Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A a ( se pronunta ei )
B b ( se pronunta bi )
C c ( se pronunta si )
D d ( se pronunta di )
E e ( se pronunta ei )
F f ( se pronunta ef )
G g ( se pronunta gi )
H h ( se pronunta heici )
I i ( se pronunta ai )
J j ( se pronunta gei )
K k ( se pronunta chei )
L l ( se pronunta el )
M m ( se pronunta em )
N n ( se pronunta en )
O o ( se pronunta o )
P p ( se pronunta pi )
Q q ( se pronunta chiu; ca in limba romana )
R r ( se pronunta ar )
S s ( se pronunta es )
T t ( se pronunta ti )
U u ( se pronunta iu )
V v ( se pronunta vi )
W w ( se pronunta dable iu)
X x ( se pronunta ex )
Y y ( se pronunta uai )
Z z ( se pronunta zi )
Obs! Este ceva foarte comun in tarile vorbitoare de limba engleza sa se pronunte numerele formate din
4 cifre ca doua perechi de numere de doua cifre ( se evita sa se foloseasca acest gen de exprimare
pentru numerele mai mici de 2500 daca acestea pot fi confundate cu o data din calendar sau ora ). Mai
jos veti vedea 3 exemple pentru a putea intelege mai bine:
1045 => ten forty-five ( poate fi usor confundat ca fiind ora 10 si 45 de minute; daca contextul nu
permite o astfel de confuzie puteti folosi aceasta exprimare)
1987 => nineteen eighty-seven
2109 => twenty-one oh nine => "oh" inlocuieste cifra 0
ZIUA
DAY
Pronuntia
Luni
Monday
mandei
Marti
Tuesday
tiusdei
Miercuri
Wednesday
uensdei
Joi
Thursday
trsdei
Vineri
Friday
fraidei
Sambata
Saturday
satrdei
Duminica
Sunday
sandei
January
geanuri
Februarie
February
febrori
Martie
March
marci
Aprilie
April
eipril
Mai
May
mei
Iunie
June
giun
Iulie
July
giulai
August
August
augost
Septembrie
September
septemb
Octombrie
October
octob
Noiembrie
November
novemb
Decembrie
December
disemb
Primavara = SPRING
March
( spring )
April
May
Vara = SUMMER
( samr )
June
July
August
October
Iarna = WINTER
December
November
( uintr )
January
February
Culorile in engleza
alb = white { uait }
gri = grey { grei }
negru = black { bleac }
albastru = blue { blu }
rosu = red { red }
roz = pink { pinc }
mov = purple { prpl }
portocaliu = orange { orengi }
galben = yellow { ielou }
verde = green { grin }
maro = brown { braun }
Obs! Poti pune "light" in fata oricarei culori in engleza daca vrei sa te referi la o nuanta mai deschisa
Ex: albastru deschis = light blue
10
Obs! Poti pune "dark" in fata oricarei culori in engleza daca vrei sa te referi la o nuanta mai inchisa
Ex: verde inchis = dark green
Obs! Daca nu stii exact cum sa descrii o culoare adaugi sufixul "-ish" culorii cu care crezi ca seamana
Ex: Your face is yellowish => Fata ta este galbena ( nu este un galben definit, o nuanta asemanatoare )
Obs! Pentru cuvantul culoare sunt acceptate doua variante colour and color
culori = colors / colours
Cum o sa fie vremea maine = What will the weather be like tomorrow? ( Uat uil d uedr bi laic
tumorou ? )
O sa ploua / ninga = It's going to rain / snow ( I goin tu rein / snou )
Maine o sa fie ploios / insorit / cu ninsoare / cu vant = Tomorrow it will be rainy / sunny / snowy /
cloudy ( Tumorou it uil bi reini / sani / snoii / claudi )
Haine in engleza
haine = clothes, apparel ( clouz, aparel )
imbracaminte = clothing ( cloding )
pantaloni = pants, trousers ( pent, trauzrs )
pantaloni scurti = shorts ( ort )
blugi = jeans ( gins )
colanti = tights ( tai )
fusta = skirt ( scrt )
rochie = dress, gown ( dres, gaun)
camasa = shirt ( rt )
sacou = jacket ( geachet )
vesta = vest ( vest )
cravata = necktie ( nectai )
esarfa = scarf ( scarf )
costum = suit ( sut )
trening = tracksuit, gym suit ( treac.sut, gim sut )
bigmen = sweatshirt ( suet.rt )
bigmen cu gluga = sweatshirt with a hood, hoodie ( suet.rt uit a hud, hudi )
pardesiu = overcoat, coat ( ovrcout, cout)
geaca = jacket ( geachet )
bluza = blouse ( blauz )
pulover = sweater ( suetr )
tricou = t-shirt ( ti-rt )
maieu = tanktop ( tenc.top )
halat = robe ( roub )
13
Incaltaminte in engleza :
incaltaminte = footwear ( fut.uer )
pantofi = shoes ( uz )
ghete = boots ( but )
pantofi cu toc = high heel shoes, pumps ( hai hil uz, pamps )
sandale = sandals ( sandls )
papuci = slippers, flip flops ( sliprz, flip flops )
adidasi = sneakers ( snicrzi )
pantofi de alergat = running shoes ( raning uz )
Obs! Daca ai invatat deja lectia Culorile atunci le poti folosi in combinatie cu denumirile hainelor sau a
incaltamintei in engleza
pantaloni negri = black pants
adidasi rozi = pink sneakers
14
Obs! Daca spre exemplu vrei sa cumperi o pereche de pantaloni spui in engleza one pair of pants .
Invata mai intai lectia Numerele in engleza ca sa-ti fie mai usor
o pereche de .... = one pair of .....
doua perechi de .... = two pairs of .....
16
Alimente in engleza
alimente / produs alimentar = food / foodstuff ( fud / fud.staf )
fel de mancare = dish ( di )
paine = bread ( bred )
paine alba = white bread ( uait bred )
paine neagra = black bread ( bleac bred )
paine prajita = toast ( toust )
paine feliata = sliced bread ( slaist bred )
zahar = sugar ( ugr )
sare = salt ( solt )
carne = meat ( mit )
carne de porc = pork ( porc )
carne de vita = beef / beef meat ( bif / bif mit )
carne de pui = chicken / chicken meat ( cicn )
carne de curcan = turkey ( trchi )
ficat = liver ( livr )
sunca = ham ( heam )
sunca de pui = chicken ham ( cicn heam )
17
Dulciuri in engleza
dulciuri = sweets ( siut )
ciocolata = chocolate ( cioclet )
ciocolata alba = white chocolate ( uait cioclet )
biscuiti = biscuits, crackers ( bischi , cracrz )
frusec(uri) = cookie(s) ( cuchi / cuchiz )
prajitura(i) / tort(uri) = cake(s) ( cheic / cheics)
tarta de fructe = fruit tart ( friut tart)
inghetata = ice cream ( ais crim )
budinca = pudding ( puding )
bomboane = candy ( chendi )
Bauturi in engleza
bautura = beverage / drink ( bevregi / drinc )
bautura alcoolica = alcoholic beverage / alcoholic drink ( alcholic bevregi / drinc )
apa = water ( utr )
apa minerala / apa carbogazoaza = mineral water / sparkling water ( minrl / sparcling utr )
suc = juice ( gius )
suc de fructe = fruit juice ( friut gius )
suc acidulat = soda ( soda )
lapte = milk ( milc )
bere = beer ( bir )
18
Fructele in engleza
fruct(e) = fruit(s) ( friut / friu )
mar / mere = apple(s) ( eipl / eiplz )
para / pere = pear(s) ( peer / peerz )
pruna(e) = plum(s) ( plam / plamz)
caisa(e) = apricot(s) ( eipricot / eiprico )
piersica(i) = peach / peaches ( pici / piciz )
capsuna(i) = strawberry / strawberries ( strouberi / strouberiz )
cires(e) = cherry / cherries ( ceri / ceriz )
visine = sour cherry / cherries ( saua ceri / ceriz )
banana(e) = banana(s) ( bnena / bnenz )
portocala(e) = orange(s) ( orengi )
grefa(e) = grapefruit(s) ( greip.friut )
lamaie = lemon ( lemn )
struguri = grapes ( greips )
ananas = pineapple ( pain.eipl )
pepene rosu = watermelon ( uotr.meln )
pepene galben = melon ( meln )
Obs! Pluralul fructelor in engleza se formeaza aproape intodeauna adaugand un "s" la finalul
cuvantului la singular => apple + s = apples ; lemon + s = lemons
Legumele in engleza
legume = vegetables ( vedgibls )
fasole = beans ( binz )
fasole verde = green beans ( grin binz )
19
20
Can I pay with my credit card / visa card? ( Chen ai pei uit mai credit card / viza card? ) = Pot sa
platesc cu cardul meu de credit / cardul visa?
Can I pay by cheque? ( Chen ai pei bai cec? ) = Pot sa platesc printr-un cec?
Is this on sale? ( Iz dis on seil? ) = Este la reducere? / Este acest produs la reducere?
Can you do a price check for this item, please? ( Chen iu du prais cec for dis aitm, pliz? ) = Poti sa
faci / Puteti sa faceti o verificare de pret pentru acest articol, va rog?
Can you tell me where the dairy section is? (Chen iu tel mi uer d deiri secon iz? ) = Imi poti / Imi
puteti spune unde este raionul pentru lactate?
Do you have more rice in the back? ( Du iu heav mor rais in d beac? ) = Aveti mai mult orez in spate?
(cu sensul de magazie) ( puteti folosi aceasta expresie pentru orice produs daca raftul este gol )
Do you have prepackaged fruits? ( Du iu heav pripeacheigid friut? ) = Aveti fructe preambalate?
Raioanele cele mai cunoscute dintr-un supermarket:
produce ( prodius ) = contine fructe si legume proaspete
frozen food ( frozn fud ) = alimente congelate
bulk food ( bulc fud ) = alimente vrac (le cantaresti si ambalezi singur)
baking ( beiching ) = produse pentru prajituri
dry goods ( drai gudz )= produse uscate (cafea, ceai etc.)
breads ( bredz ) = paine impachetata, covrigi
meat and seafood ( mit end si.fud ) = carne si peste
deli / delicatessen ( deli / delicatesn ) = delicatese / preparate ( salam, cascaval etc. )
bakery ( beicri ) = brutarie, patiserie
dairy (deiri ) = produse lactate
pasta and rice ( peasta end rais ) = paste si orez
ethnic foods ( etnic fudz ) = produse internationale
canned foods ( chend fudz) = conserve
condiments (condimen ) = condimente
snacks ( snecs ) = gustari ( chipsuri, dulciuri etc. )
cereal ( siril ) = cereale
beverages ( bevregiz ) = bauturi
household items ( haushold aitmz ) = produse pentru casa
health and beauty ( helt end biuti ) = sanatate si frumusete
21
Cuvinte uzuale pe care le-ai putea auzi sau vedea scrise intr-un supermarket:
aisle ( ail ) = culoar, raion
shopper / customer ( opr / castmr ) = cumparator / client
shopping cart ( oping cart ) = carucior pentru cumparaturi
shopping basket ( oping baschet ) = cos de cumparaturi
plastic bag ( pleastic beag ) = punga / sacosa de plastic
paper bag ( peipr beag ) = punga / sacosa de hartie
reusable bag ( reuzbl beag ) = punga / sacosa refolosibila
checkout area ( cecaut eria ) = zona pentru plata ( iesirea din supermarket )
checkout line ( cecaut lain ) = coada pentru iesirea din supermarket
express checkout ( expres cecaut ) = iesire rapida 1-12 articole
automatic checkout ( outomatic cecaut ) = casa de plata automata ( scanezi si platesti singur cu cardul )
scanner ( schenr ) = aparat de scanat produsele
barcode ( barcod ) = cod de bare
checkout counter ( cecaut cauntr ) = ghiseul pentru plati
cash register ( che registr ) = casa de marcat
cashier ( cair ) = casier
clerk / employee ( clarc / emploii ) = functionar / angajat
manager ( meneger ) = director / administrator / sef
can-return machine ( chen-ritrn main ) = aparat pentru returnatul dozelor de metal
bottle-return machine ( botl-ritrn main ) = aparat pentru returnatul sticlelor
shelf ( elf ) = raft
scale ( scheil ) = cantar
closed ( clouzd ) = inchis
opened ( opnd ) = deschis
Modalitati de plata in engleza
credit card ( credit card ) = card de credit
debit card (debit card ) = card de debit
cash ( che ) = numerar
22
coupons ( cupons ) = cuponuri ( in strainatate poti gasi in reviste cuponuri pentru reduceri in
supermarket )
discount card ( dicaunt card ) = card de reduceri
Da = Yes ( Ies )
Nu = No ( Nou )
Stiti unde este acest restaurant / hotel? = Do you know where is this restaurant / hotel ? ( Du iu cnou
uer iz dis restront / hotel )
Unde este toaleta ? = Where is the toilet / restroom / bathroom ? ( Uer iz d toilet / restrum / beatrum ?
Cum ajung la acest muzeu = How do I get to this museum ( Hau du ai ghet tu dis miuzium ? )
Vreau sa inchiriez o masina pentru o saptamana = I want to rent a car for one week ( Ai uant tu rent
car for uan uec )
Cat costa ? = How much it costs ? ( Hau maci it cost ? )
Vreau sa inchiriez o camera = I want to rent a room ( Ai uant tu rent rum )
Vreau sa rezerv o camera = I want to reserve a room ( Ai uant to rizarv rum )
Sunteti in vacanta aici ? = Are you on vacation here ? ( Ar iu on vcheision hir ? )
Da! Vin din Romania = Yes! I am coming from Romania ( Ies! Ai em coming from Romenia )
Iti / Va place vacanta dumneavoastra / ta = Are you enjoying your vacation ? ( Ar iu engioing ior
vcheision ? )
Ma simt foarte bine. Dar dumneavoastra / tu ? = I'm having a great time. How about you ? ( Aim
heving greit taim. Hau baut iu ? )
Ora in engleza
1. Varianta cea mai simpla de a spune ceasul in engleza este sa spui mai intai ora si dupa minutele
precum in exemplele de mai jos:
7:25 - seven twenty-five
4:11 - four eleven
10:34 - ten thirty-four
9:05 - nine O'five (cand minutele sunt cifre intre 1-9 folosesti litera 'O' inaintea cifrei care se pronunta
ca litera 'O' din romana - nain o faiv )
Atunci cand este ora fixa folosim termenul o'clock {o clac} dupa ce precizam ora exacta:
10:00 - ten o'clock
4:00 - four o'clock
7:00 - seven o'clock
24
2. Variant a doua dar si cea mai complicata de a citi ceasul in limba engleza este sa spui mai intai
minutele si dupa ora insa intre cele doua apar termenii PAST / TO {past / tu} = dupa / pana la
- pentru minutele intre 1-30 folosim PAST
5:22 - twenty-two past five / twenty-two minutes past five
3:18 - eighteen past three
9:07 - o'seven past nine
- daca este trecut de 30 minute folosim TO + minutele care au mai ramas pana la urmatoarea ora
12:45 - fifteen to one / fifteen minutes to one
8:57 - three to nine
5:59 - one to six
Obs!!! Ca sa fii mai precis poti adauga si cuvantul 'minutes' {mine} = minute
Cand este exact si 15 minute folosim termenul 'a quarter' { cortr} care inseamna 'un sfert' + past
6:15 - a quarter past six
8:15 - a quarter past eight
Cand este exact fara 15 minute folosim 'a quarter' + to + ora urmatoare
6:45 - a quarter to seven
9:45 - a quarter to ten
Cand este fix si 30 minute folosim 'half past' {half past} adica jumatate peste ora exacta
2:30 - half past two
8:30 - half past eight
Atunci cand vrei sa citesti ora 12 ai patru variante :
- twelve o'clock
- midday {mid.dei} = miezul zilei
- noon {nuun} = amiaza
- midnight {mid.nait} = miezul noptii
Cum sa intrebi cat este ceasul in limba engleza:
Daca doresti sa intrebi cat este ceasul exact atunci folosesti una din propozitiile de mai jos:
Excuse me. What time is it, please? {Ecschiuz mi. Uat taim iz it, pliz?} = Scuzati-ma. Cat este ceasul,
va rog?
Excuse me. Do you have the time, please? {Ecschiuz mi. Du iu heav d taim, pliz?} = Scuzati-ma.
Aveti ora, va rog?
25
Excuse me. Could you tell me the time, please? {Ecschiuz mi. Culd iu tel d taim, pliz?} = Scuzati-ma.
Ati putea sa-mi spuneti ora, va rog?
Do you happen to have the time? {Du iu heapn tu hev d taim?} = Aveti cumva ora?
Do you know what time it is? {Du iu nou uat taim it iz?} = Stii cat este ora / ceasul?
Daca doresti sa afli la ce ora se va intampla un anumit eveniment folosesti 'What time ... ?' sau
'When ... ?' precum in exemplele de mai jos :
What time does the flight to New York leave? {Uat taim daz d flait tu Niu Iorc liv} = La ce ora pleaca
zborul catre New York?
When does the bus arrive from London? {Uen daz d bas raiv from Landn?} = Cand ajunge
autobuzul din Londra?
When does the concert begin? {Uen daz d consert bighin?} = Cand incepe concertul?
Cum raspunzi la intrebari despre ora in engleza :
Pentru ora exacta din momentul intrebarii incepi raspunsul cu 'It is' sau ' It's ' + ora, pentru un raspuns
mai informal poti sa folosesti si cuvintele de mai jos care indica aproximari.
It's ...
- exactly {eczactli} = exact
- about {baut} = aproximativ
- almost {olmost} = aproape
- just gone {jast gan} = abia trecut de ...
It's exactly twelve o'clock = Este exact ora 12:00
It's about half past seven = Este aproximativ 7:30
It's almost one o'clock = Este aproape 1:00
It's just gone six o'clock = Abia trecut de 6:00
Atunci cand intrebarea despre ora se refera la cand o sa se intample un eveniment anume raspunsul
trebuie sa contina prepozitia 'at' precum in exemplu urmatoar:
Q: When does the bus arrive? = Cand ajunge autobuzul?
A: The bus arrives at 10 o'clock. = Autobuzul ajunge la ora 10.
Atunci cand intrebarea despre ora se refera la durata de timp pana se intampla un eveniment raspunsul
trebuie sa contina prepozitia 'in' precum in exemplu urmator:
26
27
- Genul neutru: toate substantivele care reprezinta lucruri neinsufletite (obiecte, plante) sau animale si
fiinte ale caror sex nu este cunoscut
Ex: tree (tri) = copac; star (star) = stea; pillow (pilou) = perna
- Genul comun: toate substantivele care au aceasi forma atat pentru masculin cat si pentru feminin
Ex: friend (frend) = prieten; member (membr) = membru; student (stiudnt) = student, elev;
3. Substantivele in engleza pot fi la singular sau plural.
Forma de plural a unui substantiv se formeaza deseori prin adaugarea unui "s" sau "es" la final dar asta
nu se intampla intodeauna.
- respect {rispect} Your parents deserve respect. {Ior pernt dizrv rispect} = Parintii tai merita
respect.
Substantivul propriu in engleza - Utilizare si exemple
Substantivele proprii se refera la o entitate unica, bine precizata, precum nume de persoane, locuri sau
organizatii si sunt scrise intodeauna cu initiala majuscula chiar daca se afla in interiorul unei propozitii.
In general substantivele proprii se gasesc sub forma unui singur cuvant dar exista cazuri cand acestea
sunt alcatuite din mai multe cuvinte "Buckingham Palace". Substantivul propriu nu este precedat de
articolul "the" decat atunci cand acesta contine cuvinte precum :
- "states" "kingdom" "republic" etc.
Ex: the United States of America, the United Kingdom, the French Republic
- nume de rauri, lacuri, mari, oceane
Ex: the Nile, the Mediterranean Sea, the Pacific Ocean,
- nume de locatii, institutii, cladiri, organizatii, reviste, ziare, carti
Ex: the Ritz Hotel, the French Museum, the White House, the European Union, the Sunday Post
- cand are in componenta "of"
Ex: the Bucharest School of Law, the Statue of Liberty
- pluralul numelor de persoane sau locuri
Ex: the Johnes, the Virgin Islands, the Himalayas
Pluralul substantivului propriu apare ca referire la un grup considerat a fi unic, precum atunci cand te
referi la membri unei familii care poarta numele de Clinton the Clintons. Desi exista mai multe
persoane care au acelasi nume, in exprimarea scrisa sau verbala ne referim intodeauna la o anumita
persoana, asadar numele acelei persoane devine substantiv propriu.
Substantive proprii sunt considerate si anotimpurile, lunile anului, zilele saptamanii, numele de
sarbatori.
In tabelul de mai jos vei gasi cate un substantiv propriu si comun din fiecare categorie pentru a
intelege mai bine diferante dintre substantivele proprii si cele comune:
30
Substantiv comun
Substantiv propriu
boy
Luca
woman
Alexia
town
Bucharest
company
Microsoft
restaurant
McDonalds
store
Zara
month
January
book
movie
Titanic
Pronuntie
Traducere
1. age
{eigi}
vrst
2. animal
{enimal}
animal
3. apple
{eipl}
mr
4. baby
{beibi}
copila
5. ball
{bol}
minge
6. bank
{benc}
banc
7. body
{badi}
corp (omenesc)
8. book
{buc}
carte
9. boy
{boi}
biat
10. bread
{bred}
pine
11. car
{car}
main
35
12. chair
{cer}
scaun
13. child
{ceaild}
copil
14. color
{calr}
culoare
15. country
{cantri}
ar
16. dance
{dens}
dans
17. day
{dei}
zi
18. degree
{digrii}
diplom
19. door
{dor}
20. earth
{rt}
pmnt
21. egg
{eg}
ou
22. family
{femili}
familie
23. friend
{frend}
prieten
24. father
{fadr}
tat
25. face
{feis}
fa
26. girl
{grl}
fat
27. game
{gheim}
joc
28. garden
{gardn}
grdin
29. God
{Gad}
Dumnezeu
30. hand
{hend}
mn
31. hair
{her}
pr
32. help
{help}
ajutor
33. holiday
{holidei}
srbtoare
34. hospital
{hospitl}
spital
35. house
{haus}
cas
36. ice
{ais}
ghea
37. idea
{aidia}
idee
38. job
{giob}
munc, meserie
39. juice
{gius}
suc
40. key
{chii}
cheie
41. kitchen
{chitchn}
buctarie
42. life
{laif}
via
43. man
{men}
brbat, om
44. milk
{milc}
lapte
36
45. money
{mani}
bani
46. people
{pipol}
oameni
47. room
{rum}
camer
48. sentence
{sentns}
propozitie
49. table
{teibl}
mas
50. woman
{umn}
femeie
38