Politica de mediu

1.Introducere
Tratatele instituind Comunitatile Europene nu prevedeau competente comunitare explicite n
materie de mediu. Confruntarea cu poluarea, n crestere rapida, statele membre au adoptat
masuri la scara nationala. Fiind un fenomen transfrontalier, poluarea nu putea fi combatuta n
mod eficace doar n limitele frontierelor nationale. n plus, unele din masurile adoptate de
statele membre mpiedicau libera circulatie a marfurilor n cadrul pietei comune. Ca urmare,
apelurile si presiunile pentru actiuni comune n favoarea mediului s-au multiplicat. n 1972,
la putin timp dupa prima Conferinta a ONU asupra mediului, Comisia Europeana a propus
elaborarea unui program de actiune n acest domeniu.
La nceputul anilor 70, au fost recunoscute necesitatea si legitimitatea unei politici comune n
domeniul mediului. Cu timpul, se va dezvolta progresiv un drept comunitar al mediului, care
cuprinde n prezent peste 200 directive si regulamente. Ele privesc, n principal, protectia
apelor, calitatea aerului, protectie florei si faunei, zgomotul, eliminarea deseurilor. Legislatia
mediului prezinta o caracteristica particulara, ea tine seama de aspectele economice.
Legislatia anterioara lui 1986 nu avea o baza juridica intr-un tratat .
Actul Unic european atribuie n mod explicit Comunitatii europene competente n domeniul
politicii mediului. Astfel, el va oferi o baza juridica formala acelui ansamblu crescnd de
reglementari asupra mediului. Actul Unic european a fixat trei obiective prioritare politicii
comunitare:
protectia mediului;
sanatatea umana;
utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale (art. 130 R).
Tratatul asupra Uniunii Europene (1992) a stabilit n mod formal conceptul dezvoltarii
durabile n legislatia Uniunii Europene. Patru ani mai trziu, tratatul de la Amsterdam a facut
din dezvoltarea durabila un obiectiv primordial al Uniunii Europene. Dezvoltarea viitoare a
Uniunii Europene trebuie sa se fondeze pe principiul dezvoltarii durabile si pe un nivel nalt
de protectie a mediului. Mediul trebuie sa fie integrat n definirea si punerea n aplicare a
tuturor politicilor economice si sociale ale Uniunii Europene, inclusiv comert, industrie,
energie, agricultura, transport si turism.
Politica n domeniul mediului vizeaza urmatoarele obiective, care sunt clar stipulate de
Articolul 174 al Tratatului CE si anume: protectia mediului; ameliorarea calitatii sale;
protectia sanatatii publice; utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale; promovarea
masurilor la nivel international privind rezolvarea problemelor mediului de dimensiuni
regionale si mondiale .
Instrumentele utilizate: dispozitii legislative, n special directive fixnd norme de calitate de
mediu (niveluri de poluare); norme aplicabile procedurilor industriale (norme de emisii, de
conceptie, de exploatare); norme aplicabile produselor (limite de concentratie sau de emisie
pentru un produs dat); programe de actiune n favoarea protectiei mediului; programe de
ajutor financiar.

2.Masurile si instrumentele de sustinere puse la dispozitie de UE

n afara legislatiei, Uniunea Europeana a elaborat programe de actiune nsotite de directive si
obiective prioritare. ncepnd cu al treilea program (1983-1986) accentul a fost pus pe
principiile fundamentale ale prevenirii si protectiei. Programul al patrulea (1986-1992) viza
trecerea la o politica preventiva. n paralel, Uniunea Europeana a initiat programe de
cercetare n domeniul mediului: Stiinta si tehnologia pentru protectia mediului (STEP);
Programul european n materie de climatologie si riscuri naturale (EPOCH). Al cincilea
program de actiune intitulat Pentru o dezvoltare durabila si respectuoasa a mediului (19922000), preconiza sa progreseze pe calea unei abordari preventive a protectiei mediului.
Aceasta abordare traseaza o noua cale, integrnd politicile, legislatiile si proiectele ntr-un
program complet de reforme axate pe un singur obiectiv, anume dezvoltarea durabila .
Conceptul dezvoltarii durabile desemneaza o dezvoltarea care raspunde nevoilor actuale fara
a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde nevoilor proprii. Al cincilea
program cauta sa completeze deciziile si regulamentul utilizate ca instrumente n programele
precedente cu actiuni la fiecare nivel, angajnd grupurile societatii. Programul pune n
evidenta cinci mari sectoare care pot sa degradeze mediul si sa epuizeze resursele naturale:
industria
transporturile,
energia,
agricultura
turismul
El fixeaza tinte de atins n fiecare din ele.
Totodata, sunt stabilite cele sase elemente ale actiunilor dezvoltarii durabile a Uniunii
Europene:
integrarea considerentelor de mediu n celelalte politici;
parteneriat ntre Uniunea Europeana, statele membre, lumea afacerilor si public si
responsabilitati mpartite;
largirea evantaiului de instrumente ale politicii de mediu: impozite, subventii, acorduri ferme;
schimbarea schemelor de consum si productie;
punerea n opera si aplicarea legislatiei europene de catre statele membre, ntreprinderi etc.
cooperarea internationala n cadrul Agendei 21 a Natiunilor Unite si celui de-al cincilea
program de actiune n domeniul mediului.
Uniunea Europeana a dobndit treptat statutul de prim autor n materie de politica a mediului,
la nivel national, regional, ct si n relatiile internationale. Au fost adoptate masuri n toate
domeniile interesnd mediul. Circa 70% din angajamentele facute la scara europeana n 1992
sunt realizate. Progresele se vad mult mai greu n statele membre. Uniunea Europeana s-a
orientat catre dezvoltarea durabila, drumul este nsa lung si dificil. Politica n domeniul
mediului nu are sanse fara sprijinul sincer al ntregii populatii. Experienta ndreptateste ideea
ca politica n domeniul mediului se va Iovi si n viitor cu conflictul de interese dintre ecologie
si unele sectoare economice. Perspectiva este cea a unui optimism prudent si moderat .
3.Obiectivele politicii mediului
Politica n domeniul mediului vizeaza urmatoarele obiective: protectia mediului; ameliorarea
calitatii sale; protectia sanatatii publice; utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale;
promovarea masurilor Ia nivel international privind rezolvarea problemelor mediului de
dimensiuni regionale si mondiale .
Instrumentele utilizate: dispozitii legislative, n special directive fixnd norme de calitate de

mediu (niveluri de poluare); norme aplicabile procedurilor industriale (norme de emisii, de

conceptie, de exploatare); norme aplicabile produselor (limite de concentratie sau de emisie
pentru un produs dat); programe de actiune n favoarea protectiei mediului; programe de
ajutor financiar.
4.Acquis-ului comunitar referitor la protectia mediului
In ciuda imbunatatirilor semnificative ce au avut loc, in special in domeniul reducerii poluarii
aerului si apei potabile, acquis-ul trebuie sa se dezvolte in continuare. In noul Program de
Actiune pentru protectia mediului sunt identificate patru domenii prioritare: schimbarile
climatice, natura si biodiversitate, mediu si sanatate, si resurse naturale si deseuri.
Carta Alba, destinata pregatirii tarilor asociate din estul si centrul Europei in vederea
integrarii in Piata Interna a Uniunii (1995), acopera doar o mica parte din acquis-ul din
domeniul protectiei mediului, mai precis partea referitoare la legislatia privind produsele,
care este direct legata de prevederile referitoare la libera circulatie a bunurilor.
Transpunerea acquis-ului referitor la protectia mediului in legislatia nationala si aplicarea sa
reprezinta sarcini majore. Lista de prioritati include:
legislatia cadru a Uniunii Europene (inclusiv accesul la informatie si evaluarea impactului
de mediu);
masuri derivind din conventiile internationale in care Uniunea este parte;
reducerea poluarii globale si trans-frontaliere;
legislatia privind protectia naturii (care urmareste conservarea biodiversitatii),
masuri care sa asigure functionarea pietei interne (de exemplu, standardele de produs).
Punerea in aplicare si respectarea acquis-ului din domeniul protectiei mediului necesita o
structura administrativa puuternica si bine echipata.
Mai mult, conform articolului 6 al Tratatului CE, trebuie avuta in vedere includerea cerintelor
referitoare la protectia mediului si in alte domenii, pentru a contribui la o dezvoltare durabila.
5.Acordarea msurilor de tranzitie in domeniile care necesita adaptarea infrastructurii
sau investitii considerabile,
Toate tarile candidate au solicitat masuri de tranzitie si adaptari tehnice. Ca urmare a
negocierii, clarificarii si a eforturilor suplimentare substantiale depuse de aceste tari, unele
dintre aceste cereri au fost retrase. La randul sau, Uniunea Europeana a luat in considerare
masuri de tranzitie in domeniile care necesita adaptarea infrastructurii sau investitii
considerabile, pe o perioada lunga de timp. Prin urmare, au fost acordate perioade limitate de
tranzitie in ce priveste tratarea apelor uzate menajere provenind din mediul urban, deversarea
substantelor periculoase in mediul acvatic, deseurile din ambalaje, terenurile de depozitare a
deseurilor, transportul deseurilor, masuri integrate de prevenire si control al poluarii, apa
potabila, agregatele care functioneaza pe baza de ardere, incinerarea deseurilor periculoase,
emisiile de compusi organici volatili (COV) din zonele de depozitare si distributie a
carburantilor, emisiile COV datorate utilizarii solventilor organici, continutul in sulf al
anumitor combustibili lichizi si radiatia ionizanta in cazul expunerilor in scopuri medicale.
Bazandu-se pe principiul general potrivit caruia masurile tranzitorii trebuie sa fie limitate in
timp si ca scop, Uniunea Europeana a subliniat, chiar de la inceperea negocierilor privind
acest capitol, ca nu vor fi acordate masuri tranzitorii privind:
transpunerea (comparativ cu aplicarea) legislatiei;
legislatia cadru (aer, deseuri, apa, evaluare impact, accesul la informatie);
protejarea naturii;

 aspectele esentiale legate de piata interna (intreaga legislatie privind produsele);

noile investitii in instalatii.
Perioadele de tranzitie acordate vor permite viitoarelor State Membre sa depaseasca greutatile
trecutului si, in acelasi timp, vor impiedica atragerea unor investitii care respecta doar intr-o
mica masura standardele de mediu. Mai mult, masurile de tranzitie au fost acordate numai pe
baza unor planuri detaliate de punere in practica, incluzind strategii de finantare si obiective
intermediare.
Implementarea politicii la nivelul Romaniei
Ca multe alte tari din Europa Centrala si de Est, Romania a mostenit din perioada comunista
grave probleme de mediu, cauzate de politica industriala bazata pe o productivitate ridicata,
care nu a tinut cont de impactul asupra mediului si sanatatii oamenilor. Cele mai grave
probleme se intalnesc in urmatoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deseurilor si
poluarea aerului si a solului.
Resursele naturale reprezinta o componenta esentiala a bogatiei Romaniei. Pentru
imbunatatirea conditiilor de viata in Romania este necesar ca aceste resurse naturale sa fie
exploatate intr-o maniera durabila.
Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de crestere economica si dezvoltare,
concomitent cu utilizarea rationala a resurselor naturale comune, astfel incat resursele
regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un ritm care sa
tina seama de nevoile generatiilor viitoare.
In calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa includa intre prioritatile
sale alinierea la standardele Uniunii Europene de protectie a mediului. Acest proces
reprezinta una dintre cele mai mari provocari si implica mari eforturi si dupa aderare in doua
directii prioritare: armonizarea legislatiei romanesti cu acquis-ul Uniunii Europene in acest
sector si reforma institutionala care necesita dezvoltarea unui mecanism institutional capabil
sa aplice si sa monitorizeze punerea in aplicare a legislatiei adoptate.
Capitolul "Protectia mediului inconjurator" a fost deschis pentru negocieri pe 21 mai 2002,
iar negocierile s-au incheiat in 2004.
Romania a acceptat acquis-ul in vigoare de la data de 31 decembrie 2000, dar a solicitat 11
masuri de tranzitie legate de principalele Directive din urmatoarele domenii:
calitatea aerului
gestionarea deseurilor
calitatea apei
controlul poluarii industriale si managementul riscurilor
Romania a eleborat in cadrul Obiectivului "Convergenta" pentru perioada de programare
2007 - 2013 sapte programe operationale. Programul Operational Sectorial Mediu (POS
Mediu) a fost elaborat in conformitate cu cea de-a treia prioritate de Dezvoltare 2007-2013 "Protectia si imbunatatirea calitatii mediului", precum si cu Prioritatea 1 a Cadrului National
Strategic de Referinta - "Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene".
POS Mediu este astfel conceput incat sa reprezinte baza si totodata un catalizator pentru o
economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS
Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de dezvoltare a
infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei,
cat si interesele specifice nationale.
Obiectivul global al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a
standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de
mediu. Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si

Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in
considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste".
Obiectivele specifice Programului Operational Sectorial Mediu sunt:
Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea
managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de
judete pana in 2015.
Reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele
mai poluate localitati pana in 2015
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin
implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015
Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de dezvoltare
ale Romaniei dupa anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltarii durabile a investitiilor vizate.
POS va contribui la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in sectorul de mediu,
oferind oportunitati de investitii in toate regiunile tarii.

6.Bibliografie :
www.infoeuropa.ro
www.europeana.ro
www.studentpenet.ro