Curs 8 Masurarea, Screening 13 Oct IE

Masurarea si identificarea
imbolnavirilor la nivel
populational.
Screeningul
Curs 3
Studenti - Medicin general-anul V
2016
Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti
MORBIDITATEA
Morbiditatea, n termeni simpli, se refer la nivelul de
boal i de invaliditate caracteristic unei populaii.
n mod tradiional, specialitii s-au concentrat asupra
impactului pe care l are mortalitatea (rezultatul final al
morbiditii) asupra populaiilor, i numai n ultimii ani
(odat cu creterea speranei de via), accentul s-a
deplasat mai mult n direcia morbiditii
Profilul de morbiditate al unei populaii poate fi tradus n
nevoi de servicii medicale i st la baza planificrii de
servicii medicale
Distribuia morbiditii afecteaz, n mod dinamic,
caracteristicile de mortalitate ale populaiei i compoziia
demografic viitoare a acesteia
Definiii
Morbiditatea reprezint fenomenul de mas al
mbolnvirilor aprute ntr-o populaie definit, ntr-o
anumit perioad de timp, n general un an calendaristic.
Evenimentul consemnat este apariia/prezena bolii,
definit ca absena sntii, adic a strii de bine fizic,
psihic i social pe care aceasta o presupune.
Unitatea statistic de observare este mbolnvirea,
sau n abordarea longitudinal, persoana bolnav.

Concepte relevante
Exist mai muli termeni care descriu absena sntii:
Deficien - orice pierdere sau anomalie a structurii sau a
funciei psihologice, fiziologice sau anatomice;
Incapacitate (dizabilitate) - o restricie sau lips a
capacitii de a efectua o activitate n mod sau n
intervalul considerat normal pentru o fiin uman;
Handicap - un dezavantaj pentru un anumit individ, care
rezult dintr-o deficien sau incapacitate, care limiteaz
sau mpiedic ndeplinirea unui rol normal (n funcie de
vrst, sex, i factorii sociali i culturali) pentru acel
individ.
Documentele purttoare de
informaii
Documente medicale curente:
registrul de consultaii
fia medical
foaia de observaie
registrele de pacieni
Informaiile furnizate de:
sistemele de monitorizare i supraveghere,
anchetele i studiile special concepute pentru
analiza anumitor aspecte ale fenomenului
STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

Elaborarea i implementarea msurilor de prevenie
Controlul bolilor ntr-o populaie
Planificarea ngrijirilor de sntate
Cercetarea etiologiei i tabloului clinic al bolii
Estimarea impactului social i economic asociat bolilor
Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de

urmtoarele elemente:
bolile sunt un concept dinamic i evolutiv
simpla separare a sntii de boal nu este uoar
un fenomen morbid poate fi observat i interpretat diferit de
bolnavi sau de profesionisti de specialitati distincte
Disciplina de Sanatate Publica si Management,
Criteriile pentru caracterizarea bolilor

prezena bolii
numrul de boli care se gsesc la o persoan
frecvena bolii la un grup din populaie
gravitatea bolii
impactul asupra sntii
Incadrarea gnosologic cel mai frecvent utilizat este ICD
10 - clasificarea OMS a bolilor (care pune accent pe
cauza bolilor i organul atins), dar exist numeroase
alte clasificri (dup criterii psihiatrice, simptome,
deficiene, incapacitate).
ICD 10
Aproximativ 14.400 coduri de boala
Sistemul de clasificare permite adaugarea unor noi
diagnostice
Este utilizat neschimbat in 110 tari
Unele tari il folosesc inclusiv pentru plata serviciilor de
sanatate, altele doar pentru raportarea imbolnavirilor si
statistica sanitara
In Romania se foloseste ICD 10 AM pentru serviciile
spitalicesti si o lista de coduri restransa pentru serviciile
ambulatorii
I Certain infectious and parasitic diseases

II Neoplasms
III Diseases of the blood and blood-forming organs and certain disorders involving the immune
mechanism
IV Endocrine, nutritional and metabolic diseases
V Mental and behavioural disorders
VI Diseases of the nervous system
VII Diseases of the eye and adnexa
VIII Diseases of the ear and mastoid process
IX Diseases of the circulatory system
X Diseases of the respiratory system
XI Diseases of the digestive system
XII Diseases of the skin and subcutaneous tissue
XIII Diseases of the musculoskeletal system and connective tissue
XIV Diseases of the genitourinary system
XV Pregnancy, childbirth and the puerperium
XVI Certain conditions originating in the perinatal period
XVII Congenital malformations, deformations and chromosomal abnormalities
XVIII Symptoms, signs and abnormal clinical and laboratory findings, not elsewhere classified
XIX Injury, poisoning and certain other consequences of external causes
XX External causes of morbidity and mortality
XXI Factors influencing health status and contact with health services
XXII Codes for special purposes
Populatie la
risc
Cazuri
existente
Decese,
vindecri,
etc.
Dupa Principles of Epidemiology for Public Health (EPID600), Victor J. Schoenbach, Department of
Epidemiology, Gillings School of Global Public Health,University of North Carolina
,
10
MORBIDITATEA
nregistrarea morbiditii este puternic influenat de:
Accesibilitatea serviciilor medicale
Calitatea serviciilor medicale
Performanta diagnosticului
Corectitudinea codificrii
Adresabilitatea populatiei
Evoluia bolii poate fi ctre:

vindecare,
cronicizare,
complicaii (incapacitate, handicap, etc.),
deces
MORBIDITATEA
Clasic sunt descrise urmtoarele tipuri de morbiditate:
Real totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei
comuniti
Diagnosticabil cazurile diagnosticabile cu probele care
exist n prezent
Auto-perceput (resimit) reflect starea de sntate
perceput de individ.
Obiectiv este cea msurabil prin anchete epidemiologice
sistematice utiliznd instrumente de msur standardizate
De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de mai multe
boli, fenomen numit comorbiditate.
Tipuri de morbiditate
MORBIDITATE REALA
MORBIDITATE
DIAGNOSTICABILA
MORBIDITATE
DIAGNOSTICATA

Se cunoate
la nivelul
populaiei
Msurarea morbiditii observate

Abordare transversala (un an calendaristic)
Abordare longitudinal (o cohorta sau o
generaie)

Abordri n msurarea morbiditii

observate
In functie de debut
-
Cazuri noi incidenta

Cazuri noi+vechi prevalenta
In functie de gravitate
-
Morbiditate cu incapacitate temporara de munca (ITM)

Morbiditate cu invaliditate
Morbiditate spitalizata
Mortalitate pe cauze medicale (cazul de imbolnavire care
determina decesul)

Masurarea incidentei
Rata de inciden
Rata de incidena cumulata
(exprima riscul)
Densitatea incidentei
Incidena mbolnvirilor
Definiie: fenomenul apariiei cazurilor noi de
boal ntr-o populaie definit i ntr-o
perioad definit de timp.
Unitatea de observare: cazul nou de boal cazul de boal diagnosticat pentru prima
dat la aceeai persoan indiferent de
momentul apariiei semnelor clinice sau
paraclinice.
Cine raporteaz cazurile noi de

boal?
Medicul de familie - raporteaz cazurile noi la Directia
de Sanatate Publica Judeteana/a municipiului Bucuresti
pe baza unui centralizator, completat lunar (total,
urban si rural).
Numar cazuri noi pe grupe de virsta si sex
Denumirea bolii
B
TOTAL CAZURI (001-975)

Holera
Febra tifoid
Febrele paratifoide
Alte infecii cu salmonella (infecii i toxiinfecii
alimentare)
Codul din
revizia a 10-a
O.M.S.
C
Total
Sub un an
1 - 14 ani
15 - 64 ani
65 ani si peste
Total
Fem.
Total
Fem.
Total
Fem.
Total
Fem.
Total
Fem.
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
*
A00
A01.0
A01.1-A01.4
A02
Extras din centralizatorul raportat de medicul de familie
Msurarea fenomenului
n abordare transversala a fenomenului (an
calendaristic).
Indicatori de intensitate (frecven) rate care msoar frecvena
de apariie a cazurilor noi:
rate brute: rata de inciden general, rata de inciden pe cauze
medicale (n toat populaia luat n studiu)
rate specifice de inciden pe sexe, pe grupe de vrst, pe medii
sociale, pe cauze medicale i vrst, pe cauze medicale i mediu
social (n subpopulaii)
Indicatori de structur (ponderi, proporii) structura cazurilor noi

n funcie de o serie de caracteristici (vrst, sex, mediu social,
cauz etc).
n abordarea longitudinal a fenomenului:

rata cumulativ a incidenei
rata medie a incidenei (densitatea de inciden)
Incidenta - indicatori
I=
Nr cazuri noi
Populatie medie (1
iulie)
X 10
Rate specifice: pe sexe, grupe de varsta, stare civila, medii de

rezidenta, grupe de boli, categorii socioprofesionale
Indicatori de structura = Nr. cazuri noi boli CV
Nr cazuri noi
X 100
-pe sex,
-pe grupe de boli,
-pe grupe de vrst etc
Densitatea incidenei = nr cazuri noi/nr. pers x timp de observare
Incidena cumulativ = nr cazuri noi/nr. populaie la risc
Factori care influenteaza incidenta

Modificarea stilului de viata
Modificarea virulentei factorilor incriminati in producerea bolii
Aparitia unor noi determinanti ai bolii
Eficacitatea interventiilor de prevenire
Evolutia temporala a bolii
Aparitia unor noi metode de diagnostic
Modificari in structura pe grupe de varsta a populatiei
Modificari in clasificarea bolilor
Migratia

PREVALENA
Prevalena frecvena cazurilor de boal existente (cazuri noi i
vechi de boal) ntr-o populaie la un moment dat (prevalena de
moment) sau ntr-o perioad (prevalena de perioad).
Unitatea de observare cazul de boal (nou sau vechi).
Prevalena este util mai ales n studiul bolilor cronice
Supravieuirii
Poverii bolilor
Rata de prevalen depinde de dou componente: incidena bolii i

durata bolii.
Rata de prevalen = Rata de inciden * Durata bolii
FACTORII CARE INFLUENEAZ PREVALENA
Aparitia de cazuri noi de

boala
Cresterea efectelor
terapeutice dar fara
vindecare
Durata mare a bolii
Imbunatatirea facilitatilor de
diagnostic
Imbatranirea populatiei
Cresterea duratei medii a
vietii
Imigrarea bolnavilor
Emigrarea persoanelor
sanatoase
Scurtarea duratei bolii

Reducerea incidenei
Cresterea ratei de
vindecare a cazurilor
Rata nalt a fatalitii
asociate bolii
Emigrarea cazurilor

MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC

Reflect doar mbolnvirile care au produs incapacitate de diverse
tipuri i graviti. Astfel acesta poate fi:
Morbiditate cu incapacitate temporar de munc (ITM) .
Sursa informaiilor o constituie certificatul de concediu medical
iar unitatea de observare este certificatul medical iniial
Morbiditate cu invaliditate se refer la bolile grave care produc
afectarea sever i nereversibil a capacitilor funcionale ale
individului.
Sursa de informaii o constituie decizia de pensionare pe caz de
boal.
Morbiditate spitalizat - frecvena mbolnvirilor care determin
spitalizarea bolnavilor
Sursa de informaii o constituie raportarea spitalelor (diagnosticul
principal la externare)
MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC IN FUNCTIE

DE PRINCIPALELE CAUZE
5000
4500
nr. zile concediu medical in mii
4000
3500
3000
2500
1970
2000
2001
1500
2011
1000
500
0

Examene medicale de masa

26
Examenele medicale de mas

urmaresc identificarea de prezumie sau/i
stabilirea real a bolilor sau altor caracteristici
biologice sau comportamentale ntr-o
populaie (FR)
Tipuri:
A. Anchete (studii) de prevalen
B. Screening
27
A. Anchetele (studiile) de
prevalenta
examene medicale care se realizeaza intr-un interval
relativ scurt de timp, intr-o populatie bine definita, ocazie
cu care se poate inregistra atit expunerea cat si
rezultatul (boala).
pot fi:
-pur descriptive - informatii despre variabile in mod separat
(cate boli sau cate situatii comportamentale se gasesc in
populatie);
-de tip cross sectional se inregistreaza concomitent
prezenta bolii si prezenta unor variabile (caracteristici
biologice, genetice, comportamentale) la momentul
examenului (posibil care au precedat boala).

28
A. Anchetele (studiile) de
prevalenta
Scop
sa determine prezenta bolii, a incapacitatii sau a unor
caracteristici personale;
sa produca indicatori de masurare ai starii de sanatate a
populatiei;
sa permita cunoasterea distributiei unor factori de risc in
populatia examinata, concomitent prezentei sau asociati bolii
Domenii de aplicare
diagnosticul starii de sanatate a populatiei;
stabilirea unor prioritati in actiunile de interventie;
in programare si planificare sanitara;
evaluarea unor actiuni;
in determinarea prezentei asociatiilor epidemiologice
29
A. Anchetele (Studiile) de
prevalen
Conditii de realizare
sa corespunda unei nevoi reale;
scopurile anchetei sa fie clar formulate:
administrativ, de planificare;
prescriptiv (de identificare a bolnavilor in vederea tratarii
lor);
sa fi fost evaluate resursele disponibile sau care pot fi

obtinute;
stabilirea de prioritati in functie de resurse;
stabilirea criteriilor de evaluare a actiunii;
stabilirea metodologiei anchetei;
organizarea in detaliu a actiunii;
pregatirea prealabila a populatiei
30
B.SCREENINGUL
Definiie: examinare de mas care const n
aplicarea unui ansamblu de procedee i
tehnici de investigaie asupra unui grup
populaional n scopul identificrii de
prezumie a unei boli, anomalii sau factori de
risc.

31
Ipotezele care justifica utilizarea

screeningului
ntr-o populaie exist boli i bolnavi
necunoscui datorit unor nevoi neresimite,
neexprimate sau nesatisfcute
identificarea bolii n perioada ei de laten face
ca eficacitatea i eficiena interveniilor s fie mai
mare
tratamentele efectuate n stadiile precoce ale
bolii sunt mai ieftine i mai eficace (boala nu se
agraveaz, s-ar preveni decesele premature)

32
Scopurile screening-ului
1. Meninerea sntii i prevenirea bolii, n ipoteza n care scopul
screeningului este depistarea factorilor de risc - profilaxie
primar
2. Depistarea precoce a bolilor - profilaxie secundar
3. Instrument pentru planificarea i programarea sanitar
-determinarea prevalenei unei boli sau factor de risc
-diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti
-evaluarea unei aciuni, a unor programe
-determinarea prezenei unei asociaii.

33
Alte procedee de depistare precoce a bolilorprofilaxie secundar

depistarea pasiv-activ (cutarea cazurilor):
cu ocazia examenelor medicale curente (consultaii) cnd

pacientul se prezint la medic pentru anumite acuze iar
medicul, dup consultaia acordat pentru acuzele
pacientului, aplic procedee i tehnici de investigaie pentru
boala/bolile pe care dorete s le depisteze;
examenele periodice de sntate care se fac:
la vrste nodale (mai ales copii, n unele ri i aduli)

ocazie cu care se caut bolile care au o frecven ateptat
mai mare la vrsta respectiv
la persoanele la risc nalt care sunt supuse unor examene
la intervale regulate n vederea determinrii apariiei bolii
(sugari, gravide etc.)
examenele tip check-up, care constau n bilant al starii de
sntate, din iniiativa angajatului sau a angajatorului i ale carui
rezultate servesc stabilirii riscului de boala al persoanei.
34
Modelul general al unui examen de

screening
Test S
Pozitivi
(pb. B)
Faza
dg
Populatie
tinta
Faza
terap
Negativi
(pb. NB)

35
Criteriile de alegere a bolilor care s fac

obiectul unui screening
1.Boala s constituie o problem de sntate (prevalena mare, gravitate
mare prin consecinele sale medicale i sociale: evoluie fatal,
absenteism, invaliditate)
2. Boala s fie decelabil n etapa de laten sau n formele sale de debut
asimptomatic
3. S existe probe capabile s deceleze boala
4. Testul de screening s fie acceptabil din pdv al populaiei
5. Istoria natural a bolii s fie cunoscut i neleas
6. S existe faciliti (servicii) disponibile pentru cei depistai bolnavi
7. Tratamentul s fie acceptat de bolnavi
8. Boala i strategia de tratament i supraveghere s fie agreate de
autoritile sanitare
9. Costul aciunii s nu fie exagerat de mare
10. nelegerea de ctre medic sau echipa de medici a faptului ca
depistarea este numai nceputul procesului de tratare, urmrire a bolii
36
Modaliti de realizare a unui screening

1.
-
2.
Anchetele prin interviu sau prin chestionar

completat de ctre persoana investigat. (p. primara)
Indicate pentru screeningul care vizeaz identificarea
de comportamente sau factori de risc ai mediului de
rezidenta (locuinte, gospodrii)
Limite: distorsiuni care in de memoria celor chestionai
i de intervievatori
Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic,
paraclinic sau combinat (interviu, examen clinic i
paraclinic) (p. secundara)

37
Calitile probelor de screening

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
s nu fac ru;
s poat fi aplicate rapid;
s aib cost redus;
s fie simple;
s fie acceptate de ctre populaie;
s aib o validitate corespunztoare;
s aib o reproductibilitate care s ofere o
consisten bun;
sa fie fiabile;
s aib randament mare;
s aib o valoare predictiv bun.
38
Masurarea validitatii
Boala
Rezultatul
probei de
screening
Total
+
-
Total
+
RP
FN
FP
RN
P
N
NB
RP= real pozitivi (bolnavii la care rezultatele au fost pozitive)

FP= fals pozitivi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost pozitive)
FN= fals negativi (bolnavii la care rezultatele au fost negative)
RN= real negativi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative)
P= pozitivi (persoanele la care rezultatele au fost pozitive)
N= negativi (persoanele la care rezultatele au fost negative)
B= bolnavi
NB= nonbolnavi
n= efectivul eantionului
39
Validitatea
reprezint capacitatea unei probe de a identifica
corect ceea ce este pus s identifice (frecvena cu
care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee
diagnostice mai riguroase)
Se exprim i se msoar prin sensibilitate i
specificitate.
Sensibilitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect
pe cei care au boala
Specificitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect
pe cei care NU au boala
Depinde de pragul de separare

Se determina nainte de declanarea screeningului - aplicarea
probei pe un eantion mic
Cresterea validitatii prin aplicarea mai multor teste in serie/paralel
40
Validitate- sensibilitatea
Boala
Rez.
probei
de S
Total
Sb =
Total
RP
B
x100
Exprim proporia rezultatelor

pozitive n masa bolnavilor RP/B
RP
FP
FN
RN
NB
Este o probabilitate condiionat:

exprim probabilitatea de a fi
pozitiv cu condiia de a fi bolnav
Este complementar cu proporia FN

Creste Sb scade specificitatea
Proba cu SB mare
FN putini- se pierd putini bolnavi
recomandata pt boli grave
solutia optima pt interventia de
sanatate publica

41
Validitate- specificitatea
Boala
Rezulta
tul
probei
de
screeni
ng
Total
Tot
al
RP
FP
FN
RN
NB
Sp =
RN
NB
x100

negative n masa non bolnavilor
RN/NB
negativ cu condiia de a NU fi
bolnav
Este complementar cu proporia FP

Creste Sp scade sensibilitatea
Proba cu Sp mare
FP putini-costuri mici pt.dg ulterior
recom pt boli la care dg e scump
solutia optima pt clinician

42
Valoarea predictiva
VPR + =
Boala
Rez.
probei
de S
Total
Total
RP
FP
FN
RN
NB
x100

pozitive n masa celor indicati de
test pozitivi RP/P
RP

bolnav cu condiia de a fi pozitiv
interes pt clinician in identificarea
corecta a bolii
Este complementar cu proporia FP

Proba cu VPP mare
FP putini- cost mic
Depinde de prevalenta bolii in pop
Nu depinde de pragul de separare al probei

43
Valoarea predictiva
VPR =
Boala
Rez.
probei
de S
Total
Total
RN
N
x100

negative in masa celor indicati de
test ca negativi RN/N
RP
FP
FN
RN
NB

exprim probabilitatea de a fi nu fi
bolnav cu condiia de a fi negativ
interes pt clinician in identificarea
corecta a bolii
Este complementar cu proporia FN

Depinde de prevalenta bolii in pop
Nu depinde de pragul de separare

44
Reproductibilitatea probelor de
screening sau diagnostice
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este
gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea probei de a
da rezultate asemntoare atunci cnd este aplicat n
condiii asemntoare, n aceeai populaie, de ctre
persoane diferite.
Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu
acurateea (exactitatea).
Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau
estimarea bazat pe o anumit msurtoare prezint
valoarea real a caracteristicii msurate.

45
Msurarea reproductibilitii
Rezult Rezultate Total
ate observator
obser
II
vator I +
+
a+b
c+d
Total
a+c
b+d
Coeficientul simplu de reproductibilitate

observata sau procentul de concordanta
este raportul dintre suma rezultatelor
concordante si numarul total al
persoanelor examinate
Coeficientul de corelatie intraclasa sau

coeficientul de concordanta Kappa (K)
K=-1 lipsa totala a unei reprod

K=+1 semnifica reprod max
46
Reproductibilitate- concluzii
Clinician: important acurateea probei
Epidemiolog: reproductibilitatea probei
Reproductibilitatea nalt a unei probe nu garanteaz i o
validitate nalt. Validitatea nalt a unei probe ofer, de regul,
i o reproductibilitate nalt
Pentru a fi reproductibil:
Proba s fie standardizat
-Personalul s fie antrenat
-S se asigure controlul
47
TIPURI DE SCREENING
SCREENING SELECTIV
Testele sunt utilizate pentru a detecta o boala specifica sau o
conditie predispozanta in randul persoanelor cunoscute ca fiind
cu risc crescut de a avea sau de a dezvolta boala respectiva.
SCREENING DE MASA (POPULATIONAL)

Un numar mare de persoane este testat pentru a detecta
prezenta unei boli sau a unei conditii predispozante fara a se
face legatura cu riscul individual de a avea sau a dezvolta
conditia respectiva.
SCREENING OPORTUNIST. Se aplica un test de screening
cu ocazia unei examinari medicale in alt scop
48
Boli decelabile prin screening

cancer de sin;
cancer de col;
ciroza hepatica;
cancer de colon si rect;
surditate;
glaucom;
HTA;
osteoporoza;
anemia prin singerare;
prezbitia;
sifilis;
cancer testicular;
TBC;
infectie urinara
Alzheimer
SIDA
49
Screening Anglia
Defecte de tub neural la fat
FKU
Luxatia congenitala de sold
Cancer de col uterin
Cancer de san
Hta
Anemie (gravide, varstnici)
TBC
SIDA

50
Boli pentru care se efectueaza

examene de Screening in Romania
Cancer de Col uterin
Cancer San
Cancer Colorectal
FKU
Luxatia congenitala de sold
HTA

51
CRITERII PENTRU PROGRAMELE DE

SCREENING (strategia europeana)
IMPORTANTA BOLII
ISTORIA NATURALA A BOLII
EFICACITATEA TRATAMENTULUI PRECOCE
EXISTENTA SI ACCEPTABILITATEA
TRATAMENTULUI
CARACTERISTICILE POPULATIEI IN CARE
SE DORESTE APLICAREA SCREENING-ULUI
COSTUL SCREENING-ULUI
52
EVALUAREA EFECTELOR DETERMINATE DE

SCREENING (I)
1.
INDICATORI DE PROCES
Numarul de persoane testate prin screening
Proportia de persoane din populatia tinta testata prin screening
Prevalenta detectata a bolii in stadiu preclinic
Costul total al programului
Costul pentru gasirea unui caz de boala anterior necunoscut
Proportia persoanelor cu rezultat pozitiv la testul de screening
care sunt diagnosticate si tratate
Valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv in randul populatiei
testate prin screening

53
EVALUAREA EFECTELOR DETERMINATE DE

SCREENING (II)
2. INDICATORI DE EFECTE
Reducerea mortalitatii in randul populatiei testate

prin screening
Reducerea ratei de fatalitate in randul indivizilor
testati prin screening
Cresterea procentului de cazuri detectate intr-un
stadiu mai precoce al bolii
Reducerea complicatiilor
Prevenirea sau reducerea recurentelor sau
metastazelor
Imbunatatirea calitatii vietii persoanelor testate prin
screening
54
Incidenta
cancerului de san, Europa
Female breast cancer incidence per 100000, Last available
Malta 2011
Denmark 2010
Netherlands 2010
Belgium 2010
Finland 2010
Germany 2008
Sweden 2010
France 2011
United Kingdom 2010
Hungary 2011
Switzerland 2009
Luxembourg 2009
Iceland 2009
Italy 2010
Austria 2010
Ireland 2011
Norway 2010
Israel 2010
Czech Republic 2009
Slovenia 2008
Latvia 2011
Cyprus 2008
Croatia 2010
Bulgaria 2011
Portugal 2005
Lithuania 2011
Slovakia 2007
Estonia 2008
Serbia 2010
Poland 2010
Russian Federation 2010
Belarus 2011
Armenia 2011
Ukraine 2011
TFYR Macedonia 2007
Romania2010
Republic of Moldova 2011

Bosnia and Herzegovina 2011
Kazakhstan 2011
Turkey 2008
Georgia 2011
Azerbaijan 2012
Kyrgyzstan 2011
Albania 2010
Uzbekistan 2011
Turkmenistan 2010
Tajikistan 2006
San Marino 2011

50
100
150
200
Rata de mortalitate standardizata prin

cancer de san, Europa
SDR, malignant neoplasm female breast, all ages per 100000, Last available
Armenia
Serbia
Belgium
TFYR Macedonia
Denmark
Netherlands
Ireland
Malta
Hungary
Israel
Slovenia
Croatia
United Kingdom
Germany
France
Latvia
Russian Federation
Ukraine
Luxembourg
Republic of Moldova
EU members before May 2004
Eur-A
Lithuania
Switzerland
2009
2011
2009
2010
2011
2011
2010
2011
2011
2010
2010
2011
2010
2011
2009
2010
2010
2011
2011
2012
2011
2011
2010
2010
Estonia
Italy
Cyprus
Bulgaria
Slovakia
European Region
EU members since May 2004
2011
2010
2011
2011
2010
2011
2011
Czech Republic
Eur-B+C
Austria
CIS
Montenegro
Poland
Kazakhstan
Iceland
Greece
Finland
Sweden
Portugal
Belarus
Bosnia and Herzegovina
Norway
Spain
San Marino
CARK
Kyrgyzstan
Uzbekistan
Albania
Azerbaijan
Georgia
Tajikistan
2011
2010
2011
2010
2009
2011
2010
2009
2011
2011
2010
2011
2009
2011
2011
2011
2005
2005
2010
2005
2004
2007
2010
2005
EU 2011
Romania2010

10
20
30
40
IncidentaCervix
cancerului
de col uterin, Europa
uteri cancer incidence per 100000, Last available
Romania2010
Bulgaria 2011
Estonia 2008
Serbia 2010
Lithuania 2011
Latvia 2011
Slovakia 2007
Hungary 2011
TFYR Macedonia 2007
Ukraine 2011
Czech Republic 2009
Belarus 2011
Armenia 2011
Kazakhstan 2011
Poland 2010
Kyrgyzstan 2011
Croatia 2010
Ireland 2011
Norway 2010
Denmark 2010
Slovenia 2008
Germany 2008
Italy 2002
Portugal 2005
Belgium 2010
Iceland 2009
Turkmenistan 2010
Georgia 2011
Sweden 2010
United Kingdom 2010
Austria 2010
Netherlands 2010
Uzbekistan 2011
France 2011
Malta 2011
Luxembourg 2009
Azerbaijan 2012
Switzerland 2009
Israel 2010
Tajikistan 2006
Cyprus 2008
Albania 2010
Finland 2010
Turkey 2008
San Marino 2011

5
10
15
20
25
30
Rata standardizata de mortalitate prin cancer

de col uterin in Europa
SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000, Last available
Romania2010
Kyrgyzstan 2010
San Marino 2000
Lithuania 2010
Latvia 2010
Serbia 2011
Kazakhstan 2010
EU members since May 2004 2011
Estonia 2011
Bulgaria 2011
Ukraine 2011
Eur-B+C 2010
Poland 2011
CIS 2010
Slovakia 2010
CARK 2005
Hungary 2011
Uzbekistan 2005
Belarus 2009
Czech Republic 2011
European Region 2011
Ireland 2010
Armenia 2009
Montenegro 2009
Croatia 2011
EU 2011
Portugal 2011
Slovenia 2010
Tajikistan 2005
TFYR Macedonia 2010
Belgium 2009
Germany 2011
Austria 2011
United Kingdom 2010
Georgia 2010
Spain 2011
Eur-A 2011
Azerbaijan 2007
EU members before May 2004 2011
Norway 2011
Sweden 2010
Luxembourg 2011
Israel 2010
Greece 2011
Denmark 2011
France 2009
Malta 2011
Netherlands 2011
Albania 2004
Cyprus 2011
Iceland 2009
Finland 2011
Switzerland 2010
Italy 2010

58
Mortalitatea standardizata prin cancer de col

uterin la grupa de varsta 0 64 de ani, Europa
SDR, cancer of the cervix, 0-64, per 100000, Last available
Romania2010
Lithuania
San Marino
Latvia
Kyrgyzstan
Serbia
Kazakhstan
Bulgaria
Ukraine
EU members since May 2004
Republic of Moldova
Eur-B+C
Russian Federation
CIS
Estonia
Poland
Slovakia
CARK
Hungary
Uzbekistan
Belarus
Bosnia and Herzegovina
2010
2000
2010
2010
2011
2010
2011
2011
2011
2012
2010
2010
2010
2011
2011
2010
2005
2011
2005
2009
2011
Czech Republic
Ireland
Tajikistan
Croatia
Armenia
2011
2010
2005
2011
2009
Turkmenistan
Montenegro
Portugal
Slovenia
Luxembourg
Georgia
Belgium
Germany
Malta
Azerbaijan
Austria
United Kingdom
Spain
TFYR Macedonia
Eur-A
EU members before May 2004
Norway
Greece
France
Sweden
Denmark
Albania
Israel
Netherlands
Cyprus
Switzerland
Finland
Iceland
Italy
1998
2009
2011
2010
2011
2010
2009
2011
2011
2007
2011
2010
2011
2010
2011
2011
2011
2011
2009
2010
2011
2004
2010
2011
2011
2010
2011
2009
2010
European Region2011
EU 2011

5
59
10
15

Curs 8 Masurarea, Screening 13 Oct IE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 8 Masurarea, Screening 13 Oct IE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masurarea si identificarea

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de

Criteriile pentru caracterizarea bolilor

I Certain infectious and parasitic diseases

Evoluia bolii poate fi ctre:

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Msurarea morbiditii observate

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Abordri n msurarea morbiditii

Cazuri noi incidenta

Morbiditate cu incapacitate temporara de munca (ITM)

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Cine raporteaz cazurile noi de

TOTAL CAZURI (001-975)

Extras din centralizatorul raportat de medicul de familie

Indicatori de structur (ponderi, proporii) structura cazurilor noi

n abordarea longitudinal a fenomenului:

Rate specifice: pe sexe, grupe de varsta, stare civila, medii de

Factori care influenteaza incidenta

Disciplina de Sanatate Publica si Management,

Rata de prevalen depinde de dou componente: incidena bolii i

FACTORII CARE INFLUENEAZ PREVALENA

Aparitia de cazuri noi de

Scurtarea duratei bolii

Disciplina de Sanatate Publica si Management,

MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC

MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC IN FUNCTIE

nr. zile concediu medical in mii

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Examene medicale de masa

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Examenele medicale de mas

Catedra de Sanatate Publica si Management,

sa fi fost evaluate resursele disponibile sau care pot fi

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Ipotezele care justifica utilizarea

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Alte procedee de depistare precoce a bolilorprofilaxie secundar

cu ocazia examenelor medicale curente (consultaii) cnd

la vrste nodale (mai ales copii, n unele ri i aduli)

Modelul general al unui examen de

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Criteriile de alegere a bolilor care s fac

Modaliti de realizare a unui screening

Anchetele prin interviu sau prin chestionar

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Calitile probelor de screening

RP= real pozitivi (bolnavii la care rezultatele au fost pozitive)

Depinde de pragul de separare

Exprim proporia rezultatelor

Este o probabilitate condiionat:

Este complementar cu proporia FN

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Exprim proporia rezultatelor

Este complementar cu proporia FP

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Exprim proporia rezultatelor

Este o probabilitate condiionat:

Este complementar cu proporia FP

Catedra de Sanatate Publica si Management,