TCVN

Page 1 of 156
1.Tonajul brut al navei reprezinta

1. volumul tuturor compartimentelor etanse situate sub linia de plutire;
2. valoarea in tone engleze a deplasamentului navei;
j
k
l
m
n
3. volumul tuturor compartimentelor interioare inchise exprimate in tone registru.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
2.O tona registru corespunde

1. volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,831 mc.
j
k
l
m
n
2. volumului a 1.000 picioare cubice engleze, volum egal cu 28,31 mc.;
j
k
l
m
n
3. volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,931 mc.
j
k
l
m
n
3.In mod obisnuit pentru structura corpurilor navelor maritime se intrebuinteaza:

1. otel pentru constructii navale cu continut marit de carbon;
j
k
l
m
n
2. otel pentru constructii navale cu continut redus de carbon;

3. otel pentru constructii navale inalt aliat.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
4.Osatura transversala a navei reprezinta

1. sistemul ce rigidizeaza invelisul corpului navei pentru ca acesta sa-si pastreze forma
transversala;
2. sistemul care rigidizeaza corpul navei in sens longitudinal;
3. sistemul care rigidizeaza corpul navei atat in sens transversal cat si in sens longitudinal.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
5.Elementele de structura care fac parte din osatura transversala a navei sunt
1. suportul central, suportul lateral, tabla marginala, curentii puntii superioare, curentii
puntii inferioare;
2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare,
traversa puntii inferioare;
3. stringher de bordaj, guseele duble prin care curentii de punte se imbina de traverse,
centura puntii intermediare, tabla lacrimara a puntii superioare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014
Page 2 of 156
6.Elementele de structura care fac parte din osatura longitudinala a navei sunt
1. invelisul fundului, centrua puntii superioare, invelisul puntii superioare, copastia;
2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare,
traversa puntii intermediare;
3. suportii laterali, suportul central, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare,
tabla marginala.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
7.n termeni marinaresti, cuvantul "coverta" desemneaza

1. puntea cea mai de sus continua si etansa pe toata lungimea navei;
j
k
l
m
n
2. prima punte continua si etansa pe toata lungimea navei pornind de la puntea dublului
j
k
l
m
n
fund in sus:
3. prima punte continua si etansa pe toata lungimea navei pornind de la planul de baza (PB) n
j
k
l
m
in sus.
8.Puntea de bord liber este

1. puntea care delimiteaza bordul liber minim admisibil;
2. puntea de unde se masoara bordul liber;
j
k
l
m
n
3. puntea pana la care se poate inunda nava fara a periclita siguranta ei.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
9.Primul compartiment etans de la extremitatea din prova poarta numele de

1. picul pupa;
j
k
l
m
n
2. coferdam;
j
k
l
m
n
3. picul prova;
j
k
l
m
n
10.Primul compartiment etans de la extremitatea din pupa poarta numele de

1. picul pupa;
j
k
l
m
n
2. coferdam;
3. picul prova;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 3 of 156
11.Peretii longitudinali etansi si rezistenti se ntlnesc la

1. toate navele tip cargou de marfuri generale;
2. la navele de transport gaze lichefiate si la unele pasagere;
j
k
l
m
n
3. la navele care transporta marfuri lichide in vrac, la unele nave care transporta minereu si
la navele mari de pasageri.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
12.Peretii longitudinali neetansi din tankurile cu latime mare ale navei, construiti n
scopul reducerii efectului de suprafata libera, se numesc
1. diafragme de ruliu;
j
k
l
m
n
2. chile de ruliu;
3. tancuri antiruliu.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
13.La extremitatea din prova, corpul navei se termina cu o structura speciala denumita
1. etambou;
2. etrava;
j
k
l
m
n
3. teuga.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
14.La extremitatea din pupa, corpul navei se termina cu o structura speciala denumita
1. etambou;
j
k
l
m
n
2. etrava;
3. duneta.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
15.n sistem longitudinal de osatura (SLO) se construiesc, n mod obligatoriu

1. cargouri cu deplasamentul pana la 6.000 t.;
2. spargatoare de gheata;
j
k
l
m
n
3. petroliere si mineraliere cu lungimea mai mare de 180 m.;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
16.La cargourile de marfuri generale uscate si tankurile petroliere cu lungime mai
Page 4 of 156
mica de 180 metri, se utilizeaza

1. sistemul transversal de osatura (STO);
2. sistemul longitudinal de osatura (SLO);
j
k
l
m
n
3. sistemul combinat de osatura (SCO);
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
17.Cantitatea aproximativa de ballast necesara navigatiei n siguranta a unei nave n

"ballast condition" este de
1. 33% din deplasamentul la plina ncarcare
j
k
l
m
n
2. 66% din deplasamentul la plina ncarcare

3. cel putin 15% din deplasamentul la plina ncarcare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
18.Tancurile de asieta sunt amplasate n

1. partea de jos a picurilor;
2. in dublu fund;
j
k
l
m
n
3. sub puntea principala la extremitatile prova si pupa.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
19.Tancurile de asieta au rolul de a

1. ridica centrul de greutate al navei;
j
k
l
m
n
2. corija pozitia longitudinala a navei in raport cu suprafata libera a apei;

3. coboara centrul de greutate.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
20.Coferdamul este
1. spatiul de separatie dintre doua tancuri de combustibil lichid;
2. spatiul de separatie intre compartimentul de masini (CM) si tancul de marfa adiacent;
j
k
l
m
n
3. spatiul de separatie intre un tanc de combustibil si un tanc de apa.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
21.Sabordul este
Page 5 of 156
1. deschiderile amenajate in parapet in scopul scurgerii cantitatilor mari de apa aruncate de

valurile marii si care ar putea compromite stabilitatea navei;
2. deschiderile amenajate in peretii longitudinali neetansi, in compartimentele de marfa, la
navele care transporta marfuri lichide in vrac;
3. tuburi care preiau apa din canalul lacrimar de la puntea principala si o directioneaza in
santina.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
22.Tablele navale au grosimi cuprinse ntre

1. 4 60 mm.;
2. 0,5 10 mm.;
j
k
l
m
n
3. 2 50 mm.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
23.Barele de directie principala din cadrul unui planseu sunt

1. barele cu sectiunea transversala cea mai mare;
2. barele dispuse longitudinal;
3. barele care detin ponderea numerica in cadrul osaturii planseului;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
24.Unul din rolurile dublului fund al navei este

1. asigurarea vitezei optime a navei
2. protejarea spatiilor de marfa mpotriva inundarii n caz de esuare
j
k
l
m
n
3. protejarea picului prova n caz de coliziune
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
25.Unul din rolurile dublului fund al navei este

1. delimitarea spatiului etans n care aunt amplasate tankurile de ballast si cele de
combustibil
2. asigurarea unui tangaj controlat
j
k
l
m
n
3. protejarea picului pupa n caz de coliziune
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
26.n sistemul transversal de osatura, "distanta regulamentara a elementelor" se

refera la
Page 6 of 156
1. distanta dintre doua cuple teoretice consecutive
j
k
l
m
n
2. distanta dintre doi curenti de punte consecutivi

3. distanta dintre doua coaste consecutive
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
27.Unul dintre efectele benefice ale amplasarii compartimentului masina la pupa navei
este
1. eliminarea arborilor intermediari port elica
2. amplasarea tancurilor de apa tehnica n pozitie avantajoasa
3. amplasarea tancurilor de ballast n pozitie avantajoasa
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
28.Unul dintre efectele benefice ale amplasarii compartimentului masina la pupa navei
este
1. amplasarea tancurilor de apa tehnica n pozitie avantajoasa
2. marirea spatiului destinat marfii, prin eliminarea tunelului protector al arborilor
intermediari port elica
3. amplasarea tancurilor de ballast n pozitie avantajoasa
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
29.Unul dintre efectele amplasarii compartimentului masina la pupa navei este

1. accentuarea asietei navei la marsul n "ballast condition"
j
k
l
m
n
2. reducerea vitezei pe mare cu val de pupa

3. marirea rezisentei la naintare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
30.Arborii intermediari port elica, n cazul navei cu masina la centru sau la trei
sferturi, sunt amplasati
1. la nivelul batiului motorului principal
2. pe paiolul dublului fund
j
k
l
m
n
3. n dublul fund, pe fundul navei
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
31.La navele care nu au dublu fund, se fixeaza deasupra varangelor un paiol din dulapi
Page 7 of 156
de lemn, care are rolul de a

1. preveni caderea marfurilor n santina astfel creata
2. reduce naltimea centrului de flotabilitate
j
k
l
m
n
3. creste naltimea metacentrica transversala
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
32.La navele care nu au dublu fund, se fixeaza deasupra varangelor un paiol din dulapi
de lemn, care are rolul de a
1. reduce naltimea centrului de flotabilitate
j
k
l
m
n
2. proteja structura metalica a fundului navei

3. creste naltimea metacentrica longitudinala
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
33.n sectiunea de mai jos este prezentata osatura n sistem transversal (STO) a
fundului navei , la o nava fara dublu fund. Elementul 5 reprezinta
Maximizeaza
1. paiolul din dulapi de lemn

2. copastia
3. spiraiul
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
34.n cazul navelor cu propulsie mecanica, catargele servesc la
Page 8 of 156
1. amplasarea luminilor si semnalelor
j
k
l
m
n
2. fixarea velelor aurige

3. fixarea velelor triunghiulare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
35.n cazul navelor cu propulsie mecanica, catargele servesc la

1. amplasarea si manevrarea bigilor
2. amplasarea antenelor echipamentelor de telecomunicatii si ale radarelor
j
k
l
m
n
3. ambele raspunsuri sunt valabile
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
36.Un cargou ncarcat cu cherestea, poate ncarca n siguranta pe punte acelasi fel de
marfa, ntr-o proportie fata de greutatea marfii din magazii, de
1. cel mult 30% din totalul marfii ncarcate
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
37.Stabilitatea unui cargou de marfuri generale ncarcat cu minereu de fier este

1. indiferenta
2. excesiva
j
k
l
m
n
3. negativa
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
38.Navele frigorifice, spre deosebire de cargourile de marfuri generale, au

1. gurile magaziilor de marfa mai mari
2. bordul liber redus
j
k
l
m
n
3. gurile magaziilor de marfa de dimensiuni reduse
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
39.Constructiv, mineralierele difera de cargourile de marfuri generale prin
Page 9 of 156
1. proportia dintre bordul liber si naltimea de constructie
j
k
l
m
n
2. amplasarea ancorelor
j
k
l
m
n
3. structura transversala tip fagure si naltarea accentuata a paiolului dublului fund
j
k
l
m
n
40.Constructiv, mineralierele difera de cargourile de marfuri generale prin

1. tipul capacelor magaziilor de marfa
j
k
l
m
n
2. modul de alarmare a echipajului

3. volumul mare al spatiului gurilor de magazii
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
41.Raportul dintre volumul spatiului gurilor de magazii si volumul magaziei de marfa

reprezinta
1. capacitatea volumetrica bruta a magaziei
j
k
l
m
n
2. capacitatea volumetrica neta a magaziei

3. excedentul gurii de magazie
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
42.n figura de mai jos, TCN-2, este prezentata sectiunea transversala prin corpul unei
nave tip mineralier. Reperul 6 reprezinta
Maximizeaza
1. tank de ballast dublu fund
j
k
l
m
n
Page 10 of 156
2. tank superior de ballast
j
k
l
m
n
3. tank de combustibil greu
j
k
l
m
n
43.Marfa care nu se preteaza la transport n vrac cu navele de tip mineralier este

1. minereul cu greutate specifica mica
j
k
l
m
n
2. minereul cu greutate specifica mare
j
k
l
m
n
3. cimentul
j
k
l
m
n
44.Din punct de vedere al vitalitatii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate,

trebuie avut n vedere
1. fenomenul de tasare a marfii
2. greutatea specifica a marfii ncarcate
j
k
l
m
n
3. granulatia marfi ncarcate
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

1. granulatia marfii ncarcate
j
k
l
m
n
2. proprietatea de alunecare a mrfii ncarcate

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

1. tonajul marfii ncarcate
j
k
l
m
n

3. riscul de ncingere a marfii
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
47.Amplasarea compartimentului masina la pupa navelor de tip tank petrolier, se face

pe considerentul
Page 11 of 156
1. reducerii riscului de incendiu datorat scnteilor ce pot iesi pe cos
j
k
l
m
n
2. echilibrarii greutatilor de la bord prin constructie
j
k
l
m
n
3. asigurarii unei mai bune stabilitati
j
k
l
m
n

pe considerentul
1. asigurarii unei stabilitati de drum sporite
2. realizarii unui pescaj optim
j
k
l
m
n
3. constructiv, este necesar si suficient un singur coferdam ntre compartiment si tankurile

de marfa
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n

pe considerentul
1. asigurarii unei rezistente longitudinale sporite, prin nentreruperea osaturii longitudinale
la mijlocul navei
2. asigurarii unei stabilitati de drum sporite
3. realizarii unui pescaj optim
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
50.Pentru reducerea momentului de ncovoiere longitudinala cnd nava se afla pe gol

de val la navele tip tank petrolier de mare tonaj, este indicata
1. amplasarea compartimentului pompe marfa n prova compartimentului masina
j
k
l
m
n
2. amplasarea compartimentului pompe marfa ct mai n prova navei
j
k
l
m
n
3. amplasarea compartimentului pompe marfa ct mai aproape de cuplul maestru
j
k
l
m
n
51.Bordul liber la navele de tip tank petrolier, comparativ cu cel al navelor de marfuri
generale este
1. mai mare
2. mai mic
j
k
l
m
n
3. identic
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 12 of 156
generale este mai mic deoarece

1. gurile de vizita de dimensiuni mult reduse si ermetic nchise ale tankurilor de marfa
asigura o mult mai buna nescufundabilitate
2. aceste nave sunt de mari dimensiuni
j
k
l
m
n
3. latimea de constructie a acestor nave este considerabila
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
generale este mai mic deoarece
1. aceste nave sunt de mari dimensiuni
j
k
l
m
n
2. greutatea specifica mica a marfii transportate comparativ cu cea a apei asigura o

flotabilitate mult mai buna
3. latimea de constructie a acestor nave este considerabila
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
54.Stabilitatea initiala a navelor de pasageri trebuie sa fie pozitiva chiar n cazul limita
n care
1. toti pasagerii aflati la bord la full capacitate a navei se aduna la puntea superioara ntr-un n
j
k
l
m
singur bord
2. nava are full provizii si combustibil pe toata durata croazierei
j
k
l
m
n
valoarea unghiului de opus ( a ) din
diagrama stabilitatii statice
3. nava naviga numia cu val de prova sau de pupa
j
k
l
m
n
55.Stabilitatea initiala a navelor de pasageri trebuie sa fie pozitiva pna la un unghi de

nclinare
1. de 38
2. de 45
j
k
l
m
n
3. la care puntea deschisa expusa intra n apa sau gurna din bordul opus iese din apa
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
56.mbunatatirea calitatilor manevriere ale unei nave se realizeaza prin
Page 13 of 156
1. dotarea constructiva cu doua motoare propulsoare
j
k
l
m
n
2. dotarea constructiva cu bow thruster

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
57.Calitatile manevriere ale unui remorcher sunt superioare n cazul propulsiei cu

1. elica n duza
2. elica cu pas variabil
j
k
l
m
n
3. Voith-Schneider
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
58.Protejarea elicii la navele care naviga la fluviu sau n zona cu gheata se face prin
1. montarea acesteia n duza
j
k
l
m
n
2. subdimensionarea acesteia
j
k
l
m
n
3. supradimensionarea acesteia
j
k
l
m
n
59.Pentru o ct mai buna manevrabilitate a unui emorcher, crligul de remorca este

amplasat
1. la cuplul maestru
2. naintea cuplului maestru
j
k
l
m
n
3. imediat napoia verticalei centruli de greutate al remorcherului
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
60.n fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata o sectiune transversala la mijlocul unei
nave construita n sistem de osatura
Maximizeaza
Page 14 of 156
1. longitudinal;
2. mixt;
3. transversal;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
61.n fig. RO-TCVN-C-t11.7 este prezentata sectiunea maestra a unei nave. Elementul
structural 18 reprezinta
Maximizeaza
1. perete longitudinal;
2. pontil;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 15 of 156
3. pontil de cala;
j
k
l
m
n
62.n fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul unei
nave tip
Maximizeaza
1. cargou marfuri generale;

2. mineralier;
j
k
l
m
n
3. petrolier
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
63.n fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata sectiunea maestra la mijlocul unei nave
construita n sistem de osatura
Maximizeaza
Page 16 of 156
1. transversal;
2. longitudinal;
3. combinat;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
64.n fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala a unei nave

construita n sistem de osatura
Maximizeaza
1. transversal;
2. longitudinal;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 17 of 156
3. combinat;
j
k
l
m
n
65.n fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala a unei nave la

cuplul maestru. Planseul de dublu fund este construit n sistem de osatura
Maximizeaza
1. transversal;
2. longitudinal;
j
k
l
m
n
3. combinat;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
66.Grinzile de directie principala ale planseului de fund pentru nava din fig.ROTCVN-C-t 11.9 sunt
Maximizeaza
Page 18 of 156
1. varangele;
2. suportii;
3. longitudinalele de fund;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
67.n fig.RO-TCVN-C-t 11.15.a este prezentata structura planseului de fund la o nava

tip petrolier. Elementul structural 10 reprezinta
Maximizeaza
1. nervura de rigidizare a varangei;

2. longitudinala de fund;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 19 of 156
3. longitudinala de dublu fund;
j
k
l
m
n
68.n fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentata structura planseului de bordaj construit n

sistem de osatura
Maximizeaza
1. transversal;
2. longitudinal;
j
k
l
m
n
3. combinat;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
69.Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezinta

Maximizeaza
Page 20 of 156
1. etrava din otel forjat sau laminat;

2. etrava din otel turnat;
3. etrava din table fasonate si sudate;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
70.n fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita n sistem de

osatura longitudinal. Reperul 29 reprezinta
Maximizeaza
1. cornier lacrimar;
2. montant cadru;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 21 of 156
3. semitraversa ntarita a puntii;
j
k
l
m
n
71.n fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita n sistem de

osatura longitudinal. Reperul 15 reprezinta
Maximizeaza
1. cornier lacrimar;
2. traversa puntii principale;
j
k
l
m
n
3. longitudinala de punte;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
72.n fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentata structura unei

Maximizeaza
Page 22 of 156
1. etrave din otel forjat sau laminat;

2. etrave din otel turnat;
3. etrave din table fasonate si sudate.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
73.Elementul structural 5 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este:

Maximizeaza
1. brachet orizontal;
2. brachet perpendicular pe nvelisul etravei;
j
k
l
m
n
3. carlinga centrala.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 23 of 156
74.n fig. RO-TCVN-C-t 11.50 este prezentata structura unei

Maximizeaza
1. etrave din otel forjat sau laminat;

2. etrave din otel turnat;
j
k
l
m
n
3. etrave din table fasonate si sudate.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
75.Elementul structural 2 din fig. 11.50 este

Maximizeaza
Page 24 of 156
1. brachet orizontal;
j
k
l
m
n
2. brachet perpendicular pe nvelisul etravei;
j
k
l
m
n
3. nervura de rigidizare longitudinala a etravei;
j
k
l
m
n
76.In cazul in care asupra navei actioneaza o forta externa pe directia orizontala,
atunci:
1. momentul rezultat va inclina nava transversal, inclinarea producandu-se la volum
j
k
l
m
n
constant;
2. nava isi va modifica pescajul pana cand surplusul de flotabilitate egaleaza proiectia fortei n
j
k
l
m
pe directie verticala;
3. forta va imprima navei o miscare in plan orizontal iar momentaul rezultant va inclina
j
k
l
m
n
nava transversal si/sau longitudinal; inclinarea producandu-se la volum constant;
77.
n cazul navelor cu borduri verticale, cnd

acestea sunt nclinate transversal dar nu la
limita de inundare a punii sau de scoatere
din ap a gurnei, momentul de stabilitate
transversal se poate
scrie sub forma M s = g GM + x sin ,
n care termenul
1.
x este :
j
k
l
m
n
x = BM tg .
2.
j
k
l
m
n
x=
3.
BM 2
tg.
2
j
k
l
m
n
Page 25 of 156
x=
BM 2
tg .
2
78.n timpul efectuarii andocarii unei nave este foarte important

1. de determinat valoarea maxima a reactiunii din cavalet
2. de urmarit ca primul contact sa fie cu cavaletul central prova
j
k
l
m
n
3. de urmarit ca pescajele sa nu varieze
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
79.Valoarea maxima permisa a reactiunii din cavalet, se calculeaza cu formula

1.
j
k
l
m
n
R=
gGM
( )
L
+ xF
2
2.
j
k
l
m
n
R=
gGM L
( )
L
+ xF
2
3.
j
k
l
m
n
R=
gGM L
( )
L
xF
2
4.
j
k
l
m
n
80.Stabilitatea navei pe valuri de urmarire se reduce n situatia n care

1. nava se gaseste cu sectiunea maestra pe gol de val
Page 26 of 156
j
k
l
m
n
2. nava are viteza egala cu jumatate din viteza de propagare a valurilor
j
k
l
m
n
3. nava se gaseste cu sectiunea maestra pe creasta de val
j
k
l
m
n
81.n realitate, momentul de redresare nu vaegal cu momentul corespunzator aceluiasi

unghi de nclinare n apa linistita deoarece
1. se modifica suprafata udata a corpului navei si distributia cmpului de presiuni pe
suprafata corpului navei
2. se modifica pescajele datorita consumului de combustibil
j
k
l
m
n
3. se modifica volumul imers datorita vitezei de deplasare a navei
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
82.Stabilitatea navei pe valuri de urmarire creste fata de situatia de stabilitate statica,

atunci cnd
1. nava este cu sectiunea maestra pe gol de val
j
k
l
m
n
2. nava are viteza egala cu cea a valului
j
k
l
m
n
3. nava este cu sectiunea maestra pe coama de val
j
k
l
m
n
83.n cazul valurilor armonice de urmarire, cazul cel mai nefavorabil este atunci cnd
1. viteza navei este dubla fata de viteza de propagare a valurilor
j
k
l
m
n
2. viteza navei este apropiata de viteza valurilor
j
k
l
m
n
3. viteza navei este jumatate din viteza de propagare a valurilor
j
k
l
m
n
84.n cazul esuarii navei forta de reactiune a solului se determina cu relatia:________

(unde [ delta dm ] reprezinta variatia pescajului mediu datorita esuarii, iar tpv si tpp
sunt pescajele prova si pupa naintea esuarii)
1.
j
k
l
m
n
R = gAWL
t pv + t pp
2
Page 27 of 156
2.
j
k
l
m
n
R = AWL dm
3.
j
k
l
m
n
R = gAWL dm
4.
j
k
l
m
n
85.Efectul andocarii asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin modificarea

naltimii metacentrice cu valoarea
1.
j
k
l
m
n
( )
GM =
R
d
GM
d
2
R
2.
j
k
l
m
n
( )
GM =
R
d
GM
d
2
R
3.
j
k
l
m
n
( )
GM =
4.
R
d
GM
d +
2
R
j
k
l
m
n
86.La andocarea navei, variatia coeficientului stabilitatii transversale se va calcula cu

formula
1.
j
k
l
m
n
Page 28 of 156
GM = R d +
2.
j
k
l
m
n
GM = R d +
3.
j
k
l
m
n
GM = R d
87.
Presupunem o nava cu bordurile verticale.

In situatia s = 0 si GM = 0 , momentul
de stabilitate se calculeaza cu relatia:
1.
j
k
l
m
n
M s = g
BM 2
tg . sin .
2
2.
j
k
l
m
n
M s = g BM 2tg.2 sin .
3.
j
k
l
m
n
M s = g BM tg . sin .
4.
j
k
l
m
n
Page 29 of 156
88.
Presupunem o nava cu bordurile verticale in

s = 0 si GM = 0 . Daca o
situatia
masa P se deplaseaza lateral cu
distanta , unghiul de inclinare
transversala se calculeaza cu formula:
1.
j
k
l
m
n
tg . =
P
BM
2.
j
k
l
m
n
tg . = 3
2 P
BM
3.
j
k
l
m
n
tg . = 3
2 P 1
BM
4.
j
k
l
m
n
89.
Presupunem ca avem o nava cu bordurile

verticale in situatia: s = 0 si GM 0 .
Cea mai mica perturbatie actionand asupra
navei, va inclina nava intr-un bord sau in
celalalt (in functie de sensul perturbatiei) cu
unghiul:
1.
j
k
l
m
n
Page 30 of 156
tg. =
GM
BM
2.
j
k
l
m
n
tg. =
GM
BM
3.
j
k
l
m
n
tg. =
2GM
BM
4.
j
k
l
m
n
90.La ambarcarea unei mase la bord, variatia pescajului mediu se calculeaza cu relatia
1.
j
k
l
m
n
d =
P
TPC
2.
j
k
l
m
n
d =
P
AWL
3.
j
k
l
m
n
d =
P
MCT
91.Diagrama la asieta se foloseste si pentru
Page 31 of 156
1.
j
k
l
m
n
Calculul lui XB si ;
2.
j
k
l
m
n
Calculul dpv, dpp;

3.
j
k
l
m
n
Calculul lui XF si XG
92.
Dac la bordul navei se ambarc masa P (P

< 0,1) n punctul A (x1, y1, z1) , variaia
pescajului mediu se claculeaz cu formula:
1.
j
k
l
m
n
d =
P
AWL
2.
j
k
l
m
n
d =
P
AWL
3.
j
k
l
m
n
d =
4.
P
LB
j
k
l
m
n
93.
Page 32 of 156
n cazul ambarcrii unei greuti mici q la

bordul navei, variaia pescajului mediu se
calculeaz cu ajutorul formulei, unde =
greutatea specific a apei de mare , iar Aw =
aria suprafeei plutirii iniiale
1.
j
k
l
m
n
T =
q
Aw
2.
j
k
l
m
n
T =
q
Aw
3.
j
k
l
m
n
T =
q
Aw
4.
j
k
l
m
n
94.Cunoscnd greutatea "q" ambarcata la bordul navei si deplasamentul unitar

TPC, corespunzator pescajului initial al navei T, variatia pescajului mediu se
calculeaza cu formula
1.
j
k
l
m
n
T =
q
[m]
TPC
2.
j
k
l
m
n
T =
q
[cm]
TPC
Page 33 of 156
3.
j
k
l
m
n
T =
TPC
[cm]
q
95.
La debarcarea unei grauti q de la bordul

navei care are aria suprafeei plutirii iniiale
Aw, variatia pescajului mediu al navei se
calculeaz cu formula:
1.
j
k
l
m
n
T =
q
Aw
2.
j
k
l
m
n
T =
q
Aw
3.
j
k
l
m
n
T =
4.
Aw
q
j
k
l
m
n
96.
Page 34 of 156
La ambarcarea unei greutati q la bordul

unei nave cu deplasamentul i volumul
carenei Vinitial , variaia abscisei centrului
de caren se calculeaz cu formula:
unde, xF abscisa centrului plutirii F;
xB abscisa centrului de caren B
iniial al navei;
1.
j
k
l
m
n
x B =
q
(x F x B )
+q
2.
j
k
l
m
n
x B =
q
(x F x B )
q
3.
j
k
l
m
n
x B =
q
(x F x B )
4.
j
k
l
m
n
97.
n cazul ambarcrii/debarcrii unei greuti

mici la i de la bordul navei, variaia
ordonatei centrului de caren, respectiv y B
, este:
1.
j
k
l
m
n
y B =
q
yB
+q
Page 35 of 156
2.
j
k
l
m
n
y B =
q
yB
q
3.
j
k
l
m
n
YB = 0
4.
j
k
l
m
n
98.
La o nav cu deplasamentul iniial ,

pescajul mediu iniial T i volumul carenei
V, se ambarc o greutate mic q.
Dup ambarcarea greutii, pescajul mediu
se modific cu variaia T.
Corespunzator, volumul carenei se modifica
cu variatia V, iar centrul de carena se
deplaseaz pe distana KB .
Astfel, variaia cotei centrului de caren
dup ambarcare, se calculeaz cu formula:
( )
1.
j
k
l
m
n
( )
KB =
q
T
KB
T +
+q
2
2.
j
k
l
m
n
( )
KB =
q
T + T KB
+q
3.
j
k
l
m
n
( )
KB =
q
T T KB
q
Page 36 of 156
4.
j
k
l
m
n
99.Greutatile mici sunt acele greutati care, ambarcate sau debarcate de la bordul navei
produc o variatie a pescajului astfel nct
1. bordurile pot fi considerate nclinate pe toata lungimea navei
j
k
l
m
n
2. bordurile pot fi considerate verticale pe toata lungimea navei
j
k
l
m
n
3. nu are loc o modificare a pescajului navei
j
k
l
m
n
100.Greutatea care ambarcata la bordul navei produce variatia pescajului cu 1 cm,

poarta denumirea de
1. deplasament unitar;
j
k
l
m
n
2. deplasament initial;
j
k
l
m
n
3. greutate standard de apa dulce
j
k
l
m
n
101.n urma ambarcarii/debarcarii de greutati mici la/de la bordul navei, prin

modificarea volumului carenei are loc modificarea
1. coordonatelor centrului plutirii F;
j
k
l
m
n
2. ariei suprafetei plutirii initiale Aw;
j
k
l
m
n
3. coordonatelor centrului de carena B;
j
k
l
m
n
102.La ambarcarea/debarcarea de greutati la si de la bordul navei, nclinarile

longitudinale si transversale, pot fi evitate daca punctul de ambarcare/debarcare este
dispus
1. pe verticala ce trece prin sectiunea maestra a navei
j
k
l
m
n
2. pe verticala ce trece prin centrul de greutate G al navei
j
k
l
m
n
3. pe verticala ce trece prin centrul plutirii iniatiale F
j
k
l
m
n
103.n cazul ambarcarii/debarcarii de greutati mari la si de la bordul navei, variatia

pescajului mediu si a coordonatelor centrului de carena se determina cu ajutorul
Page 37 of 156
1. planului de forme al navei;
j
k
l
m
n
2. diagramei de stabilitate statica
j
k
l
m
n
3. diagramei de carene drepte
j
k
l
m
n
104.Cunoasterea pozitiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea unei

greutati la si de la bordul navei, astfel nct
1. pescajele navei sa nu se modifice
j
k
l
m
n
2. asieta navei sa nu se modifice
j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei sa nu se diminueze
j
k
l
m
n
105.
Raportnd aria suprafeei plutirii de

plin ncarcare AWL , la produsul
dintre lungimea Lcwl i limea navei,
la cuplul maestru B, se obine :
1.
j
k
l
m
n
Deplasamentul navei -
2.
j
k
l
m
n
Coeficientul bloc -CB

3.
j
k
l
m
n
Coeficientul de finee al suprafeei

plutirii de plin ncrcare -Cw
106.
Page 38 of 156
Raportand aria suprafetei maestre

imerse AM, la produsul dintre latimea
navei la cuplul maestru B, si pescaj
T, se obtine :
1.
j
k
l
m
n
Momentul unitar de banda M10

2. Volumul carenei -V
j
k
l
m
n
3.
j
k
l
m
n
Coeficientul de finete al suprafetei

maestre imerse - CM
4.
j
k
l
m
n
107.Raportnd aria suprafetei de deriva AD, la produsul dintre lungimea Lcwl si

pescaj T, se obtine
1. volumul carenei -V;
j
k
l
m
n
2. coeficientul de finete al suprafetei plutirii de plina ncarcare - Cw;
j
k
l
m
n
3. coeficientul de finete al suprafetei de deriva - CD.
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
108.
Raportnd volumul carenei V, la

produsul dintre lungimea Lcwl ,
limea navei la cuplul maestru B i
pescajul T , se obine :
1.
j
k
l
m
n
Page 39 of 156
Coeficientul de finete al suprafetei de

deriva CD
2.
j
k
l
m
n
Coeficientul de finete al suprafetei

plutirii de plina incarcare - Cw
3.
j
k
l
m
n
Coeficientul de finete al suprafetei de

deriva CD
4.
j
k
l
m
n
109.Raportnd volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl si aria suprafetei

maestre imerse AM, se obtine
1. coeficientul de finete vertical prismatic Cvp;
j
k
l
m
n
2. coeficientul bloc - CB;
j
k
l
m
n
3. coeficientul de finete longitudinal prismatic - CLP.
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
110.Raportnd volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei T si aria

suprafetei plutirii de plina ncarcare Acwl, se obtine
1. coeficientul de finete vertical prismatic CVP;
j
k
l
m
n
2. coeficientul bloc CB;
j
k
l
m
n
3. coeficientul de finete al suprafetei de deriva CD
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
111.
Page 40 of 156
Raportnd volumul carenei V, la

produsul dintre limea navei la cuplul
maestru B i aria suprafeei de deriv
AD , se obine :
1.
j
k
l
m
n
Coeficientul de finete vertical

prismatic CVP
2.
j
k
l
m
n
Coeficientul bloc - CB
3. pm_TCN_GN_Q6bisR3.mht
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
112.
Dac o nav de tip mineralier, cu

pescajul T = 12,4 m, coeficientul de
finee vertical prismatic
CVP = 0,9104 i aria suprafeei plutirii
de plin ncrcare Acwl = 5920 m2 ,
care este volumul carenei ?
1. 88.500 m3
j
k
l
m
n
2. 66.830,6 m3
j
k
l
m
n
3. 68.520 m3
j
k
l
m
n
113.
Page 41 of 156
Dac o nav de tip mineralier are

urmtoarele caracteristici :
Lcwl = 211,3m , T = 12,4m,
raportul Lcwl /B = 6,562, Cw
= 0,87 i CVP = 0,9104
Care vor fi Acwl i V ?
1.
j
k
l
m
n
Acwl = 5.919,5 m2 si V = 66.830,6 m

3
2.
j
k
l
m
n
Acwl = 6.040 m2 si V = 68.500 m3

3.
j
k
l
m
n
Acwl = 6.500 m2 si V = 68.324 m3

4.
j
k
l
m
n
114.Planul de forme este reprezentarea grafica prin sectiuni longitudinale, transversale

si orizontale a
1. carenei navei;
j
k
l
m
n
2. suprafetei teoretice a corpului navei;
j
k
l
m
n
3. bordului liber al navei;
j
k
l
m
n
115.Longitudinalele planului de forme sunt curbele obtinute prin intersectia suprafetei

teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu
1. planul diametral;
j
k
l
m
n
Page 42 of 156
2. planul cuplului maestru;
j
k
l
m
n
3. planul de baza
j
k
l
m
n
116.Cuplele teoretice sunt curbele obtinute prin intersectia suprafetei teoretice a

corpului navei cu planuri paralele cu
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. planul de baza
j
k
l
m
n
117.Plutirile sunt curbele obtinute prin intersectia suprafetei teoretice a corpului navei
cu planuri paralele cu
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. planul plutirii.
j
k
l
m
n
118.Proprietatea navei de a pluti la suprafata apei poarta numele de

1. flotabilitate
j
k
l
m
n
2. stabilitate
j
k
l
m
n
3. nescufundabilitate
j
k
l
m
n
119.Punctul de aplicatie al rezultantei tuturor fortelor de greutate corespunzatoare

maselor de la bordul navei, poarta denumirea de
1. centrul de carena al navei
j
k
l
m
n
2. centrul de greutate al navei
j
k
l
m
n
3. centrul de flotabilitate al navei
j
k
l
m
n
120.Fortele de greutate care actioneaza asupra navei, se datoreaza
Page 43 of 156
1. actiunii presiunii hidrostatice exercitate de apa pe suprafata udata a carenei
j
k
l
m
n
2. actiunii cmpului gravitaional asupra navei;
j
k
l
m
n
3. deplasarii de greutati la bordul navei
j
k
l
m
n
121.Fortele de presiune care actioneaza asupra navei, se datoreaza

1. actiunii presiunii hidrostatice exercitate de apa pe suprafata udata a carenei
j
k
l
m
n
2. actiunii cmpului gravitaional asupra navei;
j
k
l
m
n
3. deplasarii de greutati la bordul navei
j
k
l
m
n
122.Centrul de carena B, prin definitie, reprezinta

1. centrul geometric al volumului carenei navei
j
k
l
m
n
2. rezultanta tuturor fortelor de presiune
j
k
l
m
n
3. centrul plutirii
j
k
l
m
n
123.Prima conditie de echilibru static al navei, impune ca

1. suma fortelor longitudinale ce actioneaza asupra navei sa fie nula
j
k
l
m
n
2. suma fortelor ce actioneaza asupra navei sa fie nula
j
k
l
m
n
3. momentele de nclinare transversala sa fie egale
j
k
l
m
n
124.A doua conditie de echilibru static al navei, impune ca

1. fortele ce actioneaza asupra navei sa aiba acelasi suport
j
k
l
m
n
2. fortele ce actioneaza asupra navei sa aiba acelasi sens
j
k
l
m
n
3. nici un raspuns corect
j
k
l
m
n
125.Totalitatea greutatilor de la bordul unei nave reprezinta

1. tonajul navei;
j
k
l
m
n
2. deplasamentul navei;
j
k
l
m
n
Page 44 of 156
3. capacitatea de ncarcare a navei;
j
k
l
m
n
126.
Pentru o nav cu gol = 84.500 KN,

determinai Dw, tiind c full = 110.000
KN :
1. 25.500 KN
j
k
l
m
n
2. 23.500 KN
j
k
l
m
n
3. 22.500 KN
j
k
l
m
n
127.Capacitatea Dw a navei este o caracteristica de

1. tonaj
j
k
l
m
n
2. volum
j
k
l
m
n
3. pescj
j
k
l
m
n
128.Tonajul navei reprezinta o caracteristica de

1. greutate;
j
k
l
m
n
2. volum;
j
k
l
m
n
3. lungime;
j
k
l
m
n
129.Volumul total al spatiilor nchise de la bordul navei, inclusiv suprastructurile,

defineste
1. tonajul net;
j
k
l
m
n
2. tonajul brut;
j
k
l
m
n
3. capacitatea Dw
j
k
l
m
n
130.Volumul total destinat ncarcarii marfurilor si pasagerilor, si care reflecta defapt
Page 45 of 156
capacitatea economica a navei, defineste

1. tonajul net;
j
k
l
m
n
2. tonajul brut;
j
k
l
m
n
3. capacitatea Dw
j
k
l
m
n
131.Tonajul se masoara n
1. tone lungi
j
k
l
m
n
2. tone metrice
j
k
l
m
n
3. tone registru
j
k
l
m
n
132.Valoarea unei tone registru este egala cu

1. 3,5 m3
j
k
l
m
n
2. 2,832 m3
j
k
l
m
n
3. 8.36 m3
j
k
l
m
n
133.Abscisa centrului de greutate G al navei , se determina utiliznd urmatoarea

formula de calcul
1.
j
k
l
m
n
mixi
XG =
mi
unde mi reprezint masa unui element I de
la bordul navei
2.
j
k
l
m
n
Page 46 of 156
mi
XG =
mixi
3.
j
k
l
m
n
miyi
XG =
mi
134.Ordonata centrului de greutate G al navei , se determina utiliznd urmatoarea

formula de calcul
1.
j
k
l
m
n
miyi
YG =
mi ,
unde mi reprezint masa unui element i de la
bordul navei
2.
j
k
l
m
n
mi
YG =
miyi
3.
j
k
l
m
n
mixi
YG =
mi
135.Cota centrului de greutate G al navei , se determina utiliznd urmatoarea formula

de calcul
Page 47 of 156
1.
j
k
l
m
n
mizi
ZG =
mi ,
Unde mi reprezinta masa unui element i de
la bordul navei
2.
j
k
l
m
n
mi
ZG =
mizi
3.
j
k
l
m
n
mixi
ZG =
mi
136.
Reprezentarea grafica a funciilor: D, V,

IL, IT, XB, XF, KB, AW, BMT, BML
pentru anumite pescaje ale navei, constituie:
1. diagrama stabilitatii statice;
j
k
l
m
n
2. diagrama stabilitatii dinamice;
j
k
l
m
n
3. diagrama de carene drepte;
j
k
l
m
n
137.Cu ajutorul diagramei de carene drepte, n cazul ambarcarii/debarcarii de

greutati, n practica la bordul navei, se determina
Page 48 of 156
1. coordonatele centrului de greutate;
j
k
l
m
n
2. coordonatele centrului de carena si variatia pescajului mediu;
j
k
l
m
n
3. noile pescaje pupa si prova ale navei;
j
k
l
m
n
138.Trecerea unei nave dintr-o zona de navigatie n alta, nsotita de schimbarea

greutatii specifice a apei, duce la modificarea
1. deplasamentului navei;
j
k
l
m
n
2. pescajul navei;
j
k
l
m
n
3. lungimii maxime a navei
j
k
l
m
n
139.Variatia pescajului navei, la trecerea acesteia din apa cu greutatea specifica g n

apa cu greutatea specifica g1, se calculeaza cu formula
1.
j
k
l
m
n
V (- 1)
T
1 Aw
2.
j
k
l
m
n
( -
T
1) IL
=
1 Aw
3.
j
k
l
m
n
V
T =
1 Aw
140.La trecerea navei ntr-o apa cu greutate specifica mai mica
Page 49 of 156
1. pescajul scade
j
k
l
m
n
2. pescajul creste
j
k
l
m
n
3. pescajul ramne neschimbat
j
k
l
m
n
141.La trecerea navei ntr-o apa cu greutate specifica mai mare

1. pescajul navei creste
j
k
l
m
n
2. pescajul navei ramne neschimbat
j
k
l
m
n
3. pescajul navei scade
j
k
l
m
n
142.
Pescajele unei nave dup ncrcare sunt

Tpv= 6,3m i Tpp= 7,5 m.
S se determine unghiul de nclinare
longitudinal () i pescajul mediu al
navei, cunoscndu-se lungimea navei L
=121,2m. .
1.
j
k
l
m
n
= 0,57o ; T = 6,9m
2.
j
k
l
m
n
= 1,57o ; T = 7,2m
3.
j
k
l
m
n
= 2,57o ; T = 7,0m
4.
j
k
l
m
n
143.
Page 50 of 156
Dac la bordul navei se deplaseaz masa P

(P < 0,1) din punctul A (x, y, z) n
punctual D (x1, y1, z1), nava se va nclina
transversal cu unghiul dat de relaia:
1.
j
k
l
m
n
tg =
P( z1 z )
G1 M
2.
j
k
l
m
n
tg =
P( x1 x)
G1 M L
3.
j
k
l
m
n
tg =
P( y1 y )
G1 M
4.
j
k
l
m
n
144.

(P<0,1) din punctul A (x, y, z) n punctul
D (x1, y1, z1), nava se va nclina longitudinal
cu unghiul dat de relaia:
1.
j
k
l
m
n
tg =
2.
P ( x1 x)
G1 M
j
k
l
m
n
Page 51 of 156
tg =
P( x1 x)
G1 M L
3.
j
k
l
m
n
tg =
P ( y1 y )
G1 M
4.
j
k
l
m
n
145.

(P<0,1) din punctul A (x, y, z) n punctul
D (x1, y1, z1), i pescajele iniiale erau dpv
i dpp, pescajele finale se vor calcula cu
formulele:
1.
j
k
l
m
n
d pv1 = d pv x F tg
;
2
d pp1 = d pp + + x F tg
2
2.
j
k
l
m
n
d pv1 = d pv + x F tg
2
;
3.
d pp1 = d pp + x F tg
2
j
k
l
m
n
Page 52 of 156
d pv1 = d pv + x F tg
2
d pp1 = d pp + x F tg
2
4.
j
k
l
m
n
146.
Dac la bordul navei se ambarc masa masa

P (P<0,1) n punctul A (x1, y1, z1), nava
se va nclina transversal cu unghiul dat de
relaia:
1.
j
k
l
m
n
tg =
Pz1
( + P )G1 M 1
2.
j
k
l
m
n
tg =
Py1
( + P )G1 M 1
3.
j
k
l
m
n
tg =
4.
Px1
( + P )G1 M 1
j
k
l
m
n
147.
Page 53 of 156
Daca la bordul navei se ambarca masa P

(P<0, 1 ) in punctul A (x1, y1, z1) nava se
va inclina longitudinal cu unghiul dat de
relatia:
1.
j
k
l
m
n
tg =
P ( x1 x F )
( + P )G1 M 1
2.
j
k
l
m
n
tg =
Py1
GM L
3.
j
k
l
m
n
tg =
P ( x1 x F )
GM L
4.
j
k
l
m
n
148.n cazul unui tank de lichide de la bordul navei, care este divizat longitudinal cu
un numar de "m" pereti echidistanti, efectul negativ al suprafetei libere asupra
stabilitatii
1. se mareste de m ori
j
k
l
m
n
2. se micsoreaza de m+1 ori
j
k
l
m
n
3.
j
k
l
m
n
se micoreaz de (m+1)2 ori

4.
j
k
l
m
n
149.n figura TCN.mn.t.01, punctul 0 se numeste

Maximizeaza
Page 54 of 156
1. bord de atac;
j
k
l
m
n
2. bord de fuga;
j
k
l
m
n
3. centru de presiune;
j
k
l
m
n
150.n figura TCN.mn.t.01, presiunea hidrodinamica P reprezinta

Maximizeaza
1. rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe extrados
j
k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de presiune ce actioneaza pe ambele fete ale crmei
j
k
l
m
n
3. rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe infrados
j
k
l
m
n
Page 55 of 156
151.Forta Px reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01)

Maximizeaza
1. rezistenta la naintare a profilului
j
k
l
m
n
2. portanta profilului
j
k
l
m
n
3. componenta normala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra profilului
j
k
l
m
n
152.Forta Py reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01)

Maximizeaza
Page 56 of 156
1. rezistenta la naintare a profilului
j
k
l
m
n
2. portanta profilului
j
k
l
m
n
3. componenta normala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra profilului
j
k
l
m
n
153.Momentul fata de axul crmei se calculeaza cu relatia (vezi fig.TCN.mn.t.01)

Maximizeaza
1. Mr = P'n (e-d);
j
k
l
m
n
2. Mr = Pr (e-d);
j
k
l
m
n
3. Mr = Pne;
j
k
l
m
n
154.Momentul fata de muchia de atac se calculeaza cu relatia (vezi fig.TCN.mn.t.01)

Maximizeaza
Page 57 of 156
1. M = Pn(e-d);
j
k
l
m
n
2. M = Pr(e-d);
j
k
l
m
n
3. M = Pne;
j
k
l
m
n
155.Probele definitorii din punct de vedere al manevrabilitatii navei sunt

1. proba de nclinare, proba de giratie, manevra n zig-zag
j
k
l
m
n
2. proba de nclinare, proba de giratie, manevra n spirala
j
k
l
m
n
3. manevra n spirala, manevra n zig-zag, proba de giratie
j
k
l
m
n
156.Miscarea navei cu crma orientata la un unghi oarecare fata de planul

longitudinal se compune din
1. o miscare de rotatie n jurul unei axe verticale ce trece prin G, o miscare de deriva si o
oscilatie de ruliu
2. o miscare de rotatie n jurul unei axe verticale care trece prin centrul plutirii F si o
miscare de translatie cu deriva unghiulara b
3. o miscare de rotatie n jurul unei axe verticale ce trece prin G si o miscare de deriva
laterala
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
157.Crmele necompensate se caracterizeaza prin
Page 58 of 156
1. pozitionarea axului la jumatatea ltimii safranului
j
k
l
m
n
2. amplasarea axului n prova safranului
j
k
l
m
n
3. amplasarea axului la o distanta rezonabila fata de muchia de atac
j
k
l
m
n
158.Crmele semicompensate se caracterizeaza prin

1. amplasarea axului la o distanta de muchia de atac, cuprinsa ntre 1/3 si 1/2 din lungimea
profilului
profilului
3. amplasarea axului la o distanta fata de muchia de atac, cuprinsa ntre 1/2 din grosimea
profilului si 1/4 din lungimea lui
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
159.Crmele compensate se caracterizeaza prin

profilului
profilului
profilului
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
160.Coeficientul portantei profilului se calculeaza cu formula (vezi fig. TCN-m.n.-t),

unde: A-este aria safranului crmei; ro -este densitatea apei
Coeficientul portantei profilului se

calculeaza cu formula (vezi fig.TCN-m.n.t) :
unde: A = este aria safranului carmei;
= este densitatea apei;
1.
j
k
l
m
n
Cx =
Px
1
V 2 A
2
Page 59 of 156
2.
j
k
l
m
n
Cy =
Py
1 2
v A
2
3.
j
k
l
m
n
Cy =
Pn
1 2
v A
2
4.
j
k
l
m
n
161.Coeficientul rezistentei la aintare se calculeaza cu formula (vezi fig.TCN-m.n.-t):

Maximizeaza
1.
j
k
l
m
n
Cx =
2.
Px
1
V 2 A
2
j
k
l
m
n
Page 60 of 156
Cy =
Py
1
V 2 A
2
3.
j
k
l
m
n
Cn =
Pn
1
V 2 A
2
4.
j
k
l
m
n
162.n sensul asigurarii flotabilitatii navei, societatile de clasificare prevad

1. compartimentarea numai a spatiului etans al dublului fund
j
k
l
m
n
2. compartimentarea tuturor spatiilor etanse de la bord
j
k
l
m
n
3. nu exista prevederi exprese n acest sens
j
k
l
m
n
163.Numarul peretilor etansi utilizati n compartimentarea navei, se stabileste functie

de
1. destinatia si lungimea navei
j
k
l
m
n
2. tonajul brut al navei
j
k
l
m
n
3. capacitatea Dw a navei
j
k
l
m
n
164.Utilizarea metodei "ambarcarii de greutati" n studiul efectelor compartimentelor

inundate, presupune ca
1. masa de apa care a inundat compartimentul avariat este o greutate ambarcata la bord
j
k
l
m
n
2. masa de apa care a inundat compartimentul nu este luata n calcul
j
k
l
m
n
3. deplasamentul navei ramne constant
j
k
l
m
n
165.Utilizarea metodei "excuderii" n studiul efectelor compartimentelor inundate,

presupune ca
Page 61 of 156
1. compartimentul inundat este exclus
j
k
l
m
n
2. masa de apa care a inundat compartimentul avariat este o greutate ambarcata la bord
j
k
l
m
n
3. masa de apa care a inundat compartimentul avariat este o greutate deplasata pe orizontala n
j
k
l
m
la bord
166.Utilizarea metodei "deplasamentului variabil" sau metoda "ambarcarii de

greutati" n studiul efectelor compartimentelor inundate de la bordul navei, presupune
ca
1. compartimentele inundate au suprafata libera dar nu comunica cu exteriorul
j
k
l
m
n
2. nu au suprafata libera dar pot sau nu comunica cu exteriorul
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
167.Utilizarea metodei "deplasamentului constant" sau metoda "excluderii

compartimentului" n studiul efectelor compartimentelor inundate de la bordul navei,
presupune ca
1. respectivul compartiment are suprafata libera si nu comunica cu exteriorul
j
k
l
m
n
2. respectivul compartiment are suprafata libera si comunica cu exteriorul
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
168.Pentru studiul compartimentului avariat, situat sub linia de plutire, complet

umplut si care comunica cu exteriorul, se utilizeaza metoda
1. deplasamentului variabil
j
k
l
m
n
2. deplasamentului constant
j
k
l
m
n
3. ambele metode
j
k
l
m
n
169.Pentru studiul compartimentului avariat, situat n zona liniei de plutire, partial

umplut si care comunica cu exteriorul, se utilizeaza metoda
1. ambarcarii de greutati
j
k
l
m
n
2. excluderii compartimentului avariat
j
k
l
m
n
Page 62 of 156
3. ambele metode
j
k
l
m
n
170.Pentru studierea unui compartiment vecin cu un compartiment avariat, n care

apa a patruns prin infiltrare, se utilizeaz metoda
1. deplasamentului constant
j
k
l
m
n
2. deplasamentului variabil
j
k
l
m
n
3. ambele metode
j
k
l
m
n
171.Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, notat cu "m" , reprezinta

1. raportul dintre volumul real de apa care poate intra n compartiment si volumul teoretic al n
j
k
l
m
acestuia
2. raportul dintre volumul teoretic al compartimentului si volumul real de apa ce poate
j
k
l
m
n
inunda compartimentul
3. raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul carenei
j
k
l
m
n
172.Raportul dintre volumul real de apa care poate intra ntr-un compartiment si
volumul teoretic al acestuia, reprezinta
1. coeficientul de etanseitate al compartimentului respectiv
j
k
l
m
n
2. coeficientul bloc al unui compartiment inundat
j
k
l
m
n
3. coeficientul de permeabilitate al compartimentului avariat
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
173.Compartimentarea tuturor spatiilor etanse din structura navei, contribuie la

1. asigurarea manevrabilitatii navei
j
k
l
m
n
2. asigurarea ambarcarii combustibilului n magaziile de marfa la navele cargou
j
k
l
m
n
3. asigurarea flotabilitatii navei
j
k
l
m
n
174.Numarul peretilor etansi utilizati n compartimentarea navei, se stabileste functie

de
Page 63 of 156
1. detinatia si lungimea navei
j
k
l
m
n
2. tonajul net al navei
j
k
l
m
n
3. gradul de automatizare al navei
j
k
l
m
n
175.Codul ISM este

1. totalitatea manualelor ISM ntocmite de armator
j
k
l
m
n
2. totalitatea actelor normative ale statului de pavilion, referitoare la protectia muncii
j
k
l
m
n
3. codul international privind siguranta navei, a echipajului si marfii si protectia mediului
j
k
l
m
n
176.Metoda excluderii compartimentului avariat, se utilizeaza n cazul

1. umplerii partiale si comunicarii cu exteriorul
j
k
l
m
n
2. umplerii partiale si necomunicarii cu exteriorul
j
k
l
m
n
3. umplerii complete
j
k
l
m
n
177.Metoda deplasamentului variabil se utilizeaza pentru studierea compartimentelor

inundate, care
1. comunica cu exteriorul
j
k
l
m
n
2. nu comunica cu exteriorul
j
k
l
m
n
3. ambele variante
j
k
l
m
n
178.Metoda deplasamentului constant se utilizeaza pentru studierea compartimentelor

inundate, care
1. umplerii partiale si necomunicarii cu exteriorul
j
k
l
m
n
2. umplerii partiale si comunicarii cu exteriorul
j
k
l
m
n
3. ambelor variante
j
k
l
m
n
179.SOLAS Training Manual de la bordul navei, trateaza
Page 64 of 156
1. metodele generale de asigurare a securitatii la bordul navei
j
k
l
m
n
2. metodele generale de asigurare a sigurantei la bordul navei
j
k
l
m
n
3. metodele specifice privind siguranta si combaterea poluarii la bordul navei proprii
j
k
l
m
n
180.Planurile de incendiu specifice navei sunt amplasate

1. la prova si la pupa navei, lnga posturile de manevra
j
k
l
m
n
2. pe fiecare punte n parte si centralizat n cabina comandantului
j
k
l
m
n
3. detaliat la nivelul fiecarei punti si centralizat la nivelul puntii principale si n ambele

borduri, n afara castelului, n containere etanse
j
k
l
m
n
181.Masurile privind siguranta navei, a echipajului si a marfii, tebuiesc luate la bordul

navei
1. pe timpul manipularii marfii
j
k
l
m
n
2. n timpul marsului
j
k
l
m
n
3. permanent
j
k
l
m
n
182.Ruliul periculos este

1. ruliul pe vreme rea
j
k
l
m
n
2. datorat actiunii vntului
j
k
l
m
n
3. ruliul sincronizat
j
k
l
m
n
183.nlaturarea ruliului sincronizat se face prin

1. schimbarea de drum
j
k
l
m
n
2. balastare completa
j
k
l
m
n
3. intrarea la adapost
j
k
l
m
n
184."Oscilatiile dure" sunt
Page 65 of 156
1. cele cu frecventa mare si perioada mica
j
k
l
m
n
2. cele cu frecventa mica si perioada mare
j
k
l
m
n
3. cele cu frecventa si perioada mica
j
k
l
m
n
185.n cazul deplasarii constante a navei prin apa, mpingerea "T" a propulsorului si
rezistenta "R" la naintare sunt n relatie
1. T = R;
j
k
l
m
n
2. T>R
j
k
l
m
n
3. T < R;
j
k
l
m
n
186.n cazul reducerii vitezei de deplasare a navei prin apa, mpingerea "T" a
propulsorului si rezistenta "R" la naintare sunt n relatie
1. T = R;
j
k
l
m
n
2. T>R
j
k
l
m
n
3. T < R;
j
k
l
m
n
187.n cazul maririi vitezei de deplasare a navei prin apa, mpingerea "T" a
propulsorului si rezistenta "R" la naintare sunt n relatie
1. T = R;
j
k
l
m
n
2. T>R
j
k
l
m
n
3. T < R;
j
k
l
m
n
188.Pentru realizarea deplasarii cu viteza constanta prin apa a unui complex

remorcher si remorca, mpingerea "T" a propulsorului trebuie sa nsumeze
1. rezistenta "R" la naintare a remorcherului
j
k
l
m
n
2. rezistenta "R" la naintare a remorcherului, minus tractiunea "Z" din crligul remorcii
j
k
l
m
n
3. rezistenta "R" la naintare a remorcherului, plus tractiunea "Z" din crligul remorcii
j
k
l
m
n
189.Pala unei elici este o portiune dintr-o suprafata
Page 66 of 156
1. elicoidala
j
k
l
m
n
2. eliptica
j
k
l
m
n
3. cilindrica
j
k
l
m
n
190.Cnd asigura deplasarea navei prin apa, elicea functioneaza

1. n regim de propulsor
j
k
l
m
n
2. n regim de turbina
j
k
l
m
n
3. la punct fix
j
k
l
m
n
191.Cnd nava are inertie prin apa, dar motorul principal este oprit, elica functioneaza
n regim de
1. n regim de propulsor
j
k
l
m
n
2. n regim de turbina
j
k
l
m
n
3. la punct fix
j
k
l
m
n
192.Fenomenul de cavitatie determina

1. mbunatatirea calitatilor hidrodinamice ale elicii
j
k
l
m
n
2. nu are efect asupra calitatilor hidrodinamice ale elicii
j
k
l
m
n
3. deprecierea calitatilor hidrodinamice ale elicii
j
k
l
m
n
193.Una dintre masurile de mbunatatire a efectului elicei este

1. utilizarea elicelor contrarotative
j
k
l
m
n
2. utilizarea elicelor supradimensionate
j
k
l
m
n
3. utilizarea elicelor cu pas dreapta
j
k
l
m
n
Page 67 of 156
1. montarea elicelor cu pas stnga
j
k
l
m
n
2. montarea elicelor n duze
j
k
l
m
n
3. subdimensionarea elicelor
j
k
l
m
n

1. montarea unui bow-thruster
j
k
l
m
n
2. utilizarea elicelor cu pas mort
j
k
l
m
n
3. montarea elicei n tunel
j
k
l
m
n
196.Pe vreme rea, cu nava n balast, diminuarea efectelor nedorite datorate iesirii elicei
din apa, se face prin
1. dotarea motorului principal cu regulator de turatie
j
k
l
m
n
2. dotarea motorului principal cu "detector de ceata"
j
k
l
m
n
3. dotarea motorului principal cu protectie termica
j
k
l
m
n
197.Una dintre metodele constructive de mbunatatire a stabilitatii de drum este

1. construirea bulbului prova
j
k
l
m
n
2. reducerea pescajului
j
k
l
m
n
3. marirea pescajului
j
k
l
m
n
198.Curentii turbionari mai poarta numele de

1. curenti de oportunitate
j
k
l
m
n
2. curenti marini verticali
j
k
l
m
n
3. curenti Foucault
j
k
l
m
n
199.O carena neteda si fara depuneri vegetale asigura reducerea

1. rezistentei la temperatura scazuta
j
k
l
m
n
Page 68 of 156
2. rezistentei la frecare
j
k
l
m
n
3. costurilor de ntretinere
j
k
l
m
n
200.Unul dintre factorii care influenteaza rezistenta la naintare a navei este

1. asieta navei
j
k
l
m
n
2. latitudinea geografica a zonei de navigatie
j
k
l
m
n
3. longitudinea geografica a zonei de navigatie
j
k
l
m
n
201.Rezistenta de val reprezinta

1. rezistenta opusa de valuri n general la naintarea navei
j
k
l
m
n
2. rezistenta opusa de valurile de propva la naintarea navei
j
k
l
m
n
3. acea parte din energia navei, pe care aceasta o cedeaza mediului marin prin formarea
sistemului propriu de valuri
j
k
l
m
n
202.Sistemul de valuri format de nava la deplasarea prin apa se compune din

1. valuri de prova si valuri de pupa
j
k
l
m
n
2. valuri divergente si valuri transversale
j
k
l
m
n
3. valuri haotice
j
k
l
m
n
203.Valul transversal creat de nava se propaga cu o viteza egala cu

1. viteza navei
j
k
l
m
n
2. jumatate din viteza navei
j
k
l
m
n
3. 1/# din viteza navei
j
k
l
m
n
204.Lungimea valului transversal format de nava se calculeaza cu formula

1.
j
k
l
m
n
Page 69 of 156
2v 2
g
2.
j
k
l
m
n
v2
;
g
3.
j
k
l
m
n
2v 2
gL
205.Unghiul sub care se propaga valurile divergente fata de axul longitudinal al navei
este de circa
1. 20 grade
j
k
l
m
n
2. 45 grade
j
k
l
m
n
3. 90 grade
j
k
l
m
n
206.Rezistenta la naintare a navei este influentata de

1. transparenta apei
j
k
l
m
n
2. curentii ascendenti
j
k
l
m
n
3. vscozitatea
j
k
l
m
n
207.Pe durata exploatarii unei nave, rezistenta la naintare

1. creste datorita coroziunii si depunerilor vegetale
j
k
l
m
n
2. ramne constanta
j
k
l
m
n
3. scade daca nava are apendici
j
k
l
m
n
208.Cresterea rezistentei la naintare are ca efecte
Page 70 of 156
1. reducerea vitezei navei si a turatiei propulsorului
j
k
l
m
n
2. cresterea vitezei navei la aceeasi turatie a propulsorului
j
k
l
m
n
3. cresterea vitezei navei si a turatiei propulsorului
j
k
l
m
n
209.La navigatia pe vreme rea, apare o forta suplimentara generata de miscarile navei,
care mareste rezistenta la naintare. Aceste miscari sunt
1. miscarile cuplate orizontale (ruliu, oscilatie laterala, pivotare)
j
k
l
m
n
2. miscarile cuplate verticale (oscilatie verticala, tangaj)
j
k
l
m
n
3. miscarea de deriva laterala
j
k
l
m
n
210.Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D = 10 m are

centrul de greutate situat n planul plutirii pentru orice situatie de ncarcare.
Determinati valoarea pescajului pentru care nava este n situatia de echilibru
indiferent
1. d = 8 m
j
k
l
m
n
2. d = 8,2 m
j
k
l
m
n
3. d = 8,165 m
j
k
l
m
n
211.O nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m. Se incarca nava
cu 5742 tone de marfa care se distribuie pe doua punti situate la distantele Kg1 = 8,17
si Kg2 = 7,43 m de planul de baza (PB). Gasiti cantitatile de marfa distribuite pe cele
doua punti astfel incat inaltimea metacentrica finala a navei sa fie GM = 1,24 m. Se
cunoaste KM = 8,43 m la deplasamentul delta = 16642 to:
1. 4805,5 to si 936,5 to;
j
k
l
m
n
2. 4.808 to si 933 to;
j
k
l
m
n
3. 4900 to si 842 to;
j
k
l
m
n
212.Un ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m B = 10 m D = 5 m,

deplasamentul 2000 t iar cota centrului de greutate KG = 4,5 m si pluteste n apa dulce.
Calculati valoarea naltimii metacentrice initiale si valoarea acesteia dupa ce o masa de
500 t este ambarcata la cota Kg = 4 m. Calculati valorile momentelor de stabilitate la
nclinarea transversala de 10 n ambele situatii
Page 71 of 156
1.
j
k
l
m
n
(GM)1 = 0,67 m.;

(MS)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MS)2 = 78,14 t.m.
2.
j
k
l
m
n
(GM)1 = 0,7 m.;

(MS)1 = 240,2 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MS)2 = 78,14 t.m
3.
j
k
l
m
n
(GM)1 = 0,67 m.;

(MS)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,2 m.;
(MS)2 = 80 t.m.;
4.
j
k
l
m
n
213.O nava are deplasamentul ? = 10900 t, KG = 6,2 m , KM = 7,2 m. O masa de 200 t

se gaseste la bordul navei avnd cota centrului de greutate Kg = 2,6 m. Sa se calculeze
cantitatea de balast care trebuie ambarcata avnd cota centrului de greutate Kg' = 1
m, dupa ce greutatea de 200 t a fost debarcata pentru ca nava sa-si pastreze intacta
valoarea naltimii metacentrice, n conditia n care KM ramne constant:
1. 140,12 t
j
k
l
m
n
2. 138,46 t
j
k
l
m
n
3. 139,23 t
j
k
l
m
n
214.Un ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D = 10 m si

pentru orice situatie de ncarcare are centrul de greutate situat n planul plutirii. Gasiti
valoarea maxima a pescajului pentru care nava este la limita stabilitatii transversale
Page 72 of 156
1. 8,175 m
j
k
l
m
n
2. 8,065 m
j
k
l
m
n
3. 8,165 m
j
k
l
m
n
215.O nava cu deplasamentul 22600 t, KG = 8,2 m descarca 3000 to de balast avnd

cota centrului de greutate Kg = 2 m. Nava ncarca 11800 t de marfa la cota centrului de
greutate Kg = 7,8 m, ramnnd disponibila pentru ncarcare o cantitate de 1200 t de
marfa. Determinati cota centrului de greutate a cantitatii disponibile, astfel nct
naltimea metacentrica finala GM sa nu fie mai mica de 0,5 m . KM corepunzator
deplasamentului de 32200 t are valoarea 9 m
1. 4,66 m
j
k
l
m
n
2. 4,55 m
j
k
l
m
n
3. 4,75 m
j
k
l
m
n
216.La bordul unei nave cu deplasament initial 11000t, KG=8.7m, KM=9.5m, nclinate
2 la tribord, se ambarca : o greutate de 400t la Kg1=10m si 4.5m lateral spre tribord,
o greutate de 600t la Kg2=4m si 6m lateral la babord . Se debarca o greutate de 100t de
la Kg3=1m si 2m lateral spre tribord. Sa se calculeze unghiul final de nclinare laterala
a navei .
1. 8,63 Babord
j
k
l
m
n
2. 9,15 Tribord
j
k
l
m
n
3. 15 Tribord
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
217.O nava cu deplasamentul 10500 t pluteste pe carena dreapta si are KG = 7,8 m si

KM = 8,5 m. Nava ambarca o masa de 300 t cu Kg = 10 m si 4 m tribord fata de PD. Sa
se calculeze unghiul nclinarii finale
1. 9,8 grd Bb.
j
k
l
m
n
2. 9,85 grd Tb.
j
k
l
m
n
3. 9,88 grd Tb.
j
k
l
m
n
218.
Page 73 of 156
O nava pluteste cu inclinarea = 3. Sa se

determine valoarea masei ce trebuie
deplasata la bord pentru a o indrepta, daca
inaltimea metacentrica este GM = 0,6 m.,
deplasamentul navei este = 300 t. iar
distanta pe care se poate deplasa greutatea
este 1y = 2 m.
1. 6t
j
k
l
m
n
2. 4,68t
j
k
l
m
n
3. 8t
j
k
l
m
n
219.O nava cu caracteristicile : L=56m, B=6m, tpv=1m, tpp=1.3m, CB=0.5m, GML =

50m, pluteste n apa dulce si trebuie adusa pe asieta zero, prin deplasarea unei greutati
spre prova, pe o distanta de 28m. Aflati valoarea greutatii
1. 3,21 t
j
k
l
m
n
2. 2,51 t
j
k
l
m
n
3. 1.85t
j
k
l
m
n
220.Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100m, B = 10m, D = 6m, pluteste n

apa dulce, la pescajul t = 2m. O masa de 1t se deplaseaza lateral pe o distanta de 8m,
deviind pendulul instalat pe ponton cu 0,05 m. Pendulul are lungimea de 5 m. Care
este valoarea cotei centrului de greutate?
1. 3,96 m;
j
k
l
m
n
2. 4,66 m;
j
k
l
m
n
3. 4.76m
j
k
l
m
n
221.Proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru dupa disparitia cauzei

care a determinat scoaterea ei din aceasta pozitie, reprezinta
1. nescufundabilitatea navei;
j
k
l
m
n
2. stabilitatea de drum a navei;
Page 74 of 156
j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei;
j
k
l
m
n
222.Unghiurile mici de nclinare ale unei nave n studiul stabilitatii, sunt acele unghiuri
ale caror valori nu depasesc
1. 15
j
k
l
m
n
2. 30
j
k
l
m
n
3. 25
j
k
l
m
n
223.n studierea stabilitatii navei la unghiuri mici de nclinare, unul dintre artificiile de
calcul este
1. considerarea ntotdeauna a asietei ca fiind zero
j
k
l
m
n
2. valorile functiilor sinus si tangenta ale unghiului de nclinare sunt considerate egale cu
valoarea n radianu a unghiului respectiv
3. traiectoria centrului plutirii este considerata o elipsa anarhica neamortizata
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
224.nclinarea itzocarena se produce fara modificarea

1. marimii volumuli de carena
j
k
l
m
n
2. cotei centrului de greutate
j
k
l
m
n
3. cotei metacentrului transversal
j
k
l
m
n
225.Plutirile izocarene sunt plutirile corespunzatoare

1. acelorasi izobate
j
k
l
m
n
2. diferentelor de pescaj mediu de un centimetru
j
k
l
m
n
3. nclinarilor izocarene
j
k
l
m
n
226.Conform Teoremei lui Euler, doua plutiri izocarene succesive se intersecteaza

dupa o dreapta ce trece prin
Page 75 of 156
1. centrul geometric al fiecareia
j
k
l
m
n
2. centrul de greutate rezultant
j
k
l
m
n
3. cuplul maestru
j
k
l
m
n
227.La nclinarile infinit mici ale navei, centrul de carena se deplaseaza dupa o directie
1. paralela cu dreapta ce trece prin centrele geometrice ale celor doua onglete, emersa si
imersa
2. perpendiculara pe dreapta ce trece prin centrele geometrice ale celor doua onglete,
emersa si imersa
3. perpendiculara pe dreapta ce trece prin centrele plutirii si ale carenei
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
228.Formula matematica de calcul a deplasarii centrului de carena este
unde v=v
1=v2 reprezinta volumele
ongletelor imerse si emerse, V- volumul

carenei, - deplasamentul si g1g2 distanta
dintre centrele geometrice ale celor doua
onglete
1.
j
k
l
m
n
v g1g2
BB =
V
2.
j
k
l
m
n
v g1g2
BB =
3.
j
k
l
m
n
Page 76 of 156
V g1g2
BB =
229.Tangenta dusa ntr-un punct Bf la curba centrelor de carena, este

1. Paralela cu linia de plutire care admite punctul Bf drept centru de carena
j
k
l
m
n
2. Perpendiculara pe linia de plutire care admite punctul Bf drept centru de carena
j
k
l
m
n
3. Paralela cu puntea principala a navei
j
k
l
m
n
230.Unind suporturile fortelor de presiune corespunzatoare a doua plutiri izocarene

succesive n plan longitudinal, se obtine
1. metacentrul longitudinal al navei
j
k
l
m
n
2. raza metacentrica longitudinala
j
k
l
m
n
3. naltimea metacentrica longitudinala
j
k
l
m
n
231.Metacentrul longitudinal este definit de

1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru nclinarile longitudinale ale navei
j
k
l
m
n
2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru nclinarile transversala ale navei
j
k
l
m
n
3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru nclinarile longitudinale ale navei
j
k
l
m
n
232.Metacentrul transversal este definit de

1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru nclinarile longitudinale ale navei
j
k
l
m
n
2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru nclinarile transversala ale navei
j
k
l
m
n
3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru nclinarile longitudinale ale navei
j
k
l
m
n
233.Pozitia metacentrului longitudinal este definita de
Page 77 of 156
1. Cota KML
j
k
l
m
n
2. Cota KMT
j
k
l
m
n
3. Cota KG;
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
234.Pozitia metacentrului transversal este definita de

1. Cota KML
j
k
l
m
n
2. Cota KMT
j
k
l
m
n
3. Cota KG;
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
235.Raza metacentrica transversala este definita de distanta dintre centrul de carena si

1. metacentrul longitudinal;
j
k
l
m
n
2. metacentrul transversal;
j
k
l
m
n
3. cota centrului de greutate;
j
k
l
m
n
236.Raza metacentrica longitudinala este definita de distanta dintre centrul de carena

si
1. metacentrul longitudinal;
j
k
l
m
n
2. metacentrul transversal;
j
k
l
m
n
3. cota centrului de greutate;
j
k
l
m
n
237.Raza metacentrica transversala reprezinta

1. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale;
j
k
l
m
n
2. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale ale n

j
k
l
m
navei;
3. distanta dintre centrul de greutate si metacentrul longitudinal;
j
k
l
m
n
238.Raza metacentrica longitudinala reprezinta
Page 78 of 156
1. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale ale

navei;
2. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale;
j
k
l
m
n
3. distanta dintre centrul de greutate si metacentrul transversal;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
239.La unghiuri mici de nclinare, curba centrelor de carena este considerata a fi

1. un arc de cerc
j
k
l
m
n
2. o linie continua frnta
j
k
l
m
n
3. o spirala nchisa
j
k
l
m
n
240.La aparitia unei nclinari, directiile de actionare ale fortelor plutirii si greutatii se
modifica dnd nastere la
1. o forta
j
k
l
m
n
2. un moment
j
k
l
m
n
3. un cuplu
j
k
l
m
n
241.Momentul de redresare sau momentul stabilitatii, este determinat de cuplul

1. fortelor de presiune si a celor de greutate care actioneaza asupra corpului navei
j
k
l
m
n
2. fortelor de cavitatie si de naintare
j
k
l
m
n
3. fortelor de rezistenta la naintare, respectiv a vntului si a valului
j
k
l
m
n
242.Distanta de la metacentrul transversal corespunzaor nclinarilor nule, la centrul de

greutate rezultant al navei, reprezinta
1. raza metacentrica transversala
j
k
l
m
n
2. cota metacentrului transversal
j
k
l
m
n
3. naltimea metacentrica transversala
j
k
l
m
n
243.Distanta de la metacentrul longitudinal corespunzator nclinarilor nule la centrul

de greutate rezultant al navei reprezinta
Page 79 of 156
j
k
l
m
n
2. cota metacentrului longitudinal
j
k
l
m
n
3. naltimea metacentrului longitudinal
j
k
l
m
n
244.Cuplul unei forte de 15 KN care actioneaza pe un brat de 2.5 metri, creaza un

moment de
1. 35 KNm;
j
k
l
m
n
2. 37,5 KNm.;
j
k
l
m
n
3. 30 KNm.;
j
k
l
m
n
245.Diferenta dintre cota metacentrului longitudinal corespunzator nclinarilor nule si

cota centrului de greutate rezultant reprezinta
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. cota centrului de carena
j
k
l
m
n
246.Diferenta dintre cota metacentrului transversal corespunzator nclinarilor nule si

cota centrului de greutate rezultant reprezinta
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. cota centrului de greutate
j
k
l
m
n
247.Produsul dintre deplasamentul navei, naltimea metacentrica transversala si

variatia unghiului de banda reprezinta
1. momentul de redresare pentru nclinarile longitudinale ale navei
j
k
l
m
n
2. momentul de redresare pentru nclinarile transversale ale navei
j
k
l
m
n
3. momentul unitar de asieta
j
k
l
m
n
248.Produsul dintre deplasamentul navei, naltimea metacentrica longitudinala si
Page 80 of 156
variatia unghiului de banda reprezinta

1. momentul de redresare pentru nclinarile longitudinale ale navei
j
k
l
m
n
2. momentul de redresare pentru nclinarile transversale ale navei
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
249.n cazul nclinarilor mici ale navei, naltimea metacentrica este

1. naltimea metacentrica pentru situatii anormale
j
k
l
m
n
2. naltimea metacentrica initiala
j
k
l
m
n
3. naltimea metacentrica pentru echilibru instabil
j
k
l
m
n
250.naltimea metacentrica este o masura a

1. stabilitatii de drum a navei
j
k
l
m
n
2. stabilitatii initiale a navei
j
k
l
m
n
3. nescufundabilitatii navei
j
k
l
m
n
251.Cnd centrul de greutate rezultant al nave se afla sub metacentru, momentul care
ia nastere tinde sa
1. redreseze nava la pozitia initiala de echilibru
j
k
l
m
n
2. accentueze nclinarea navei
j
k
l
m
n
3. nu se creaza nici un moment
j
k
l
m
n
252.Momentul de redresare se considera pozitiv si nava se afla n echilibru stabil cnd

1. centrul de greutate G se afla sub metacentrul M
j
k
l
m
n
2. centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M
j
k
l
m
n
3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M
j
k
l
m
n
253.Atunci cnd centrul de greutate al navei, G, se afla deasupra metacentrului M,

nava se afla n conditia de
Page 81 of 156
1. echilibru stabil
j
k
l
m
n
2. instabilitate
j
k
l
m
n
3. echilibru indiferent
j
k
l
m
n
254.Nava se afla n echilibru instabil atunci cnd

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M
j
k
l
m
n
255.Atunci cnd centrul de greutate , G, coincide cu metacentrul M, nava se afla n

1. echilibrul stabil
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. echilibru instabil
j
k
l
m
n
256.Nava este n conditie de echilibru indiferent atunci cnd

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. centrul de greutate G coincide cu metacentrul M
j
k
l
m
n
257.Asigurarea stabilitatii initiale a navei se realizeaza prin

1. amplasarea corecta a prizelor de fund si de suprafata
j
k
l
m
n
2. elaborarea si respectarea unui cargoplan corect
j
k
l
m
n
3. amplasarea ct mai sus a greutatilor mari la bord
j
k
l
m
n
258.Stabilitatea initiala longitudinala este ntotdeauna pozitiva deoarece

1. nava nu naviga aprovata niciodata
j
k
l
m
n
Page 82 of 156
2. centrul de greutate este permanent situat sub metacentrul longitudinal
j
k
l
m
n
3. pescajul mediu al navei este ntotdeauna mai mare dect adncimea minima a apei
j
k
l
m
n
259.Suma dintre cota centrului de carena si valoarea razei metacentrice, reprezinta

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. cota metacentrului
j
k
l
m
n
260.Practic, la bordul navei, cota metacentrului se poate obtine si din

1. diagrama curbelor hidrostatice
j
k
l
m
n
2. diagrama stabilirtatii statice
j
k
l
m
n
3. diagrama stabilitatii dinamice
j
k
l
m
n
261.Dintre valorile calculate ale elementelor stabilitatii, fac parte

1. deplasamentul navei goale
j
k
l
m
n
2. momentul unitar de asieta si de banda
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
262.
Momentul exterior care inclin nava

n plan transversal cu unghiul
1
=1=
57.3 rad
poarta numele de
1. moment unitar de asieta
j
k
l
m
n
Page 83 of 156
2. moment unitar de banda
j
k
l
m
n
3. momentul de redresare
j
k
l
m
n
263.
Cu ajutorul urmtoarei formule
GMT
57,3
se poate determina
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. momentul de redresare transversal
j
k
l
m
n
264.Pentru unghiuri mici de nclinare , la care momentul de redresare este

proportional cu unghiul de nclinare , cunoscnd momentul unitar de banda , se poate
determina direct unghiul de nclinare produs de un moment Mf , cu ajutorul formulei
1.
j
k
l
m
n
=
MCT
2.
j
k
l
m
n
=
M1
Page 84 of 156
3.
j
k
l
m
n
M1
=
M
265.Momentul exterior care determina modificarea asietei navei cu 1 cm, poarta

numele de
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. moment de redresare longitudinala
j
k
l
m
n
266.Asieta navei este

1. valoarea unghiului de nclinare longitudinala
j
k
l
m
n
2. diferenta dintre pescajul pupa si pescajul prova, exprimata n metri sau picioare
j
k
l
m
n
3. variatia pescajului functie de salinitatea apei
j
k
l
m
n
267.
Cu ajutorul formulei
GML
100 LWL
se poate determina
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. Moment de redresare al navei
j
k
l
m
n
Page 85 of 156
268.
Cunoscd valoarea momentului unitar de

asiet M1 cm , se poate determina diferena
de pescaj T produs de un moment de
nclinare M, cu ajutorul formulei
1.
j
k
l
m
n
M
T =
M1 cm
2.
j
k
l
m
n
M
T =
M1 cm
3.
j
k
l
m
n
Ms
T =
M1 cm
269.n practica, informatiile rapide asupra efectelor ambarcarii si debarcarii de

greutati la bord, precum si despre elementele stabilitatii, se pot obtine din
1. scara Bonjean
j
k
l
m
n
2. diagramele stabilitatii dinamice
j
k
l
m
n
3. scara de ncarcare
j
k
l
m
n
270.
Page 86 of 156
Tabelul n care sunt prezentate valorile

, dw , q 1cm , M1 cm (MCT) i M1 ,
corespunztoare diferitelor pescaje medii ale
navei, se numete
1. diagrama de asieta
j
k
l
m
n
2. scara Bonjean
j
k
l
m
n
3. scara de ncarcare
j
k
l
m
n
271.
n scala de ncrcare , cel puin valorile

i dw
pot fi obinute, pentru diferite valori ale
1. unghiului de nclinare transversala
j
k
l
m
n
2. greutati specifice ale apei
j
k
l
m
n
3. momentelor suprafetelor lichide libere de la bord
j
k
l
m
n
272.Orice scara de ncarcare prezinta alaturat, n scopul oferirii unor informatii ct

mai complete asupra conditiilor de ncarcare si stabilitate
1. diagrama Bonjean
j
k
l
m
n
2. marca de bord liber
j
k
l
m
n
3. curbele hidrostatice
j
k
l
m
n
273.
Page 87 of 156
Cu ajutorul scrii de ncrcare , se poate

determina
,sau
dw
funcie de
j
k
l
m
n
2. Pescajul mediu al navei
j
k
l
m
n
3. Raza metacentrica derivata
j
k
l
m
n
274.Cu ajutorul scarii de ncarcare, se poate determina pescajul mediu al navei functie
de
1. deplasament
j
k
l
m
n
2. cota metacentrica longitudinala
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
275.Scara de ncarcare permite determinarea variatiei pescajului mediu al navei

functie de
1. greutatea specifica a apei
j
k
l
m
n
2. momentul rezultant al suprafetelor libere
j
k
l
m
n
3. oscilatiilor longitudinale ale navei
j
k
l
m
n
276.Valorile elementelor obtinute din scara de ncarcare si diagrama de carene drepte,

sunt valabile pentru conditia de
1. nava pe chila dreapta
j
k
l
m
n
2. nava canarisita cel putin 5 grade
j
k
l
m
n
3. nava aprovata si canarisita
j
k
l
m
n
Page 88 of 156
277.Calculul modificarilor de pescaj la ambarcarea si debarcarea de greutati se face cu

ajutorul
1. diagramei de carene drepte
j
k
l
m
n
2. diagramei de stabilitate statica
j
k
l
m
n
3. diagramei de asieta
j
k
l
m
n
278.Deplasnd greutati la bordul navei, nu se modifica

1. deplasamentul navei
j
k
l
m
n
2. asieta navei
j
k
l
m
n
3. coordonatele centrului de greutate al navei
j
k
l
m
n
279.n cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, coordonatele centrului de

greutate al navei se modifica
1. n sensul deplasarii greutatii respective
j
k
l
m
n
2. n sens contrar deplasarii greutatii respective
j
k
l
m
n
3. nu au loc modificari ale coordonatelor centruui de greutate al navei
j
k
l
m
n
280.Stabilitatea initiala a navei scade n cazul deplasarii unei greutati pe directie

1. verticala, n sus
j
k
l
m
n
2. verticala, n jos
j
k
l
m
n
3. longitudinala, spre pupa
j
k
l
m
n
281.n cazul deplasarii pe directie longitudinal-orizontala a unei greutati la bord, se va

modifica
1. asieta navei
j
k
l
m
n
2. deplasamentul navei
j
k
l
m
n
3. unghiul de canarisire al navei
j
k
l
m
n
Page 89 of 156
282.
n urmtoarea formul de calcul a variaiei

pescajului pupa la deplasarea unei greuti
pe direcie orizontal-longitudinala, respectiv
LwL
Tpp= (
+ XF) ,
2
abscisa centrului plutirii se calculeaz fa de
1. perpendiculara pupa
j
k
l
m
n
2. perpendiculara prova
j
k
l
m
n
3. planul transversal al cuplului maestru
j
k
l
m
n
283.
n urmtoarea formul de calcul a variaiei

pescajului prova la deplasarea unei greuti
pe direcie orizontal-longitudinal, respectiv
Tpv= (LwL - XF) ,
abscisa centrului plutirii se calculeaz fa de
1. perpendiculara pupa
j
k
l
m
n
2. perpendiculara prova
j
k
l
m
n
3. planul transversal al cuplului maestru
j
k
l
m
n
284.
Page 90 of 156
Cu ajutorul formulei
q (X2 - X1)
XG =
se poate determina variaia abscisei centrului de

greutate al navei n cazul deplasrii unei greuti
la bordul navei, pe o direcie
1. orizontal - transversala
j
k
l
m
n
2. orizontal - longitudinala
j
k
l
m
n
3. verticala
j
k
l
m
n
285.n cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe o directie orizontallongitudinala, distanta pe verticala, dupa efectuarea deplasarii, dintre centrul de
greutate al navei si metacentrul longitudinal
1. ramne neschimbata
j
k
l
m
n
2. se modifica negativ
j
k
l
m
n
3. veariaza liniar si roportional cu directia deplasarii
j
k
l
m
n
286.Deplasnd o greutate la bordul navei, pe o directie orizontal longitudinala,

coordonatele cenrtrului de greutate se modifica, deoarece asupra navei actioneaza
1. o forta
j
k
l
m
n
2. un moment
j
k
l
m
n
3. afirmatia nu este adevarata
j
k
l
m
n
287.Calculul variatiei unghiului de asieta, ca urmare a deplasarii unei greutati la

bordul navei pe o directie orizontal - longitudinala, se face cu ajutorul formulei
1.
j
k
l
m
n
Page 91 of 156
q (X2 - X1)
q =
D GML ;
2.
j
k
l
m
n
D GML
q =
q (X2 - X1)
3.
j
k
l
m
n
q (X2 - X1)
q =
D GMT
288.n practica, cunoscndu-se momentul unitar de asieta si valoarea momentului care

produce nclinarea longitudinala a navei la deplasarea unei greutati dupa o directie
orizontal-longitudinala, se poate determina direct
1. valoarea momentului unitar de banda
j
k
l
m
n
2. valoarea pantocarenei corespunzatoare respectivei nclinari longitudinale
j
k
l
m
n
3. noua asieta a navei
j
k
l
m
n
289.Stabilitatea initiala a navei nu sufera modificari n cazul deplasarii unei grutati la

bord, pe o directie
1. verticala n sus
j
k
l
m
n
2. verticala n jos
j
k
l
m
n
3. nici una din afirmatii nu este corecta
j
k
l
m
n
290.n cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe o directie orizontal transversala, se va modifica
Page 92 of 156
1. pescajul mediu al navei
j
k
l
m
n
2. asieta navei
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
291.
La deplasarea unei greuti q la bordul

navei, pe o direcie orizontaltransversal, pe distana (y2-y2), i
centrul de greutate se va deplasa
corespunztor pe distana YG ,
aceasta calculndu-se cu formula
1.
j
k
l
m
n
YG =
Q
( y2 y1 );
2.
j
k
l
m
n
YG =
q
( y2 y2 )
3.
j
k
l
m
n
YG =
( y2 y1 )
2
292.n cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe o directie oriziontal transversala, distanta pe verticala dintre centrul de greutate al navei dupa efectuarea
deplasarii si metacentrul transversal
j
k
l
m
n
2. se modifica n sensul deplasarii greutatii
j
k
l
m
n
Page 93 of 156
3. se modifica n sens invers deplasarii
j
k
l
m
n
293.Deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie orizontal - transversala,

determina
1. modificarea asietei navei
j
k
l
m
n
2. modificarea unghiului de nclinare transversala a navei
j
k
l
m
n
3. modificarea deplasamentului navei
j
k
l
m
n
294.
n cazul deplasrii unei greuti q pe o

direcie orizontal transversal pe
distana y2-y1, la bordul unei nave cu
deplasamentul , variatia unghiului de
banda se determin cu ajutorul formulei
1.
j
k
l
m
n
q ( y 2 y1 )
GML
2.
j
k
l
m
n
q GM L
( y 2 y1 )
3.
j
k
l
m
n
q ( y 2 y1 )
;
GM T
295.n practica, daca se cunoaste momentul unitar de banda si valoarea momentului

care provoaca nclinarea navei n cazul deplasarii unei greutati pe o directie orizontal -
Page 94 of 156
transversala la bordul navei, se poate determina

1. valoarea unghiului de banda
j
k
l
m
n
2. valoarea unghiului de asieta
j
k
l
m
n
3. valoarea grautatii deplasate
j
k
l
m
n
296.Deplasarea unei greutati la bordul navei pe o directie verticala, va determina

deplasarea n aceeias directie si sens a
1. centrului de carena
j
k
l
m
n
2. metacentrului transversal
j
k
l
m
n
3. centrului de greutate al navei
j
k
l
m
n
297.Variatia verticala a centrului de greutate, determinata de deplasarea greutatii q pe

distanta verticala z1 - z2, se calculeaza cu ajutorul formulei
1.
j
k
l
m
n
Z G =
q(z 2 z 1 )
;
2.
j
k
l
m
n
Z G =
( Z 2 Z1 )
;
q
3.
j
k
l
m
n
Z G =
q
;
( Z 2 Z1 )
298.Deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie verticala, indiferent de sens,

determina
Page 95 of 156
1. modificarea stabilitatii initiale a navei
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
299.Deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala,

indiferent de sens, determina
1. modificarea stabilitatii initiale a navei
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
300.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie verticala, infiferent de sens,
volumul carenei
1. ramne neschimbat
j
k
l
m
n
2. se modifica proportional cu momentul creat de deplasareagreutatii respective
j
k
l
m
n
3. se modifica functie de distanta pe care se deplaseaza greutatea respectiva
j
k
l
m
n
301.n cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie verticala, volumul
carenei ramne neschimbat.Deci are loc doar modificarea
1. cotei centrului de greutate
j
k
l
m
n
2. cota metacentrului
j
k
l
m
n
3. cota centrului de carena
j
k
l
m
n
302.Modificarea stabilitatii initiale a navei n cazul deplasarii la bord a unei greutati pe

directie verticala, are loc datorita modificarii
1. rezelor metacentrice, longitudinale si transversale
j
k
l
m
n
2. cotei centrului de carena
j
k
l
m
n
3. naltimilor metacentrice transversale si longitudinale
j
k
l
m
n
303.
Page 96 of 156
n urma deplasrii pe distana (Z2-Z1), a

unei greuti q, pe o direcie vertical, la
bordul unei nave cu deplasamentul i
nlimea metacentric longitudinal
iniial GML, are loc modificarea
stabilitii longitudinale.
Noua nlime metacentric
longitudinal se poate determina cu
ajutorul formulei
1.
j
k
l
m
n
'
GM L = GM L
q
(Z 2 Z1 );
2.
j
k
l
m
n
'
GM L = GM L +
q
(Z 2 Z1 );
3.
j
k
l
m
n
'
GM L = GM L
q
;
( Z 2 Z1 )
304.
n urma deplasrii pe distana (Z2-Z1), a

unei greuti q pe direcie vertical, la
bordul unei nave cu deplasamentul i
nlimea metacentric transversal
iniial GM T , are loc modificarea
stabilitii iniiale transversale .
Noua nlime metacentric
transversal, se poate determina cu
ajutorul formulei
Page 97 of 156
1.
j
k
l
m
n
GM T ' = GM T +
q
( Z 2 Z1 );
2.
j
k
l
m
n
GM T ' = GM T
q
( Z 2 Z1 );
3.
j
k
l
m
n
GM T ' = GM T
q
;
( Z 2 Z1 )
305.n cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie verticala, n jos,
stabilitatea initiala a navei
1. se mbunatateste
j
k
l
m
n
2. se reduce
j
k
l
m
n
3. nu se modifica stabilitatea navei
j
k
l
m
n
306.n cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie verticala, n sus,
stabilitatea initiala a navei
1. se mbunatateste
j
k
l
m
n
2. se reduce
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
307.n cazul deplasarii unei greutati dintr-un punct A1 (x1, y1, z1) ntr-un punct A2
(x2, y2, z2), primul element care sufera modificari este
1. stabilitatea initiala a navei
j
k
l
m
n
2. asieta navei
j
k
l
m
n
3. unghiul de canarisire a navei
j
k
l
m
n
Page 98 of 156
308.Greutatile lichide de la bordul navei, influenteaza stabilitatea navei doar atunci

cnd
1. tancurile rspective sunt complet umplute
j
k
l
m
n
2. tancurile respective sunt partial umplute
j
k
l
m
n
3. nu influenteaza niciodata stabilitatea navei
j
k
l
m
n
309.n urma nclinarii navei, suprafata libera a lichidului dinr-un tank partial umplut,
devine
1. perpendiculara cu noua suprafata aq plutirii
j
k
l
m
n
2. paralela cu noua suprafata a plutirii
j
k
l
m
n
3. paralela cu planul chilei
j
k
l
m
n
310.Variatia naltimii metacentrice longitudinale a unei nave care are la bord un tank
partial umplut, se calculeaza cu ajutorul formulei
1.
j
k
l
m
n
GM L =
1 iT
2.
j
k
l
m
n
GM L =
1 iL
3.
j
k
l
m
n
GM L =
1 iT
;
V
311.Corectia naltimii metacentrice transversale cnd la bord exista un tank partial

umplut, se calculeaza cu ajutorul formulei
Page 99 of 156
1.
j
k
l
m
n
GM T =
1 iT
2.
j
k
l
m
n
GM T =
1 iL
3.
j
k
l
m
n
GM T =
1 iL
;
V
312.Corectia naltimii metacentrice transversale sau longitudinale cnd la bord exista

un tank partial umplut, este ntotdeauna
1. pozitiva
j
k
l
m
n
2. nesemnificativa
j
k
l
m
n
3. negativa
j
k
l
m
n
313.Corectia naltimii metacentrice longitudinale, cnd la bord exista un tank partial

umplut, este proportionala cu
1. momentul de inertie al suprafetei libere de lichid, calculat fata de planul cuplului maestru m
n
j
k
l
2. momentul de inertie al suprafetei libere de lichid, calculat fata de planul diametral al
j
k
l
m
n
navei
3. deplasamentul navei la plina ncarcare
j
k
l
m
n
314.Constructiv, reducerea influentei negative asupra stabilitatii navei a suprafetelor

libere de lichide din tankuri, se realizeaza prin
1. amplasarea tankurilor paralel cu planul diametral al navei
j
k
l
m
n
Page 100 of 156
2. amplasarea tankurilor perpendicular pe planul diametral al navei
j
k
l
m
n
3. celularea tankurilor cu diafragme
j
k
l
m
n
315.Efectul negativ al suprafetelor libere de lichid din tankuri asupra stabilitatii navei,
este diminuat proportional cu
1. frecventa valurilor de travers
j
k
l
m
n
2. frecventa valurilor de prova
j
k
l
m
n
3. numarul de diafragme din tankuri
j
k
l
m
n
316.n cazul unui tank cu suprafata libera de lichid, la care s-au utilizat "n" diafragme
longitudinale, momentul de inertie transversal se reduce
1.
j
k
l
m
n
de (n+1)2 ori
2.
j
k
l
m
n
cu (n+1)2
3.
j
k
l
m
n
de n2
ori
317.n "Informatia de Stabilitate" de la bordul navelor, sunt specificate pentru fiecare

tank valorile
1. corectiilor ce trebuie aplicate n cazul existentei suprafetelor libere de lichid
j
k
l
m
n
2. volumelor tankurilor la umplere 110%
j
k
l
m
n
3. ordonatelor centrelor de greutate pentru conditia tankului gol
j
k
l
m
n
318.Cuplul format de greutate si forta arhimedrica se numeste
Page 101 of 156
1. raza metacentrica
j
k
l
m
n
2. brat de stabilitate
j
k
l
m
n
3. moment de stabilitate
j
k
l
m
n
319.n cazul n care KG este mai mic dect KM, nava se afla n conditia de
1. echilibru stabil
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. echilibru instabil
j
k
l
m
n
320.Atunci cnd ruliul navei este dur, stabilitatea acesteia este

1. redusa
j
k
l
m
n
2. excesiva
j
k
l
m
n
3. ruliul nu are legatura cu stabilitatea navei
j
k
l
m
n
321.La o nclinare a navei cu 3 grade, punctul mobil care se deplaseaza n sensul

nclinarii este
1. B
j
k
l
m
n
2. G
j
k
l
m
n
3. M
j
k
l
m
n
322.Se spune ca bratul stabilitatii este o masura a stabilitatii transversale a navei,

deoarece
1. deplasamentul navei nu se modifica pe timul nclinarii
j
k
l
m
n
2. GZ ramne constant pe perioada nclinarii
j
k
l
m
n
3. M este un punct fix pe perioada nclinarii
j
k
l
m
n
323.Deplasamentul unei nave creste dar bratul stabilitatii transversale ramane

constant. Ce se poate spune despre tendinta momentului de stabilitate ?
Page 102 of 156
1. creste;
j
k
l
m
n
2. descreste;
j
k
l
m
n
3. ramane constant;
j
k
l
m
n
324.Metacentrul transversal poate fi considerat un punct fix n cazul nclinarilor

transversale
1. cu unghiuri mici
j
k
l
m
n
2. cu unghiuri mari
j
k
l
m
n
3. cu orice valoare a unghiurilor de nclinare
j
k
l
m
n
325.Un unghi mic de nclinare este acela care nu decpaseste

1. 3 grade
j
k
l
m
n
2. 5 grade
j
k
l
m
n
3. 10 grade
j
k
l
m
n
326.Prin constructie si, conform normelor internationale privind siguranta vietii

umane pe mare, perioada ruliului, n conditii normale de navigatie, este mai mica la
navele
1. cargou de marfuri generale solide
j
k
l
m
n
2. tankuri petroliere
j
k
l
m
n
3. nave de pasageri
j
k
l
m
n
327.Canarisirea navei ntr-unul din borduri poate fi contracarata prin

1. deplasarea unor greutati de jos n sus la bord
j
k
l
m
n
2. ocoborrea unor greutati la bordul navei
j
k
l
m
n
3. balastarea tankurilor superioare din bordul cobort
j
k
l
m
n
328.Daca valoarea bratului GM al unei nave este mai mica dect 0, nava va fi n
conditie de
Page 103 of 156
1. nclinare ntr-unul din borduri pna se ajunge la valoarea cel putin 0 a bratului
j
k
l
m
n
2. echilibru stabil
j
k
l
m
n
3. rasturnare
j
k
l
m
n
329.Daca la o nava cu GM mai mic dect 0 se ambarca o greutate n planul diametral,

deasupra centrului de greutate al navei,nava va fi n situatia de
1. redresare a unghiului de nclinare
j
k
l
m
n
2. amplificare a unghiului de nclinare
j
k
l
m
n
3. tendinta este inprevizibila
j
k
l
m
n
330.Proba de nclinare a unei nave se efectueaza pentru a se determina

1. KM
j
k
l
m
n
2. XB
j
k
l
m
n
3. KG
j
k
l
m
n
331.Care din urmatoarele valori poate fi determinata din diagrama stabilitatii statice
1. deplasamentul navei la plina ncarcare
j
k
l
m
n
2. unghiul de nclinare corespunzator valorii maxime a bratului stabilitatii
j
k
l
m
n
3. raza cuplului maxim de redresare
j
k
l
m
n
332.n ce conditii, ambarcarea unei greutati la bordul navei nu afecteaza asieta

acesteia
1. cnd greutatea este ambarcata pe verticala centrului de greutate al navei
j
k
l
m
n
2. cnd greutatea este ambarcata la extremitatea pupa a navei
j
k
l
m
n
3. cnd greutatea este ambarcata pe verticala centrului plutirii
j
k
l
m
n
333.La unghiul de nclinare transversala la care puntea principala intra n apa,

evolutia bratului stabilitatii transversale este
Page 104 of 156
1. crescatoare daca nava se nclina mai mult
j
k
l
m
n
2. nula daca nava se nclina mai mult
j
k
l
m
n
3. descrescatoare daca nava continua sa se ncline n acelasi bord
j
k
l
m
n
334.Efectul negativ asupra stabilitatii navei al suprafetei libere de lichid dintr-un tank
este direct proportional cu
1. latimea tankului care contine lichidul cu suprafata libera
j
k
l
m
n
2. abscisa centrului de greutate al lichidului
j
k
l
m
n
3. temperatura lichidului respectiv
j
k
l
m
n
335.Care din urmatoarele marimi se calculeaza la bord pentru diferite situatii de

ncarcare, aceasta fiind definitorie pentru stabilitatea initiala
1. KG
j
k
l
m
n
2. GM
j
k
l
m
n
3. KM.
j
k
l
m
n
336.Dimensiunea corpului navei, care influenteaza cel mai mult valoarea naltimii
metacentrice transversale este
1. lungimea maxima
j
k
l
m
n
2. latimea
j
k
l
m
n
3. naltimea de constructie
j
k
l
m
n
337.Valoarea metacentrului transversal deasupra chilei, pentru diferite situatii de

ncarcare, se poate obtine din
1. informatia de stabilitate pentru comandant
j
k
l
m
n
2. cargoplanul intial
j
k
l
m
n
3. tablele de calibrare a tankurilor
j
k
l
m
n
338.Bratul stabilitatii este
Page 105 of 156
1. o forta exterioara
j
k
l
m
n
2. un moment de redresare
j
k
l
m
n
3. o distanta
j
k
l
m
n
339.Atunci cnd nava se nclina transversal datorita ruliului cu un unghi de cel mult 3
grade, care din urmatoarele centre se va deplasa n sensul nclinarii
1. B
j
k
l
m
n
2. G
j
k
l
m
n
3. nici una din afirmatii nu este corecta
j
k
l
m
n
340.n situatia unei plutiri normale a navei, pozitia relativa a lui M si G este
1. cele doua centre coincid
j
k
l
m
n
2. M este situat sub G
j
k
l
m
n
3. M este situat deasupra lui G
j
k
l
m
n
341.O nava este mult mai stabila

1. transversal
j
k
l
m
n
2. longitudinal
j
k
l
m
n
3. nu exista diferente
j
k
l
m
n
342.Valoarea momentului unitar al nclinarii transversale se determina cu ajutorul

formulei
1.
j
k
l
m
n
m=
2.
gGM
;
57,3
j
k
l
m
n
Page 106 of 156
m=
gBM
;
57,3
3.
j
k
l
m
n
m=
gKM
57,3
343.Valoarea momentului unitar de asieta se calculeaza cu cjutorul formulei

1.
j
k
l
m
n
MCT =
gBM L
;
100L
2.
j
k
l
m
n
MCT =
gKM L
;
100L
3.
j
k
l
m
n
MCT =
gGM L
100 L
344.Proba de nclinare a navei are ca scop

1. determinarea variatiei pescajului functie de salinitatea apei marii
j
k
l
m
n
2. determinarea bordului liber la plina ncarcare
j
k
l
m
n
3. determinarea pozitiei centrului de greutate
j
k
l
m
n
345.Pentru asigurarea stabilitatii navei, se va avea permanent n vedere ca
Page 107 of 156
1. centrul de carena sa fie ct mai jos
j
k
l
m
n
2. centrul de greutate sa fie ct mai sus
j
k
l
m
n
3. centrul de greutate sa fie ct mai jos
j
k
l
m
n
346.Stabilitatea navei este asigurata atunci cnd, pe verticala de sus n jos, ordinea
centrelor M, B, G, este urmatoarea
1. M, B, G;
j
k
l
m
n
2. B, M, G;
j
k
l
m
n
3. M, G, B;
j
k
l
m
n
347.Stabilitatea excesiva a navei este atunci cnd

1. G este situat ntre M si B
j
k
l
m
n
2. G este situat Deasupra lui M si lui B
j
k
l
m
n
3. G este situat sub M si sub B
j
k
l
m
n
348.Stabilitatea negativa a navei este atunci cnd

1. M este situat deasupra lui G
j
k
l
m
n
2. G este situat deasupra lui B
j
k
l
m
n
3. B este situat deasupra lui G
j
k
l
m
n
349.n cadrul probelor de nclinare ale navei, se utilizeaza pendule amplasate astfel
1. n plan diametral, la prova, la cuplul maestru si la pupa
j
k
l
m
n
2. n plan diametral, la prova si la pupa
j
k
l
m
n
3. n plan transversal, la cuplul maestru, cte doua n fiecare bord
j
k
l
m
n
350.Greutatea utilizata n cadrul testului de nclinare a navei, nu trebuie sa determine

o nclinare mai mare de
Page 108 of 156
1. 10 grade
j
k
l
m
n
2. 3 grade
j
k
l
m
n
3. 5 grade
j
k
l
m
n
351.Proba de stabilitate a navei se va efectua

1. n apa dulce
j
k
l
m
n
2. ntr-o zona linistita, fara vnt, valuri sau curenti
j
k
l
m
n
3. numai n apa cu densitatea de cel putin 1,025
j
k
l
m
n
352.O greutate suspendata la bordul navei, influenteaza stabilitatea n sens

1. pozitiv
j
k
l
m
n
2. nu are nici un efect asupra stabilitatii
j
k
l
m
n
3. negativ
j
k
l
m
n
353.O masa p suspendata de un fir cu lungime l la bordul unei nave cu

deplasamentul ? , va determina o noua naltie metacentrica transversala G1M
1.
j
k
l
m
n
G1M = GM
P
;
1
2.
j
k
l
m
n
G1M = GM
P1
;
3.
j
k
l
m
n
G1M = GM
Pl
.
H
354.Echilibrul static al navei se realizeaza atunci cnd
Page 109 of 156
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de

stabilitate
2. momentul exterior de nclinare este egal cu momentul de stabilitate
j
k
l
m
n
3. nava este pe chila dreapta si asupra ei nu actioneaza nici o forta exterioara
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
355.Echilibrul dinamic al navei se realizeaza atunci cnd

1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de
stabilitate
2. nava naviga n apa dulce
j
k
l
m
n
3. nava naviga n apa cu densitatea de cel putin 1,025
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
356.Criteriul de vnt, conform normelor A.N.R., n calcului elementelor de satbilitate,

este
1. forta maxima a unei rafale de vnt de travers, pe care neva o poate suporta fara a se
rasturna
2. momentul dinamic maxim pe care nava l poate suporta fara a se rasturna
j
k
l
m
n
3. reportul dintre momentul de rasturnare si cel de vnt
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
357.Diagrama de pantocarebe este

1. reprezentarea grafica a bratului stabilitatii de forma, functie de unghiul de nclinare
j
k
l
m
n
2. reprezentarea grafica a variatiei bratului stabilitatii statice, functie de volumul carenei
j
k
l
m
n
3. reprezentarea grafica a bratului stabilitatii de forma, functie de volumul carenei si unghiul n

j
k
l
m
de nclinare
358.Comparativ, la nave cu aceleasi caracteristici constructive, cea care are latimea de

constructie mai mare, prezinta
1. o stabilitate transversala mai mica
j
k
l
m
n
2. o stabilitate transversala mai mare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 110 of 156
359.Comparativ, la nave cu aceleasi caracteristici constructive, cea care are naltimea

de constructie mai mica, prezinta
1. o stabilitate transversala mai mica
j
k
l
m
n
2. o stabilitate transversala mai mare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
360.Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:

1.
j
k
l
m
n
maximul
curbei 1S
se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mari;
2.
j
k
l
m
n
maximul
curbei 1S
se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mici;
3.
j
k
l
m
n
Page 111 of 156
maximul
curbei
1S
apare la
acelasi
unghi de
inclinare
361.
Maximizeaza
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1 , y1 , z1) si G (xG, yG,
KG ) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci cota noului centru de greutate G1,
se calculeaza cu formula:
1.
j
k
l
m
n
KG1 = KG
2.
)
j
k
l
m
n
KG1 =
3.
P
z1 KG
+P
Pz1 KG
+P
j
k
l
m
n
Page 112 of 156
KG1 = KG +
P
z1 KG
+P
4.
j
k
l
m
n
362.
Maximizeaza
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A (x1, y1, z1) si G (xG, yG,
KG ) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci abscisa noului centru de greutate
G1, se calculeaza cu formula:
1.
j
k
l
m
n
xG1 = x G +
P
(x1 xG )
+P
2.
j
k
l
m
n
xG1 = x G
P
(x1 xG )
+P
3.
j
k
l
m
n
xG1 =
4.
x1 + PxG
;
+P
j
k
l
m
n
Page 113 of 156
363.Cnd o nava cu borduri verticale trece ntr-o apa cu alta densitate, variatia asietei
se calculeaza cu formula
1.
j
k
l
m
n
d =
L
(xF xB )
GM L
2.
j
k
l
m
n
d =
L
( x F xB )
GM
3.
j
k
l
m
n
d =
L
(xG xB )
GM L
4.
j
k
l
m
n
364.Un submarin aflat n imersiune completa, se poate rasturan la fel de bine att
transversal ct si logitudinal, deoarece
1. n cazul submarinelor, G este situat deasupra lui B
j
k
l
m
n
2. n cazulsubmarinelor, B este un punct permanent fix, cnd acestea sunt complet imersate m
n
j
k
l
3. submarinele nu pot avea asieta si nu se pot canarisi
j
k
l
m
n
365.Atunci cnd pescajul unei gabare creste, fara modificarea celorlalte caracteristici,
raza metacentrica transversala a acesteia
1. creste sau scade, functie de modificarea cotei lui G
j
k
l
m
n
2. scade
j
k
l
m
n
3. creste
j
k
l
m
n
366.Atunci cnd pescajul unei gabare creste, fara modificarea celorlalte caracteristici,
raza metacentrica longitudinala a acesteia
Page 114 of 156
1. creste sau scade, functie de modificarea cotei lui G
j
k
l
m
n
2. creste n proportie geometrica cu pescajul
j
k
l
m
n
3. scade
j
k
l
m
n
367.
Maximizeaza
Dac la bordul unei nave se deplaseaz masa P (P < 0,1) din punctul A (x, y, z) n
punctul D (x1, y1, z1), nli,ea metacentric transversal corectat se calculeaz cu
ajutorul formulei
1.
j
k
l
m
n
G1M = GM
P
(z1 z )
2.
j
k
l
m
n
G1M = GM
P
(x1 x )
3.
j
k
l
m
n
G1M = GM
P
( y1 y )
368.
Page 115 of 156
Maximizeaza
In cazul unui ponton paralelipipedic cu dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza
metacentrica longitudinala BM L si raza metacentrica transversala BM este egal cu:
1.
( )
j
k
l
m
n
2
BM L L
= ;
BM
B
2.
j
k
l
m
n
2
BM L L
= ;
BM
d
3.
j
k
l
m
n
2
BM L B
= ;
BM
L
4.
j
k
l
m
n
369.
Maximizeaza
Page 116 of 156
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiei Deoarece pentru majoritatea navelor xF < xB ,

cand nava trece din apa dulce in apa sarata (d > 0) nava se va apupa (d < 0). In
situatia inversa (d < 0) nava se va aprova (d > 0) :
1. corect
j
k
l
m
n
2. fals
j
k
l
m
n
3. ambele raspunsuri sunt gresit
j
k
l
m
n
370.
Maximizeaza
Dac se ambarc o greutate la bordul navei, deasupra planului neutru
(Z T +
ST
GM T )
,
2
atunci
1. stabilitatea navei scade
j
k
l
m
n
2. stabilitatea navei creste
j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei nu se modifica
j
k
l
m
n
Page 117 of 156
371.
Maximizeaza
Dac se debarc o greutate aflat deasupra planului neutru
(Z T +
ST
GM T )
,
2
al unei nave, atunci
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
372.
Page 118 of 156
Dac punctul de
ambarcare/debarcare
a unei greuti la i
de la bordul unei
nave, are cota
Z =T +
ST
GM T
2
atunci se poate spune

c
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
373.O gaura de apa la bordul unei nave poate surveni ca urmare a

1. coliziunii cu un banc mare de pesti
j
k
l
m
n
2. navigarii n zona cu gheata farmata, a unei nave cu categorie de gheata 60
j
k
l
m
n
3. punerii involuntare pe uscat n zona stncoasa
j
k
l
m
n
374.Esuarea voluntara a navei se face
Page 119 of 156
1. n zona cu trafic redus
j
k
l
m
n
2. pentru salvarea vietii umane si reducerea pagubelor
j
k
l
m
n
3. cnd nava este ncarcata peste limita pescajulu legal
j
k
l
m
n
375.Lipsa zincurilor de coroziune n zona de alternanta si opera vie a unei nave, poate
duce la
1. subtierea podurilor zalelor de la lantul de ancora
j
k
l
m
n
2. corodarea accentuata a tablelor de bordaj
j
k
l
m
n
3. nu au o influenta semnificativa
j
k
l
m
n
376.Gaurile de apa se pot clasifica dupa

1. tipul navei
j
k
l
m
n
2. procentul de ncarcare a navei
j
k
l
m
n
3. forma acestora
j
k
l
m
n
377.Amplasarea inventarului de avarie la bordul navei se face

1. n dublul fund al navei
j
k
l
m
n
2. n una sau doua magazii clar marcate, usor accesibile, ct mai aproape de compartimentul n
j
k
l
m
masina
3. n cel putin trei magazii de marfa
j
k
l
m
n
378.Marcarea magaziei sau a magazilor care contin materialele de avarie, se face prin
avertizarea vizibila
1. ACCESUL LIMITAT
j
k
l
m
n
2. MATERIALE INFLAMABILE
j
k
l
m
n
3. MATERIALE DE AVARIE
j
k
l
m
n
379.Din inventarul de avarie pot face parte:
Page 120 of 156
1. trusa de marangozerie, bucati de vela, clti, stupa, felinar antiex
j
k
l
m
n
2. echere de navigatie, harti, sextant, navisfera
j
k
l
m
n
3. generator de avarie, GPS, radar anticoliziune
j
k
l
m
n
380.Etapele obturarii unei gauri de apa prin metoda chesonului de ciment, sunt
1. se confectioneaza cofragul, se toarna betonul, se asteapta ntarirea, se ndeparteaza
cofragul
2. se obtureaza gaura cu paiet de vitalitate si se continua marsul
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. oprirea navei, aplicarea paietului, eliminarea apei din compartimentul afectat,

j
k
l
m
n
confectionarea cofragului, prepararea si turnarea betonului, ndepartarea cofragului dupa
ntarirea betonului, ndepartarea paietului, reluarea marsului cu supravegherea continua a
zonei afectate
381.Paietul de vitalitate poate fi

1. usor
j
k
l
m
n
2. mare
j
k
l
m
n
3. triunghiular
j
k
l
m
n
382.Betonul de obturare a unei gauri de apa are concentratia de nisip de

1. 0.33
j
k
l
m
n
2. 0.5
j
k
l
m
n
3. 66.6%
j
k
l
m
n
383.Apa folosita la prepararea betonului de obturare a unei gauri de apa este

1. refulare apa de mare de la DG-uri
j
k
l
m
n
2. aspiratie apa de mare de la MP
j
k
l
m
n
3. apa dulce
j
k
l
m
n
384.La prepararea betonului de obturare a unei gauri de apa, n zona cu temperatura

scazuta, se practica
Page 121 of 156
1. ncalzirea compartimentului unde se prepara betonul
j
k
l
m
n
2. marirea concentratiei de ciment
j
k
l
m
n
3. ncalzirea apei de preparare a betonului
j
k
l
m
n
385.Reducerea timpului de ntarire a betonului utilizat la obturarea unei gauri de apa

se realizeaza prin
1. adaugarea de sare de bucatarie
j
k
l
m
n
2. adaugarea de soda caustica
j
k
l
m
n
3. adaugarea de bioxid de carbon
j
k
l
m
n
386.Dopurile de lemn din inventarul de avarie sunt confectionate din

1. plop
j
k
l
m
n
2. carpen
j
k
l
m
n
3. rasinoase
j
k
l
m
n
387.Penele de lemn din inventarul de avarie sunt confectionate din

1. plop
j
k
l
m
n
2. salcie
j
k
l
m
n
3. mesteacan
j
k
l
m
n
388.Un paiet de vitaliatte ntarit este confectionat din

1. doua pnze de vela lipite ntre ele
j
k
l
m
n
2. doua pnze de vela care au inserata plasa metalica ntre ele
j
k
l
m
n
3. doua straturi de pnza de vela, o plasa de srma, apoi alte doua straturi de pnza de vela,
cu gardee pe margini
j
k
l
m
n
389.Instruirea echipajului pentru rolul de gaura de apa este efectuata de catre
Page 122 of 156
1. comandantul navei
j
k
l
m
n
2. seful mecanic
j
k
l
m
n
3. secundul navei
j
k
l
m
n
390.Exercitiul de "gaura de apa" constituie

1. pregatirea DG pentru functionare n regim de avarie
j
k
l
m
n
2. pregatirea echipajului pentru actionare n situatii de avariere a corpului navei
j
k
l
m
n
3. pregatirea echipajului pentru actionare n caz de incendiu la bordul navei
j
k
l
m
n
391.Instructiuni de actionare a personalului de la bordul navei n cazul unei avarii la

corpul navei, sunt afisate
1. n compartimentul cu materiale de avarie
j
k
l
m
n
2. n compartimentul camuza
j
k
l
m
n
3. n comanda de navigatie, CM, careuri si, individual, n cabinele de locuit
j
k
l
m
n
392.Vitalitatea navei reprezinta

1. caracteristicile constructive speciale ale unei nave
j
k
l
m
n
2. sistemul de amenajare a compartimentelor navei, care i asigura flotabilitatea chiar n

cazul avarierii corpului n zona operei vii sau a zonei de alternanta
3. sistemul de navigatie inertial
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
393.Materialele din inventarul de avarie sunt piturate n culoarea

1. rosie
j
k
l
m
n
2. verde
j
k
l
m
n
3. albastra
j
k
l
m
n
394.Din categoria instalatiilor de vitalitate ale unei nave, fac parte
Page 123 of 156
1. instalatia de santina si cea de stins incendiile
j
k
l
m
n
2. instalatia de alimentare cu combustibil greu a motorului principal
j
k
l
m
n
3. instaltia de alimentare cu combustibil usor a DG-urilor
j
k
l
m
n
395.Sorburile din magaziile de marfa ale unei navei de tip cargou, sunt cuplate la
1. instalatia de ballast
j
k
l
m
n
2. instalatia de transfer combustibil greu
j
k
l
m
n
3. santina
j
k
l
m
n
396.Manevrele paietelor ntarite sunt confectionate din

1. cabluri de otel
j
k
l
m
n
2. socare de sizal
j
k
l
m
n
3. socare de relon
j
k
l
m
n
397.Din inventarul de avarie fac parte

1. cheile de ancora
j
k
l
m
n
2. pontilul reglabil
j
k
l
m
n
3. cheile kenter
j
k
l
m
n
398.Trusa de matelotaj include

1. banda izolatoare
j
k
l
m
n
2. pompa Butterworth
j
k
l
m
n
3. dalta
j
k
l
m
n
399.Paietul de avarie contine

1. 1 parma gradata
j
k
l
m
n
2. 2 parme gradate
j
k
l
m
n
Page 124 of 156
3. 3 parme gradate
j
k
l
m
n
400.Raportarea unei situatii de urgenta la bordul navei, va fi raportata de catre

comandant
1. societatii de asigurare
j
k
l
m
n
2. punctului de contact relevant cel mai apropiat zonei de navigatie si managerului sau
armatorului
3. navlositorului
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
401.Toate exercitiile pentru situatii de urgenta efectuate la bordul navei, sunt ordonate
si conduse de catre
1. comandantul navei
j
k
l
m
n
2. secundul navei
j
k
l
m
n
3. seful mecanic al navei
j
k
l
m
n
402.nregistrarea exercitiilor n jurnalul de bord trebuie sa contina

1. presiunea atmosferica la momentul efectuarii exercitiului
j
k
l
m
n
2. personalul participant, echipamentul folosit, detalii ale oricaror probleme ivite si

calificativele acordate
3. numele persoanelor care au participat la exercitiu
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
403.La exercitiile de incendiu participa

1. numai echipajul de la compartimentul afectat
j
k
l
m
n
2. ntregul personal, conform "muster list"
j
k
l
m
n
3. numai echipajul aflat n cart la momentul exercitiului
j
k
l
m
n
404.Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor

accidente si a situatiilor de urgenta sunt:
Page 125 of 156
1. va controla toate operatiunile de la punte in timpul depistarii unui accident sau a unei
situatii de urgenta;
2. trebuie sa ia controlul total al navei pe timpul tuturor accidentelor de la bord si a
situatiilor de urgenta;
3. trebuie sa preia controlul total al derularii activitatilor atunci cand accidentele s-au
petrecut la bord sau in imediata vecinatate a navei;
4.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
405.Toate exercitiile efectuate la bordul navei sunt nregistrate n

1. jurnalul de masina
j
k
l
m
n
2. terfelog
j
k
l
m
n
3. jurnalul de bord
j
k
l
m
n
406.Orice plan pentru situatii de urgenta (contingency plan), contine cel putin
1. viteza de deplasare a navei, tonajul si cantitatea de ballast de la bord n timpul
evenimentului
2. portul de destinatie si numele navlositorului
j
k
l
m
n
3. ndatoririle si atributiunile personalului de la bord, proceduri de raportare, asistenta si

monitorizare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
407.n situatia de imposibilitate de manevra ca urmare a avarierii motorului principal,

se procedeaza la
1. informarea urgenta a navlositorului si a shipchandler-ului din portul de destinatie
j
k
l
m
n
2. solicitarea de asistenta catre o nava specializata
j
k
l
m
n
3. informarea imediata a comandanrtuli navei, si asigurarea sigurantei navei
j
k
l
m
n
408.Siatemul de guvernare al unei nave, este astfel conceput nct

1. n caz de "black-out" nu se mai poate folosi
j
k
l
m
n
2. n caz de" black-out" se poate folosi prin actionarea crmei doar ntr-un bord
j
k
l
m
n
3. n caz de "black-out" sa poata fi folosit pe comanda manuala, pentru asigurarea sigurantei n

j
k
l
m
navei
Page 126 of 156
409.Instalatile de telecomunicatii de la bordul unei nave, sunt astfel concepute nct

1. sa poata functiona si n situatie de "black-out"
j
k
l
m
n
2. sa functioneze si n situatie de "black-out" dar numai pe frecvente medii
j
k
l
m
n
3. sa functioneze si n situatie de "black-out" dar numai pe frecvente nalte
j
k
l
m
n
410.n cazul unei coliziuni n mare libera, cu o alta nava, se vor lua urmatoarele
masuri imediate
1. se anunta imediat comandantul navei, sunt urmate ordinele acestuia
j
k
l
m
n
2. se anunta imediat paza de coasta
j
k
l
m
n
3. se anunta imediat navlositorul
j
k
l
m
n
411.n cazul unei coliziuni n port, cu o alta nava, se vor lua urmatoarele masuri
imediate
1. se anunta imediat paza de coasta
j
k
l
m
n
2. se anunta imediat comandantul navei, sunt urmate ordinele acestuia
j
k
l
m
n
3. se anunta imediat navlositorul
j
k
l
m
n
412.n cazul deplasarii accidentale a unei greutati la bordul unei nave, n urma careia
s-a modificat substantial asieta si/sau nava s-a nclinat semnificativ, se iau urmatoarele
masuri imediate
1. se stabilesc cauzele deplasarii greutatii respective si se raporteaza la companie
j
k
l
m
n
2. se verifica conditia tehnica a greutatii deplasate
j
k
l
m
n
3. se asigura amararea greutatii respective, se reface asieta si/sau se aduce nava pe chila
dreapta printr-una din metodele cunoscute si adecvate
j
k
l
m
n
413.O nava poate dispune de un DG de avarie. n caz de "black-out", acesta poate fi

pornit
1. numai la comanda sefului mecanic
j
k
l
m
n
Page 127 of 156
2. numai daca nava este n mars
j
k
l
m
n
3. manual sau automat
j
k
l
m
n
414.Sursa de energie de avarie de la baterii asigura

1. functionarea motorului principal n regim de "toata vizeza"
j
k
l
m
n
2. functionarea motorului principal n regim de "jumatate viteza"
j
k
l
m
n
3. iluminatul de avarie, sistemul de telecomunicatii si cel putin un radar
j
k
l
m
n
415.DG-ul de avarie trebuie sa fie tot timpul

1. cu tankul de combustibil un sfert umplut si sistemul de cuplare automata n tablou
deconectat
2. pornit
j
k
l
m
n
3. cu tankul de combustibil full si sistemul de cuplare automata n tablou conectat
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
416.Starea de "black-out" este atunci cnd

1. motorul principal functioneaza doar a trepte reduse de viteza
j
k
l
m
n
2. toate DG-urile de la bord sunt n functiune
j
k
l
m
n
3. nava nu mai dispune de energie electrica
j
k
l
m
n
417.Instalatia de santina, ca parte a sistemului de vitalitate al navei, trebuie sa includa

1. o pompa cu zbaturi
j
k
l
m
n
2. o pompa actionata de o turbina cu gaze
j
k
l
m
n
3. o pompa cu piston
j
k
l
m
n
418.Cantitatea de apa patrunsa ntr-un compartiment avariat al unei nave aflate n

plutire se poate determina
1. nu
j
k
l
m
n
Page 128 of 156
2. da
j
k
l
m
n
3. da, numai daca nava este n port
j
k
l
m
n
419.Amplasarea pompelor de ballast la bordul navei, este

1. pe puntea principala
j
k
l
m
n
2. la nivelul puntii etalon
j
k
l
m
n
3. de obicei n compartimentul masina, la nivelul paiolului
j
k
l
m
n
420.Masurile de siguranta la bordul unei nave cu gaura de apa la dublul fund, n

scopul ajungerii ntr-un port de refugiu, sunt
1. pomparea apei din compartimentele inundate
j
k
l
m
n
2. izolarea compartimentelor inundate si mentinerea flotabilitatii
j
k
l
m
n
3. solicitarea de salvare unei nave specializate
j
k
l
m
n
421.O nava n conditie de ballast, esueaza cu prova pe un banc de nisip.Pentru

dezesuare va lua urmatoarele masuri
1. va debalasta tancurile din pupa si va forta motorul principal la toata viteza nainte
j
k
l
m
n
2. va forta motorul principal la toata viteza napoi
j
k
l
m
n
3. va debalasta tancurile din prova si va utiliza motorul principal n regimuri de siguranta la n

j
k
l
m
napoi, combinat cu unghiuri mari de crma
422.Canarisirea navei ca urmare a unei gauri de apa ntr-un bord, se poate compansa
prin
1. actionarea crmei n bordul opus
j
k
l
m
n
2. balastarea unui tank sau deplasarea unei greutati n bordul opus gaurii de apa, ct mai
aproape de abscisa compartimentului afectat de gaura de apa
3. pomparea apei din compartimentul afectat
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
423.Urmare a unei esuari, o nava sufera o gaura de apa n zona dublului fund, un tamk
din aceasta zona fiind inundat.Ce masura se poate aplica pentru eliminarea apei din
acel tank ?
Page 129 of 156
1. evacuarea apei cu ajutorul pompelor de combustibil
j
k
l
m
n
2. evacuarea apei cu ajutorul pompelor de ballast
j
k
l
m
n
3. presarea tankului respectiv cu aer comprimat la o presiune mai mare dect presiunea
hidrostatica a apei intrate n acel tank
j
k
l
m
n
424.Functionarea ejectorului este asigurata de

1. instalatia de ballast
j
k
l
m
n
2. instalatia de stins incendiu cu apa
j
k
l
m
n
3. instalatia de santina
j
k
l
m
n
425.Amplasarea sorbului de avarie este

1. n compartimentul fore-peak
j
k
l
m
n
2. n compartimentul afterpeak
j
k
l
m
n
3. n planul diametral, spre prova compartimentului masina
j
k
l
m
n
426.n conditii normale de navigatie, sorbul de avarie trebuie sa fie

1. obturat cu flansa oarba
j
k
l
m
n
2. asigurat prin sudarea unei flanse
j
k
l
m
n
3. sigilat
j
k
l
m
n
427.O gaura de apa din zona liniei de plutire poate fi astupata cu

1. dop din lemn de brad acoperit cu calti impregnati in vaselina
j
k
l
m
n
2. cheson de ciment armat
j
k
l
m
n
3. paiet cu margini tari
j
k
l
m
n
428.Stingerea cu apa a unui incendiu ntr-un compartiment, a determinat umplerea

acestuia cu o cantitate nsemnata de apa. Masura ce trebuie luata dupa ce incendiul a
fost definitiv stins, este
Page 130 of 156
1. evacuarea tuturor ibiectelor din compartiment
j
k
l
m
n
2. nchiderea etansa si umplerea completa cu apa a compartimentului
j
k
l
m
n
3. evacuarea apei din compartiment
j
k
l
m
n
429.La fixarea unui panou de vitalitate se foloseste un pontil din lemn .Penele de
rigidizare strebuie sa fie din lemn de
1. stejar
j
k
l
m
n
2. mesteacan
j
k
l
m
n
3. rasinoase
j
k
l
m
n
430.nainte ca echipa de interventie sa intre ntr-un compartiment nchis, acesta

trebuie sa fie
1. proaspat piturat
j
k
l
m
n
2. iluminat cu proiectoare alimentate la reteaua de 220 V
j
k
l
m
n
3. aerisit si ventilat
j
k
l
m
n
431.O gaura de apa n zona liniei de plutire, n portiunea cilindrica a navei, ntr-un
bord, poate fi obturata prin
1. prin turnarea unui cheson de ciment
j
k
l
m
n
2. aplicarea unui panou de vitalitate
j
k
l
m
n
3. canarisirea voluntara a navei n bordul opus, pna ce gaura de apa este situata suficient
deasupra liniei de plutire, sudarea unei table peste gaura si revenirea pe chila dreapta
j
k
l
m
n
432.Canarisirea unei nave ncarcata la full capacitate, ca urmare a inundarii unui

compartiment printr-o gaura de apa, poate fi remediata prin
1. deplasarea de greutati la bord sau inundarea voluntara a unui compartiment diametral
opus, dar asigurnd flotabilitatea
2. solicitarea asistentei unei nave specializate
j
k
l
m
n
3. se ancoreaza si se asteapta interventia companiei de salvare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
433.n cazul unei coliziuni cu o alta nava, asistenta acordata celeilalte nave de catre
Page 131 of 156
nava proprie se va face

1. dupa ce au fost elucidate cauzele coliziunii si responsabilitatile
j
k
l
m
n
2. naintea verificarii starii navei proprii
j
k
l
m
n
3. dupa verificarea starii navei proprii si asigurarea vitalitatii ei si a sigurantei personalului

propriu
j
k
l
m
n
434.O situatie de urgenta la bordul unei nave este

1. atunci cnd motorul principal realizeaza doar 85% din puterea nominala
j
k
l
m
n
2. atunci cnd, sub orice forma, siguranta navei, viata umana de la bord si mediul sunt n
pericol
3. atunci cnd cantitatea de marfa care ar trebui nccarcata depaseste capacitatea DW a
navei
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
435.n timpul operarii, tancurile petroliere trebuie sa aiba permanent pregatite n

bordul de la larg
1. manici de diametru 3 toli
j
k
l
m
n
2. manici de diametru 2 toli
j
k
l
m
n
3. remorci metalice de avarie la prova si la pupa, mereu la o distanta optima deasupra apei
j
k
l
m
n
436.Mentinerea n permanenta a valorilor fortelor de forfecare si torsiune n osatura

navei sub limitele critice este
1. o sarcina permanenta a sefului de echipaj
j
k
l
m
n
2. o ndatorire a navlositorului la fiecare ncarcare
j
k
l
m
n
3. o ndatorire permanenta a comandantului navei
j
k
l
m
n
437.n cazul unei coliziuni cu o alta nava, trebuie, printre altele si daca este posibil
1. sa se prezinte salutul ntre cele doua nave
j
k
l
m
n
2. sa se verifice natura marfii celeilalte nave
j
k
l
m
n
3. sa se faca schimb de date de identificare a navelor implicate n eveniment
j
k
l
m
n
Page 132 of 156
438.ncarcarea unei greutati la bordul unei nave, astfel nct asieta sa nu se modifice,
trebuie facuta la
1. magazia cea mai din prova a navei
j
k
l
m
n
2. magazia cea mai din pupa a navei
j
k
l
m
n
3. la cuplul maestru
j
k
l
m
n
439.Ambarcarea unei greutati mici la bordul unei nave, astfel nct nava sa nu sufere
nclinari transversale, trebuie efectuata
1. astfel nct centrul de greutate al aceszeia ta fie pe verticala centrului plutirii
j
k
l
m
n
2. astfel nct abscisa centrului de greutate al acesteia sa fie pozitiva
j
k
l
m
n
3. astfel nct abscisa centrului de greutate al acesteia sa fie negativa
j
k
l
m
n
440.La trecerea din apa cu greutatea specifica mica n apa cu greutatea specifica mare
1. pescajul navei creste
j
k
l
m
n
2. pescajul navei scade
j
k
l
m
n
3. pescajul navei ramne constant
j
k
l
m
n
441.Toleranta la apa dulce a unei nave este

1. diferenta de pescaj prova - pupa
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. valoarea n centimetri sau toli a variatiei pescajului cnd nava trece n apa dulce
j
k
l
m
n
442.n diagrama de carene drepte , este prezentata variatia celor doua marimi - XF
(LCF) si XB(LCB) - functie de pescaj . Care dintre urmatoarele afirmatii este
adevarata ?
1. cele doua curbe - XF(Z) si XB(Z) nu se ntlnesc niciodata
j
k
l
m
n
2. la plutirea corespunzatoare planului de baza, adica atunci cnd, Z = 0, cele doua curbe au n
j
k
l
m
aceeasi origine
Page 133 of 156
3. la plutirea corespunzatoare planului de baza, adica atunci cnd, Z = 0, cele doua curbe
pleaca din puncte diametral opuse
j
k
l
m
n
443.In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB

(LCB) se reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati.
Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
1. curba XF(Z) este crescatoare, iar curba XB(Z) este descrescatoare;
j
k
l
m
n
2. curba XF(Z) este concava, iar curba XB(Z) este convexa;
j
k
l
m
n
3. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z diferit de 0, atunci punctul de intersectie este
punct extrem pentru curba XB (Z);
j
k
l
m
n
444.Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege:

1. volumul etans al navei situat sub linia de plutire;
j
k
l
m
n
2. volumul etans al navei situat deasupra liniei de plutire;
j
k
l
m
n
3. volumul constructiilor etanse situate pe puntea principala;
j
k
l
m
n
445.Pentru fiecare tip de nava, marimea bordului liber este stabilita conform
1. regulilor relevante din cadrul Conventiei Internationale asupra Liniilor de ncarcare
j
k
l
m
n
2. marimea flotei armatorului caruia i apartine nava respectiva
j
k
l
m
n
3. marimea echipajului de siguranta stabilit prin certificatul de "safe manning"
j
k
l
m
n
446.Distanta dintre linia de ncarcare de vara si cea de ncarcare pentru apa dulce
reprezinta
1. afundarea pe centimetru la deplasament maxim
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. toleranta la apa dulce (FWA)
j
k
l
m
n
447.Centrul de greutate al navei reprezinta
Page 134 of 156
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de partea imersa a navei
j
k
l
m
n
2. rezultanta tuturor fortelor cqare compul deplasamemtul navei
j
k
l
m
n
3. acel punct n care actioneaza forta de greutate a navei
j
k
l
m
n
448.Centrul de carena al navei reprezinta

1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de partea imersa a navei
j
k
l
m
n
2. rezultanta tuturor fortelor cqare compul deplasamemtul navei
j
k
l
m
n
3. acel punct n care actioneaza forta de greutate a navei
j
k
l
m
n
449.n ce conditii modificarea deplasamentului navei nu determina schimbarea asietei

1. cnd XB=XG
j
k
l
m
n
2. cnd XB = XF
j
k
l
m
n
3. cand centrul plutirii este situat la cuplul maestru
j
k
l
m
n
450.Daca raportam aria plutirii la produsul dintre lungimea si latimea acesteia,

obtimen
1. Afundarea pe centimetru
j
k
l
m
n
2. CWL
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
451.Ambarcarea unei greutati mici la bordul navei, astfel nct aceasta sa nu sufere
nclinari transversale, trebuie facuta
1. astfel nct centrul de greutate al acelei greutati sa se situeze pe verticala centrului plutirii m
n
j
k
l
2. astfel nct centrul de greutate al masei ambarcate ss fie pe verticala centrului de carena n
j
k
l
m
3. astfel nct centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de greutate n
j
k
l
m
al navei
452.La trecerea navei din apa dulce n apa de mare, pescajul navei
Page 135 of 156
1. creste
j
k
l
m
n
2. scade
j
k
l
m
n
3. ramne neschimbat
j
k
l
m
n
453.n cazul esuarii unei nave, cu prova pe un mamelon de nisip, pescajul pupa
1. scade
j
k
l
m
n
2. ramne neschimbat
j
k
l
m
n
3. creste
j
k
l
m
n
454.Ancora unei nave i asigura acesteia fixarea pe pozitie datorita

1. naturii stncoase a fundului apei unde se ancoreaza
j
k
l
m
n
2. curentilor marini de suprafata
j
k
l
m
n
3. proprietatii constructive a ancorei de a se "ngropa" n fundul apei cnd se exercita o

tractiune aproape orizontala pe lantul ei
j
k
l
m
n
455.n afara de ancorare, lantul de ancora se mai foloseste

1. n cazul remorcarii, cu amenajarile corespunzatoare
j
k
l
m
n
2. la acostare la cheu, ca spring dat la o baba de la mal
j
k
l
m
n
3. trasarea pantocarenelor
j
k
l
m
n
456.Cheia "Kenter" este

1. cheia universala care deschide toate broastele de la cabinele de locuit ale unei nave
j
k
l
m
n
2. un dispozitiv de ntindere a sarturilor
j
k
l
m
n
3. cheia de mpreunare a doua chei de lant de ancora
j
k
l
m
n
457.Din punctul de vedere al Coventiei Internationale asupra Liniilor de ncarcare, o

nava de tip "A" este aceea
Page 136 of 156
1. destinata cercetarilor marine
j
k
l
m
n
2. destinata croazierelor de placere
j
k
l
m
n
3. destinata transportului marfurilor lichide n vrac
j
k
l
m
n
458.Discul "Plimsoll" este

1. o ustensila ajutatoare lucrului pe harta de navigatie
j
k
l
m
n
2. un dispozitiv de determinare a diametrului discului solar la ora rasaritului
j
k
l
m
n
3. o marca a liniei de ncarcare, aplicata definitiv pe corpul navei si descrisa n certificatul

privind liniile de ncarcare
j
k
l
m
n
459.Din inventarul de avarie face parte

1. clema de avarie
j
k
l
m
n
2. navisfera
j
k
l
m
n
3. sextantul
j
k
l
m
n

1. transponder-ul radar
j
k
l
m
n
2. pontilul reglabil
j
k
l
m
n
3. dispozitivul de ndosariat acte
j
k
l
m
n

1. instalatia de transfer combustibil
j
k
l
m
n
2. straiurile
j
k
l
m
n
3. dispozitivul universal de strngere
j
k
l
m
n
1. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
2. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
3. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
Page 137 of 156
4. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
5. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
6. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
7. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
8. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
9. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
10. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
11. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
12. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
13. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
14. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
15. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
16. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
17. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
18. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
19. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
20. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
21. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
22. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
23. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
24. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
25. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
26. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 138 of 156
27. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
28. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
29. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
30. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
31. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
32. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
33. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
34. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
35. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
36. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
37. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
38. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
39. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
40. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
41. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
42. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
43. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
44. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
45. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
46. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
47. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
48. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
49. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 139 of 156
50. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
51. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
52. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
53. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
54. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
55. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
56. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
57. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
58. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
59. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
60. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
61. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
62. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
63. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
64. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
65. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
66. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
67. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
68. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
69. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
70. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
71. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
72. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 140 of 156
73. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
74. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
75. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
76. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
77. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
78. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
79. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
80. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
81. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
82. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
83. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
84. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
85. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
86. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
87. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
88. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
89. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
90. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
91. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
92. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
93. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
94. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
95. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 141 of 156
96. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
97. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
98. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
99. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
100. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
101. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
102. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
103. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
104. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
105. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
106. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
107. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
108. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
109. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
110. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
111. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
112. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
113. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
114. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
115. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
116. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
117. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
118. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 142 of 156
119. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
120. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
121. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
122. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
123. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
124. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
125. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
126. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
127. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
128. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
129. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
130. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
131. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
132. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
133. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
134. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
135. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
136. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
137. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
138. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
139. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
140. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
141. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 143 of 156
142. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
143. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
144. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
145. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
146. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
147. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
148. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
149. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
150. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
151. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
152. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
153. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
154. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
155. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
156. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
157. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
158. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
159. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
160. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
161. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
162. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
163. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
164. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 144 of 156
165. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
166. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
167. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
168. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
169. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
170. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
171. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
172. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
173. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
174. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
175. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
176. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
177. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
178. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
179. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
180. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
181. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
182. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
183. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
184. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
185. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
186. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
187. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
Page 145 of 156
188. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
189. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
190. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
191. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
192. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
193. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
194. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
195. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
196. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
197. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
198. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
199. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
200. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
201. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
202. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
203. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
204. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
205. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
206. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
207. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
208. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
209. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
210. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 146 of 156
211. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
212. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
213. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
214. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
215. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
216. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
217. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
218. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
219. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
220. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
221. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
222. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
223. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
224. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
225. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
226. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
227. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
228. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
229. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
230. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
231. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
232. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
233. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 147 of 156
234. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
235. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
236. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
237. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
238. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
239. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
240. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
241. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
242. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
243. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
244. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
245. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
246. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
247. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
248. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
249. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
250. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
251. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
252. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
253. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
254. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
255. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
256. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 148 of 156
257. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
258. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
259. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
260. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
261. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
262. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
263. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
264. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
265. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
266. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
267. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
268. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
269. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
270. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
271. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
272. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
273. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
274. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
275. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
276. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
277. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
278. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
279. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 149 of 156
280. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
281. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
282. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
283. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
284. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
285. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
286. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
287. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
288. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
289. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
290. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
291. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
292. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
293. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
294. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
295. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
296. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
297. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
298. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
299. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
300. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
301. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
302. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 150 of 156
303. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
304. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
305. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
306. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
307. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
308. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
309. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
310. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
311. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
312. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
313. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
314. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
315. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
316. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
317. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
318. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
319. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
320. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
321. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
322. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
323. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
324. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
325. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 151 of 156
326. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
327. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
328. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
329. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
330. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
331. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
332. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
333. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
334. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
335. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
336. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
337. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
338. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
339. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
340. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
341. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
342. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
343. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
344. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
345. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
346. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
347. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
348. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
Page 152 of 156
349. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
350. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
351. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
352. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
353. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
354. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
355. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
356. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
357. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
358. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
359. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
360. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
361. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
362. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
363. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
364. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
365. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
366. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
367. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
368. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
369. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
370. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
371. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 153 of 156
372. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
373. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
374. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
375. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
376. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
377. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
378. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
379. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
380. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
381. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
382. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
383. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
384. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
385. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
386. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
387. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
388. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
389. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
390. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
391. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
392. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
393. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
394. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 154 of 156
395. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
396. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
397. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
398. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
399. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
400. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
401. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
402. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
403. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
404. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
405. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
406. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
407. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
408. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
409. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
410. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
411. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
412. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
413. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
414. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
415. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
416. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
417. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 155 of 156
418. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
419. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
420. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
421. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
422. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
423. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
424. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
425. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
426. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
427. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
428. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
429. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
430. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
431. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
432. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
433. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
434. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
435. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
436. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
437. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
438. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
439. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
440. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
Page 156 of 156
441. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
442. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
443. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
444. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
445. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
446. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
447. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
448. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
449. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
450. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
451. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
452. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
453. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
454. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
455. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
456. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
457. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
458. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m
459. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j
k
l
m
460. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j
k
l
m
461. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i
j
k
l
m

TCVN

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TCVN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Page 1 of 156

1.Tonajul brut al navei reprezinta

3. volumul tuturor compartimentelor interioare inchise exprimate in tone registru.

2.O tona registru corespunde

2. volumului a 1.000 picioare cubice engleze, volum egal cu 28,31 mc.;

3. volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,931 mc.

3.In mod obisnuit pentru structura corpurilor navelor maritime se intrebuinteaza:

2. otel pentru constructii navale cu continut redus de carbon;

4.Osatura transversala a navei reprezinta

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

7.n termeni marinaresti, cuvantul "coverta" desemneaza

8.Puntea de bord liber este

9.Primul compartiment etans de la extremitatea din prova poarta numele de

10.Primul compartiment etans de la extremitatea din pupa poarta numele de

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

11.Peretii longitudinali etansi si rezistenti se ntlnesc la

15.n sistem longitudinal de osatura (SLO) se construiesc, n mod obligatoriu

3. petroliere si mineraliere cu lungimea mai mare de 180 m.;

16.La cargourile de marfuri generale uscate si tankurile petroliere cu lungime mai

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

mica de 180 metri, se utilizeaza

3. sistemul combinat de osatura (SCO);

17.Cantitatea aproximativa de ballast necesara navigatiei n siguranta a unei nave n

2. 66% din deplasamentul la plina ncarcare

18.Tancurile de asieta sunt amplasate n

3. sub puntea principala la extremitatile prova si pupa.

19.Tancurile de asieta au rolul de a

2. corija pozitia longitudinala a navei in raport cu suprafata libera a apei;

3. spatiul de separatie intre un tanc de combustibil si un tanc de apa.

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

1. deschiderile amenajate in parapet in scopul scurgerii cantitatilor mari de apa aruncate de

22.Tablele navale au grosimi cuprinse ntre

23.Barele de directie principala din cadrul unui planseu sunt

24.Unul din rolurile dublului fund al navei este

3. protejarea picului prova n caz de coliziune

25.Unul din rolurile dublului fund al navei este

3. protejarea picului pupa n caz de coliziune

26.n sistemul transversal de osatura, "distanta regulamentara a elementelor" se

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

1. distanta dintre doua cuple teoretice consecutive

2. distanta dintre doi curenti de punte consecutivi

29.Unul dintre efectele amplasarii compartimentului masina la pupa navei este

2. reducerea vitezei pe mare cu val de pupa

3. n dublul fund, pe fundul navei

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

de lemn, care are rolul de a

3. creste naltimea metacentrica transversala

2. proteja structura metalica a fundului navei

1. paiolul din dulapi de lemn

34.n cazul navelor cu propulsie mecanica, catargele servesc la

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

1. amplasarea luminilor si semnalelor

2. fixarea velelor aurige

35.n cazul navelor cu propulsie mecanica, catargele servesc la

3. ambele raspunsuri sunt valabile

2. cel mult 50% din totalul marfii ncarcate

37.Stabilitatea unui cargou de marfuri generale ncarcat cu minereu de fier este

38.Navele frigorifice, spre deosebire de cargourile de marfuri generale, au

3. gurile magaziilor de marfa de dimensiuni reduse

39.Constructiv, mineralierele difera de cargourile de marfuri generale prin

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

1. proportia dintre bordul liber si naltimea de constructie

3. structura transversala tip fagure si naltarea accentuata a paiolului dublului fund

40.Constructiv, mineralierele difera de cargourile de marfuri generale prin