ECOSISTEMUL

Ecosistem este o noiune introdus n 1935 de botanistul Arthur Tansley n domeniul ecologiei,
pentru a desemna o unitate de funcionare i organizare a ecosferei alctuit
dinbiotop i biocenoz i capabil de productivitate biologic. Ecosistemul cuprinde i relaiile
dintre biotop i biocenoz i relaiile dintre organismele biocenozei. Pentru ca un ecosistem s fie
funcional este necesar s conin trei elemente de baz: producenii, consumenii i reducen ii
(cu unele excepii ultimul element poate s lipseasc n unele ecosisteme).
Biotopul reprezint totalitatea factorilor abiotici (apa, vntul, energia solar, clima, umiditatea) i
relaiile dintre ei.
Biocenoza reprezint un nivel de organizare a materiei vii format din populaii legate teritorial, i
pe studiul interaciunii acestor populaii.
Un ecosistem nu are granie definite, astfel el poate avea dimensiuni foarte mari ( deertul
Sahara), sau dimensiuni foarte mici (un iaz).
Dup locul n care se gsesc, ecosistemele sunt n general clasificate n:

Ecosisteme acvatice;

Ecosisteme terestre.

O alt clasificare a ecosistemelor:

ecosistem autotrof - ecosistem n care predomin activitatea plantelor verzi, i care se

poate autosusine.

ecosistem heterotrof - ecosistem n care predomin activitatea organismelor

consumatoare.

ecosistem tnr - ecosistem n care producia plantelor verzi ntrece consumul

organismelor heterotrofe.

ecosistem matur - ecosistem n care producia plantelor verzi este aproximativ egal cu
cea a organismelor consumatoare.

ecosistem natural - ecosistem care a aprut spontan, prin lupta pentru existen a
speciilor vegetale i animale, n care omul nu a avut nici un rol n modificarea densit ii,
abundenei i diversitii organismelor.

ecosistem antropogen - ecosistem n care intervenia omului este parial sau total.

ecosistem uman - ansamblul planetar n interaciune al populaiilor umane, mpreun cu

factorii de mediu.

Zona de ntreptrundere a dou ecosisteme, de exemplu o pune natural i un ecosistem

agricol, se numete ecoton.
Totalitatea ecosistemelor formeaz ecosfera, sau biosfera.
Sinonime: geosistem; biogeocenoz

Mediul de viata este reprezentat de totalitatea factorilor fara viata (abiotici) si inzestrati cu
viata (biotici).
Partea abiotica a mediului formeaza biotopul, care cuprinde substratul (elemente minerale
si organice) si factorii climatici (lumina, temperatura, umiditate, vant), iar partea biotica
formeaza biocenoza, fiind reprezentata de populatiile de plante si animale din specii diferite,
care traiesc intr-un biotop.
Biocenoza este alcatuita din totalitatea populatiilor din specii diferite de plante si animale
dintr-un biotop.
Substratul biotopului poate fi de trei feluri, dupa natura sa: solid (solul), lichid (apa) si
gazos (atmosfera) ; deci si biotopurile sunt de trei feluri: terestru (de exemplu parcul, avand ca
substrat solul), acvatic (de exemplu balta, avand ca substrat masa apei si substratul solid de pe
fundul apei) si biotopul aerian, avand ca substrat atmosfera.
Biocenozele terestre si cele acvatice au o structura verticala si una orizontala.
Intre biotop si biocenoza exista o stransa legatura si influente reciproce; ele nu pot exista
decat impreuna.
Biotopul si biocenoza formeaza impreuna ecosistemul.
In tara noastra, ecosistemele prezinta sase aspecte sezoniere: prevernalul, vernalul,
estivalul, serotinalul, autumnalul si hibernalul.
Aparitia acestor sezoane au determinat si o ritmicitate a activitatii organismelor animalelor.
Din acest punct de vedere, organismele pot fi active toata perioada anului (sedentare sau
migratoare) si care alterneaza perioada de activitate cu cea de repaus (hibernare sau amortire).
Unele vietuitoare nu sunt specifice anumitor biotopuri. De exemplu, ghiocelul creste in
mai toate tipurile de relief, de la campie pana la zona alpina, in paduri, tufarisuri, poieni sau
ciocanitoarea pestrita care este cea mai comuna ciocanitoare de la noi, traieste in toate
padurile de ses si de deal, dar populeaza si localitatile, sesurile si gradinile.
Alte vietuitoare traiesc numai in anumite biotopuri (nufarul creste in balti si lacuri, stejarul
in padurile din zona de campie, rama in mediul subteran, stiuca in mediul acvatic etc.). Aceste
vietuitoare au adaptari specifice biotopului in care traiesc; ele reprezinta forme biotice, fiind
expresia unitatii dintre organism si mediu, a interrelatiilor dintre biotop si biocenoza.
Pe baza cunoasterii formelor biotice, putem aprecia mediul din care provin acestea.
Fizionomia unei biocenoze se recunoaste pe baza formelor biotice.
Biotopul, la randul sau actioneaza ca un factor de selectie in alcatuirea biocenozei.
Insusirile biotopului favorizeaza dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea altora in
teritoriu.

Ori de cate ori se repeta un anumit biotop in teren, se repeta si biocenoza corespunzatoare
prin formele sale biotice.
Sunt relatii care se stabilesc intre indivizii unor specii; ele se numesc relarii interspecifice.
Relatiile interspecifice de constructie, transport, legate de reproducere si aparare, sunt
intotdeauna avantajoase speciei (sau populatiei)
Relatiile stabilite intre indivizii aceleiasi specii se numesc relatii intraspecifice. Intre
indivizii grupului exista diferite forme de comunicare si cooperare, necesare asigurarii unitatii
si securitatii grupului.
Solidaritatea colectivitatilor intraspecifice, bunele relatii dintre indivizi se realizeaza prin
limbajul sonor, chimic, cromatic, luminos, electric si comportamental.
Exemple de ecosisteme naturale:
-

Parcul National Portile de Fier si Rezervatia biosferei Delta Dunarii sunt unicate
ecologice, care trebuie protejate si conservate

Raul, ecosistem acvatic in care structura biocenozelor este determinata de structura

biotopurilor

Marea Neagra, care este unica intre marile lumii prin caracteristicile biotopului si ale
biocenozei

Lacul, ecosistem acvatic in care structura biocenozei este determinata de variatia factorilor
abiotici

Padurea, care ramasa in regim ntural este un ecosistem complex si stabil. Ea prezinta o
stratificare caracteristica pe orizontala si pe verticala.

Tufarisurile si pajistile (pasuni si fanete), ecosisteme terestre care trebuie protejate, pentru
ca reprezinta surse importante de producere a nutretului pentru animalele domestice

Ecosistemele sunt clasificate n:

o Ecosisteme naturale: in care omul nu a intervenit .Ele pot fi :

Terestre: o padure

 Acvatice: un rau

Ecosistemele naturale exista in toate zonele geografice de la ecuator la poli.Ele pot forma compleze
de ecosisteme denumite biomi(tundra, taigaua, padurea ecuatoriala, desertul, savanna, marile si
oceanele).Niste exemple de biomi in tara noastra sunt Delta Dunarii, Marea Neagra. Exemple de
ecosisteme: lac, padure, pestera, livada.

Datorita diferitelor biotopuri si biocenoze ecosistemele sunt variate.De exemplu un ecosistem cu o

biocenoza saraca este pestera,iar un ecosistem cu o biocenoza mai bogata(cuprind numeroase specii) este
o pajiste de campie.

Exemple de ecosisteme naturale: Parcul National Portile de Fier si Rezervatia biosferei Delta
Dunarii sunt unicate ecologice, care trebuie protejate si conservate, Raul, ecosistem acvatic in care
structura biocenozelor este
determinata de structura biotopurilor. Marea Neagra, care este unica intre marile lumii prin
caracteristicile biotopului si ale biocenozei. Lacul, ecosistem acvatic in care structura biocenozei este
determinata de variatia factorilor abiotici. Padurea, care ramasa in regim ntural este un ecosistem
complex si
stabil. Ea prezinta o stratificare caracteristica pe orizontala si
pe verticala. Tufarisurile si pajistile (pasuni si fanete), ecosisteme terestre
care trebuie protejate, pentru ca reprezinta surse importante de
producere a nutretului pentru animalele domestice.

o Ecosisteme antropizate: care sunt facute prin contributia omului : livezi, lac de
acumulare

Ecosistemele antropizate se extend incontinuu fiind in stransa legatura cu dezvoltarea societatii

omenesti.Exemple de ecosisteme antropizate:culturi agricole,livezile,lacurile de acumulare.

Delimitarea ecosistemelor:

Este delimitat spatial de alte ecosisteme vecine cu care are un permanent schimb de
energie,iar trecerea de la unul la altul se face treptat.Spre exemplu de la poalele Muntilor
Bucegi catre varf exista mai multe ecosisteme:padurile de foioase,padurile de
conifere,zona subalpina cu jnepeni si zona pajistilor alpine cu muschi,licheni,plante
taratoare.
Delimitarea ecosistemelor terestre de cele acvatice se face usor prin tarmul apelor,insa
sunt mai greu de delimitat intre ele.

Structura unui ecosistem:

Depinde de insusirile biotopului cat si de cele ale biocenozei.

In functie de speciile existente intr-o biocenoza ecosistemul

prezinta o distributie pe zone si straturi.

 Un exemplu ar fi ca zona de la marginea unei paduri este deosebita de interiorul

acelei paduri atat prin insusirile biotopului cat si ale biocenozei

Alt exemplu ar fi zona litorala a unu lac si zona din larg care difera din punct de
vedere ecologic.

Elementele biotopului si ale biocenozei variaza si pe

verticala,ceea ce duce la aparitia unei stratificari; prin stratificare vietuitoarele folosesc
spatial vital cu conditiile sale de mediu.

Stratificarea unei paduri de foioase:

Stratul minereal in care nu ajung radacinile plantelor

Stratul organic unde se gasesc radacinile plantelor si materie organica
Stratul de Frunze uscate unde exista ciuperci,insecte,moluste
Stratul de ierburi care e format din plante erbacee
Stratul de arbusti :format din arbusti,insecte,pasari
Stratul arborilor format de tulpinile si coroana arborilor,pasari,mamifere arboricole

Stratificarea unei pajisti de stepa:

Stratul de sol in care sunt radacinile plantelor

 Stratul de ierburi pitice: pirul

Straturi de plante inalte : colilia

Stratificarea unui lac:

Zona stufului: plante iubitoare de apa,traiesc la marginea lacului
Zona plantelor plutitoare:florile si frunzele plutesc pe suprafta apei
Zona plantelor submerse:plante care traiesc scufundate in masa apei
Zona de fund: este fara vegetatie

Totalitatea ecosistemelor formeaz ecosfera, sau biosfera.