Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir

F a c u l t a t e a d e M a n a g e m e n t Tur i s t i c i C o m e r c i a l

FORME DE TURISM
- referat -

CUPRINS

Cuprins..................................................................... pag. 2
Capitotolul I .... pag. 3
Capitotolul II........ pag. 3
Capitotolul III...... pag. 4
Capitotolul IV...... pag. 5
.

Capitotolul V ... pag. 5

Capitotolul VI ..... pag. 5
Capitotolul VII ... pag. 6
Capitotolul VIII ...... pag. 6
Capitotolul XI ..... pag. 7
Capitotolul X ... pag. 7
Bibliografie ...... pag. 7

Formele de turism reflecta structura mediului care le-a generat, adica structura
societatii omenesti modalitatile de acoperire a motivatiilor si posibilitatilor tehnico-economice
de procesare a fenomenului turistic.
In literature contemporana de specialitate exista diferite clasificari ale formelor de
turism dupa mai multe crieterii.
Cele mai importante dintre acestea se regasesc in prezentarea ce urmeaza.

I.

Dupa caracteristicile social economice ale cererii.

1. Turismul particular practicat de catre persoane cu venituri mari, pe cont propriu. El

poate fi efectuat atat in scopuri de tratament cat si pentru odihna si agrement. In genere se
apeleaza la serviciile unor hoteluri cu confort sporit si chiar de lux ce pot oferii servicii
personalizate agreate si de catre oamenii de afaceri sau inalti demnitari. Tot aici putem include
si turismul de croaziera si pe cel de vanatoare.
2. Turismul social este practicat cu preponderenta in extrasezon (Programul Litoral
pentru toti) si se adreseaza in special categoriilor sociale cu venituri mici si chiar foarte mici, el
fiind finantat de catre sindicate sau prin cadrul programelor de asigurari sociale. Sunt vizati in
mod special elevii, studentii, varsta a treia, veteranii de razboi sau persoanele cu handicap.
3. Turismul de masa se adreseaza unor categorii de populatie cu venituri medii si
submedii si este practicat in vacante, concedii sau week-enduri pe intreg parcursul anului in
unitati cu confort mediu sau chiar redus. Constituie insa cea mai mare parte a turismului
national si prin practicarea lui se poate realiza o intretinere a bazei tehnico-materiale turistice
pe intreg parcursul anului.
II.

Dupa motivatia generatoare de calatorie.

1. Turismul de tratament balneo-medical vine in completarea turismului de odihna,

particularizandu-l intr-o masura apreciabila prin intermediul curelor profilactice, cure active,
post traumatice si de convalescenta si chiar si a celor de intretinere. El se adreseaza in mod
special persoanelor de varsta a treia desi poate fi practicat cu success si de catre tineri si vine
impreuna cu agrementul dirijat specific afectiunilor tratate, fiind lesne de practicat pe toata
perioada anului, sub supraveghere medicala, in sejururi medii sau lungi. El constituie totodata
o forma moderna de control si refacere a sanatatii unei natiuni si contribuie la valorificarea
superioara a resurselor naturale si turistice prin realizarea unui coeficient ridicat de utilizare a
spatiilor de cazare si alimentatie publica.
2. Turismul de odihna si recreere este cea mai frecventa forma de turism intalnita.
Turismul de odihna este adesea cel practicat in concediul annual, el reprezentand o forma de
relaxare fizica si intelectuala. Turismul de recreere se refera la sejururi scurte, preferate in mod
special de catre tineri si practicat mai ales in week-enduri.
3. Turismul de agreement este o forma relativ similara celei precendente si cuprinde
vizitarea unor obiective turistice (muzee, case memoriale etc), cunoasterea de oameni si locuri
noi, de obiceiuri si mestesuguri (targuri) si nu in ultimul rand participarea la manifestari
cultural artistice (concerte, expozitii, festivaluri etc).
4. Turismul cultural cuprinde calatoriile si participarile la festivaluri de arta, care confera
individului ceva mai mult decat iesirea din cotidian, am putea spune chiar hrana spirituala,
raspunzand motivatiei de cunoastere, dezvoltarii personalitatii umane, a modului de viata, a
comportamentului, vestimentatiei etc.
5. Turismul de reuniuni se refera atat la reuniunile interne cat si la cele internationale
(seminarii, congrese, sesiuni stiintifice, conferinte), atat cele pe teme de cultura cat si cele pe
teme stiintifice, politice, de aparare sau de activitate sindicala. Se desfasora pe tot parcursul
anului, necesita spatii speciale de desfasurare si dotari de inalt nivel tehnic (traducere simultana
3

in casti, sonorizare sistem video, retroproiectoare etc), si servicii de informatii si

telecomunicatii rapide (internet, fax, telex), transport, cazare, receptii, cockteil-uri, banchete,
transferuri etc. Majoritatea acestor actiuni necesita simultan si programe speciale pentru
insotitori (shoping, tururi de oras, excursii) dar si actiuni turistice organizate cu toti
participantii sau numai cu o parte dintre acestia , inainte sau dupa terminarea lucrarilor
reuniunilor. Incasarile in cazul acestei forme de turism sunt mai mari ca in alte cazuri, si deci,
serviciile asteptate sunt si ele la un nivel ridicat, participantii fiind inalti demnitari, savanti,
personalitati de prima clasa ale lumii.
Aceasta forma este in continua dezvoltare ceea ce duce inevitabil la creerea de noi spatii
de primire, perfectionarea personalului dar si a transportului aerian sau rutier.
6. Turismul de afaceri vine in completarea celui de reuniuni, dar are ca principala
motivatie intalnirea cererii cu oferta in cadrul targurilor, expozitiilor, a tranzactiilor sau
negocierilor dar si actiuni de promovare a unei firme, a unor produse. Principalele demersuri se
finalizeaza cu incheierea unor contracte. Acest turism se desfasoara tot timpul anul, in spatii
special amenajate pentru expunere, tranzactionare, beneficiind de servicii de presa, alimentatie
publica, transport de persoane si marfuri, cazare, mijloace de telecomunicatii etc.
Un sector al acestei piete o reprezinta si shopping turismul, prin achizitionarea unor
bunuri in conditii avantajoase fata de piata proprie (in special in perioada marilor reduceri).
7. Turismul religios se practica in masa si se modernizeaza continuu, dezvoltand o cerere
speciala pentru servicii de cazare, transport, alimentatie, comercializarea obiectelor de cult si
nu numai, telecomunicatii, tiparituri si confectii specifice (tamaie, lumanari, talismane,
cruciulite, statuete, icoane etc). Principalele fluxuri turistice de acest gen se indreapta catre:
Mecca, Medina, Ierusalim, Vatican, Muntele Athos etc. Anual au loc hramurile unor biserici ce
prilejuiesc deplasari de mari mase de oameni pentru a asista la praznice (Hramul Sf. Paraschiva
Iasi) iar saptamanal manastirile sunt vizitate de un numar mare de oameni (Manastirile din
Moldova).
III.

Dupa momentul si locul de angajare al prestatiilor turistice

1. Turismul organizat sau contractual se practica in grup sau individual, iar in cadrul lui
serviciile si perioada calatoriei sunt stabilite in prealabil si sunt precumparate.
2. Turismul neorganizat sau necontractual se face fara o angajare prealabila a serviciilor,
destinatiilor si perioadei de desfasurare a calatoriei si cuprinde cu predominanta turismul
individual practicat de automobilisti sau de catre personae cu venit mediu si peste mediu.
3. Turism semiorganizat sau mixt se practica de asemenea in grup sau individual si
presupune contractarea si achitarea prealabila a unei parti din prestatii urmand ca o alta parte sa
fie achitata in cursul calatoriei , direct la unitatile prestatoare. El poate cuprinde:
- Calatorii charter cu avioane inchiriate la un pret global, in care se includ
serviciile de baza si programe de agrement;
- Aranjamente IT (Inclusive Tour): transport cu nave aeriene, pe curse regulate, in
pretul total fiind incluse si serviciile de baza si agrementul;
- Aranjamente Package Tour pentru automobilisti, cu itinerare prestabilite, in
preturile forfetare fiind incluse si cazarea si masa;
- Croazierele fluviale si maritime, in grup, pe nave, in pret fiind incluse cazarea,
masa, agrementul la bord, programe de vizitare in porturi si bineinteles
transportul;
4

IV.

Aranjamente combinate Free & Drive, individuale sau in grupuri, folosind

combinat mijloacele de transport pe o anumita durata, cu circuit la alegere, in pret
intrand si cazarea sau demipensiunea;
Calatorii combinate Rail route pentru automobilisti cu autotrenuri rapide ce
au in componenta vagoane pentru transportul automobilului pana la statia
convenita.

Dupa locul de provenienta a turistilor

1. Turism national sau intern - este practicat de cetatenii unei tari in limitele granitei
acesteia.
2. Turism international sau extern - cuprinde atat vizitele cetatenilor straini intr-o tara, cat
si plecarile cetatenilor autohtoni in afara granitelor. Acesta poate fi deci receptiv (incoming)
sau emitent (outgoing).
V.

Dupa sezonalitate

1. Turismul de vara - are un rol hotarator in rezultatele economice ale turismului unei tari.
Este legat de existenta padurilor si a apelor, plajelor. Are caracter de masa si o durata de
apoximativ 120 zile/an.
2. Turismul de iarna vizeaza zona montana si submontana si principalele sale motivatii
sunt practicarea sporturilor de iarna (sky, saniute, patinaj, bob), cura helioterapeutica montana,
agreement prin drumetii, vanatoare si participarea la sarbatorile de iarna (Craciunul,
Revelionul, Boboteaza, Sf. Ioan).
3. Turismul de circumstanta este localizat in timp si spatiu, cu durata limitata, ocazionat
de vanatoare, pescuit, reuniuni interne si internationale, manifestari cultural artistice, sportive
si stiintifice, targuri si expozitii, hramuri, pelerinaje etc.
VI.

Dupa gradul de mobilitate a turistilor

1. Turismul de sejur care poate fi de sejur lung (peste 30 zile) practicat in special pentru
tratament de catre personae cu venituri mari, in zone linistite; de sejur mediu (sub 30 zile)
practicat in concediul de odihna platit si avand caracter de masa; de sejur scurt (maxim o
saptamana) practicat cu precadere in week-end in zonele periurbane.
2. Turismul itinerant sau de circulatie cuprinde deplasarea suscesiva in mai multe
localitati in care se opresc 1, 3 sau 5 zile maxim. El se desfasora pe tot timpul anului dar cu
precadere vara (in perioada vacantelor scolare)
3. Turism de tranzit se refera la turistii care tranziteaza o zona pentru a putea ajunge la
destinatia aleasa. In conditiile cresterii numarului de automobile aceasta forma de turism va
suferii o dezvoltare masiva la capitolul infrastructura: moteluri, restaurante, autostrazi, serviceuri etc.
VII.

Dupa mijlocul de transport folosit

1. Drumetiile deplasarile pedestre in zone cu belvedere, nepoluate, folosind corturile sau

popasurile, cabanele sau taberele pentru practicarea alpinismului, pescuitului sau vanatoarei.
Ele se practica tot timpul anului.
2. Turismul cu trenul este o forma accesibila la pret, relativ sigura, pentru mase largi,
practicabil in orice anotimp. Exista la aceasta categorie si adevarate hoteluri pe roti cum ar fi
trenul Orient Expres care se adreseaza unei clase destul de inalte.
3. Turismul rutier reprezinta o parte importanta a turismului intern si international, pentru
clienti cu venituri medii si peste medii oferind o gama variata de forme organizate ca:
cicloturismul, automobilismul, caravaningul, turismul pentru grupuri mici si mijlocii cu
microbuzul, turismul cu autocarul. Turismul rutier necesita autostrazi, statii de carburanti,
service auto, moteluri, hoteluri, popasuri, cabane etc.
4. Turismul naval este practicat cu nave maritime sau fluviale si poate fi de linie sau de
croaziera. Mai exista tot aici si turismul nautic practicat pe lacuri naturale cu barci cu motor,
caiacuri sau canoe.
5. Turismul aerian se realizeaza cu avionul pe curse regulate sau charter, cu elicopterul
pentru privelisti deosebite, cu balonul pentru persoane cu venituri mari, sau cu deltaplanul,
dirijabilul sau parapanta pentru iubitorii de sporturi extreme.
VIII. Dupa varsta participantilor
1. Turismul pentru prescolari este practicat de copii cu varsta cuprinsa intre 5 si 7 ani, in
actiuni de o jumatate de zi, in zonele apropiate oraselor, insotiti de educatoare si parinti si in
grupuri de 15-25 copii.
2. Turismul pentru elevi predomina excursiile tematice, taberele si cantonamentele
interne si internationale.
3. Turismul pentru tineret se adreseaza tinerilor cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani si
presupune activitati legate de sport, educatie, cultura si sanatate.
4. Turismul pentru adulti este practicat sub toate formele de catre cei cu varsta cuprinsa
intre 31 si 60 de ani, in tot timpul anului, dar mai ales in sezon. Reprezinta 50% din turistii
prezenti in unitatile de profil.
5. Turismul pentru varsta a III-a cuprinde tratamente balneo-medicale, de intretinere si
de atenuare a unor afectiuni medicale.
IX.

Dupa principalele caracteristici ale ofertei

1. Turismul de litoral este practicat vara pentru odihna si cura helio-marina, atat de tineri
cat si de catre adulti. Durata sezonului estival este intr-o continua scadere de la 110 zile/an
acum 7 ani la 65 zile/an in prezent. Turismul de litoral faciliteaza practicarea sporturilor
nautice, agrementul in aer liber, plaja (expunerea la soare) etc.
2. Turismul montan cuprinde atat turismul de week-end cat si vacantele aproape pe tot
parcursul anului dar cu precadere in sezonul alb pentru practicarea sporturilor de iarna.

3. Turismul balnear este practicat de adulti si de persoanele de varsta a III-a pentru

tratarea unor afectiuni; el se realizeaza in statiuni si are un pronuntat rol social fiind partial
sustinut din fondurile de asigurari sociale si sindicale.
4. Turismul in Delta Dunarii se organizeaza sub forma de sejururi scurte si medii pentru
cunoasterea florei si faunei deltaice, pescuit, urmarirea pasarilor calatoare etc.
X.

In functie de perioada cand se desfasoara

1. Turismul de week-end se realizeaza prin deplasari scurte, la sfarsitul saptamanii in

zone situate la maxim 180 km departare de resedinta turistului si are un pronuntat caracter de
recreere.
2. Turismul de vacanta este practicat in vacante de catre elevi si studenti si in concediile
de odihna mai ales in sezonul cald.
Delimitarea foarte riguroasa a formelor de turism in functie de criteriile mentionate mai
sus nu este posibila in toate situatiile; aceste forme se interfereaza uneori pentru ca alteori sa
se suprapuna partial. In dinamica Turismul inregistreaza modificari structurale, sub influenta
a numerosi factori, de aceea este necesara o politica de promovare a tuturor formelor de
turism, de echilibru si asociere in proportii care sa satisfaca atat cerintele consumatorilor, cat
si obtinerea unei eficiente economice sporite de catre unitatile prestatoare.

Bibliografie:
1. Ionescu, Ion Turismul fenomen social, economic si cultural, Ed. Oscar Print,
Bucuresti, 2003
2. Neacsu, Nicolae Turismul si dezvoltarea durabila, Ed. Expert, Bucuresti ,2001
3. Marin, Dinu Economia turismului si mediul inconjurator, Ed.Economica,
Bucuresti, 2001