Cauta

Prima pagina
Top 5 stiri / Recomandari
Politic
Actualitate
International
Financiar
Social
Romania, te iubesc
Entertainment
Alte stiri
inchide
23:11 Neculai Ontanu ramane in arest inca 30 de zile. Decizia luata de instanta in
cazul celor doi complici

21:19 Trei romani arestati in Italia, dupa ce ar fi sechestrat un cetatean german,

intr-o tabara de romi
20:45 Iohannis le-a raspuns criticilor sai: "Sunt lucruri care ma nemultumesc la
acest Guvern." Ce le transmite romanilor
20:20 Bombardamente ale rebelilor sirieni in Alep: cel putin 19 morti si 120 de
raniti
20:17 Barack Obama o lauda pe Angela Merkel pentru cum a gestionat criza
imigrantilor. "Ea se afla de partea buna a istoriei"
20:08 Patroana unui club din Botosani, batuta de doi clienti in fata copilului.
Scandalul cu sabii si bate, surprins de camere
Stirileprotv iti recomanda
acum 20 ore 11 minute

30 DE ANI de la Cernobil. Cum a fost

prezentat in Romania accidentul
nuclear care continua sa faca victime si
astazi

La 26 aprilie 1986, doua explozii au zguduit reactorul 4 al centralei nucleare de la

Cernobil. Nu exista date oficiale privind numarul total al victimelor, se stie, insa, ca
25.000 au murit numai dupa ce au participat la decontaminarea zonei.

Galerie foto (11)

30 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobil
Accidentul s-a produs in timpul unui test de siguranta - o procedura gresita a
determinat o crestere dramatica a nivelului energetic: invelisul de grafit al
reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate in atmosfera
printr-o explozie violenta, 31 de oameni murind pe loc.
Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii
de oameni si continua sa faca victime.

Belarus a fost tara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil, deoarece pana la
70 la suta din precipitatiile radioactive au cazut pe teritoriul acestei tari.
Nici Romania nu a scapat de efectele catastrofei, masuratorile efectuate la vremea
respectiva inregistrand o crestere foarte mare a radiatiilor, chiar de 10.000 de ori mai
mari decat valorile normale inregistrate. Nu sunt statistici cu privire la romanii care
au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialistii sunt de parere ca
exista o legatura intre acesta si cresterea cazurilor de cancer si leucemie.
Centrala nucleara Cernobil este situata la 18 km nord-est de orasul Pripiat si la 16 km
de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. In urma
cu 30 de ani, centrala lucra la capacitate maxima, adica cu toate cele patru reactoare,
fiecare cu o capacitate de productie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea
respectiva 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Constructia
centralei a inceput in 1970, primul reactor fiind terminat in 1977. In 1986, alte doua
reactoare se aflau in faza de constructie.

Cum s-a produs dezastrul

La 25 aprilie 1986, reactorul nr. 4 functiona la capacitate completa, iar operatiunile se
derulau absolut normal. Energia produsa cu ajutorul aburului era dirijata catre
turbine si generatoarele de energie.
Treptat, operatorii au inceput sa reduca nivelul energiei, pregatindu-se pentru un test.
La 12 ore dupa initierea operatiunii de reducere a nivelului de energie, reactorul
functiona la 50% din capacitatea sa. Nu mai era necesara decat o singura turbina
pentru a prelua cantitatea scazuta de abur, iar turbina nr. 2 a fost oprita.
In mod normal, procedurile de realizare a acestui test ar fi necesitat reducerea

capacitatii reactorului la 30%, insa autoritatile din domeniul energetic nu au aprobat

acest lucru, pentru ca, se pare, exista un alt loc unde era necesar un consum de
energie ridicat. Reactorul a ramas setat la 50% din capacitatea sa pentru o perioada
de alte noua ore, timp in care computerele si sistemele de siguranta au fost inchise.
La 26 aprilie, ora 12.28, echipa de la Cernobil a primit aprobarea pentru a relua
procedurile de reducere a capacitatii reactorului. Cel mai probabil este ca, in acest
moment, unul dintre operatori a comis o greseala si, in loc sa mentina nivelul la 30%,
uitand sa reseteze un aparat, a determinat o scadere vertiginoasa a nivelului de
producere a energiei, ajungand pana la 1%. Din punct de vedere tehnic, acest nivel
era mult prea scazut pentru derularea testului.
Operatorul a reusit sa aduca reactorul pana la 7%, indepartand aproape toate tijele de
control, cu exceptia a sase dintre ele. Aceasta procedura a reprezentat o incalcare a
regulamentului de operare, avand in vedere ca reactorul nu era construit pentru a
opera la un nivel atat de scazut, fiind instabil atunci cand miezul sau este plin cu apa.
Operatorul a incercat sa faca fata manual fluxului de apa care se intorcea din turbina.
Chiar si o mica schimbare de temperatura poate provoca fluctuatii masive in nivelul
producerii de energie. Operatorul nu a reusit corectia, iar reactorul a devenit din ce
in ce mai instabil. Cu toate acestea, echipa de conducere a decis inceperea testului.

Un operator, temandu-se ca, daca reactorul se inchide, testul va fi anulat, a blocat

sistemul de inchidere automata a reactorului in cazul unui nivel scazut al apei sau in
cazul pierderii ambelor turbine. A fost inchisa si turbina care mai ramasese in
functiune. Energia produsa in reactor a inceput sa creasca treptat ca nivel, din cauza
reducerii fluxului de apa. Operatorii au initiat procedura de inchidere manuala, ceea
ce a determinat o crestere rapida a nivelului de energie produsa, din cauza modului
de proiectare a tijelor de control.

Reactorul a atins de 120 de ori capacitatea maxima. Fluidul de racire - apa usoara - nu
a mai putut evacua aceasta enorma cantitate de caldura si s-a evaporat intr-o
fractiune de secunda, producand explozia aburului, la 26 aprilie 1986, la ora locala
1:23:58. Invelisul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive
au fost aruncate in atmosfera. Scutul superior al cladirii, o constructie care cantarea
1.000 de tone, a fost pulverizat.
In timpul incendiului, care nu a putut fi stins vreme de zece zile, au fost raspandite in
atmosfera cantitati uriase de substante radioactive, care au afectat trei sferturi din
Europa si multe regiuni de pe glob.

Pentru a stinge focul si a opri astfel eliberarea de materiale radioactive in atmosfera,

pompierii au pompat apa ca agent de racire in miezul reactorului, in primele zece ore
de dupa producerea accidentului. Aceasta incercare nereusita de a stinge focul a fost
apoi abandonata.
In perioada 27 aprilie-5 mai, peste 30 de elicoptere militare au zburat pe deasupra
reactorului in flacari. Acestea au aruncat 2.400 tone de plumb si 1.800 tone de nisip,
eforturile fiind inutile, ba chiar au agravat situatia - sub aceste materiale caldura s-a
intetit. Temperatura din reactor a crescut la dublu, la fel ca si cantitatea de radiatii
eliberata. Abia la 6 mai s-a reusit aducerea sub control a focului si a emisiilor
radioactive, dupa ce miezul reactorului a fost racit cu azot.
La 36 de ore de la producerea accidentului, cei 45.000 de locuitori ai localitatii Pripiat
au fost evacuati cu autobuzele, iar orasul a ramas nelocuit pana in prezent. Pana la
data de 5 mai, toti cei care traiau pe o raza de 30 km in jurul reactorului avariat au
fost nevoiti sa isi abandoneze locuintele. In decurs de 10 zile au fost evacuate 130.000
de persoane din 76 de localitati aflate in aceasta regiune. Teritoriul respectiv a fost
declarat zona de excludere si era necesar un permis special pentru a putea patrunde
in acest perimetru. In ciuda interdictiei oficiale ca aceste zone sa mai fie locuite, cel
putin 800 de persoane, in special batrani, s-au intors la casele lor din satele
abandonate.
La 23 mai 1986, mult prea tarziu din punct de vedere medical, au inceput
pregatirile pentru a se distribui populatiei iod. Acesta urma sa fie administrat
pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de catre tiroida, insa cea mai mare
parte a iodului radioactiv fusese deja eliberat in atmosfera in primele zece zile dupa
producerea accidentului.

Desi initial autoritatile sovietice planuiau decontaminarea zonei si continuarea

productiei cu celelalte trei reactoare, la trei ani dupa producerea accidentului,
guvernul sovietic a stopat construirea reactoarelor nr. 5 si nr. 6 din complexul
centralei nucleare Cernobil. Singurul care a mai functionat a fost reactorul nr. 3, care
a fost supus in repetate randuri unor reparatii de siguranta.
Dupa negocieri internationale de durata, Ucraina a acceptat sa inchida, la 15
decembrie 2000, ultimul reactor functional de la Cernobil, nr. 3, in schimbul
unui ajutor international de 2,3 miliarde de dolari. Reactorul nr. 2 fusese inchis in
1991, in urma unui incendiu in compartimentul turbinelor, iar reactorul nr. 1, in
1996, in baza unui memorandum cu G7.
Cei 600 de oameni din echipa de pompieri a centralei, precum si echipa de operare
care a fost implicata in lupta cu focul, au alcatuit grupul cel mai sever iradiat. 134
dintre acesti oameni au fost expusi unor doze de radiatii, in decurs de numai cateva
ore, de pana la 13.000 de ori mai mare decat cel normal.
Estimarile arata ca o suprafata totala de 17 milioane de kilometri patrati din Belarus,
Rusia si Ucraina a fost contaminata cu radiatii rezultate in urma accidentului de la
Cernobil, 19 regiuni au fost afectate, in special zonele din jurul oraselor Bryansk,
Kaluga, Tula si Orel. La momentul accidentului, in aceste regiuni locuiau aproximativ
sapte milioane de persoane, dintre care trei milioane erau copii.
Aproximativ 350.400 de persoane au fost mutate sau au parasit aceste regiuni. Totusi,
aproximativ 5,5 milioane de persoane, intre care peste un milion de copii, continua sa
traiasca in regiunile contaminate. Peste 40 de elemente radioactive au fost eliberate
din reactorul avariat, in special in primele zece zile dupa producerea accidentului.

Conform unui studiu publicat la New York, in aprilie 2010, aproape un milion de
oameni din mai multe parti ale globului au murit din cauza contaminarii
radioactive produse dupa accidentul de la centrala nucleara din Cernobil, din
1986.
Numarul total al deceselor la scara globala, in perioada 1986-2004, provocate de
accidentul de la Cernobil, este de 985.000.

De cealalta parte, conform datelor publicate de OMS si AIEA, numarul victimelor

accidentului de la Cernobal ar fi de aproximativ 9.000 de morti si 200.000 de persoane
bolnave.
Proportia copiilor considerati sanatosi la nastere din parinti care au fost supusi
iradierii a scazut de la aproximativ 80% la mai putin de 20% din 1986 si pana in
prezent. Numeroasele rapoarte medicale din zona Cernobal folosite de autori descriu
o situatie sumbra, mentionand o crestere a mortalitatii infantile, pierderi de sarcina,
nasteri cu probleme, copii cu malformatii si suferind de afectiuni respiratorii,
digestive, neurovegetative, osoase si musculare, reproductive, hematologice, urinare,
cardiovasculare, genetice, de sistem imunitar, precum si tumori atat maligne, cat si
benigne.
Pe langa dimensiunea umana a dezastrului acest accident a afectat grav si mediul,
conform altor studii privind animalele domestice, pasari si animale salbatice, pestii,
vegetatia si copacii au avut de suferit din cauza poluarii radioactive ce s-a facut
resimtita pana la nivelul bacteriilor si al virusurilor. Alimente produse in zone
contaminate radioactiv din URSS au fost exportate si consumate in numeroase regiuni
ale lumii.

Cum a fost prezentat in Romania accidentul nuclear de la Cernobil

Romania nu a scapat de efectele accidentului nuclear de la Cernobil, la fel ca multe
alte tari europene din emisfera nordica a continentului. Dupa accident, norul
radioactiv a ajuns deasupra Moldovei. Masuratorile facute atunci au inregistrat o
crestere foarte mare ale radiatiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decat valorile
normale.

Nu exista statistici cu privire la romanii care au avut de suferit ca urmare a

accidentului nuclear, dar specialistii spun ca exista o legatura intre dezastrul de la
Cernobil si cresterea cazurilor de cancer, in special tiroidian.
Daca pana la acest accident in zece ani se inregistrau 90 de cazuri de cancere
tiroidiene, la cativa ani dupa accident, numarul a crescut progresiv: 90 de cazuri se
prezinta la medic in trei-patru ani. Mai mult, specialistii cred ca dezastrul de la
Cernobil are un rol si in cresterea cazurilor de leucemie si cancer osos din zona
Moldovei.
In plin regim comunist sub presedintia lui Nicolae Ceausescu, catastrofa
nucleara de la Cernobil a fost relatata succint la Bucuresti in presa vremii.
Abia la 1 mai 1986, intr-o stire AGERPRES, care cita un comunicat al Comitetului
Central al Partidului Comunist Roman, se arata ca "sub presedintia tovarasului
Nicolae Ceausescu, secretar general al partidului, s-a analizat situatia creata ca
urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrica de la Cernobil, din zona
Kiev". In stire se mai spunea ca "pentru coordonarea tuturor masurilor necesare a fi
luate, in raport de situatia creata, s-a instituit un colectiv de partid si de stat, condus
de tovarasa Elena Ceausescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR,
prim viceprim-ministru al guvernului, presedintele Consiliului National al Stiintei si
Invatamantului". Potrivit informarii, Comandamentul central de supraveghere si
control al calitatii mediului inconjurator a raportat ca, din masuratorile efectuate pe
teritoriul tarii, s-a constatat ca, in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au aparut
unele cresteri ale radioactivitatii in nord-estul tarii.
La 2 mai 1986, o alta informatie facuta publica de catre AGERPRES din partea
Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea si controlul calitatii mediului
inconjurator mentiona ca s-a inregistrat o crestere a radioctivitatii mult peste limitele
normale, in special in judetele Iasi, Suceava, Mures, Cluj si in municipiul Bucuresti.
Drept urmare, se recomanda populatiei: sa foloseasca apa potabila numai din reteaua
urbana, din puturile de adancime sau apa minerala; sa asigure spalarea riguroasa cu
apa potabila a legumelor si fructelor inainte de consum; copiii sa evite iesirile
indelungate in spatii inchise; unitatile agricole si gospodariile individuale sa asigure
adaparea animalelor din puturile de adancime si sa protejeze, prin acoperire,
fantanile si furajele. In plus, Ministerul Sanatatii a luat masuri pentru administrarea,
acolo unde era necesar, in scop profilactic, prin reteaua sanitara, a iodurii de potasiu
pentru populatia pana la 18 ani.
La 5 mai 1986, tot din partea Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea si
controlul calitatii mediului inconjurator a venit informarea potrivit careia in zilele de
4 si 5 mai, in unele din zonele afectate, inclusiv in municipiul Bucuresti, datorita unei
circulatii atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat sa scada.
Buletine privind calitatea mediului inconjurator si valori ale radioactivitatii au fost
facute publice, aproape zilnic, pana in jurul datei de 15 mai 1986, de catre autoritatile

vremii, fiind preluate de AGERPRES si de agentiile de presa straine.

Au existat si informari despre situatia din Romania ca urmare a accidentului nuclear
de la Cernobil, care nu au fost date publicitatii, dar au avut caracter secret, cu
precizarea "pentru uz intern". Astfel, la 1 mai 1986, Agentia France Presse scria:
"Potrivit unui diplomat occidental din capitala romana, la Bucuresti nu a fost
inregistrat niciun indiciu care sa ateste ingrijorare, iar populatiei nu i s-au facut
niciun fel de recomandari pentru contracararea efectelor unor eventuale radiatii. La
Iasi, in Moldova, regiune situata la frontiera cu Ucraina Sovietica, nu a fost observata
nicio actiune de evacuare a populatiei - precizeaza sursa citata".
La 2 mai 1986, instituirea "colectivului de partid si de stat, condus de tovarasa Elena
Ceausescu" pentru analizarea "situatiei create ca urmare a accidentului produs la
centrala atomoelectrica de la Cernobil, din zona Kiev" a fost anuntata si de China
Noua, Associated Press etc., dar stirile difuzate pe aceasta tema de agentiile de presa
straine au avut, in Romania, tot caracter secret cu precizarea "pentru uz intern".
Stirile despre Romania au lipsit, dupa aceasta data, in presa internationala, desi au
fost date zilnic publicitatii informatii despre consecintele in urma accidentului
nuclear de la Cernobil in mai multe tari europene.
Abia la 8 mai 1986, apare stirea difuzata de agentia China Noua si agentia de presa
iugoslava Taniug despre vizita oficiala a presedintelui Romaniei, Nicolae Ceausescu,
in Uniunea Sovietica "in a doua decada a acestei luni" (mai - n.r.), vizita convenita in
luna februarie 1986, "cu prilejul participarii presedintelui Nicolae Ceausescu la cel deal XXVII-lea Congres al PCUS"

Livia Jurjeu
Pens at Sunt Pensionara

nfiortor
Like Reply Mark as spam 4 hrs
Facebook Comments Plugin

Pe acelasi subiect:
24.11.2015 10:29

Viata incredibila a femeilor care locuiesc in satele

parasite de langa Cernobil. "In Kiev, as fi murit cu
mult timp in urma"
29.10.2015 11:02

"Ne impuscati si ne sapati mormintele, noi ramanem

aici". Mamaile de la Cernobil, dupa 30 de ani de cand
au refuzat sa plece
26.09.2015 15:40

Cauza incendiilor de la Cernobil, descoperita de

ucraineni. Cine a intretinut norul radioactiv care
putea afecta si Romania
Prima pagina pe scurt:
25 Apr 2016

Unul dintre cei mai cautati

infractori romani se bronzeaza in Bolivia si rade pe
Facebook de autoritati: "Fraierii cad mereu"

25 Apr 2016

Iohannis le-a raspuns criticilor sai:

"Sunt lucruri care ma nemultumesc la acest Guvern."
Ce le transmite romanilor
25 Apr 2016

Palatul Culturii din Iasi s-a redeschis

dupa 8 ani de restaurari. Cum arata dupa lucrarile de
26 de milioane de euro
25 Apr 2016

30 DE ANI de la Cernobil. Cum a fost

prezentat in Romania accidentul nuclear care
continua sa faca victime si astazi
25 Apr 2016

Il recunosti pe romanul din

imagine? Suna de urgenta la 112. Ce se intampla in
imaginile socante pe care le-a publicat online
25 Apr 2016

Ilie Nastase: "Imi vine sa plang,

parca mi-a taiat un picior". Nici macar banii BNR nu
mai pot salva Arenele din Cotroceni
25 Apr 2016

Acordul care zguduie relatiile UESUA. Ce ii reproseaza Europa Americii si de ce se afla

Obama, acum, in Germania
25 Apr 2016

Autostrada Targu Mures-Iasi, un vis

de 4 mld. euro. Ce spune premierul despre soseaua
care ar lega Transilvania de Moldova
mergi sus categorii
Fii alaturi de noi prin:
Facebook Twitter
Contacteaza-ne:
telefon: 021.9454
mail: stirileprotv@protv.ro
2016 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate.
Termeni si conditii Despre Cookie-uri Versiune web