O, rmi

Sara pe deal

"O, rmi, rmi la mine,

Te iubesc att de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu tiu s le-ascult;

Sara pe deal buciumul sun cu

jale,
Turmele-l urc, stele le scapr-n
cale,
Apele plng, clar izvornd n
fntne;
Sub un salcm, drag, m-atepi
tu pe mine.

Lacul
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni l ncarc;
Tresrind n cercuri albe
El cutremur o barc.
i eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult i parc-atept
Ea din trestii s rsar
i s-mi cad lin pe piept;
S srim n luntrea mic,
ngnai de glas de ape,
i s scap din mn crma,
i lopeile s-mi scape;
S plutim cuprini de farmec
Sub lumina blndei lune Vntu-n trestii lin foneasc,
Unduioasa ap sune!
Dar nu vine... Singuratic
n zadar suspin i sufr
Lng lacul cel albastru
ncrcat cu flori de nufr.

Mai am un singur dor

Mai am un singur dor:
n linitea serii
S m lsai s mor
La marginea mrii;
S-mi fie somnul lin
i codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
S am un cer senin.

Astzi chiar de m-a ntoarce

A-nelege n-o mai pot...
Unde eti, copilrie,
Cu pdurea ta cu tot?
Od (n metru antic)
Nu credeam s-nv a muri
vrodat;
Pururi tnr, nfurat n
mantami,
Ochii mei nlam vistori la
steaua
Singurtii.
Cnd deodat tu rsrii n calemi,
Suferin tu, dureros de dulce...
Pn-n fund bui voluptatea morii
Ne'ndurtoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca
Nessus.
Ori ca Hercul nveninat de hainai;
Focul meu a-l stinge nu pot cu
toate
Apele mrii.
De-al meu propriu vis, mistuit m
vaiet,
Pe-al meu propriu rug, m topesc
n flcri...
Pot s mai re'nviu luminos din el
ca
Pasrea Phoenix?
Piar-mi ochii turburtori din cale,
Vino iar n sn, nepsare trist;
Ca s pot muri linitit, pe mine
Mie red-m!
Mihai Eminescu

Luna pe cer trece-aa sfnt i

clar,
Ochii ti mari caut-n frunza cea
rar,
Stelele nasc umezi pe bolta
senin,
Pieptul de dor, fruntea de gnduri
i-e plin.
Nourii curg, raze-a lor iruri
despic,
Streine vechi casele-n lun
ridic,
Scrie-n vnt cumpna de la
fntn,
Valea-i n fum, fluiere murmur-n
stn.
i ostenii oameni cu coasa-n
spinare
Vin de la cmp; toaca rsun mai
tare,
Clopotul vechi umple cu glasul lui
sara,
Sufletul meu arde-n iubire ca
para.
Ah! n curnd satul n valeamuete;
Ah! n curnd pasu-mi spre tine
grbete:
Lng salcm sta-vom noi
noaptea ntreag,
Ore ntregi spune-i-voi ct mi
eti drag.
Ne-om rzima capetele-unul de
altul
i surznd vom adormi sub
naltul,
Vechiul salcm. - Astfel de noapte
bogat,
Cine pe ea n-ar da viaa lui toat?