Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru toate leziunile suspecte, diagnosticul de certitudine este stabilit numai de examenul
histopatologic, prin urmare se impune efectuarea biopsiei.
Recomandarile actuale de screening in cancerul mamar conform ghidurilor ASC
Debutul screeningului dupa 40 de ani
In absenta factorilor de risc: - autoexaminare lunara
- examen clinic anual
- examen mamografic la 2-3 ani
- Estimarea prognosticului.
- Evaluarea rspunsului la tratament.
- Faciliteaz schimburile de informaii ntre diverse centre de tratament.
- Contribuie n cercetarea neoplaziilor umane.
Reguli generale de clasificare
Toate cazurile trebuie confirmate histopatologic pentru a fi stadializate TNM. n cazul n care nu
exist biopsie sau citologie, tumora poate fi stadializat, dar trebuie analizat separat i nu
trebuie inclus n analizele statistice de supravietuire.
Se descriu 4 clasificri:
Clinic cTNM / TNM
Patologic pTNM
n cazul recidivei rTNM
La autopsie aTNM
6. Certitudinea diagnosticului
Diagnosticul de cancer:
sugerat de anamnez precizeaz factorii de risc i manifestrile clinice
susinut de examenul clinic complet (general i locoregional) i de explorrile
paraclinice i de laborator
confirmat de examenul histologic sau citologic.
Diagnosticul de cancer (de certitudine) se stabileste cu ajutorul examenului histopatologic,
malignitatea afirmandu-se pe baza modificarii morfologiei celulare si a arhitecturii tisulare;
esentiala obtinerea corecta a materialului biologic
uneori diagnosticul microscopic este dificil, fiind necesare examene suplimentare
(imunohistochimice)
Nu este permisa inceperea nici unui tratament specific bolii canceroase fara un diagnostic de
certitudine
7. Precocitatea diagnosticului
9. 7 Manifestari de alarma
Diagnosticul clinic
Societatea americana de cancer a elaborat o lista de 7 manifestari precoce sau de alarma:
modificarea tranzitului intestinal, tulburari functionale digestive sau urinare
modificari aparente ale leziunilor cutanate congenitale
plaga care nu se vindeca, tumefactie care nu dispare
hemoragii (digestive, urinare, hemoptizii, metroragii)
nodul palpabil sau induratie (san, parti moi)
tulburari permanente de deglutitie
persistenta disfoniei, tuse iritativa, modificarea caracterului tusei
10. FACTORI DE PROGNOSTIC LEGATI DE TUMORA
Factori anatomopatologici
stadiul histopatologic
tipul histologic
gradul de invazie
gradul de diferentiere
Factori clinici
stadiu clinic (extensie locoregionala, sediu initial, extensie ganglionara, extensie la
distanta)
evolutia preterapeutica
semne si simptome asociate
Factori biologici - markeri tumorali
Factori anatomopatologici
Apreciaza extensia reala anatomica a bolii si agresivitatea tumorii
stadiul anatomopatologic - apreciaza extensia anatomopatologica a bolii, respectand in general
aceleasi criterii ca si la stadializarea clinica
dimensiunile tumorii: diametru, nivel de invazie in profunzime
status-ul ganglionilor regionali: numarul si dimensiunile ganglionilor invadati
diseminarea la distant: tipul si localizarea metastazelor
tipul histologic - unul din cei mai importanti factori prognostici alaturi de stadializare
pentru aceeasi localizare prognosticul difera in functie de tipul histologic;
gradul de invazie - infiltratrea tumorii in tesuturile adiacente = factor prognostic semnificativ
Criteriu pentru unele sisteme de stadializare histologica Dukes(colon), Clark,
Breslow(melanom)
infiltrarea tumorii in tesuturile vecine
invazia intralimfatica si intravasculara
invazia neurala
infiltrarea limfocitara peritumorala (considerata de unii marker de aparare a organismului
gazda)
ruperea capsulei ganglionare
Gradul de diferentiere (G)
pentru unele localizari element prognostic principal, mai important chiar decat tipul
histologic, fiind un factor de agresivitate a tumorii
face parte din stadializarea TNM
se apreciaza in functie de aspectul celulelor tumorale, indice mitotic, prezenta atipiilor
Factori clinici
Se obtin din:
- anamneza,
- examen clinic,
- Ex. paraclinice, imagistice
Stadiu clinic - extensia bolii
Se apreciaza in sistem international T (tumora) N (adenopatii) M (metastaze)
reprezinta cel mai frecvent folosit factor prognostic si cel mai important
apreciaza extensia locoregionala, ganglionara si la distanta
Evolutia preterapeutica - poate sugera si evolutia ulterioara
durata istoriei naturale a bolii in absenta tratamentului (intervalul dintre aparitia primului
semn sau simptom si momentul diagnosticului si tratamentului)
modul de evolutie in timp (timpul de dublare a volumului tumoral)
Semne si simptome asociate
semnele B (febra, transpiratii, scadere ponderala) in limfoame,
scaderea ponderala, febra reprezinta factori de prognostic si in alte localizari (stomac,
rinichi, plaman)
de asemenea pot sugera afectarea altor organe, pot limita aplicarea unor tratamente
Factori biologici
Factori de prognostic de linia a II-a, sunt utili pentru aprecierea agresivitatii tumorale
Principalii factori biologici de prognostic sunt:
markerii tumorali
receptorii hormonali
indici de proliferare
enzime
oncogene, antioncogene, produsii acestora
Markerii tumorali - principalii markeri tumorali cu valoare prognostica sunt:
- imunoglobulinele monoclonale - in mielomul multiplu
- antigene oncofetale
antigen carcinoembrionic (CEA) - in cancere digestive
alfa fetoproteina (AFP) - in hepatoame, tumori disembrioplazice
- alte antigene specifice tumorale
CA 15-3 in cancerul mamar
PSA in cancerul prostatei
- enzime serice
LDH, si corelarea acesteia cu AFP si HCG - in cancere testiculare
gama GT - in localizari hepatice
- hormoni
HCG - in coriocarcinom
tiroglobulina - in cancere tiroidiene
catecolamine - in tumori suprarenaliene
serotonina - in carcinoide
substante hormon-like - in sindroame paraneoplazice
Dozarea receptorilor hormonali
dozarea receptorilor estrogenici, progesteronici, androgenici
- caracterul hormonorezistent (absenta receptorilor hormonali) reprezinta un factor de
prognostic negativ
Citometria de flux - pentru aprecierea capacitatii proliferative a tumorii evaluand procentul de
celule aflate in faza S si continutul celular de ADN (ploidia)
aneuploidia si procentul crescut de celule aflate in faza S reprezinta factori de prognostic
negativ
sunt importante si timpul de dublare al tumorii si durata ciclului celular
Dozarea unor enzime tumorale
catepsina D - in cancerul mamar, orienteaza asupra capacitatii invazive
activator de plasminogen-urokinaza - de asemenea marker de invazivitate
Aprecierea calitativa a modifcarilor de expresie a unor oncogene (erbB, myc, ras, her2neu,
BRCA), antioncogene (p53, RB) sau a produsilor acestora (receptorii factorilor epidermali de
crestere, etc.)
HCG - in coriocarcinom
serotonina - in carcinoide
Varsta
o in unele cancere varsta influenteaza evolutia ulterioara
leucemiile acute sunt mai grave la varstnici
limfoamele au evolutie mai severa la varstnici
cancerele mamare au evolutie mai severa la tinere
o de asemenea varsta influenteaza statusul biologic si starea organismului,
influentand astfel posibilitatile terapeutice si in consecinta evolutia
Sexul
o are un rol prognostic mai redus, dar sunt unele forme de cancere in care
prognosticul depinde de sex (melanomul malign, unele hemopatii maligne au
evolutie mai buna la femei)
Sarcina
o prin deprimarea imunitatii si limitarea posibilitatilor terapeutice sarcina este un
factor de prognostic negativ
o factor de prognostic negativ in melanoame, cancere mamare sau de col uterin
o se recomanda evitarea sarcinii in primii 2-3 ani de la incheierea tratamentului
Factori psihologici
o influenteaza acceptarea tratamentelor
o de asemenea influenteaza calitatea relatiei medic/pacient
Nivel socio-economic
o influenteaza de asemenea acceptarea tratamentului, prezentarea la medic (educatie
sanitara) si starea generala a organismului (nutritie, igiena)
Starea biologica
o se apreciaza dupa criteriul Karnofsky sau dupa scala OMS (ECOG)
o influenteaza semnificativ prognosticul in unele localizari ca de exemplu in
cancerele gastrice, limfoame, cancer pulmonar
o starea de nutritie este un factor general de prognostic
o tarele de etilism sau tabagism influenteaza semnificativ evolutia unor tumori
(cancerele sferei ORL)
o starea functionala a organismului influenteaza posibilitatea aplicarii anumitor
tratamente si deci prognosticul bolii
Cauze maligne:
- cancere primare: pulmonare (SCLC si epidermoid - 85% cazurile de VCS)
- limfoame (NHL a II-a cauza), timoame, tumori cu celule germinale
- metastaze limfatice mediastinale (adenopatii): cancere mamare, tumori cu cel germinale,
cancere gastrointestinal
Cauze nemaligne:
- tromboza VCS - utilizarea cateterelor centrale la bolnavii neoplazici
- RARE: gusa retrosternala, sarcoidoza, TBC, fibroza mediastinala postiradiere
Tablou clinic:
La majoritatea pacientilor simptomele apar progresiv, in max 4 saptamani!
- edem progresiv al gatului, ulterior al capului, bratelor, si portiunii superioare a
trunchiului cu aparitia circulatiei colaterale
- facies pletoric
- dispnee, tuse, wheezing in caz de compresie traheala
- modificari ale tensiunii arteriale-HTA
Toate simptomele sunt agravate de coborarea pozitiei capului!
Principalele riscuri sunt sincopa, convulsiile, coma.
DIAGNOSTIC
- radiografia toracica
- RMN/CT
- markeri tumorali: -hcg, -fetoproteina, LDH
Se va incerca obtinerea unui diagnostic histologic prin cea mai putin invaziva tehnica!
- citologia sputei, toracocenteza
- bronhoscopia, biopsia unei adenopatii periferice
- toracotomia minima/ mediastinoscopia
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- insuficienta cardiaca congestive
TRATAMENT
Scop paliativ
- radioterapia: - in tumorile radiosensibile
- standard in NSCLC
- chimioterapia: - in tumorile chimiosensibile
- cancere pulmonare SCLC (in asociere cu radioterapia)
- limfoame mediastinale
- tumori mediastinale cu celule germinale
- stent endovascular
-corticosteroizi: dexametazona, HHC
-diureticele: furosemid
-terapia anticoagulanta
Scop curativ
- radioterapia: - seminoame mediastinale, limfoame
- chimioterapia: - tumori cu celule germinale, seminoame, limfoame
14. Sindromul de compresiune medulara
- apare la >30% dintre pacientii oncologici cu boala diseminata
- este o reala urgenta: intarzierea terapiei poate duce la instalarea ireversibila a paraliziei
- se datoreaza in 95% din cazuri metastazelor extradurale sau a fragmentelor osoase din fracturi,
care invadeaza coloana vertebrala
- localizare -70% toracica
-20% lombosacrata
-10% cervicala
-10-40% multifocala
- cancerul mamar, pulmonar, prostata, renal, limfoame, melanoame,
- meta osoase cu punct de plecare neprecizat
Presiunea directa pe structurile neurale determina demielinizarea
Aport de sange arterial insuficient cu degenerescenta neurala
Blocaj venos cu edem vasogenic
TABLOU CLINIC
10% din pacientii cu cancer au primul simptom datorita metastazelor vertebrale!
- semne precoce: durere la nivelul coloanei vertebrale-90% (accentuata de miscare, tuse, stranut),
poate precede cu luni de zile instalarea simptomelor neurologice
- semne intermediare: tulburari senzoriale
- semne tardive: - deficit motor (tulburari de mers)
- paralizie definitiva -in cateva ore pana la zile
- glob vezical
- tonus rectal diminuat
- obiectiv: spasticitate, reflexe osteotendinoase modificate, tulburari senzoriale, motorii in aval
de nivelul compresiunii medulare, durere la percutia coloanei vertebrale
DIAGNOSTIC
- radiografia vertebrala
- consult neurologic
- CT/RMN
TRATAMENT
Obiective: - ameliorarea durerii
- mentinerea stabilitatii coloanei vertebrale
- pastrarea functiilor neurologice
- radioterapia =tratamentul standard
- tratamentul corticoid: dexametazona
- chirurgia: - rezectia corpului vertebral pentru tumorile situate anterior de canalul medular
- laminectomie posterioara pentru tumorile localizate posterior de canalul medular/
vertrebroplastie percutana
(indicatie - pacientii cu tumori radiorezistente si cu deficite neurologice severe)
- chimioterapia -rar, doar pt tumori chimiosensibile (in asociere cu radioterapia) ex: sarcom
Ewing, neuroblastom
15. Urgente datorate tratamentelor oncologice
-hematologice: neutropenia febrila, trombopenia
-insuf renala postchimioterapie
-tromboza VCS la pacientii cu catetere centrale
16. SEMNE DE CANCER LA COPIL
RADIOTERAPIE EXTERN
(TELEIRADIERE sau TELERADIOTERAPIE) sursa de radiatii este exterioara
corpului; iradiere transcutanata.
Se realizeaza cu acceleratorul de particule sau, din ce in ce mai rar, cu sursa radioactiva
(cobalt 60)
Radioterapia conventionala se efectueaza plecand de la cliseu de radiografie standard.
Radioterapia conformationala se realizeaza cu ajutorul computer tomografului care
permite determinarea volumelor de iradiat si volumelor ce trebuie protejate. Aceste volume
sunt conturate in 3D cu ajutorul unui program dedicat. Incidenta fasciculelor de iradiere este
ulterior fixata in functie de volumul tumoral si organele la risc (ce trebuie protejate).
Radioterapia conformationala cu modularea intensitatii-IMRT ofera posibilitatea unei
precizii superioare -prin modularea intensitatii componentelor fasciculelor de iradiere.
IGRT (Image-guided radiotherapy) directionarea fascicolului de radiatii ioinizante cu
ajutorul imaginilor 2D/3D obtinute la fiecare sedinta.
Post iradiere leziunile ADN sunt prea multe pentru a fi reparate si survine moartea celulei
in mitoza (moarte mitotica).
Este descrisa o moarte imediata a celulei iradiate, la cateva ore de la iradiere, aceasta se
produce la doze extrem de mari, superioare celor utilizate n RT.
O celul lezat prin iradiere i pierde integritatea reproductiv
n timpul diviziunii celula lezat poate urma mai multe ci:
1) poate muri n timpul ncercrilor de diviziune.
2) poate produce forme neobinuite prin ncercrile aberante de divizare.
3) poate rmne incapabil de diviziune, funcional pentru o perioad de timp.
4) se poate divide, dnd natere uneia sau mai multor generaii de celule fiice ce devin sterile.
5) alterri minore.
Celulele cele mai sensibile la radioterapie sunt cele cu rata mare a diviziunii -respectiv
celulele tumorale dar si cele digestive, cutanate, explicand aparitia efectelor secundare
Cei trei parametri determinand radiosensibilitatea sunt:
- oxigenarea: iradierea este mai putin eficace in conditii de hipoxie
- faza ciclului celular: cea mai radiosensibila este faza G2-M, iar faza cea mai rezistenta
este este fasa S (invers chimioterapiei)
- radiosensibilitatea intrinseca a celulei
Scopul acestei asocieri este actiunea simultana locala si sistemica prin reducerea
volumului tumoral si prevenirea metastazarii la distanta. Chimioterapia potenteaza
efectele radioterapiei prin radiosensibilizarea celulelor tumorale si prin impiedicarea
repararii leziunilor celulare induse de radioterapie.
Administrarea concomitenta CHT-RT
Chimioterapia este administrata in acelasi timp cu radioterapia, dozele fiind limitate de
toxicitati. Scopul este radiosensibilizarea tumorii: - prin administrarea seriei de
chimioterapie in saptamanile 1,5 de radioterapie (tumori de sfera ORL, rect, pancreatice,
bronhopulmonare, esofagiene) sau - administrarea se poate face saptamanal
(radiosensibilizarea tumorilor colului uterin sau tumorilor de sfera ORL, prin
administrarea saptamanala a sarurilor de platina). De asemenea, radioterapia se poate
administra concomitent cu chimioterapie in perfuzie continua (administrarea de 5FU pe
toata perioda RT in cancerul rectal cu rezultate superioare radioterapiei singure).
Administrarea secventiala
Radioterapia si chimioterapia se administreaza succesiv la interval mici, de obicei
chimioterapia se administreza anterior radioterapiei, avantajul fiind toxicitati reduse fata
de administrarea concomitenta. Se poate aplica cancerelor pulmonare sau limfoamelor.
26. Contraindicatiile radioterapiei
leziune infectata
bolnav febril
iradiere cardiaca dupa un infarct recent (sub 6 luni)
iradierea stomacului intr-un ulcer evolutiv
iradierea unei fistule digestive sau urologice
27. Raspunsul imun
Componenta aferenta
limfocitele T si B care recunosc anumite antigene caracteristice celulelor maligne
Centrul imun
organele limfoide
Componenta eferenta
celule efectoare: limfocite T helper, T citotoxice, celule NK, limfocite killer activate, limfocite
infiltrative tumorale, macrofage
anticorpi produsi de limfocitele B
citokine sintetizate de limfocite si monocite
28. IMUNOTERAPIA
Imunoterapia
- activa
specifica
anticorpi
celule efectoare
- indirecta
Terapia genica
Imunoterapia activa:
- Se refera la imunizarea organismului afectat de boala maligna, determinand in final o
reactie imuna capabila sa elimine sau sa incetineasca cresterea tumorii
- Rezultatele depind de volumul si imunogenitatea tumorii si de imunocompetenta gazdei
Imunoterapia activa nespecifica:
a. Locala:
- urmareste inducerea unui raspuns imun celular imediat sub actiunea unor substante diverse
- cel mai frecvent utilizate sunt bacteriile si produsii bacterieni numiti adjuvanti imuni care
sunt mai eficienti in contact direct cu tumora (BCG, C. parvum)
- alti modificatori ai raspunsului biologic utilizati sunt citokinele
b. Sistemica:
- stimulari sistemice cu adjuvanti imuni
Imunoterapia activa specifica:
- Vaccinuri preparate din celule tumorale autologe sau heterologe asociate de obicei cu
adjuvanti imuni cu rolul de a creste capacitatea macrofagelor de a recunoaste antigenele
tumorale si de a declansa raspunsul imun
- Antigenicitatea celulelor tumorale este foarte importanta pentru acest tip de imunoterapie
- Primele experimente in cazul cancerelor cu etiopatogenie virala
Imunoterapia pasiva:
- Administrare de anticorpi sau celule cu actiune antitumorala
- Administrarea de celule imunocompetente capabile sa medieze un raspuns antitumoral se
mai numeste si imunoterapie adoptive
Imunoterapia pasiva-anticorpi:
- Se folosesc anticorpi monoclonali sau policlonali
- Reprezinta o modalitate de terapie tintita
- Celulele tumorale cuplate cu anticorpi sunt distruse apoi prin sistemul complementului sau
prin citotoxicitate celulara anticorp-dependenta
- Anticorpii pot fi cuplati cu citostatice, toxine sau radioizotopi
Imunoterapia celulara adoptiva:
- Se folosesc celule efectoare
- Initial s-au utilizat limfocite killer activate, recoltate de la pacient prin afereza, crescute in
culturi stimulate cu interleukine si apoi reintroduse pacientului
- In prezent sunt studii si cu limfocite infiltrative tumorale, care ar fi atrase specific de catre
celulele tumorale
Imunoterapia indirecta:
- Cresterea gradului de imunocompetenta prin indepartarea factorilor supresori
29. Durerea
30 40% la pacientii cu cancer la diagnostic
65 85% la cei cu boala avansata
Unul din cele mai frecvente si de temut simptome
Definitie = experienta senzoriala si emotionala neplacuta, insotita de leziuni tisulare actuale /
potentiale sau descrisa in astfel de termeni.
Este prin definitie subiectiva. Este ceea ce pacientul spune ca este.
Durere totala
simptome fizice +
psihologic-emotionale +
social +
cultural +
spiritual.
Etiologie:
Invazie tumorala (70%)
- Invazie osoasa
- Obstructii de organ sau ducte
- Ulceratii ale mucoaselor
- Obstructie sau invazie vasculara
- invazie sau compresie neurala
Asociata tratamentului (20%)
- Proceduri de diagnostic si stadializare
- Chirurgie
- Radioterapie (mucozita, enterita, nevrita)
- Chimioterapie (mucozita, nevrita)
Sindroame datorate cancerului (<10%)
- Debilitate (constipatie, tenesme rectale sau vezicale)
Nelegate de boala sau tratament (<10%)
Caracter temporal:
Debut
Cauza
Management
Administrare
Efecte adverse
Acuta
bine definit
determinabila
tratament
parenterala
acceptabile
Cronica
insidios
indeterminabila
preventie
oral/transdermal
inacceptabile
Fiziopatologie:
Durere nociceptiva: excitarea nociceptorilor
- Durere somatica
- Durere viscerala
4. Modificari genice:
Fenotipul malign este consecinta unei mutatii genetice (o gena normala,
protooncogena, se transforma intr-o oncogena, care poate declansa transformarea
maligna a celulelor suse)
Genele implicate intr-o susceptibilitate individuala crescuta pentru cancer se impart in
trei categorii:
gene de reparare a ADN-ului
gene propriuzise ale cancerului oncogene
gene implicate in metabolismul carcinogenilor exogeni
5. Modificari cromozomiale:
de numar: aneuploida (numar diferit de cromozomi care nu este multiplu de N)
de structura:
Deletia
Aparitia cromozomilor inelari
Inversiile
Amplificarea genica
Translocatiile implica participarea a doi cromozomi neomologi, pot
fi:
translocatii reciproce
translocatii nereciproce
6. Modificari biochimice:
Celulele maligne au un metabolism glicolitic si anaerob (cresterea glicolizei este
consecinta cresterii ratei diviziunii celulare).
Exista in celula canceroasa o rata crescuta a sintezei de proteine, de ADN si ARN.
De asemenea exista un catabolism viciat al ARN, cu eliberarea de proteine si acizi
nucleici in spatiul extracelular.
7. Modificari antigenice:
Antigene recunoscute la aceleasi specii celulare = aloantigene
Antigene care nu sunt recunoscute decat la alte specii de celule = antigene heterologe
Antigene specifice tumorale care nu se gasesc asociate pe celulele normale
Antigene asociate tumorilor care se gasesc si pe celulele normale dar cu expresie
redusa
=> Acestea se pot determina cu ajutorul anticorpilor monoclonali si pot fi folosite ca
markeri tumorali care concura la depistare, diagnostic, monitorizare postterapeutica.
(Ex. PSA, CA15-3, CA125, CA19-9)
Antigene oncofetale, care in mod obisnuit se gasesc in viata embrionara, dupa nastere
exprimarea lor fiind represata de anumite gene (alfafetoproteina, antigenul
carcinoembrionic)
Antigene virale, cand in procesul de cancerizare intervin anumite virusuri
33. MODIFICARI CELULA CANCEROASA CONCLUZII
INITIEREA
Eveniment pur genetic
Mutatii care apar de obicei in celulele stem dupa expunere la un agent carcinogen
incomplet (initiator): fizic, chimic, viral
De regula se modifica ADN-ul nuclear si modificarile sunt ireversibile
Unii autori considera ca ar putea fi reversibila prin repararea ADN (excizia si reinlocuirea
nucleotidelor alterate)
Se produce rapid si este memorizata ca stare premaligna (se transmite celulelor fiice)
Se incearca blocarea initierii cu ajutorul unor antiinitiatori
CRESTEREA
Mai putin studiata, informatii limitate
Expansiune clonala selectiva a celulelor initiate, favorizata de agenti fizici, chimici,
microbieni, virali
PROMOTIA
Apare ca urmare a actiunii unui agent promotor asupra celulei initiate
Agentul promotor nu este carcinogen pentru celula neinitiata
Este un fenomen epigenetic
Implica alterari ale expresiei genice, fara modificari ale ADN-ului, cu proliferarea
celulelor initiate si selectarea clonala a acestora
Promotia nu este aditiva, poate fi reversibila
Are evolutie lunga, poate evolua in trepte
Depinde de doza prag a agentului promotor
Rezultatul este vizibil, transformarea celulei normale in celula maligna
- Aceste prime 3 etape au durata variabila, 15-30 ani pentru anumite tumori (epiteliale) si mult
mai scurta pentru alte tumori (tesut conjunctiv, hematopoetic)
- Pentru aparitia unui cancer sunt necesare 6 sau mai multe evenimente mutationale independente
- Initierea si promotia sunt dependente una de alta si complementare. Initierea trebuie sa
preceada promotia
CONVERSIA
Informatii limitate
Se presupune ca exista 10 1000 celule maligne care ar putea avea o evolutie reversibila;
prin factori ce tin de gazda (interni) evolueaza ireversibil spre un cancer manifest.
Nu se poate detecta prin metode de analiza cantitativa sau calitativa
Este putin dependenta de factori externi
PROPAGAREA (etapa de carcinom in situ)
Creste numarul de celule canceroase in tesutul de origine
Factorii externi au o influenta mica
Este conditionata de factori interni (ex. hormonali san, prostata)
Durata variabila de la cateva luni la 5-10 ani
Numarul celulelor creste de la 103 la 105
Fara semne sau simptome de boala
Tumora este avasculara, nu este depasita membrana bazala
Celulele tumorale se hranesc prin imbibitie si difuziune (tumora alba)
La 105 celule sunt suficiente elemente pentru diagnosticul microscopic
PROGRESIA
Modificari masurabile ale cariotipului, care concura la:
o Dezvoltarea masei celulare neoplazice
o Cresterea autonomiei celulare
o Cresterea capacitatii invazive si de metastazare
Trecerea dintre etapa oculta si cea clinica
Compresiune de vecintate
Complicaii indirecte
Infecii
Modificri de coagulabilitate
Paraneoplazii
37. Matastazarea
Procesul de rspndire (diseminare) a celulelor maligne din tumora primar n alte
compartimente (organe, esuturi, umori) ale organismului sau transferul bolii maligne de la un
organ la alt organ sau esut cu care nu este n raport anatomic. Reprezint migrarea celulelor
maligne de la nivelul tumorii primare la distan unde se fizeaz i se dezvolt pe cont propriu.
38. ETAPE METASTAZARE
- Desprinderea celulelor maligne din masa tumoral primar
- Ptrunderea n vase sanguine sau/i limfatice
- Vehicularea n torentul circulator
- Oprirea n microcirculaia organelor sau esuturilor
- Extravazarea din microcirculaie
- Nidarea celulelor maligne n esutul respectiv
- Dezvoltarea coloniilor de celule tumorale n noua locaie
Invazia matricei extracelulare -> Intravazarea -> Supravituirea in torentul sanguine ->
Extravazarea -> Formarea de micrometastaze -> Colonizarea si formarea de
macrometastaze
39. Caile de metastazare
Calea vascular Calea limfatic Calea peritoneal Calea tubar Calea bronhogen
Calea lichidului cefalo-rahidian
Extensia de-a lungul tecii nervilor i a rdcinilor nervoase