Crpinia

Arbust indigen ce rar depete 5 m, asemntor cu carpenul dar de dimensiuni mult

mai mici.
Crpinia are un areal submediteranean, mai sudic dect al carpenului, din Italia,
Peninsula Balcanic i pn n Asia Mic i Caucaz.
La noi apare spontan la cmpie i coline n staiuni calde i relativ uscate din zona
forestier sau silvostep. Apare frecvent n Dobrogea, sudul Banatului, vestul
Olteniei, dealurile Buzului, Cmpia Munteniei, silvostepa sudic a Moldovei; apare
la Rocani-Iai n silvostepa nordic a Moldovei, aceasta constituind limita nordic a
arealului de la noi.
Formeaz tufriuri pe coastele nsorite mpreun cu stejarul pufos, viinul turcesc,
mojdreanul, scumpia, liliacul, intrnd n compoziia formaiunilor de silvostep
numite ibliacuri.
Este o specie termofil, pronunat xerofit, nepretenioas fa de sol, putnd vegeta
pe soluri uscate, stncrii calcaroase.
Are un temperament de lumin.

Lebda de iarn
Lebada de iarn (Cygnus cygnus) este o specie care cuibrete n Scandinavia, Rusia
de nord i chiar n zona arctic.
Este o pasre de talie mare. n Romania ajunge la sfritul lui octombrie mpins de
valul de frig, iar cele mai multe exemplare apar n decembrie.
Are o alur zvelt, un penaj alb-curat si ciocul bicolor: galben cu negru la baz.
Juvenilii sunt gri, iar ciocul colorat n galben-roz.
Cntecul acestei specii este declarat, intr-un mod simbolic, cntecul iernii n Delta
Dunrii. Strigtul unui stol se poate auzi de la kilometri departare. Lebda de
iarn este un bun zburator in ciuda greutii pe care o are. Un mascul poate ajunge
chiar i la 11 kg.
Dimineata, lebada de iarn parcurge distane considerabile pentru a ajunge la
locurile

de

hrnire.

Prefer

zonele

agricole,

limitrofe

Deltei

Dunrii.

Pentru odihn folosete lacurile ntinse cu o adncime mic, acolo unde brcile nu pot
ajunge.
Consum gru, orz, iar n ultimii ani, rapi. Au fost semnalate stoluri de pna la 2.000
de exemplare care au distrus cmpuri ntregi de cultur. Din aceast cauz, n prezent,
n Romania, fermierii primesc compensaii pentru fiecare hectar distrus.
n afara omului, lebda de iarn nu are dumani naturali. E in pericol n iernile
geroase, cnd exemplarele slbite sunt vnate de acali sau vulpi.