Rabindranath Tagore - Ce-mi pas dac mi ncrunete prul!

Bookmark and Share

Poete, se-apropie seara; i ncrunete prul
Auzi n visrile tale singuratice chemarea de dincolo?

E sear spuse poetul i-ascult, cineva poate strig din sat,

Cu toat ora trzie
Veghez dac dou inimi tinere, rtcite, se gsesc i dac
Ochii lor lacomi ceresc muzica menit s le curme tcerea
i s vorbeasc pentru ei.
Cine le va ese cntece de iubire, dac eu stau pe rmul vieii
i contemplu moartea i viaa de dincolo?

Cea dinti stea a serii se stinge

Flacra unui rug funerar moare domol lng rul tcut.
acalii url n cor n curtea casei pustii, n lumina istovit a lunii.
Dac vreun cltor, prsindu-i cminul, vine aici s vegheze
Noaptea i cu fruntea plecat s asculte murmurul ntunericului
Cine va fi acolo s-i opteasc tainele vieii, dac eu, nchizndu-mi
Uile, a ncerca s m lepd de datoriile de muritor?

Nu-mi pas c-mi ncrunete prul.

Sunt pururi la fel de tnr, sau la fel de btrn,
Asemeni celui mai tnr sau mai btrn din satul acesta.
Unii au sursul dulce i simplu, iar alii, un licr viclean n privire.
Unii au lacrimi ce nesc la lumina zilei, iar alii lacrimi ascunse n ntuneric.

Toi au nevoie de mine i eu nu am timp s cuget la viaa de dincolo.

Am vrsta tuturor, ce-mi pas dac mi ncrunete prul!