SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

1.SIMPTOME FUNCTIONALE
DUREREA PRECORDIALA SI RETROSTERNALA=este o durere imprecisa, constrictiva, difuza, uneori o
opresiune.
In general, pot fi intalnite doua situatii :dureri importante, violente, uneori chiar atroce, persistente, care
sugereaza infarct miocardic, pericardita, anevrism disecant de aorta, sau dureri intermitente, de intensitate mai
mica cu stare de sanatate aparent normala intre accese, care sugereaza angina pectorala.
Tipul durerii( constictie, intepatura, arsura, etc.) , localizarea si iradierea, legatura cu efortul, ajuta la conturarea
diagnosticului.
DISPNEEA CARDIACA=este expresia stazei si a hipertensiunii pulmonare.
a) dispneea de efort-apare la mers in ritm obisnuit, la urcarea unei pante, a unui etaj, etc.;
b) Ortopneea-se caracterizeaza prin ameliorarea dispneei la ridicarea trunchiului in pozitie orizontala;
c) Dispneea paroxistica-survine in accese de regula nocturne, cu durata variabila , de la minute la ore;
d) Dispneea vesperala-apare in orele de seara, dupa efortul depus in timpul zilei;
e) Dispneea de repaus-permanenta, accentuata uneori chiar de efortul de vorbire;
f) Respiratia Cheyne-Stokes-uneori mai evidenta in timpul somnului.
PALPITATIILE-reprezinta perceptia de catre bolnav a propriilor contractii cardiace.Pot surveni episodic, in
afara oricarei afectiuni cardiace, in caz de efort, stari emotionale, anxietate.In aceste cazuri sunt de regula
tranzitorii( cateva secunde).
Survenirea in accese mai prelungite este caracteristica in diverse tulburari de ritm.
EDEMUL CARDIAC-este o manifestare a insuficientei cardiace.Survine in general dupa instalarea
dispneei.Ca sa devina evident clinic, retentia hidro-salina trebuie sa depaseasca 4-5 l.Incepe caracteristic in
regiunile retromaleolar si gambier.
ASTENIA-este frecventa, avand uneori o cauza obscura.Ea este probabil in legatura cu un debit cardiac scazut,
cu subperfuzia tuturor organelor, inclusiv a musculaturii scheletice.Poate sa survina in timpul sau dupa un
infarct miocardic.
Poate apare dupa cure de diureza, in intoxicatii digitalice.
2.EXPLORAREA CLINICA
PULSUL
Locurile de electie pentru palparea pulsului sunt in general acolo unde artera este superficiala si se gaseste pe un
plan osos.
-pulsul carotidei;
-pulsul radial;
-pulsul femuralei, etc.
Modificarile pulsului:
-puls tahicardic-depaseste valoarea de 90/ min. in repaus;
-pulsul bradicardic-sub valoarea de 60/ min;
-puls filiform-puls tahicardic cu amplitudine redusa, caracteristic in hipotensiune, stari de soc, etc.
AUSCULTATIA INIMII
Este metoda clinica fundamentala pentru aprecierea si diagnosticul unei afectiuni cardiace.Focarele de
auscultatie ale orificiilor valvulare au o valoare de localizare a eventualelor date percepute la auscultatie.

Zgomotele cardiace normale:

-zgomotul I cu tonalitate mai joasa;
-zgomotul II cu tonalitate mai inalta;
-zgomotul III se poate auzi uneori la tineri.
TULBURARILE RITMULUI ZGOMOTELOR CARDIACE
Tahicardiile-reprezinta accelerarea ritmului peste 90/ min.in repaus.
Tahiaritmia absoluta=reprezinta un ritm complet neregulat cu valori intre 140-160/min , caracteristic in fibrilatia
atriala( FA).
Bradicardia=se caracterizeaza printr-un ritm sub 60/ min.
Bradiaritmia =este mai rar intalnita, in extrasistolie sau in FA.
ZGOMOTE SUPRAADAUGATE
Suflurile sunt zgomote supraadaugate, care pot apare in pauza mica-suflu sistolic-in pauza mare-suflu diastolic
si in ambele pauze-suflu continuu.
Frecatura pericardiaca-zgomot supraadaugat superficial uscat, care se aude in general in diastola si sistola,
plutind pe zgomote cardiace, care nu iradiaza.

SINDROAME CLINICE IN AFECTIUNILE CARDIO-VASCULARE

INSUFICIENTA CARDIACA
Prin insuficienta cardiaca se intelege acel sindrom clinic determinat de imposibilitatea cordului de a propulsa in
circulatie cantitatea de sange pe care o primeste.

Tipuri de insuficienta
Insuficienta ventriculara stanga-se manifesta clinic prin fenomene legate de staza si cresterea presiunii in
circulatia pulmonara si prin fenomene legate de subperfuzarea organelor din circulatia sistemica.
Dispneea este simptomul cardinal al IVS.
Insuficienta ventriculara dreapta-este consecinta hipertensiunii pulmonara, a cresterii pre/si
postsarcinii.Sindromul clinic se manifesta prin cianoza periferica rece, edeme declive, staza sau turgescenta
jugulara, hepatomegalie.
Insuficienta cardiaca globala-realizeaza sindromul combinat al IVS si IVD.
Tabloul clinic poate fi dominat de preponderenta insuficientei unuia dintre ventriculi.Atunci cand predomina
IVS fenomele dispneice raman pe primul plan.Cand predomina fenomenele IVD fenomenele dispneice proprii
IVS diminua, prin reducerea stazei si hipertensiunii pulmonare.

TULBURARILE DE RITM SI CONDUCERE

TAHICARDIA SINUSALA-este o tahicardie regulata cu valori de obicei in jurul a 120-140/ min, variabile.Se
intalneste in efort, anemii, stari febrile, astenie, etc.
TAHICARDIA PAROXISTICA-este o tahicardie cu frecventa intre 160-220/ min, fixa.Se instaleaza in accese,
brus, insotita de obicei de palpitatii.
FLUTTER-UL ATRIAL-este caracterizat printr-o tahicardie regulata, de obicei in jurul a 140-150/ min.Se
intalneste frecvent in stenoza mitrala, cord pulmonar cr., cardiopatie ischemica.
EXTRASISTOLIA-este tulburarea de ritm cel mai des intalnita, adesea in afara oricarei afectari cardiace
evidente.
FIBRILATIA ATRIALA-se caracterizeaza printr-un ritm cardiac total neregulat, de obicei rapid( 160/ min).
Manifestarile subiective sunt palpitatiile, iar in caz de persistenta a ritmului accelerat, fenomene de insuficienta
cardiaca.

SINDROAME MIOCARDICE
CARDITA REUMATICA-in cadrul reumatismului acut se poate instala clinic la un interval de 10-14 zile de la
angina streptococica, care este momentul de declansare al afectiunii.
Obiectiv apare tahicardie, cardiomegalie, asurzirea zgomotelor cardiace, fenomene de IC stanga sau globala.

CARDIOMIOPATIILE
CARDIOMIOPATIA DILATATIVA-se manifesta clinic prin: dispnee de efort, astenie, edeme, palpitatii, ortopnee;
-se manifesta obiectiv prin:cardiomegalie, tahicardie, tulburari de ritm si conducere.
Poate fi primara, avand un dg.sever, si secundara: cardiomiopatia alcoolica, din distrofii musculare cronice,
toxice, etc.
CARDIOMIOPATIA HIPERTROFICA-apare ca o afectiune ereditara autosomal dominanta.Este vorba de o
hipertrofie a septului interventricular si a peretilor.
Multe din cazuri sunt asimptomatice, uneori prima manifestare fiind insa moartea subita care poate surveni la
copii sau tineri, dupa sau in timpul unui efort.
Clinic:dispnee de efort, accese de angina pectorala, sincopa.
Obiectiv: soc apexian dublu, suflu sitolic aspru.
MIOCARDITA-este rezultatul afectarii inflamatorii a miocardului.
ANGOR DE EFORT-este un sindrom caracterizat prin dureri precordiale si retrosternale difuze, care survin la
scurt timp dupa inceperea unui efort, uneori la frig sau emotii, in accese cu durata variabila 2-5 min.
Durerile au caracter constrictiv in gheara , cu iradiere in umar si membrul superior stang, pe marginea
cubitala pana la degetele IV-V.
Se insoteste de anxietate, senzatie de moarte iminenta, uneori dispnee.

INFARCTUL MIOCARDIC-este caracterizat clinic prin survenirea brusca, in general in repaus si uneori in
somn, a unei dureri precordiale si retrosternale, cu localizare difuza, cu iradiere similara in angina pectorala, cu
intensitate foarte mare, chiar atroce.
Durerea poate persista ore si zile.
Se insoteste de hipotensiune arteriala, chiar colaps.
Pot apare greturi si varsaturi.
Socul cardiogen este un simptom grav care se poate instala de la debutul bolii sau in cursul acesteia si se
manifesta prin paloare, transpiratii reci, colaps.
Stopul cardiac este complicatia de temut a IM.
SINDROAME DE HIPERTENSIUNE ARTERIALA
HTA este o afectiune cu raspindire sociala importanta.Se apreciaza ca 10% din populatie sufera de HTA, iar
peste varsta de 40 ani , 25 % din populatie este hipertensiva.
VN=120/60 mmHg.
Mecanismele fiziopatologice ale cresterii valorii tensionale pot fi:
-cresterea debitului cardiac.In hipertiroidie, sarcina, etc;
-deficit de elasticitate a vaselor mari;
-cresterea rezistentei periferice prin vasoconstrictie arteriolara.
Tipuri de HTA:
1.HTA esentiala- 90% din cazuri;
2.HTA din afectiuni renale- 5% din cazuri;
3.HTA din afectiuni ale sistemului nervos;
4 Etc.
SINDROAME CLINICE MAJORE IN CARDIOPATII CONGENITALE
1.DEFECT SEPTAL ATRIAL
Bolnavul poate fi total asimptomatic pana la 30-40 ani.Cel mai des este depistat intamplator.
Simptom functional: dispneea de efort, palpitatii.
Se asculta un suflu sistolic in focarul pulmonar.
2.DEFECT SEPTAL VENTRICULAR
In DSV ca leziune unica, bolnavul poate prezenta o gama diversa de specte clinice, de la total asimptomatic,
pana la cianoza marcata.
Clinic :suflu sistolic aspru si intens.
3.TETRALOGIA FALLOT-este o cardiopatie congenitala complexa, care asociaza 4 leziuni anatomice:
-stenoza arterei pulmonare;
-DSV;
-dextropozitia aortei;
-hipertrofia ventriculului drept.
Este cea mai frecventa cardiopatie congenitala.este compatibila cu viata.
Semne: cianoza, suflu sistolic.