT OF a TH OF OP SIPN T TRY 18 Hugsea) eiermeur rissa ap auvosiod ia OF 08T ido pasardeye are otra (q sro Ose sgl opian (e sto or oz! (que 65 ~ 1) rounus ap aide rouray sro or ‘021 08 (ut 6s— BL) FoUNUT op Te ToqaER POI TRA | TORT [APT ToUTw spas ow aTa atiejndod ap ajadnary npe nayuad ojesouyur aura} ap [n28s999N 8 PreqoLBLIOTECA 6 mpoqny ‘aquDUID|IOI9FUT ap 2AysuaJOUY 9TLIN|IATN 8 OSt~ SL 007 = OS 2 ‘ost=si | 007 =0s eR TT ost-os | o0z-os si-o¢ | ozt-o¢ 0s-sz 08-07 iwe-t op-02 09-07 ue | = 100) 9 og-st P= PL so-r0 wun s=0 [Rar wapquow | Su woi Fur WUE 313) WW [SOTST nse,care asista diverse aparate, jurnalisti, lucratori ai industriei chimice .2.). Lueratorii de munca fizicd grea sunt inclusi in grupa a TV-a (muncitori-constructor, in afard de zidar, mineri in frontul de inaintare, reprezentantii principalelor profesii din agricultura, inclusiv mecanizatorii, mulgatoarele, legumicultorii, muncitorii in industria Jemnului, metalurgistii, turnatorii 5.a.). in sfarsit, in grupa a V-a sunt inclusi lucraitorii angajati in munca fizicd foarte grea (mecanizatorii si alti muneitori agricoli, dar in perioadele seminatului si recoltirii, apoi ‘urmeazi minerii, tSietorii de lemne, betonistii, zidari, sipitorii de pamént, hamalii la procesete nemecanizate s.a). La caleularea norma- tivelor s-areiegit din masa medie a corpului unui «barbat de refering» ~70 kg si a unei «femei de referin,a — 60 kg. Data find masa medie a corpului pentru femei mai mica si respectiv, valorile metabolismului bazal, necesarul de energie pentru barbatisifemet in grupete cuacelasi CAF sunt diferite. Fiecare grupa profesionali este divizatd la rindul stu in trei subgrupe in functie de varsti: 18-29; 30-39; 40-59 ani Necesarul energetic al persoanelor mai in varsti de 59 ani ca sia celor de varsti mai inaintata este imparjit in 2 categorii: 60-74 si 7 ani si mai mult, Un principiu nou de normare este folosit pentru femeile gravide si mamele, care alipteazi copii, Normele fiziologice pentru aceste 2 categorii sunt date ca un supliment necesar la normele pentru femeile din grupele si subgrupele respective. Documental sus-menfionat prevede normarea proteinelor, inclusiv a celor de origine animala, a lipidelor, glucidelor, a sase elemente minerale (calciu, fosfor, magneziu, fier, zinc gi iod) gi zece vitamine (A,E,D,C,B,,B,,B,, niacin, folat, B,,). Se recomanda ca 55% din necesarul in proteine si fie de origine animala. Pentru populatia apta de muned se prevede ca 30% din valoarea energetic a rafiei alimentare zilnice (VERAZ) sa fie asigurate pe contul lipidelor. in scopul aprecierivaloriifiziologice a lipidetoreste stabiliti norma pentru acidul linoleic, pe contul cAruia trebuie si fie asigurate 46% din VERAZ. Spre deosebire de normele precedente, actualele norme 18stabilesc necesarul a inci doua elemente minerale (zinc si iod). Pentru un sir de microelemente ta etapa actual nu se pot stabili norme concrete. $i totusi, documentul citat confine nivelurile lor inofensive (tabelul 9) in rafia alimentara zilnicd. Necesarul in vita- mina A este exprimat in micrograme de retinol-echivalenti (1 mkg de retinol este echivalent 1 mkg de retinol ori 6 mkg de beta- caroten). Pentru vitamina E necesarul este exprimat in mg de to- coferol-echivalenti (1 mg de tocoferol echivalent este egal cu | mg d-alfa-tocoferol). Fiind exprimat in colecaleiferol, pentru cal- cularea necesarului in vitamina D s-a convenit ca 10 mg de co- lecalciferol si fie egale cu 400 Ul (unititi internationale) de aceasta vvitamina. in sfarsit, nevoile organismului in niacin’ sunt exprimate in niacin-echivalenti (1 niacin-echivalent este egal cu | mg niacina sau cu 60 mg triptofan in ratie), Normele individuale de alimentatie se stabilesc reiesind din necesitifile in energie (NE) si principiile nutritive pentru o persoand coneretd. Alimentatia rationald trebuie si acopere complet, insé fara surplus, cheltuielile de energie (CE) ale organismutui. in ratia alimentara furnizorii de energie sunt proteinele, lipidele si glucidele. La arderea I g de aceste substante in organismul uman ele genereaz respectiv: 4,0; 9,0 si 4,0 keal (coeficientii energetici). Alcoolul etilic, de asemenea, furnizeazi energie, insa caloriile rezultate in urma arderii lui (1 g—7,15 keal) sunt numite in literatura stintific& «pustiin. In afard de aceasta alcoolul mai are si actiune toxic asupra orga- nismului uman, CE ale organismului uman si valoarea energetic a alimentelor se exprima deocamdatd in kcal. 0 kilocalorie reprezinta cantitatea de cAldurd necesari pentru cresterea temperaturii unui litru de apa de la 15°C pana la 16°C. in ultimul timp in loc de kilocalorii se folosese alte unititi — joule, kilojoule, megajoule (J, KJ, MJ respectiv). Un KJ este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unui corp cu masa de un kilogram pe distana de un metru cu fort de I newton. Un KJ este de 1000 ori mai mare decat 1, 19O00KJ, Pentru a trece de la 0 unitate la alta sunt folositi factori de convertire: I keal~4,184 J; | J=0,239 ke: Determinand cheltuielile de energie (CE) ale organismului gi exprimandu-le in kcal sau KJ, se poate determina NE. Cheltuiclile energetice (CE) ale organismului sunt constituite din 3 parti: cheltuielile pentru metabotismul bazal, pentru consumut de alimente si cele cauzate de activitatea musculard. Primele doud componente mai sunt mumite si cheltuieli de energie care nu pot fi reglementate, in timp ce ultimele sunt legate de activitatea musculara si pot fi reglementate (Intr-o anumita masura). Consumul de energie pentru desfigurarea reactiilor metabolice vitale (metabolismul bazal) pentru fiecare persoana este constant si depinde de sex, varsta gi ‘masa corporala, Metabolismul bazal este apreciat, ca regula, dimincata pe neméncate timp de 14-16 ore Ia temperatura aerului de 20°C, persoana fiind intr-o relaxare completa timp deo ora. in scopuri prac- tice pentru determinarea valorii metabolismului bazal (MB) in keal sunt folosite tabele speciale. Pentru un «barbat de referinta cu masa ‘corpului de 70 kg cheltuielile pentru metabolismul bazal sunt de aproximativ 1700 kcal, iar pentru o «femeie de referinti» masa corpului fiind de 60 kg, ele alcdtuiese cea 1400 keal. O simpla luare a mesei sporeste CE a organismului uman. Acest efect numit actiune specifica dinamic& a alimentelor (ASDA) este cauzat de necesitatca functionsirii diferitelor organe in legitura cu digerarea si asimilarea lor. Nivelurile ASDA depind de faptul, care principii nutritive servesc ca surse de energie (proteine, lipide, glucide) ori se gasesc in cantititi mai sporite in alimentele consumate. Aga, ASDA este de 30-40% pentru proteine, 4-14% pentru lipide si 47% pentru glucide (fata de metabolismul bazal). In cazul unei alimentafii echilibrate ASDA este de cca 10%, adicd cfortul energetic suplimentar al organismutui fafa de metabolismul bazal este de cca 10%. CE cauzate de activitatea muscular vor depinde de fiecare dati de felul coneret de activitate si durata acesteia, Metodic determinarea cheltuielilor generale de energie a 20organismului uman timp de 24 ore este un lucru dificil, deoarece trebuie sa se find cont de foarte multi factori. Ca regula, aceste aprecieri au loc in eateva etape cu utilizarea diferitelor metode. CE pot fi determi- nate prin metodele energometriei ori folosind tabele speciale dupa ce se cronometreazi toate felurile de activitate a persoanei investigate (directe, indirecte, alimentare). Prin metoda energometriei direete CE sunt apreciate prin calcularea exact a tuturor cheltuielilor de energie a organismului in diferite condijii de existenta. Investigatia se face in camere speciale ‘cu pereti dubli, intre care printr-o retea de tuburi circulé apa. Ener,

S-ar putea să vă placă și

• Electro Liza

  

  Document4 pagini

  Electro Liza

  aly15yun

  Încă nu există evaluări
• Solved Problems

  

  Document6 pagini

  Solved Problems

  aly15yun

  Încă nu există evaluări
• HTTP Lori - Academicdirect

  

  Document119 pagini

  HTTP Lori - Academicdirect

  Ciresica Sanda Cocindau

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Design Ambalaje

  

  Document9 pagini

  Design Ambalaje

  aly15yun

  Încă nu există evaluări