Universitatea Transilvania din Braov

Facultatea de tiine Economice i Administrarea Afacerilor

ANUL II
Tehnologie hoteliera
Organizarea si functionarea unui restaurant din prisma unui
client

STUDENT:

Motca Ionela

Cuprins:
1.

Probleme generale

1.1. Prezentarea firmei..............3

1.2. Relatiile cu mediul extern............5
1.2.1. Subordonare ................. ...5
1.2.2. Relatiile cu institutiile financiare ...........5
1.2.3. Dependenta de furnizori...................6
1.2.4. Piata muncii....................6
1.2.5. Mediul tehnologic......................8

1.3. Organizarea firmei..............9

1.3.1. Structura restaurantului...............9
13.2. Organigrama restaurantului...............
1.3.3. Analiza S.W.O.T...................15

1.4. Serviciile prestate de firm...........16

1.5. Stabilirea preturilor.............19

2. Probleme specifice
1.

2.

Descrierea produsului de alimetatie public

Aspecte ale promovrii produsului de alimentatie

public

1. Probleme generale
1.1. Prezentarea firmei
Restaurantul "Butucul de vie" este localizat n orasul Onesti,
judetul Bacu. Acesta este situat pe unul dintre bulevardele principale
ale orasului, si anume Bulevardul Oituz, numrul 21, telefon de
contact pentru diferite ocazii 0234.317.890. Acest restaurant este
recunoscut n rndul locuitorilor orasului sub numele de "Zahana".
Restaurantul apartine societtii comerciale ROGER S.R.L.
Onesti. Din aceast motiv, n momentul de fat S.C. ROGER S.RL are
ca principal obiectiv de activitate, pe lng comercializarea
produselor alimentare si "activitti specifice pentru restaurante si
alimentatie public", conform codului CAEN 5530. Ea este
nregistrat cu urmtoarele date de identificare:
Cod fiscal: 18032633
Numr de ordine n Registrul Comertului: J16/2350/1995.
Societatea si-a nceput activitatea prin comercializarea
produselor alimentare de diferite tipuri prin intermediul unui lant de
magazine proprii. Magazinele prin intermediul crora sunt distribuite
aceste produse ctre populatie sunt situate n piata central a
orasului Onesti. n momentul n care aceast afacere s-a extins,
societatea a decis nfiintarea unui restaurant. Ceea ce este mai
deosebit la acest restaurant este faptul c aprox. 50% dintre
alimentele necesare la pregtirea diferitelor feluri de mncare sunt
furnizate de societate, deoarece aceasta are abator propriu si
laborator de pregtire a diferitelor de produse.

Restaurantul a fost nfiintat n anul 2005, din luna martie fiind

deschis pentru clienti. n ceea ce priveste activitatea restaurantului, n
primii doi ani firma oferea servicii numai n incinta restaurantului. n
anul 2007, datorit amplificrii cererii pentru serviciile prestate de
restaurant, firma include n oferta sa de servicii si serviciile de
catering, de livrare a produselor comandate la domiciliul clientilor sau
la biroul acestora. A fost totusi putin dificil la nceput, dar am aflat c
dup o campanie promotional de 3 luni, cererea pentru acest
serviciu a crescut semnificativ. n prezent, acest serviciu asigur
firmei 20% din cifra de afaceri lunar a restaurantului.
Ce a avut un real success, referitor la activitatea acestui
restaurant, a fost reclama cunoscut sub numele de "reclam din
gura n gur". Aceasta s-a ntamplat deoarece numrul de locuitori
din orasul Onesti este relativ mic, aproximativ 65.000 de locuitori.
Acest gen de reclam, fcut gratis pentru firm de altfel, a fost cea
care a avut cel mai mare success, care a prins cel mai bine la
segmental de clienti vizat.
n ceea ce priveste rezultatele financiare ale restaurantului,
acestea ofer o imagine de ansamblu favorabil pentru continuarea
activittii societtii. Nu am avut acces la date concrete legate de cifra
de afaceri si profitul restaurantului de la nfiintare si pn n prezent,
conducerea considerdu-le date confidentiale ale fiecrui agent
economic.

1.2. Relatiile cu mediul extern

1.2.1. Subordonare
Dup cum am mentionat mai sus, restaurantul apartine S.C.
ROGER S.R.L., care pe lng acesta mai detine si un lant de
magazine cu produse alimentare de diferite tipuri. Conducerea
acestui restaurant este subordonat Directorului General al societtii,
care la rndul lui rspunde direct Adunrii Generale a

Asociatilor. Pentru actiunile care i depsesc setul responsabilittilor,

managerul general al restaurantului trebuie s se consulte n primul
rnd cu Directorul General.
1.2.2. Relatiile cu institutiile financiare
n ceea ce priveste relatiile restaurantului ca unitate economic
cu institutiile financiare, de acestea se ocup contabilul sef al
societtii ROGER S.R.L. Intr-o form mai rudimentar, de actele si
documentele care exist n circuitul restaurantului se ocup
gestionara acestuia. Gestionara restaurantului se ocup de toat
documentatia n ceea ce priveste receptia diferitelor tipuri de mrfuri,
emiterea comenzilor ctre diferiti furnizori, ntocmirea notelor de
intrare-receptie, pltirea salariilor ctre angajati, etc.
De relatiile ntre societate si institutiile financiare se ocup
contabilul sef. Acesta se ocup de depunerea tuturor actelor la
organelle specializate din judet, cum ar fi: Administratia Financiara,
Casa Judeteana de Pensii Bacu, Casa Judeteana de Asigurari de
Sanatate Bacu, etc.
De asemenea, societatea mai are relatii si cu institutiile
bancare, deoarece pentru deschiderea restaurantului "Butucul de vie"
s-a apelat si la un mprumut bancar. Societatea nu a avut nici o
problem n obtinerea acestui mprumut, avnd n vedere activitatea
economic desfsurat pn n acel moment, ea avnd posibilitatea
de returnare a mprumutului. Pentru restituirea acestui mprumut
societatea efectueaz plti lunare ctre institutia bancar, sub forma
ratelor lunare.

1.2.3. Dependenta de furnizori

n legtur cu furnizorii restaurantului, aici este ceva mai special
fat de alte restaurante din oras. Dac celelalte restaurante trebuie
s ncheie contracte cu furnizorii pentru toate produsele de care au
nevoie, aici o mare parte dintre produse sunt asigurate de ctre
propria societate. Produsele asigurate de societate sunt n principal
cele de carmangerie. Pentru restul produselor, pentru restaurant

societatea a pstrat aceeasi furnizori cu care are ncheiate contracte

si pentru magazine.
Relatiile dintre societate si furnizori sunt mentinute n cele mai
bune conditii.

1.2.4. Piata muncii

Una dintre cele mai grave probleme la momentul actual ale
operatorilor din industria ospitalittii este gsirea personalului calificat
si cu experient. ntr-un domeniu n care fiecare detaliu conteaz, de
la design la calitatea produsului oferit, importanta gsirii unor oameni
bine pregtiti este indiscutabil. Criticul cel mai important, clientul,
sanctioneaz drastic lipsa de pregtire, mai ales c, n ultima vreme,
cei mai multi au ocazia s experimenteze serviciile profesioniste din
strinatate.
Aceasta lips de personal bine pregatit si continua cutare a
patronilor si managerilor a unor oameni capabili s asigure o calitate
superioar a produselor si serviciilor oferite clientilor a declansat un
alt fenomen: migratia profesionistilor de la un angajator la altul. Pe
msur ce capat experient si "renume" n brans, fiecare se
orienteaz ctre oferta cea mai bun venita din partea concurentei
sau, uneori, aleg chiar s plece din tar.
Primele forme de pregtire n acest domeniu au aparut n
Romnia sub forma scolilor de arte si meserii, dar, n cele mai multe
cazuri, meseria se invat prin ucenicie la locul de munc. Dupa 1947
au aprut primele scoli de profil: scoli profesionale si licee orientate
pe alimentatie public si turism si scolile postliceale cu specialitatea
"tehnician in alimentatie public". Mai trziu, statul s-a implicat n
pregtirea personalului prin centre de perfectionare, ca scoala
departamental a Ministerului Turismului, care s-a ocupat din 1971
de perfectionarea cadrelor din ITHR (ntreprinderea de Hoteluri,
Restaurante
si
Turism).
Dupa 1989, pregtirea din domeniu a mai capatat o component
cnd, pe lng cea vocational reprezentat de scolile de arte si
meserii si licee de profil, au aparut si scolile de formare profesional
a adultilor. Astfel, pe lng scolile vocationale a aprut un numr

mare de O.N.G.-uri, S.R.L.-uri, asociatii si fundatii care, n urma

acreditarii primite din partea CNFPA (Consiliul National de Formare
Profesionala a Adultilor) pot emite diplome de calificare. Aceast
"explozie" se datoreaz n mare parte legii care spune c fiecare
angajat din acest domeniu trebuie s aib aceast diplom de
calificare.
n ceea ce priveste metoda de recrutare pe care managerul a
ales-o pentru restaurantul "Butucul ce vie", aceasta este una din ce n
ce mai des ntlnit n ultimul timp. n aceste conditii, managerul a
ales varianta pregtirii la locul de munc, selectand n cadrul
interviului persoane care au o anumita mentalitate si care se
potrivesc afacerii pe care o conduc, uitndu-se mai putin la diplomele
pe care acestia le posed sau nu. Pentru a respecta si prevederile
legii, angajatii sunt trimisi pentru a-si obtine si calificare pe hrtie.
n legtur cu situatia somajului n domeniul "activittilor
specifice pentru restaurante si alimentatie public", rata acestuia
prezint o imagine de ansamblu favorabil. n ultimii ani rata
somajului din acest domeniu a nceput s suporte o scdere. Acest
lucru este mai cu seama vizibil n lunile de var. Potrivit analizelor
Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM), n
urmatoarele trei luni se va nregistra o scadere constanta a ratei
somajului. . n alimentatia publica, cifra de afaceri se dubleaza n
timpul verii, fapt pentru care este nevoie de mai mult fort de
munc, care s fac fat tuturor cerintelor clientilor.
1.2.5. Mediul tehnologic
Astzi n domeniul restauratiei se face din ce n ce mai mult
apel la tehnologie, la acest factor important care s asigure
rentabilitatea restaurantului. Infrastructura practic si performanta
trebuie s vizeze spatiul functional att din buctrie ct si din sala
de mese. Infrastructura trebuie s asigure un mediu sigur, flexibil,
functional care s fac fat att evenimentelor prevzute ct mai ales
evenimentelor neprevzute. Se va prevede dotarea restaurantului cu
sistem de aer conditionat, acces la telefon public.
Pentru ca activitatea restaurantului s vin ct mai bine n
ntmpinarea cerintelor clientilor, mediul tehnologic trebuie s fie la

cele mai nalte standarde si unul dintre factorii cu implicare mare n

activitate, demn de avut n vedere.

1.3. Organizarea firmei

1.3.1. Structur
Dup cum am mentionat mai sus, restaurantul "Butucul de vie"
este situat pe Bulevardul Oituz, numrul 21. Acest restaurant se afl
sub conducerea societtii ROGER S.R.L. Onesti.
n alctuirea structurii restaurantului intr urmtoarele functiuni:

Subsol- ncaperi anexe bucatariei: depozitare frigorifica,

depozitare alimente n stare conservata sau proaspata (dep.
legume), depozit bauturi;

Teras: n direct legtur cu restaurantul;

Spatii de servire pentru clienti;
Spatii de productie: bucataria principala (oficiu, preparari
calde si reci, spatii primire marfa, spalatoare vesel si vase) ;
accesul de marfa n zona bucatariei (prin spatele
restaurantului);
; Barul- serviciu;
Grupuri sociale pentru clienti;

Vestiarele si grupurile sanitar pentru personal .

Subsolul

La subsolul cldirii n care este amenajat acest restaurant se

afl amenajate cteva dintre ncperile anexe buctriei: depozitare
frigorifica, depozitare alimente n stare conservata sau proaspata
(dep. legume), depozit bauturi. Mrfurile care sunt achizitionate
pentru restaurant sunt depozitate n aceste anexe. Spatiile sunt
aerisite corespunztor, crendu-se conditiile benefice pentru
pstrarea diferitelor tipuri de alimente.

Terasa
Teresa este deschis clientilor n sezonul cald, fiind asigurate
aceleasi conditii ca si n interiorul restaurantului. Terasa este cea care
face posibil accesul n restaurant, ea este deci o continuare a
restaurantului. Aceast teras are o capacitate de 40 de locuri. Pe
terasa exista mese de 4, de 8 si, la cerere, de 12 persoane,
confectionate din lemn masiv. n jurul meselor scaunele sunt tot
din lemn. Pardoseala terasei este realizata din gresie (mai multe
nuante de crem). Din moment ce vremea permite, pe terasa sunt
aduse umbrele, ghivece cu flori (muscate, floarea soarelui si flori
salbatice) si sunt plantati arbusti pitici.

Spatii de servire pentru clienti

Spatiile de servire pentru clienti sunt reprezentate de cele dou
saloane ale restaurantului: un salon pentru nefumtori si un salon n
care fumatul este permis. n salonul n care este permis fumatul,
exist un sistem de ventilatie bine pus la punct, care s asigure
conditii propice clientilor. Cele dou saloane sunt desprtite printr-o
us glisant, astfel nct fumul de tigar din salonul fumtorilor s nu
deranjeze clientii nefumtori.
Salonul pentru nefumtori are o capacitatea de 60 de locuri,
iar salonul pentru fumtori are o capacitate de 80 de locuri. S-a luat
decizia ca salonul pentru fumtori s aib o capacitate mai mare,
datorit numrul de clienti fumtori tot mai mare.

Primul salon la intrarea n restaurant este cel pentru fumtori,

urmnd n partea dreapt si salonul pentru nefumtori. n ambele
saloane sunt mese de form ptrat, cele de 4 persoane, si de form
dreptunghiular, cele de 8 persoane, toate fiind confectionate din
lemn masiv. La cerere se pot amenaja si mese de 12 persoane sau
chiar mai multe. Acestea sunt acoperite cu fete de masa, iar
deasupra sunt asezate n colt naproanele. Spre deosebire de teras,
n saloane, scaunele sunt tot din acelasi material ca si mesele, cu
exceptia c sunt tapitate. Pardoseala saloanelor este realizat din
gresie (mai multe nuante de maro). De asemenea saloanele sunt
ornamentate cu flori naturale, plasate n ghivece speciale.
Spatii de productie- bucataria principala (oficiu, preparari
calde si reci, spatii primire marfa, spalatoare vesel si vase) ; accesul
de marfa n zona bucatariei (prin spatele restaurantului).
Bucataria reprezinta principalul spatiu al productiei.
Zonificarea functionala a bucatariei cu utilajele de preparare a hranei,
fluxul de evacuare a deseurilor, masurile luate pentru evitarea poluarii
(separatorul de grasimi, hota cu evacuare pe acoperis, la peste 30 m
naltime), asigura nscrierea acestor dotari n normele sanitare
specifice.
Sectorul de productie cuprinde mai multe zone de lucru :
prelucrare preliminara, carmangerie, bufet de serviciu ( bucatarie
rece), cafetaria (produse de mic dejun, deserturi, bauturi nealcoolice),
prelucrare termica (bucatarie calda), spalatoare, oficiul restaurantului.
n legatura cu bucataria sunt amplasate anexele (grupul
sanitar, anumite spatii de depozitare, biroul bucatarului sef).
Bucataria dispune de tot ce e necesar pentru pregatirea n cele mai
bune conditii a preparatelor culinare : masini de gatit cu foc deschis
(gaz metan), depozit frigorific, roboti de bucatarie, plansete, cuptoare,
chiuvete, mese de inox, friteuze, dulapuri ce adapostesc vasele si
ustensilele necesare n procesul de productie. Alimentele sunt aduse
de la subsol la parter (bucataria) cu liftul hidraulic. La bucatarie au
acces numai lucratorii departamentului alimentatie, inclusiv ospatarii
care au acces numai n zona care da spre restaurant. Pardoseala
bucatariei este din gresie n nuante de maro, crem, iar peretii sunt
acoperiti de faianta n nuante mai deschise.

Oficiul
Oficiul face legatura ntre spatiile de servire pentru clienti,
bucatarie si spalatoare. n oficiu se afla casieria si dulapurile pentru
inventarul de rezerva. Pardoseala existenta aici este din gresie si
mozaic, pentru a pastra aceeasi linie cu cea din restaurant, de
culoare verde(kaki)-maro. Usile sunt mari, din lemn, batante nsa
pentru a usura munca ospatarilor.

Spalatorul :
Din oficiu se intra n zona destinata spalatorului. Bucataria
restaurantului dispune de doua spalatoare :
- Un spalator pentru oale ;
- Un spalator pentru vesela ;
Dupa ce se efectueaza operatiunea de spalare si uscare vasele vor fi
depozitate la locurile lor pentru un nou ciclu. Pardoseala este
acoperita de gresie, iar peretii de faianta. Exista sifoane de curgere si
gratare de lemn.

Barul-serviciu
Zona de bar se afla n cadrul salonului pentru fumtori, n coltul
din stanga al ncperii. La bar vor lucra barmanii pe doua schimburi
pe ntreaga durata a zilei. Din cadrul barului mai fac parte depozitul
bar si oficiul bar.
Barul - oficiu va elibera bauturile la pahar sau la sticla, n baza
bonului de marcaj. ntocmirea bonului de marcaj se face la casa de
marcat.

Barul este realizat din lemn, zone de gips carton, avnd n

spate rafturi frumos amenajate cu sticlele bauturilor oferite spre
vnzare. n rafturi sunt ncorporate spoturi, ca pe timpul serii (si nu
numai ) sa atraga atentia asupra acestui loc. Barul (categoria I) este
bine dotat, avnd : masina de fabricat cuburi de gheata, storcatoare
de fructe, tirbusoane, masuri de capacitate, numeroase si variate
pahare, dozatorul de cafea, s.a. n partea dreapta a barului exista un
televizor la care au vizibilitate clientii din salonul pentru fumatori.
Exist de asemenea un televizor si n salonul de nefumtori.
Grupuri sociale pentru clienti
Acestea sunt mereu ntr-o stare de curatenie ireprosabila si au
compartimente cu cabinete speciale pentru barbati si femei. Grupurile
sociale au n dotare : scaune WC, chiuvete, suporturi pentru hrtie
igienica, uscatoare de mini, port-prosoape, etajere-suporturi,
distribuitoare de sapun lichid, etc. n interiorul grupurilor sociale este
asigurata o ventilatie continua. Pardoseala si peretii sunt realizate din
gresie, faianta si materiale lavabile.

Vestiarele si grupurile sanitar pentru personal :

Vestiarele personalului sunt separate pentru barbati si femei,
avnd dulapuri individuale. n legatura cu vestiarele sunt amplasate
grupurile sanitare, spalatoarele si dusurile destinate personalului.
Acestea beneficiaza ca ntreg restaurantul de o curatenie perfecta,
fiind dotate cu necesarul corespunzator : sapun, prosoape, ventilatie
continua, substante odorizante, s.a. Baile beneficiaza de gresie si
faianta, iar tavanul este acoperit de materiale lavabile. Baile destinate
femeilor au nuante de alb-galbui, iar cele destinate barbatilor alb cu
verde
1.3.3. Analiza S.W.O.T.

Puncte tari
- ambiant, decor, primire
- ambianta este asugurat de o formatie muzical

Oportunitti

Puncte
slabe
- prezenta
concurentilor
directi n
aceeasi zon
cu acest
restaurant
- experinta
destul de
scurt pe
care o are
restaurantul ,
deoarece
este intrat pe
piat de
relative putin
timp

- nivelul de
notorietate n
constructie

Amenintri
- angajatii din busteni profit din ce n ce mai mult de - clienti foarte
timpul lor liber si servesc masa si nu numai tot mai mult versatili
n afara locuintei
aparitia
- atingerea pragului de maturitate a unor segmente unor
noi
concurente, cum ar fi pizzeriile
distribuitori
de
hran
- inclinatia spre inovare din partea clientilor
preparat
- nevoi
de
securitate
- raport

calitate/pret
important

1.4. Serviciile prestate de firm

Restaurantul "Butucul de vie" ofer un meniu cu mncruri si
buturi deosebite, clientii avnd posibilitatea de a alege dintr-o gam
larg de produse ce pot fi servite n restaurant, acas sau la birou.
Restaurantul "Butucul de vie" ofer clientilor si trei tipuri de
servicii:
; Servicii de alimentatie public pentru clientii obisnuiti ai
restaurantului;
Servicii de catering;
Organizeaz mese festive si de protocol, nunti, aniversri,
fiecare cu meniuri speciale.
Din aceste considerente, restaurantul "Butucul de vie" are un
meniu bogat ce urmreste preferintele actuale ale clientilor, meniul
fiind de asemenea bogat n preparate romnesti si internationale, cu
un continut redus de grsimi si colesterol, ale cror ingrediente sunt
100% naturale.
Obiectivul societtii este de a satisface pe deplin exigentele
gastronomice ale clientilor, avnd n vedere faptul c preocuparea
oamenilor pentru o alimentatie sntoas si hrnitoare este in
crestere n ultimii ani. Ceea ce caut un client n momentul n care
mpinge usa unui restaurant este s mnnce diferit de fiecare dat.
Aceasta este exact ceea ce restaurantul "Butucul de vie" caut s
duc la ndeplinire pentru fiecare client n parte.
Restaurantul "Butucul de vie" este renumit pentru calitatea si
diversitatea preparatelor culinare-gustri reci si calde, supe,
ciorbe,preparate calde, preparate la grtar, preparate din peste,
produse de patiserie-cofetarie, buturi alcoolice si nealcoolice.
Societatea doreste s atrag si s satisfac pretentiile a si mai multor

clienti prin varietatea produselor culinare si sortimentele de buturi

disponibile.
Restaurantul este creat att pentru a deservi clientii la una
dintre mesele existente n restaurant ct si la domiciliul sau la biroul
acestora. Aici intervine activitatea de catering a restaurantului.
Conducerea s-a hotrt asupra acestui tip de serviciu din mai multe
motive, printre care:
Datorit serviciilor de calitate oferite, restaurantul a beneficiat
"gratuit" de reclam din partea clientilor, reclama "din gur n
gur";
n ultima perioad restaurantul a fost frecventat de tot mai multi
clienti;
Datorit vadului comercial de care dispune restaurantul. Acesta
fiind situat pe unul dintre principalele bulevarde ale orasului, n
aceast zon sunt amplasate multe firme de diferite domenii.
Cum am mentionat anterior, populatia a nceput din ce n ce
mai mult s profite de timpull liber de care dispune.
Datorit acestor motive, restaurantul a venit n sprijinul clientilor
fideli dar si potentialilor clienti, prin serviciul de catering. Comenzile
de tip "home delivery" se preiau telefonic si se onoreaz n
aproximativ 40 min. Costul transportului este diferentiat dup zona de
distributie. Distributia se refer aici la serviciul de catering ce
satisface cu promptitudine cererile de livrare la domiciliu sau birou a
preparatelor solicitate de clienti. Restaurantul "Butucul de vie" detine
n prezent 2 autovehicule ce asigura activitatea de catering. Durata
maxim de distributie a comenzii este de 15 minute din momentul
cnd autovehiculul pleaca de la restaurant. n cazul unor aglomerri
se recurge la folosirea masinilor personale a doi angajati ce au
aceasta sarcin complementar n situatiile de fort major.
Produsele care sunt oferite clientilor prin acest serviciu sunt identice
cu cele oferite n interiorul incintei restaurantului.
De asemenea restaurantul mai organizeaz mese festive si
de protocol, nunti, aniversri, fiecare cu meniuri speciale. Pentru
fiecare dintre aceste ocazii speciale, restaurantul pune la dispozitia

clientilor meniuri deosebite, care sunt realizate fie n totalitate de cei

de la restaurant, sau sunt pregatite n functie de dorintele celor care
le comand. Pentru aceste ocazii angajatii restaurantului asigur si
amenajarea saloanelor, n functie de tipul evenimentului.
n ceea ce priveste ponderea serviciilor n formarea cifrei de
afaceri a restaurantului, aceasta se prezint sub urmtoarea form:
60% activitatea de zi cu zi a restaurantului;
20% activitatea de catering;
20% organizarea de evenimente speciale.
Prin intermediul acestor servicii restaurantul ncearc s
vin ct mai bine n ntmpinarea cerintelor clientilor.

1.5. Stabilirea preturilor

Pretul este singura component a mixului de marketing care
produce venituri, celelalte componente necesitnd numai cheltuieli. El
este , de asemenea, un element foarte flexibil al mixului, putnd fi
modificat foarte rapid.
Prin stabilirea preturilor, restaurantul va urmri MAXIMIZAREA
VOLUMULUI VANZARILOR. Conducerea restaurantului doreste s
maximizeze numrul de produse vndute, deoarece acest fapt va
duce la scderea costurilor pe unitatea de produs si la cresterea pe
termen lung a profiturilor.
Fixarea preturilor pentru restaurantul "Butucul de vie" decurge
din dou etape si urmeaz atingerea a dou obiective. Primul obiectiv
este de acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit, iar al
doilea obiectiv vizeaz practicarea unui pret care s corespund
imaginii restaurantului pe care restaurantul doreste s o promoveze.

Se va determina mai nti pretul n functie de cost si apoi pretul de

diferentiere de concurenti.
Cunoscnd toate ingredientele ce intra n alctuirea meniurilor
se va calcula initial pretul fr a lua n calcul impozitul pe societate si
Tva-ul, acestea urmnd a fi adugate ulterior, dup fixarea nivelului
marjei.

2. Probleme specifice
2.1. Descrierea produsului de alimentatie public

Restaurantul "Butucul de vie" ofer clientilor si servicii de

alimentatie public astfel:
; n incinta propriului restaurant:
Servirea clientilor n cele dou saloane si pe terasa
restaurantului, n mod obisnuit, n orice moment al zilei,
care desigur se ncadreaz n programul de lucru al
restaurantului.

Organizarea de mese festive si de protocol, nunti,

aniversri, fiecare cu meniuri speciale.

; La domiciliu clientului sau la biroul de lucru- activitatea de

catering.
Servirea clientilor este asigurat prin intermediul chelnerilor si
osptritelor. Angajatii restaurantului lucreaz n dou schimburi pe
zi. Pe fiecare tur exist urmtorii angajati: un chelner pentru bar si 2
osptrite pentru cele dou saloane. Pe timp de var, cnd este
deschis si terasa restaurantului, pentru servirea clientilor sunt la
dispozitie 3 osptrite.
Procesul de servire al clientilor este unul de calitate, din mai
multe puncte de vedere, printre care:

 ; Intervalul de timp, momentul n care clientul intr n restaurant

si momentul n care i se prezint meniul, este scurt;
; Atentia acordat de osptrite n observarea clientilor care
sunt gata s dea o comand;
; Preluarea rapid a comenzii de la client si transmiterea acesteia
mai departe, acolo unde este necesar, adic la bar sau la
buctrie;
Capacitatea de lucru si promptitudinea personalului de la
buctrie;
Servirea clientilor n functie de comenzile efectuate se face
respectnd regulile de baz de servire a acestora;
Tratarea clientilor cu respectful cuvenit, angajatii respectnd
principiul de baz care asigur eficienta unei afaceri, "Clientul
nostru, stpnul nostru".
Referitor la activitatea de catering, clientilor le sunt puse la
dispozitie aceleasi produse care se pot servi si n incinta
restaurantului. Pentru a beneficia de produsele restaurantului prin
intermediul acestui serviciu, clientul nu trebuie dect s sune la
restaurant si s efectueze comanda. Aceasta este preluat de
chelnerul de la bar de serviciu, care o pred mai departe la buctrie.
Dup ce produsele sunt gata pregtite de la buctrie, acestea sunt
mpachetate n recipiente de diferite mrimi, n functie de ce este
necesar. Dup ce toate produsele sunt portionate potrivit n
recipiente, acestea sunt ambalate n pungi de hrtie, pe care este
inscriptionat sigla restaurantului. De asemenea nainte ca comanda
s fie transmis mai departe, ctre client, de un capt din partea de
sus a pungii de hrtie va fi capsat si bonul comenzii. Comanda este
preluat de unul dintre cei doi soferi si dus la locul specificat la
telefon. Plata comenzii se face n momentul n care comanda ajunge
la client.
De asemenea restaurantul organizeaz cine si mese festive
pentru diferite ocazii, la solicitrile diferitilor clienti.

2.2. Aspecte ale promovrii produsului

de alimentatie public
Momentan restaurantul "Butucul de vie" nu are n derulare nici o
activitate de promovare.
Pentru comunicarea media se apeleaz n general la
televiziune, presa cotidian, reviste, afise, radio, cinema. Avnd n
vedere c bugetul la nceput pentru promovare a fost limitat, s-a
exclus la nceput reclama la televizor si n cinematografe.
Radioul si presa cotidian au fost singurele elemente media
care au promovat mesajul publicitar al restaurantului "Butucul de vie".
S-a apelat la posturile de radio locale, iar preturile pentru spoturile
publicitare nu au fost ridicate ceea ce a convenit bugetului alocat
politicii de comunicare.
n ceea ce priveste publicitatea n presa cotidian, acitivitatea
de promovare s-a orientat spre ziarele distribuite gratuit n Onesti si
Bacu asigurndu-se astfel c mesajul va fi citit de cea mai mare
parte a populatiei.
Comunicarea prin mijloacele non-media a fost deosebit de
importanta pentru promovarea restaurantului avnd n vedere faptul
ca bugetul alocat comunicarii la nceput a fost redus. S-a apelat
asadar la promotii, precum prima direct (cafeaua oferit gratuit la
prnz si aperitivul oferit seara), promotiile din interiorul restaurantului
(afisele de pe mese care permit evidentierea unor produse,
recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs, scris pe
o tabla, etc.).
Planuri de viitor n ceea ce priveste activitatea de promovare a
restaurantului constau n: crearea unui site n care s fie prezentat
restaurantul, tipurile de servicii oferite, diferite meniuri pentru diferite
ocazii, inclusiv preturile acestora, personalul societtii, si nu n cele
din urm date de contact.
De asemenea, fiind la nceputul sezonului cald, cnd se
peesupune c activitatea oricrui restaurant nfloreste cel mai bine, s-

a hotrt distribuirea unor fluturasi prin rndul locuitorilor din Onesti

dar si din zonele din mprejurimi.