COMERCIAL.

Obligatiile comerciale
Curs 1/25.02.2013
Ncc nu sustine ideea de drept comercial, ca figura distincta.
In materie de obligatii, nu prea mai exista argumente ca exista dreptul comercial ca ramura distincta.
Se pastreaza in continuare distinctii intre ramura dr civil si cel comercial in special in materia contractelor
speciale.
Exista cateva particularitati intre profesionistii comercianti si ceilalti:
-existenta a unui volum de norme imperative mult mai dezvoltate care reglem rel intre comercianti sau intre
comercianti si necomercianti decat in materia rel civile pure(elem de protectia consumatorului, unde
interesul public este acela de a sustine partea mai slaba economic si atunci o sustii prin darea unui plus de
drept, cu alte cuv exista reglem speciale care ii dau acestuia un avantaj legal in negocierea ctr cu
comerciantii si in executarea acestora)
-datorita rolului si pozitiei pe care o are comertul in sensul larg in economie, in comertul acesta o mare parte
din pib este creat, cu alte cuvinte importanta lui ptr economie este dintre cele mai mari. Avand in vedere
aceasta importanta, legiuitorul considera tot mai des ca pt anumite comportamente sau oblg ale
comerciantilor ori drepturi pe care acestia le au, exista interesul public in a le sustine sau a le limita.
Tendinta legiuitorului este sa intervina in economie prin norme care cresc si nu scad. Exista ramuri care s.au
desprins din el si care astazi sunt dominate de norme imperative.
-ele reflecta, poate mai bine decat institutiile persoane comerciante, principiile fundamentale ale dreptului
comercial(pr aparentei, pr securitatii creditului, pr celeritatii)
-in multe cazuri, ceea ce si legea civila permite acum, ele sunt completate de cutume. Spre deosebire de mat
civila, in comercial cutuma nu numai ca are intindere mult mai mare, dar are si tendinta de crestere. Este vb
de aplicari cu titlu de buna practica care vin in completarea contractelor. Nu este lege, dar are forta juridica a
acesteia. Cutuma se prezinta sub forma unei practici recunoscute. Exista o forma speciala tipica
comercialului, anume contractele standard, ctr tip. In anumite industrii ai lege care iti spune ce ai sau nu voie
sa scrii in contract, dar la fel de important ai un set de clauze contractuale pe care partile o aplica aproape
mecanic in relatia dintre ele. Ex, in materie bancara, exista la Londra un organism neoficial, format din pers
cu experienta bancara si juridica, iar acest organism revizuieste anual diferite contracte. Aceste ctr sunt
preluate de banci ca atare. Bancile le adopta. In civil acest lucru nu exista inca.
NCC,Titlul 2-izvoarele oblg
Cu privire la interpretare, atunci cand ai un ctr nenumit, mergi la ctr care se aseamana cel mai mult.
Art 1175,1176-ctr de adeziune si ctr cadru
Ctr de adeziune este cf def leg, ctr in care clauzele esentiale sunt impuse sau redactate de catre una dintre
parti, iar cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare. Are ca situatie premisa o diferenta a puterii de
negociere. Ptr a fi ctr de adeziune trb sa aiba urm elem:
-clz esentiale sa fie impuse sau redactate de catre una dintre parti.(o clz esentiala este pretul). Poti avea clz
esentiale in materie de termene de declarare a viciilor aparente, in mat de raspunderea partilor ori in mat de
jurisdictie in caz de litigiu.

Impunerea implica un act de constrangere, mai ales psihologica. Celelalte parti, care ca si corolar al
impunerii, trb sa le accepte ca atare. Chiar dc ar vrea sa le negocieze, sa isi imbunatateasca pozitia, nu poate,
neavand putere de negociere. Puterea poata fi data de situatia economica a partii sau de starea de nevoie.
Redactarea de o parte si acceptarea de catre cealalta parte - nu este fundamental diferita de prima teza, ptr ca
nu are importanta atunci cand o parte isi poate negocia ctr, cine l-a redactat prima data. Este relevant doar
cand prima parte prezinta ctr celeilalte parti si cealalta poate doar sa il semneze. Este vb tot de lipsa puterii
de negociere.
Leg reglem separat ptr ca in materia raspunderii ptr incalcarea in executarea ctr se apreciaza diferit culpa in
cazul partii mai slabe sau mai puternice, in caz de litigiu. Instanta, tocmai avand in vedere aceasta, poate sa
scuze partea mai slaba. Daca partea slaba ar fi putut sa negocieze ctr, atunci poate nu ar mai fi fost fortata sa
il incalce
1176ctr cadru
Leg il defineste ca fiind un contract prin care partile stabilesc elementele esentiale ale unor raporturi
contractuale viitoare. Cu alte cuvinte, este un ctr care se va executa in viitor, cu executare succesiva prin
natura lui si care nu stabileste de la inceput toate dr si oblg partilor, ci doar cadrul viitor in care rel ctr se vor
desfasura. Exemplul cel mai des intalnit este ctr cadru de vanzare-cumparare, in care partile stabilesc
receptia marfii, plangeri, raspundere, dar nu stabilesc pret, mecanisme de stabilire a pretului sau termene de
livrare.
Particularitatea acestui ctr este ca el are viata doar prin intermediul executarilor individuale, iar ele nu pot fi
intelese decat prin intermediul ctr cadru.
In leg cu ctr de adeziune, exista alte 2 norme - 1202 si 1203.
1202 reglem clauzele standard
Sunt acele stipulatii contractuale pe care una dintre parti le utilizeaza in mod general si repetat cand incheie
ctr cu acel obiect si in acelasi timp are posibilitatea sa le utilizeze repetat si general ele fiind incluse in
contract fara a fi negociate cu cealalta parte. Daca cealalta parte nu le negociaza ptr ca a vrut si nu a putut,
atunci practic unei parti i se impun clauzeleclz principale sunt standard. Ceea ce conteaza este ca ele sunt
repetabile ptr cei care le propun, pe cand la ctr de adeziune le impun o singura data. In ctr de adeziune pot
avea clz standard, dar nu este oblg ca fiecare ctr sa le impuna.
Leg spune ca tocmai datorita faptului ca cealalta parte nu le negociaza, daca va negocia, atunci clauza
negociata va prevala.
A doua situatie cand cealalta parte nu negociaza este lipsa de cunostinta.
1202(4) spune ca dc exista o disputa intre parti, se incearca o negociere, si nu se ajunge la un rezultat, atunci
ctr totusi se considera incheiat pe baza clz convenite de ambele parti si pe baza oricaror alte clz standard
obisnuite in industrie(uzuale pt asemenea ctr)
1203-clz neuzuale
Clz neuzuale sunt clz standard care au un anumit obiect. Acest ob este reglem limitativ in 1203. Se considera
acceptate de catre cealalta parte numai daca au fost acceptate in mod expres, in scris. Practic, clz neuzuale
nu sunt propriu-zis clz standard.

In practica, cei care au putere economica-la sf ctr exista o clauza in care sunt enumerate toate clz ce pot fi
considerate neuzuale iar partea care se angajeaza in ctr semneaza in dr acesteia.
Pretul
Pretul intre profesionisti, derogare de la regulile aplicabile neprof-1233-in cazul in care partile prin ctr nu
stabilesc un pret determinat sau determinabil, atunci ctr este valabil incheiat, dar se prezuma ca partile au
inteles ca pretul sa fie cel practicat in mod obisnuit in domeniul respectiv pentru aceleasi prestatii realizate
in conditii comparabile(pretul pietei). Atunci cand nu exista un pret cutumiar, leg spune ca partile au inteles
sa incheie ctr pt un pret rezonabil(ce inseamna-stii atunci cand ajungi in instanta). Pana la urma, leg nu te
lasa sa inchei ctr fara pret, ci iti spune ca pretul trb sa fie echilibrat in raport de specificul ctr.
In cazul in care se incheie un ctr fara ca toate elementele sa fie agreate de catre parti, legea considera ca
acest ctr s-a incheiat daca partile au convenit elementele esentiale, iar pt restul clauzelor ptr care nu au ajuns
la o conventie, fie se pot conveni ulterior, fie se ajunge din nou la situatia clauzelor cutumiare.
Interpretarea ctr- 1266(2)-ptr a stabili acordul de vointa al partilor, se va tine seama de mai multe criterii:
scopul ctr, negocierile, de practicile statornicite intre ei(nu sunt cutume conventionale), comportamentul
ulterior incheierii ctr.
Raspundere contractuala
Distingem intre rasp dupa incheierea ctr si rasp in faza negocierilor.
1183- rasp delictuala in negocierea precontractuala. Aceasta clz impune ca partile sa negocieze cu bunacredinta. Daca ele negociaza astfel, partile isi pastreaza libertatea sa intrerupa negocierile, sa nu mai
finalizeze ctr, sa nu duca la incheierea unui ctr. Ele nu pot fi tinute raspunzatoare, daca ele au negociat cu
buna-credinta. Daca nu s-a negociat cu buna credinta, atunci partea care a fost de rea-credinta va fi tinuta sa
acopere prejudiciile generate de intreruperea negocierilor. 1183(4) spune ca inclusiv cand initiezi negocierea
unui ctr cu rea-credinta sau o continui cu rea-credinta, raspunzi pentru crearea prejudiciului. De ex,
prejudiciu inseamna lansarea unor cheltuieli, renuntarea la unele contracte de catre o parte.
In materie de stabilire a prejudiciului, leg nu il limiteaza, ci circumstantiaza sfera de aplicare a unei releicredinte. In aceasta materie, exista rea-credinta cand partea a initiat sau condus negocieri fara a avea intentia
de a incheia ctr.
In materie de raspundere contractuala, avem in primul rand o extindere a prezumtiei de solidaritate-1446indif ca este vb de o rasp individuala sau solidara, exista cateva reguli noi:
-1534-acele oblg active a partii care a suferit un prjd de a controla pe cat posibil, de a limita extinderea lui.
Nu este vb de o culpa comuna in generarea prjd, culpa este a uneia dintre parti, doar ca cealalta parte nu
poate sta pasiv sa vada cum prjd se multiplica pana cand se inlatura sau acopera. Trb in mod rezonabil sa
faca ceea ce poate ptr a reduce cuantumul.
Clauza penala
Clz penala poate fi cenzurata de catre instanta, daca ea in raport de neexecutare este inechitabila.
1535,1536- permite ca pe langa clz penala, dc poti demonstra, sa primesti si alte despagubiri.
1535-daunele moratorii in cazul obligatiilor banesti-este vb de dob penalizatoare. Pe lg aceasta poti primi si
daune moratorii

Actual, exista posibilitatea de a cumula clz penala cu executarea in natura-1539-numai intr-un caz special,
anume in cazul in care prevezi penalitati ptr neexecutare la locul si timpul stabilit. Numai in leg cu aceste
penalitati poti cumula executarea in natura.

Curs 2/ 04.03.2013

Pretul
Indexarea pretului are relevanta in contextul inflatiei.

Indexarea nu reprez o evaluare a pierderii suferite de catre cred pretului prin neplatirea lui la timp.index are
doar menirea de a aduce pretul la daca vdm indexarea numai ca o despagub atunci este evident ca ai o
problema de a aplica cuantumul penalitatilor. Odata ce ai despag sub f indexarii, cum se mai justifica inca o
despagubire dupa cea a penalitatii. Conceptia ac este minoritara in practica, la baza dobanzii conventionale
sau legale trb sa stea rata inflatiei, atunci in acest mecanism de calcul al dob sau pen este imposibil sa nu fie
influentat de ceea ce partile au anticipat ca si evolutie a inflatie. Nu se mai justifica si acordare aun pen,
instanta are de ales intre 2 tipuri de despagub> indexare cu rata inflatiei sau apl dob legale. In aceasta
conceptie, nu poti sa ai aceasta alegere intre index si dob conventionala, poti alege numai intre dob legala si
indexare cu rata infl, ptr ca dc partile au anticipat cuantumul penal, atunci trb sa dam respect vointei comune
si nu mai incape loc de indexare. Instanta trb sa aplice numai dob conv, fara discutii de indexare. Indexarea
apare numai dc nu ai dob conv
David> prima sol este mai solid argumentata dodv teoretic
Eroarea
Eroarea de drept este un concept nou introdus. Inainte era aplicabil principiul ca nimeni nu poate sa ignore
lg. leg de la 2009 a afirmat ca este posibil ca eroarea de drept sa poate fi considerata viciu de consimt
Eroarea priveste doar elem esentiale ale ctr, fie prin natura lor intrinseca*obiectul(,..chiar dc ea nu are leg
fundam ptr incheierea ctr, partile o vad ca fiind determinata/ eroare de drept este necunoastere sau eroare de
interpretare? Comentatorii spun ca eroarea de drept acopera ambele situatii, fie ca partile nu au stiut si un
puteau sa stie despre exisetnta acelei norme, fie acopera sit in care partea tot cu buna-cred a interpretat gresit
tinand cont de niv de pregatire, etc acea norma si a crezut ca in baza ei continutul dr si oblg va avea o
anumita si in realitate dr si olbg sale au cu totul alta turnura. David e de acord ca atunci ca e vb de
interpretare gresita putem vb de eroare de drept, dar comerciantul un se poate prevala de nestiinta. Nu crede
insa ca eroarea de drept poate sa poarte asupra existentei insasi a normei, ptr ca in sit in care norma
respectiva nu a fost publicata cf legii, exista alte solutii, respectiv inopozabilitatea, nu poate fi invocata. Nu
este nev de mecanismul nulitatii sub forma erorii pentru a genera aceleeasi efecte. Nu este bn ca acceptand
aceasta interpretarechiar dc ai multe acte normative, in multe domenii, fiind greu sa te descurci printre ele,
atata timp cat nu avem o reglem serioasa, nu putem vb de existenta erorii. Nu impartasim aceasta
interpretare
Violenta

Ca viciun de consimtamant a existat dintotdeauna. De data aceasta, violenta capata o anumita rafinare dpdv
al reglementarii. Ea este definita pe baza unei temeri nejustificate, indusa fara drept de catre cealalta parte
contractanta sau de catre un tert. Violenta din partea unui tert nu era reglem ca atare in vcc.
Astazi, leg precizeaza niste cazuri separate, speciale in care este prezumata existenta violentei:
-amenintarile cu privire la sanatatea, viata, bunurilor pers apropiate
-amenintarea cu privire la bunurile persoanei respective, care invoca violenta. Daca nu ar fi incheiat ctr,pers
respectiva ar putea fi indusa ca bunurile sale s-ar pierde. `
Pers nu incheie un ctr ptr ca se tem ca isi pierd onoarea sau viata, dar se tem cu adevarat de pierderile pe
care nu si le doresc in leg cu bunurile, fiind fortate sa incheie ctr.
Trb sa tragem o linie cu privire la pierderile cu referire la un prejudiciu si temerea care in mod normal nu ar
trb sa existe in leg cu acest presupus prejudiciu, ptr ca nu te poti prevala de aceasta in orice situatie, fiind
natural ca un comerciant sa se poata folosi de starea de nevoie a celuilalt, fiind constient de aceasta. Exista
totusi alte motivatii care nu sunt cunoscute la mom incheierii si care nu pot fi de regula documentate,
dovedite. O pers care a incheiat o afacere proasta nu poate sa ceara nulitate ptr eroare, motivand ca a fost
fortat sa incheie ctr.
1217- o forma speciala de violenta, amenintarea sau temerea insuflata prin amenintarea cu scopul de a
obtine avantaje injuste in f multe cazuri partea care vrea sa incheie un ctr poate sa ameninte cealalta parte, de
exc ca dc nu va incheia ctr il va da in judec pt rea credinta in negociere sau ca va exercita o creanta pe care o
are. Il ameninta ca isi va folosi dr, astfel incat partenerul este nevoit sa incheie ctr. Intentia leg nu a fost sa
faca sa dispara aceasta practica, dintotdeauna negocierea in mat comerciala fiind o lupta, presupunand
strategii ce constau si in fortare uneori. Cheia dinstinctiei intre sit normale si si sit de nulitate sta in aceste
cuvinte obscure ,,cu scopul de a obt avantaje injuste, faptul ca in urma acestei amenintari ai obtine niste
foloase injuste. Leg nu se uita la caracterul imoral intrinsec, ci se uita la cz in care intre intrumentul folosit si
folosul injust nu exista practic nicio legatura, este varianta civila a santajului.
Leziunea
Leziunea era invocata numai in ceea ce privea minorul, in vcc.
Actual, leziunea nu mai face distinctie, fiind reglem fara a avea in vedere capacitatea civila a pers care o
invoca, iar modul de definire poate sa duca la anumite connfuzii cu violenta. Lez exista cand oparte profita
de starea de nevoie, de lipsa de cunostinte a celeilalte parti pentru a stipula o prestatie de o val consid mai
mare decat ceea ce pers respectiva efectiv presteaza. Leg creeaza o prezumtie in art 1222 (2) in sensul ca
aceasta dif intre val efectiv primita si val efectiva a prestatie realizata de catre cel care a folosit starea de
nevoie este de cel putin dublu.
Unde este linia de demarcatie intre violenta si leziune?
- valoarea prestatie
atunci cand te folosesti de starea de nevoie putem avea de-a face si cu o violenta, deoarece se induce o stare
de temere nejustificata. Ceea ce dif cele 2 este faptul ca in cadrul violentei temerea este creata artificial de
actiunile persoanei care o induce, pe cand in materie de leziune starea de nevoie exista obiectiv, nu este
creatia celui care beneficiaza de leziune.
Cand exista abuzarea de lipsa de experienta,informatii sau cunostinta lucrurile pot sa se intample mai usor in
rel dintre comercianti si consumatori, din cauza decalajului intre cunostintele comerciantului care vinde si

cunostintele consum, care sunt de regula inferioare. Trb sa profiti de acest decalaj de inform ptr a ii oferi un
produs sau serv mult mai mare decat ceea ce vei presta efectiv
Cand incheie un ctr fara sa stie la ce s-a angajat si primeste o val apropiata, nu vb de leziune.
Impreviziunea
Schimbarea fundamentala a cdt derularii ctr intre mom incheierii si mom executarii
De regula, ctr de achizitii publice+concesiuni erau ctr de durata mare si era normal sa intervina numeroase
schimbari.
Situatia premisa a impreviziunii este schimbarea fundam a imprejurarilor, numai ca in mat civ si comerciala
leg limiteaza ce se intelegeprin aceasta, definind cazurile care duc la acest lucru.
Exista imprev cand situatia unei parti a devenit excesiv de oneroasa fata de mom inch ctr si acest lucru se
datoreaza unor imprejurari exceptionale care ar face vadit injusta obligarea deb la executarea obligatiei. Ac
ingreunare a oblg sale nu trb sa fie prevazuta neaparat la mom inch ctr si deb, daca ar continua sa execute, ar
fi intr-o situatie vadit injusta. Vadit injust trb sa fie o pierdere suf de mare si care isi are cauza exclusiv in
aceste imprejurari exceptionale, care nu au fost prevazute la inch ctr. Ac ingreunare deosebita vine din
imposib subiectiva de a prevedea aceste evenimente care au denaturat echilibrul ctr.
Singurul care poate adapta ctr pe 1271 este instanta. Daca partile recunosc dificultatea creata de aceste
imprejurari excep si adapateaza ctr, nu avem tehnic o impreviziune, ci o modificare a ctr. Impreviz este strict
in mom in care intervine, aceasta putand lua 2 decizii:
-stabileste cat este compensat, cum poate fi adapatat ctr, distribuind pierderile si beneficiile echitabil
-sa dispuna incetarea ctr la mom si in cdt pe care le stabileste. Este posibil ca cred sa nu doreasca acest
lucru, fiind aruncat intr-o stare de nesiguranta, el bazandu-se poate pe ctr ptr a-si indeplini un obiectiv
1228.1230
1228- permite ceea ce practica incepuse sa recunoasca, anume incheierea unor ctr cu privire la bunuri viit,
care nu exista la mom inch ctr. Ca orice bun viitor, exista o anume incertitudine cu privire la realizarea lor,
dar partile au avut in vedere ca aceasta este posibil. Riscul nerealizarii acestui bun viitor si-o asuma -el trb
sa faca rost de el din partea sau sa plateasca despagub
1230ctr de vanzare cump cu privire la bunurile altuia
Este un ctr nul ptr ca este un ctr speculativ, se spunea in doctrina veche
In comercial, avand in vedere ca circuitul este un lant, nu este anormal sa inchei un ctr cu oprivire la un bun
pe care nu il ai. Bunul exista, dar nu este in patrim celui care incheie ctr. Nu este nimic speculativ aici, acum
leg spunand ca un asemenea ctr este perfect legal si exista oblg de livrare a celui care se oblg sa transmita
bunul, acesta avand oblg sa le procure. Daca nu le va livra, va datora despagubire.
Directiva 7/2011, combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale.
Ar trb sa avem un termen imperativ in care sa se realizeze platile, indiferent de ceea ce prevede ctr, ar fi un
stimulent legislativ pt efectuarea in termen a platilor.

Directiva include un termen de plata maxim, de 30 de zile, acest termen este unul de la momentul scadentei,
nu este un termen de efectuare a platii, de scadenta. Nu mom inceperii scadentei. Oricum ar fi, tu prin
contract nu poti sa prevezi un termen de 60 de zile in care sa nu platesti penalitati.

Regimul juridic al anumitor tipuri de proba in comercial

Inscrisurile
277, NCPC stabileste ca in cazul rap jur dintre prof si comercianti nu este oblg sa se incheie atataea
exemplare originale cate parti si interese contrare sunt la incheierea ctr, fiind suficient sa fie unul singur.
Nu este nev ca atunci cand o parte se oblg sa plateasca o suma de bani sau alte bunuri fungib altei parti,
docum care constata oblg sa fie scris in intregime de mana celui care se obliga la plata sau sa aiba macar
scris de mana lui cuv ,,bun si ,,aprobat.
Cu privire la data certa(in afara cazurilor de acte autentice, ptr a proba data incheierii unui inscris fie ai
inscrisul respectiv ca inceput de dovada scris, fie ai inscrisul recunoscut prin intermediul unei autor publice)
prezumtie relativa, data inscrisului fiind data din cuprinsul sau. Ea poata fi combatuta cu orice mijloc de
proba, dar nu mai e nevoie sa dai data certa ptr a crea certitudine.
Nu ai data certa- inceput de dovada scrisa+alte mij de proba
Un tip de proba specifica in mat comerciala consta in registrele profesionistilor. Registrele intocmite cu
respectarea ctd legale pot fi folosite ca mijloc de proba de cel care le tine si pot fi invocate ca mijloc de
proba impotriva lui. Instanta are libertatea de a le administra ca probe. Judec poate sa isi creeze convingerea
ca desi registrul respecta normele legale, in realitate el sa nu fie asa, prin urmare nu ii da crezare. Daca nu
sunt legal intocmite, cel ce le tine pierde beneficiul de a la invoca ca probe, in schimb cealalta parte le poate
invoca impotriva luistimulent de a tine registrele in cdt legale
Se reglementeaza expresa val probatorie a inscrisurilor electronice. 282 NCPC-daca docum produs
electronis este inteligibil si pz suficient caracter de seriozitate, atunci el ca poate fi folosit ca orice inscris.
283-creaza prezumtia de validitate ptr inscrisurile electronice care provin
Proba cu martori
In mat civila, regula era si a ramas ca nu poti dovedi cu martori continutul sau existenta unui inscris care
acopera oblg de peste 250 de lei. Daca ai un inceput de dovada scrisa, de ex un schimb de mesaje intre parti,
cu referire la rel pe care vrei sa o demonstrezi, atuncipoti folosi acel inscris dar trb sa coroborezi cu martori.
In comercial, indif de valoarea inscrisului(exceptie: cele inch in f solemna), oricine poate dovedi in contra
unui inscris cu martori.
In practica, f rar se admite proba cu martori ptr a se demonstra existenta unui inscris. Nu conteaza neaparat
sursa inscrisului, ci important este sa fie.

Dreptul protectiei consumatorului

Avem deja un corp de legi care acorda anumite drepturi consumatorilor in relatia lor cu comerciantii. In
esenta, un drept care reglem o discriminare pozitiva. Dau consum anumite dr pe care ncc nu le da.
Necesitatea acestui sistem de norme- el este o creatie postbelica.
Este o pedepsa drastica pentru monopolisti in europa, si de 50% din cifra de afaceri, . Este o modalitate de
constrangere pt monopolisti de a nu abuza de puterea lor.
Partea mai puternica, comerciantul, daca abuzeaza de lispa de cunostinte sau de experienta a consum, atunci
consum are dreptul sa obtina in anumite cdt despagubiri, ar dr sa denunte unilateral ctr si poate sa sesizeze
autor admin ptr ca acestea sa amendeze comerciantul respectiv. Este tot un mecanism de constrangere fata de
cel care abuzeaza de dr sale.
Diferenta dintre monopolism si dr consum este ca intotdeauna partea mai slaba este un comerciant cu mai
putine resurse. Pot exista situatii in care consum slabi se coalizeaza intre ei pentru a capata resursele
necesare ptr a suporta ctr. De regula, insa, consumatorul nu actioneaza ptr ca are nev de acel ctr.
Cadrul legislativ:
-

Og 21/1992 privind protectia consum

Legea cadru in domeniu este legea 296/2004 privind codul consumului.
Og 99/2000 privind comercializarea produselor si serv de piata
Lg 245/2004 privind securitatea generala a produselor
Lg 240/2004 privind rasp ptr pagubele generate de produsele cu defecte
Lg 193/2000
Oug 190/2000
Lg 148/2000 privind publicitatea
Legi in materie de ctr financiare
Lg 449/2003
Toate aceste legi vor fi completate de catre codul civil, dar de regula ele au ca trasatura tocmai faptul
ca sunt derogatorii de la ncc, altfel consum ar suferi un prjd tocmai prin aplicarea ncc
Scopul acestor reglem este de a defini dr si lib fundam ale consum in rel lor cu comerciantii si in
mod corelativ de a stabili oblg comerciantilor atunci cand instraineaza produse sau presteaza servicii
catre consumatori.
Principiul de pornire al aplicarii lor- intrunirea simultana a doua cdt:
a)sa existe un comerciant care instraineaza un bun sau serviciu destinal consumului si acest bun sau
serviciu sa fie preluat de catre o pers care are ac calitate in baza legii, cu scopul la data incheierii de
a-l consuma exclusiv in interes propriu, ptr satiusfacerea propriilor nevoi care nu sunt profesionale,
de regula,consum este o pers fizica, cu alte cuvinte nu este de o capacitate a ps fizice, ci este vb de un
regim juridic special de care benef ac pers fizica. Daca este vb de un profesionist care cumpara ptr
satisfacrea propriilor placere, atunci el are palaria de consumator. Daca insa aceasta pers cumpara ptr
a-si practica profesia, atunci el nu mai este consumator, ci dezvolta o rel intre profesionisti.
In notiunea de consum intra si persoane colective, asa cum sunt asociatiile si fundatiile, dar nu intra
niciodata profesionistii comercianti.
Nu conteaza daca bunurile sunt mobile,imobile sau corporale, incorporale. Importanta este calitateaa
persoanei, nu natura bunului.

Curs 3- 11.03.2013

Consumator: def legala, anexa la lg 296/2004, acopera termeni si din alte reglementari este orice pers
fizica sau un grup de pers fizice organizat in asociatii care actioneaza in afara activ comerciale,
industriale,de productie sau mestesugaresti. Diferentiaza in cadrul pers fizice momentul in care ea
actioneaza in cal de consumator de cea in care ea actioneaza in alta forma de profesionist. Legiuitorul s-a ref
la grupuri de persoane fizice, avand in vedere o singura forma de asociere, respectiv asociatia. Ps fiz pot
constitui si fundatii, insa in cadrul fundatiei se creaza un vid juridic intre pers fondatoare si membrii. Sensul
asociatiei este larg, orice forma de asociere, inclusiv acele ad hoc, care nu au personal juridica, important
este ca membrii, atunci cand achizitioneaza un bun sa o faca numai pentru a-si satsiface activ care nu este
producatoare de venituri, de profit.
Consumul: dobandirea de bunuri de catre consumator pentru a-si satisface nevoile strict personale, care nu
sunt legate de exercitiul unei profesiuni. Aceasta dobandire poate sa imbrace orice forma de utilizare sau
apropiere a unui bun. Nu este apropiere strict in sens juridic, in sensul propr,inseamna inclusiv folosirea in
interes propriu, el poate sa consume inclusiv sunt forma folosinte de la un tert in interes propriu. Sunt sit in
care se prea de catre consum un bun si un serv( ex: cazarea hoteliera=folosirea camerei+serviciile aferente
intretinerii camerei, cum ar fi reparatiile ; se dobandeste un serviciu care are ca accesoriu un bun; trb sa ne
uitam in intelgralitatea componentelor, care dau o unitate, in fct de destinatia urmarita de consumator si de
functionalitatea oferita). Indif de forma juridica pe care o are acest consum, intotdeauna intentia
consumatorului la mom in care beneficiaza de bunul respectiv este de a satisface o nevoie strict personala,
care poate sa fie o nevoie de utilitate(consumul serv de educatie) sau poate sa fie pur si simplu o dorinta
voluptoare, o placere(consumul de dulciuri), nu neaparat o utilitate. Nu conteaza scopul mediat al achizitiei
respective, ce a vrut consumatorul sa obtina, conteaza ca in acel moment el nu s-a gandit sa exploateze
pentru a obtine un castig, un profit. Nu conteaza ulterior dc el l-a folosit in acest scop, acest fapt putand fi
demonstrat-vointa la momentul achizitiei.
Comerciant/operator economic: operator econ este ultima tendinta. Op econ= ps fiz sau juridica sau grup de
persoane care alcatuiesc o enitate distincta, cu sau fara personal juridica, care desfasoara activitati cu titlu de
intermediere in circulatia produselor sau serviciilor, in scopul de a obtine un castig si care, in realizarea activ
sale, intra in rel comerciale si juridice cu consumatorul, direct sau prin intermediul produselor pe care le-au
intermediat sau le-au realizat. Fie direct, fie indirect, ajunge sa interactioneze cu consumatorul.
Sunt situatii in care si un necomerciant(ex: o organiz fara scop lucrativ) sa instraineze un bun pe care l-a
gestionat fiind cumparandu-l, fie primindu-l de la sponsorii sau, pentru a obtine venituri unor persoane care
au nevoie de bun pentru a-l consuma. Cel care a cumparat bunul ptr a-l consuma are asteptari de a fi protejat
si atunci s-a extins sfera op econ si la necomercianti. Este importanta dorinta celui care vinde de a obtine un
castig, stiind ca face o intermediere de bunuri, si dorinta celui care il procura pentru a-l consuma.
Mai exista un inteles al conceptului de op econ, cel de intreprindere in dr concurentei. In conc, not de intrepr
are la baza ideea de autonomie decizionala, cel care intervine in circuitul comercial o face neconstrans decat
de cerintele clientului, de concurenta si nu de vointa altei pers(sc care o controleaza). Distinctia nu este
relevanta pr dr consum, in acest caz si o intrepr care nu are autonomie decizionala poate intra in contact cu
consumatorul, nu este un factor al raspunderii in acest domeniu.
Categ de op econ:
Nivele:
-producatorul, cel care realizeaza produsul finit sau componenta lui. Este particular ca de multe ori legislatia
asimileaza producatorul in notiunea de importator. Importatorul nu creeaza, el aduce produsul. Intr-un fel
sau altul, legisl in pr consum este teritoriala, atunci in unele cazuri nu este posibil sa identifici producatorul
bunului, cel care l.a creat cu adevarat sau chiar dc o faci, nu ai mecanisme juridice pentru raspundere.

Importatorul indeplineste exact acest scop pt pr consum, identifica ptr autor si pt consum persoana care va
raspunde ca ultima instanta ptr aducerea pe piata a unui bun.
-distribuitorul-in sens larg, oricine care este intermediar intre producatorul initial si consumator. Legisl nu
este atat de generica, in unele cazuri pr consum foloseste distribuitorul in sens larg, iar alteori se refera
numai la pers care in mat de concurenta este distribuitor de retail, cel care intra direct in contact cu consum.
In alta legisl, comerciantul este vazut ca cel care intra in rel cu consum,iar distrib este cel care vinde
produsul de la produc la comerciant(vanz en-gros)
De citit, ptr a vedea cui i se aplica o reglementare, ptr ca sunt oblg specifice, dpdv admin si dpdv al rasp
civile.
Produs: acel bun material, bun este palpabil, si a carui destinatie finala este consumul. Nu orice produs este
produs in intelesul dr consum. Ex: o macara nu este un produs, masinile de foraj, nave de trasport de
marfuri, dar alte bunuri nu pot fi decat produse: alimentele. Exista si bunuri intermediare, care pot fi privite
si ca produse ptr consum si ca produse ptr utilizare in circuit comercial: un autovehicul, daca intentionezi sa
il vinzi pe lant de distributie catre consum este produs pe legisl pr consum, dar dc vrei sa il vinzi unei
societati de leasing, nu mai are aceeasi soc.ptr f multe bunuri nu iti dai seama dc este destinat consum sau
intermedierii coemrciale decat in mom in care este cumparat de catre un consum. In fct de specificitatea
bunului si modul in care el a fost consumat, il poti incadra.
Legea nu face distinctie dc in aceasta categ intra bunuri mobile sau si imobile. Unde legea nu distinge, nu
distingemnici noi, exista reglem sp care se aplica cu predilectie imobilelor care sunt transmise
consumatorilor
Oug 14/2011-practici de time sharing, adica se cumpara un imobil in copropr si fiecare propr poate sa il
foloseasca exclusiv, sau este posibil ca bunul sa fie dispus la dispoz consum si acesta sa il puna la dispozitie
ptr o per(o casa de vacanta). Sunt satisf de regula dorinte voluptoare. Protejate de legea privind pr consum.
In aceasta categ intra si bunuri care nu sunt palpabile in sens clasic: apa, gazul. Au alta stare decat cea
solida, dar sunt bunuri in materialitatea lor.
Serviciul: orice activitate umana indreptata spre satisfacerea unor nevoi personale si care poate fi considerata
de o pers cu pregatire medie(consum) ca fiind distincta de un produs. Legea def ca activitate, alta ca cea
rezultata din produse. Serv il definim si prin raportare la produs, este o activitate si nu un bun, are o natura
incorporala. Ex: rent a car: serviciu-este mai important serviciul decat produsul.
Dpdv al consum nu conteaza f tare aceasta distinctie, cu marea diferenta atunci cand vb de rasp ptr produs,
cand numai produsele atrag aceasta forma de rasp speciala, nu si serviciile.
Defect: acea deficienta calitativa sau cantitativa in leg cu un produs sau serv livrat consum si care il lipseste
pe acesta de o parte din asteptarile pe care le-a avut in achizitionarea produsului respectiv. Intra si vicii
aparente si vicii ascunse.
Modul in care consumatorul cu pregatire si inteligenta medie s-a pozitionat in a achizitiona un bun cu privire
la acel bun si cu cel care l-a livrat, cat e de bun acel bun in raport cu nevoile sale- este diferit de standardul
bunului proprietar(din mat civila)-acest standard este cel mai de jos standard ptr fiinta umana- nu conteaza
cat este de bun profesionist, cat este de bun intr-o anumita disciplina, poate sa cumpere un produs care nu
are nicio leg cu activ si sa nu aiba pic de cunostinte tehnice, financiare in leg cu bunul pe care il
achizitioneaza-este scuzat. standardul mediu de inteligenta, ptr a proteja pe pers cu deficit de cunostinte si
de inteligenta.

Principiile fundamentale ale pr consum

1. Pr informarii complete, corecte si la timp a persoanei.
Se apreciaza la standardul consum mediu. Consumatorul trb sa ia o decizie informata cand achizitioneaza
produsul respectiv.
Ex: cazul cafea fierbinte cu capac- a sarit capacul si s-a oparit- despagubiri f mari pentru ca nu a fost
informat consum cu privire la pericol
Ac informare corecta este o responsabilitate care apasa greu pe umerii celor care intermediaza, fie ca este
distribuitor, fie producator.
Nu te poti astepta ca un consum sa citeasca fff multe date tehnice, stufoase. Trb sa ii dea inform esentiale,
astfel incat sa nu aiba nicio problema. Exista si riscuri cu privire la folosirea unui produs, incerci sa le
dezvolti tinand cont si de capacitatea consum de a le citi. S-a constat ca sunt riscuri pe care consum nu le
percepe, nu le intelege. Ptr aceste riscuri pot fi scrise cu un anumit font, ptr a sari in ochi consum. Daca ai
facut un efort rezonabil, nu vei fi tinut sa raspunzi.
2. Rezolvarea disputelor intre op econ si consumator in cadrul unui proces echitabil si care se desf rapid
Este tradus prin mai multe subpr, pe care codul consumului le numeste de baza:
-pr celeritatii
-pr contradictorialitatii
3. Pr interdictiei practicilor comerciale abuzive in rel dintre op econ si consum
Exista si o lg sp 363/2007 care in titlu 1 vb despre definirea si interzicerea unor practici comerciale
incorecte. Defineste ceea ce inseamna practica comerciala in rel cu consumatorul: art 2 lit d. tot ceea ce
inseamna punere pta,prezentare de produs se subsumeaza ideii de practica. Pr inceteaza in momentul in
care se incheie ctr. Rezulta 2 categ de reglem:Reglem care se concentreaza pe eliminarea pr abuzive si
altele care se concentreaza pe continutul ctr cu consum. Pr comerciale abuzive nu trb confundate cu
clauzele abuzive din ctr cu consum, unde avem o alta lg sp: 193/2000. Anexa este f importanta, ptr ca
enumera exemplificativ clauzele comerciale abuzive din ctr cu consum, care nu exista in codul
consumului.
Utilitatea lg 363 rezida si din faptul ca pe lg def pr comerciale cuprinde si un numar de exemple de
practici comerciale abuzive, pe care le califica in:
-pr incorecte, art 3
-comercial inselatoare, art 5-7
-comerciale agresive, art 8-10
Pr comerciale incorecte: este contrara diligentelor profesionala(standard de comportament impus de lege
sau de cutuma in rel cu consumatori)+ practica deformeaza sau este susceptibila sa deformeze
comportamentul comercial al consumatorului. (ex: cumpara o casa ecologica, in zona x, desi nu este asa)
Pr inselatoare: sub forma omisiunii sau comisiunii(ex: publi inselatoare-reglem si in codul consumului,
publicitatea comparativa-compari doua produse nu in mod onest, orice alte metode de punere pe piata a

unui produs care contine inform false sau de natura a duce in eroare, in mod voit ascunzi ceva, sunt in
asa fel prezentate incat poti induce in eroare)
Pr agresive sunt cele care in contextul dat limiteaza sau au capac de a limita libertatea de decizie sau
comportamentul consumatorului in leg cu dobndirea unui produs sau serviciu(ex: hartuirea,
constrangerea psihologica, nu fizica-violenta) Aceasta hartuire depinde si de cultura fiecarei tari.
Raspundere
Protectia consum pana la momentul incheierii ctr:
Cu aplicare generala avem un set special de reglem cu privire la incheierea ctr la distanta: oug 130
Ctr la distanta=ctr in care consumatorul, inainte de a incheia ctr sau la mom inch ctr, este supus unor
tehnici de comunicare la distanta. Chiar ctr se poate incheia astfel. Astazi, este mai usor sa defineste ce
inseamna ctr fata in fata decat ctr la distanta. Se considera mijloace la distanta fax, videoconferinta, etc.
in mom in care o asemenea tehnica este implicata se aplica ac ordonanta. Oug protejeaza capacitatea
consumatorului de a lua o decizie numai pe deplin informat, dar si in cdt in care sa nu il preseze sa ia
decizia. Pentru ca s-a constata ca uneori mij de comun la distanta implica o anumita rapiditate, natura
mijlocului este psihologica, implica o anumita graba. Este posibil ca consum sa incheie un ctr nedorit sau
dezavantajos. Leg protejeaza in 2 moduri:
-spune ce trb sa contina aceasta metoda ptr a indeplini standardul in pr consum
-protejeaza din persp faptului ca si dc aceste inform minime sunt incluse, consum are o per de racire, de
regandire a achizitiei. Legal este vb de un termen de 10 zile, in care poate denunta unilateral ctr, fara
niciun motiv, fara niciun cost, in afara de costul de expeditie, in cdt in care a fost livrat.
In materia de comert de bunuri-imbracaminte, ai dreptul ca intr-o an perioada de timp sa returnezi
bunul,ptr ca te-ai razgandit-nu este ctr incheiat la distanta, il inchei de regula cu magazinul. Totusi ai
dreptul sa returnezi bunul, este un alt tip de protectie fara legatura cu oug mai sus mentionata.