Alimentatia si comportamentul uman

Stilul de viata sanogen implica in primul rand o alimentatie sanatoasa.

Lucrari recente in domeniul nutritiei arata ca agresivitatea poate fi combatuta si
printr-un regim alimentar potrivit.
Prin ajutorul regimului alimentar sanogen se poate
influenta comportamentuluman. De exemplu, se poate imbunatati parerea
despre propria persoana. De acest lucru s-a convins singur sir David
Ramsbotham, fost inspector sef al penitenciarelor din Marea Britanie. "Sunt
sigur de existenta unei legaturi intre modul de hranire si manifestarea
comportamentului anti-social", a declarat el recent intr-un interviu acordat
cotidianului "The Guardian". L-au convins rezultatele analizelor pe care
profesorii Joseph Hibbeln si Bernard Gesch le-au realizat in institutii penale
americane si britanice. Datorita unui regim corespunzator alcatuit, numarul
reactiile agresi a scazut cu 40%. Sir Ramsbotham incearca sa convinga
ministerul britanic al Afacerilor Interne de necesitatea introducerii unor
schimbari in meniul detinutilor.
In ce ar trebui sa constea regimul care reduce agresivitatea? in
multa carne de peste si suplimente care contin grasime de peste. Aceasta
este sursa principala de acizi grasi omega-3 care influenteaza
pozitiv comportamentul uman. Creierul este alcatuit in proportie de 60%
din grasimi. Pentru buna lui functionare sunt foarte importante grasimile,
dar nu oricare ci acelea cu lant lung din componenta omega-3, in special
acidul docosahexaenoic (DHA). Datorita elasticitatii lui, sistemul nervos
comunica usor cu celulele. Cand organismul duce lipsa de grasimi omega-3 Advertisements
- sau ele sunt inlocuite cu altele, mecanismul este in pericol. Creste
sensibilitatea si exciilitatea, fapt care duce la comportamente agresi si stari depresi.
Aceste date au fost demonstrate de cercetarile intreprinse de prof. Joseph Hibbeln in cadrul Institutului
National American pentru Sanatate Publica. La ele au participat 30 de persoane cu un nil ridicat de
agresivitate. Dupa ce le-au fost administrate suplimente omega-3, nilul agresivitatii a scazut cu o
treime. Rezultate asemanatoare au fost obtinute intr-un alt proiect, mai mare decat al lui Hibbeln, in
timpul caruia voluntarii au primit zilnic, pe o perioada de 3 luni, cate doua grame din aceste
suplimente.
In ceea ce priste cercetarile britanice, ele au fost efectuate intr-o scoala de corectie din Aylesbury. La
ele au participat 231 de voluntari. O jumatate au primit suplimente de grasimi omega-3, cealalta
piacebo. in timp ce in prima grupa s-a inregistrat o scadere a violentei cu 37% in a doua nu s-a
observat nici o schimbare.
Grija pentru regimul alimentar ar trebui sa priasca nu numai detinutii, ci intreaga societate. Ar putea fi
influentate astfel cazurile de comportament antisocial sau problemele de natura psihica, de exemplu
depresiile. Vinovate ar fi, intre altele, fast-food-urile.
O insemnatate deosebita o are si dezechilibrul dintre cantitatea de grasimi din familia omega-3 si
omega-6 consumata. Cele din urma se gasesc in uleiurile de soia, porumb sau floarea-soarelui; ele
sunt din ce in ce mai populare. Doar in Marea Britanie consumul lor a crescut in ultimii 40 de ani de
cinci ori. Pentru functionarea corespunzatoare a creierului prezenta grasimilor omega-6 si omega -3 ar
trebui sa fie de 5 la 1. Azi este de 20 la 1. Efectele negati ale acestei stari de lucruri sunt demonstrate
de cercetarile prof. Hibbeln, care a at, in timp, in cazul a 38 de state, indicii consumului de grasimi
omega-6 cu indicii delicntei si a observat dependenta dintre ei. insa, dupa cum atrage atentia
cercetatorul, doar regimul alimentar, chiar daca este excelent alcatuit, nu rezolva problema. Acesta
trebuie incadrat intr-un sistem sanatos de viata si educatie atat la persoane considerate normale cat si
la delicnti.
Am inserat aceste date in prezenta sectiune si sub impresia ca in aceste zile cand scriu aceste ini
(decembrie 2006) se desfasoara importante miscari de protest si agitatie ale detinutilor din
penitenciare din tara noastra sugerandu-mi ideea suplimentarii alimentatiei acestora cu grasimi de
peste.
Consider ca angajatii din sectorul alimentatiei publice sa urmeze un ciclu de conferinte educati predate
de medicii specialisti in nutritiastiintifica privitoare la pregatirea alimentelor si in general
la alimentatia stiintifica a populatiei, considerandu-se aceste date dar si traditia si cutumele romanesti.

Nu se recomanda alimentele modificate genetic.

Postul este recomandat in masura respectarii regulilor sanogenetice si a celor religioase.

Postul negru se va respecta cel mult o zi pe saptamana.

Postul de Craciun, Sfintele Pasti si cel al Sfintei Maria, adica posturile mari crestinesti se refera la
renuntarea la carnea rosie si grasa, uneori si la peste si produse lactate dar si la pastrarea unei vieti

spirituale crestine cu evitarea pacatelor lumesti, impacarea cu sine insusi si cu entualii inamici,
rugaciuni pentru iertarea propriilor pacate si ale altora, iubirea fierbinte pentru Dumnezeu si pentru
aproapele; milostenie si ajutor pentru saraci si pentru cei cu nevoi speciale. Postul trebuie sa fie deci
un prilej de reinnoire fizica si spirituala.In incheierea modulului alimentatia rationala abordez inca doua
teme ce intereseaza opinia publica, este vorba de problema E-urilor si a condimentelor.
E-urile sunt substante ce se adauga alimentelor pentru a le da o culoare mai vie, un aspect mai estetic
si deci sa devina mai apetisante.La incepui au fost apreciate, dar cu timpul s-au evidentiat unele
aspecte negati intre care si aceea de predis-punere la cancer, motiv pentru care se limiteaza utilizarea
si chiar se contraindica.
Condimentele sunt ingrediente ce se adauga unor alimente spre a le face mai placute gustativ. Nu au
valoare calorigena dar maresc apetitul iar unele au rol sanogen (usturoiul si ceapa au calitati
antibiotice).
Ele au fost folosite inca din Antichitate asa cum au dodit unele cercetari din Mexic. in piramidele
egiptene s-au gasit resturi de anason, nucsoara, chimen, marar iar acest fapt dodeste utilizarea lor in
urma cu milenii.
In zilele noastre cele mai folosite condimente sunt ardeiul iute, boiaua de ardei, anasonul, cicoarea,
coriandrul, cuisoarele, scortisoara, chimenul, dafinul, hreanul, leusteanul, mararul, mustarul, piperul,
ceapa si usturoiul.La utilizarea lor trebuie avuta in dere posibilitatea iritatiilor gastxice.Condimentele
trebuie folosite cu grija.

nv