NAVIGATIE

Page 1 of 55
1.Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra

se numesc:
1. Vertexuri;
2. Zenit, Nadir;
j
k
l
m
n
3. punct cardinal Nord, punct cardinal Sud;

4. Vortexuri.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
2.Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se

stabileste in functie de:
1. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final;
2. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica;
3. diferenta ddrumul initial si cel final;
j
k
l
m
n
4. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3.Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea

relatie:
1. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
j
k
l
m
n
2. diferenta de coordonate zero;

3. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
j
k
l
m
n
4. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
4.Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine

( valori recomandate) de:
1. 7 grade si 30 minute sau 15 grade;
2. 5 grade sau 10 grade;
j
k
l
m
n
3. 15 grade sau 22 grade si 30 minute;
j
k
l
m
n
4. 15 grade sau 30 grade;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
5.Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica
cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta
ortodromica este:
file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014
Page 2 of 55
1. mai mare;
j
k
l
m
n
2. total neglijabila;
3. maxima;
j
k
l
m
n
4. mai mica.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
6.
decalajul intre orbite pe ecuator = 60

grade.
1. 71 grade E , 109 grade W;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
7.Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta,

unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
1. conditiile hidrometeorologice;
2. nivelul de instruire a observatorului;
j
k
l
m
n
3. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat;

4. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
8.Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

1. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii;
j
k
l
m
n
2. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat;

3. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare;
4. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
9.Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
Page 3 of 55
1. conditii improprii de observare;
j
k
l
m
n
2. nivelul de instruire a observatorului;

3. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura.
j
k
l
m
n
4. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
10.Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:

1. executarea de serii de masuratori;
j
k
l
m
n
2. executarea observatiilor in conditii optime;

3. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare;
j
k
l
m
n
4. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
11.Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in

cazul depistarii in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de
observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii. Care
din afirmatiile de mai jos este FALSA?
1. metoda triunghiurilor asemenea;
2. metoda locului de egala diferenta de relevment;
j
k
l
m
n
3. metoda dreptei de inaltime adevarata;

4. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
12.Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru

eliminarea eventualelor erori in punct este:
1. eliminarea erorilor grosiere de observare;
j
k
l
m
n
2. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice;

3. refacerea calculelor;
j
k
l
m
n
4. repetarea integrala a observatiilor.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
13.Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de

relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
Page 4 of 55
1. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor;
j
k
l
m
n
2. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
j
k
l
m
n
3. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica;

4. observatiile sa fie simultane.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
14.Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a

navigatiei sunt communicate initial prin:
1. avize catre navigatori saptamanale;
j
k
l
m
n
2. avize radio catre navigatori;

3. editiile corectate ale hartilo;
j
k
l
m
n
4. editiile noi ale cartii farurilor.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
15.Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:

1. asigurarea hidrografica si de navigatie;
j
k
l
m
n
2. rutele de apa adanca;

3. rutele recomandate de traversada;
j
k
l
m
n
4. facilitati portuare.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
16.In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

1. anticicloni;
j
k
l
m
n
2. cicloni tropicali;
3. sa barica;
j
k
l
m
n
4. talveg depresionar.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
17.Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii

atmosferice se numesc:
1. izoterme;
2. izohipse;
j
k
l
m
n
3. izobare;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 5 of 55
4. izotabate.
j
k
l
m
n
18.Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si

presiune dintre uscat si mare se numeste:
1. Muson;
2. Alizeu de NE;
j
k
l
m
n
3. Fohn;
4. Briza de mare.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
19.Conform legii Buys-ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din
NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
1. ENE;
j
k
l
m
n
2. SSW;
j
k
l
m
n
3. ESE;
4. WSW.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
20.Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:

1. scade ca si temperatura aerului;
2. scade in timp ce temperatura aerului creste;
3. creste ca si temperatura aerului;
j
k
l
m
n
4. creste in timp ce temperatura aerului scade.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
21.Conform legii Buys-ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din
NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
1. NE;
j
k
l
m
n
2. WSW;
3. NW;
j
k
l
m
n
4. SSE.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
22.Frontul oclus este cauzat de obicei de:
Page 6 of 55
1. frontul rece care devine stationar;
j
k
l
m
n
2. frontul cald care se destrama;

3. frontul rece care ajunge din urma frontul cald.
j
k
l
m
n
4. frontul cald care devine stationar.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
23.Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

1. vreme frumoasa si uscata;
j
k
l
m
n
2. cer innorat si vanturi puternice;

3. precipitatii continue si rafale de vant;
j
k
l
m
n
4. cer complet acoperit si vant slab.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
24.Cand temperatura unei mase de aer scade:

1. temperatura punctului de roua variaza;
2. umiditatea absoluta scade;
3. umiditatea relativa creste;
j
k
l
m
n
4. umiditatea relativa scade;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
25.Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate

cu:
1. trecerea unui front cald;
j
k
l
m
n
2. trecerea unui front rece;

3. sistem de inalta presiune;
j
k
l
m
n
4. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
26.Vanturile catabatice bat:

1. dinspre uscat spre mare;
j
k
l
m
n
2. in sens direct in emisfera nordica;

3. in josul pantei datorita curgerii aerului rece;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 7 of 55
4. ascendent, de-a lungul pantei.
j
k
l
m
n
27.Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:

1. perpendicular pe izobare;
2. paralel cu linia frontului rece;
j
k
l
m
n
3. nu bate vantul, este calm;
j
k
l
m
n
4. perpendicular pe linia frontului cald.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
28.Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va
fi:
1. drept in fata sa;
2. spre dreapta, usor in spatele sau;
j
k
l
m
n
3. spre stanga, usor in spatele sau;

4. spre stanga usor in fata sa.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
29.Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc
pentru a trece de furtuna va fi:
1. prin ochiul furtunii;
2. prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii;
3. prin semicercul periculos;
j
k
l
m
n
4. prin jumatatea stanga a treaiectoriei furtunii.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
30.In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:

1. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului;
j
k
l
m
n
2. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;
j
k
l
m
n
3. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca este curent rece;
4. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
31.Mareele de cuadratura se produc cand:
Page 8 of 55
1. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
j
k
l
m
n
2. la Luna noua sau Luna plina;

3. Soarele si Luna sunt la conjunctie;
j
k
l
m
n
4. Soarele si Luna sunt in opozitie;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
32.Mareele de sizigii au loc cand:

1. Luna este la primul sau la al doilea patrar;
j
k
l
m
n
2. este Luna noua sau Luna plina

3. Soarele si Luna sunt pe directii diferite;
j
k
l
m
n
4. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
33.Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:

1. conditiile de inalta presiune;
2. conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
3. disparitia norilor Cirrus;
j
k
l
m
n
4. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
34.Circulatia aerului in jurul de joasa presiune in emisfera nordica este:

1. in sens direct;
j
k
l
m
n
2. variabila;
j
k
l
m
n
3. in sens retrograd;
4. rectilinie.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
35.Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata

in:
1. partea din fata a navei;
j
k
l
m
n
2. stanga traiectoriei furtunii;

3. partea dinspate a navei;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 9 of 55
4. dreapta rtraiectoriei furtunii.
j
k
l
m
n
36.Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:

1. schimbarea conditiilor de vreme;
2. variatia declinatiei Lunii;
j
k
l
m
n
3. Luna aflata la apogeu;
j
k
l
m
n
4. Soarele aflat la periheliu.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
37.Expresia " aerul este saturat" inseamna:

1. umiditatea relativa este de 100%;
j
k
l
m
n
2. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;

3. precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 ore;
4. norii acopera total bolta cereasca.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
38.Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:

1. in sens retrograd spre interior;
j
k
l
m
n
2. in sens direct spre exterior;

3. in sens retrograd spre exterior;
j
k
l
m
n
4. in sens direct spre interior.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
39.Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
1. ceata de radiatie;
2. ceata de conductie;
j
k
l
m
n
3. ceata frontala;
j
k
l
m
n
4. ceata de advectie.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
40.Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de
traiectoria furtunii:
Page 10 of 55
1. frontal;
j
k
l
m
n
2. in dreapta traiectoriei;
j
k
l
m
n
3. in spatele furtunii
4. in stanga traiectoriei.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
41.Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

1. 760 mb;
2. 938,9 mb
3. 1000 mb;
j
k
l
m
n
4. 1013,2 mb.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
42.Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe

condensarea acestora se refera la:
1. umiditate absoluta;
j
k
l
m
n
2. punct de roua;
3. punct de precipitatii;
j
k
l
m
n
4. deficit de saturatie.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
43.Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in

emisfera nordica este:
1. SW, S si SE;
j
k
l
m
n
2. NE, E si S;
3. W, NW si N;
j
k
l
m
n
4. NW, N si NE
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
44.Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din
cauza ca:
1. este prezent efectul de recurbare;
2. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a furtunii;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 11 of 55
3. se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune;
j
k
l
m
n
4. gradiebntul de presiune este mare.
j
k
l
m
n
45.Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in

urmatoarele 48 de ore?
1. schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei;
j
k
l
m
n
2. valuri lungi ce-si pastreaza directia;

3. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb;
j
k
l
m
n
4. un cer acoperit cu ploi continui.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
46.Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul

de inaltime al astrului se numeste:
1. distanta zenitala;
j
k
l
m
n
2. declinatie;
3. inaltime;
j
k
l
m
n
4. distanta polara;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
47.Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:

1. paralelului de inaltime cu cercul orar;
2. paralelului de declinatie cu cercul orar;
j
k
l
m
n
3. paralelului de declinatie cu cercul vertical;
j
k
l
m
n
4. paralelului de inaltime cu cercul vertical;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
48.Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
1. este uniforma;
j
k
l
m
n
2. este izocrona;
3. este directa;
4. este aparenta.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 12 of 55
49.Un astru la culminatie intersecteaza:

1. meridianul superior, meridianul inferior;
2. primul vertical estic, primul vertical vestic;
j
k
l
m
n
3. orizontul astronomic;
4. ecuatorul ceresc.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
50.Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in

emisfera vizibila se numeste:
1. relevment adevarat;
2. elongatie;
j
k
l
m
n
3. elongatie minima;
4. digresiune.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
51.Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute:
1. echinoctiu de primavara;
2. solstitiu de iarna;
j
k
l
m
n
3. solstitiu de vara;
4. echinoctiu de toamna.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
52.Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele
date:
1. 22 decembrie, 21 martie;
2. 21 martie,22 iunie;
3. 21 martie, 23 septembrie;
j
k
l
m
n
4. 22 iunie, 22 decembrie.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
53.Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

1. emisfera boreala;
j
k
l
m
n
Page 13 of 55
2. emisfera vizibila;
j
k
l
m
n
3. emisfera estica;
j
k
l
m
n
4. emisfera sudica.
j
k
l
m
n
54.Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin
punctul vernal se numeste:
1. an sideral;
2. an tropic;
j
k
l
m
n
3. an calendaristic;
4. an solar mediu.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
55.Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica

este necesara pentru:
1. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la Soare;
2. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare;
j
k
l
m
n
3. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;

4. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
56.Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

1. Alpha Canis Majoris;
j
k
l
m
n
2. Alpha Virginis;
j
k
l
m
n
3. Alpha Tauri;
4. Alpha Orions;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
57.orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

1. colatitudine si inaltime;
2. latitudine si timpul sideral al locului;
3. longitudine si timpul sideral al locului;
j
k
l
m
n
4. longitudine si declinatie.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 14 of 55
58.Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:

1. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade;
2. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
j
k
l
m
n
3. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade;

4. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
59.Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se
numeste:
1. cerc de egala distanta;
2. cerc de inaltime;
3. dreapta de inaltime;
j
k
l
m
n
4. izoazimutala.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
60.Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

1. primul vertical;
j
k
l
m
n
2. meridianul ceresc al locului observatorului;
j
k
l
m
n
3. orizontului adevarat astronomic al observatorului;

4. ecuatorul ceresc.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
61.Viteza deasupra fundului se determina cu :

1. lochul electromagnetic;
2. lochul Doppler;
3. lochul mecanic;
j
k
l
m
n
4. lochul hidrodinamic.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
62.Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:

1. nivelul mediu al apei joase la cuadratura;
j
k
l
m
n
Page 15 of 55
2. nivelul mediu al apei joase la sizigii;
j
k
l
m
n
3. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura;
j
k
l
m
n
4. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
j
k
l
m
n
63.Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:

1. stereografica;
j
k
l
m
n
2. conica;
3. cilindrica;
4. policonica.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
64.Harta Mercator este realizata in proiectie:

1. centrala cilindrica dreapta;
2. centrala cilindrica dreapta conforma;
j
k
l
m
n
3. centrala cilindrica transversala;
j
k
l
m
n
4. centrala cilindrica transversala convorma;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
65.Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

1. conica;
j
k
l
m
n
2. stereografica;
3. policonica;
4. gnomonica.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
66.In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de
regula:
1. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura;
2. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
j
k
l
m
n
3. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii;

4. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 16 of 55
67.Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

1. hartile rutiere;
2. avizele pentru navigatori;
j
k
l
m
n
3. hartile meteorologice in facsimil;

4. avizele meteorologice.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
68.In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

1. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
j
k
l
m
n
2. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
3. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
4. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
69.Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

1. cresterea vitezei si deriva de vant;
2. numai micsorarea vitezei;
j
k
l
m
n
3. numai cresterea vitezei;
j
k
l
m
n
4. micsorarea vitezei si deriva de vant.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
70.Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
1. perioada luminii;
j
k
l
m
n
2. bataia;
3. inaltimea constructiei farului;
4. culoarea luminii.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
71.Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesife este un punct:

1. estimat-observat;
2. observat;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 17 of 55
3. estimat;
j
k
l
m
n
4. determinativ.
j
k
l
m
n
72.Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de

inaltime cunoscuta este:
1. dreapta de relevment;
j
k
l
m
n

3. aliniament;
j
k
l
m
n
4. izoazimutala.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
73.Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compas este:
1. nordica;
j
k
l
m
n
2. estica;
3. sudica;
j
k
l
m
n
4. vestica.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
74.Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:
1. sa fie trecute precis pe harta;
2. sa fie vizibile din orice directie;
j
k
l
m
n
3. sa fie usor de identificat;
j
k
l
m
n
4. sa fie trecute pe harta si vizibile.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
75.Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului
navei cu observatii simultane:
1. trei;
2. unu;
j
k
l
m
n
3. doua;
4. patru;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 18 of 55
76.Derivatia compas este produsa de:

1. masele amagnetice ale corpului navei;
2. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei;
j
k
l
m
n
3. magnetul compensator de banda;

4. masele magnetice ale corpului navei.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
77.Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a
punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control):
1. patru;
2. doua;
3. trei;
j
k
l
m
n
4. una.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
78.Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de
sus in jos astfel:
1. galben-negru-galben;
j
k
l
m
n
2. negru-galben-negru;
3. negru-galben;
j
k
l
m
n
4. galben-negru.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
79.Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:

1. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
j
k
l
m
n
2. intensitatea luminii este constanta;

3. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
j
k
l
m
n
4. lumina care se repeta cu regularitate.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
80.Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
Page 19 of 55
1. intensitatea luminii este variabila;
j
k
l
m
n
2. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;
j
k
l
m
n
3. culori diferite in sectoare strict delimitate;

4. durata luminii egala cu cea de intuneric.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
81.Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand
vizibilitatea meteorologica este de:
1. 5 Mm;
j
k
l
m
n
2. 6 Mm;
3. 10 Mm;
j
k
l
m
n
4. 12 Mm;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
82.Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a
ochiului observatorului:
1. 5 picioare;
j
k
l
m
n
2. 5 metri;
3. 5 brate;
4. 5 yarzi.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
83.Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri
orizontale simultane:
1. reperele sunt dispuse aproximativ colinear;
2. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc;
j
k
l
m
n
3. reperul de mijloc este mai apropiat de nava;

4. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
84.Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:

1. doua conuri negre cu varful in sus;
2. doua conuri negre unite la varf;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 20 of 55
3. doua conuri negre cu varful in jos;
j
k
l
m
n
4. doua conuri negre unite la baza;
j
k
l
m
n
85.Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de
pozitie:
1. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
86.Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este;

1. 120 grade;
j
k
l
m
n
2. 90 grade;
3. 60 grade;
j
k
l
m
n
4. 30 grade.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
87.Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

1. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare;
j
k
l
m
n
2. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare;
3. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica;
j
k
l
m
n
4. distanta nava -reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
88.Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?

j
k
l
m
n
2. dreapta de relevment;
3. ortodroma;
j
k
l
m
n
4. alimiament.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
89.Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse
Page 21 of 55
de sus in jos astfel:

2. galben-negru;
j
k
l
m
n
4. negru-galben.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
90.Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B,

marcajele laterale au urmatoarele lumini:
1. tribord-verde, babord-rosu;
2. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
j
k
l
m
n
3. tribord-rosu, babord-verde;
4. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
91.Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de
sus in jos astfel:
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. negru-galben.
4. galben-negru;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
92.Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

1. marcajul de pericol izolat;
2. marcajul lateral;
3. marcajul cardinal;
j
k
l
m
n
4. marcajul special.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
93.Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

1. doua conuri negre cu varful in sus;
j
k
l
m
n
Page 22 of 55
2. doua conuri negre unite la varf;
j
k
l
m
n
3. doua conuri negre unite la baza;
j
k
l
m
n
4. doua conuri negre cu varful in jos;
j
k
l
m
n
94.Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:

1. un con rosu cu varful in sus;
j
k
l
m
n
2. o sfera neagra;
3. un cilindru rosu;
4. un cilindru verde.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
95.Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica:

Maximizeaza
1. are acelasi drum cu nava proprie dar viteza diferita;

2. este o tinta fixa;
j
k
l
m
n
3. are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
j
k
l
m
n
4. este o nava in deriva.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
96.Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 2) este:

Maximizeaza
Page 23 of 55
1. head up, vectori relativi;

2. head up, vectori reali;
3. north up, vectori relativi;
j
k
l
m
n
4. north up, vectori reali.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
97.Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu:

Maximizeaza
1. 12 nd;
j
k
l
m
n
2. 10 nd;
j
k
l
m
n
Page 24 of 55
3. 22 nd;
j
k
l
m
n
4. 0 nd.
j
k
l
m
n
98.care din afirmatii sunt adevarate?

Maximizeaza
1. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin prova;
j
k
l
m
n
2. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin prova
j
k
l
m
n
3. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin pupa

4. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza parametrii de miscare.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
99.Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 3) este:

Maximizeaza
Page 25 of 55
1. head up, vectori relativi;

2. head up, vectori reali;
3. north up, vectori reali.
j
k
l
m
n
4. north up, vectori relativi;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
100.Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata:

Maximizeaza
1. tinta este reprezentata in miscare relativa;
j
k
l
m
n
2. tinta prezinta pericol de coliziune;
j
k
l
m
n
Page 26 of 55
3. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
j
k
l
m
n
4. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza mai mica.
j
k
l
m
n
101.Tinta din figura 4 radar:

Maximizeaza
1. este periculoasa;
j
k
l
m
n
2. este nepericuloasa;
j
k
l
m
n
3. va intersecta drumul propriu prin pupa;

4. are drumul in cadranul 2 de orizont.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
102.In situatia reprezentata alaturat ( fig. 6):

Maximizeaza
Page 27 of 55
1. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din babord;
2. tinta din babord este fixa;
3. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata;
j
k
l
m
n
4. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
103.Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea
alaturata (fig.7)?
Maximizeaza
1. tinta este fixa;
j
k
l
m
n
Page 28 of 55
2. tinta este in deriva in siajul navei proprii;
j
k
l
m
n
3. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei proprii;
j
k
l
m
n
4. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.
j
k
l
m
n
104.Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in
fig. 9?
Maximizeaza
1. ambele tinte prezinta pericol de coliziune;

2. ambele tinte sunt neprivilegiate;
j
k
l
m
n
3. ambele tinte sunt privilegiate;

4. vectorii sunt adevarati.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
105.In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme
de;
Maximizeaza
Page 29 of 55
1. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare North Up;

2. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate Head Up;
3. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, North Up;
j
k
l
m
n
4. evitare prin reducere de viteza imediatt, reprezentate North Up;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
106.Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este:

Maximizeaza
1. Head;
j
k
l
m
n
2. North;
j
k
l
m
n
Page 30 of 55
3. Head Up;
j
k
l
m
n
4. North Up;
j
k
l
m
n
107.In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei
probleme de :
Maximizeaza
1. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare Head Up;
j
k
l
m
n
2. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare Head Up;

3. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
j
k
l
m
n
4. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare, North Up;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
de:
Maximizeaza
Page 31 of 55

2. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate North Up;
j
k
l
m
n
4. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
de:
Maximizeaza
j
k
l
m
n
Page 32 of 55
2. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate North Up;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
4. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up;
j
k
l
m
n
de:
Maximizeaza
1. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up;

2. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up;
j
k
l
m
n

4. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, Head Up;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
de:
Maximizeaza
Page 33 of 55
1. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up;

2. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up;
j
k
l
m
n
4. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, Head Up;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
de:
Maximizeaza
1. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up;
j
k
l
m
n
Page 34 of 55
2. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North-Up;
j
k
l
m
n
3. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,noul drum impus, Head Up;
j
k
l
m
n
4. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, North Up;
j
k
l
m
n
113.Din fig, 17 selectati informatia FALSA:

Maximizeaza
1. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up;
j
k
l
m
n
2. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza;

3. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de deriva de curent;
4. timpul de ploting este de 6 minute.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
de:
Maximizeaza
Page 35 of 55
1. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up;

2. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North
Up;
3. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus, head Up;
j
k
l
m
n
4. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
115.Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei
proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
1. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radarul;
j
k
l
m
n
2. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix;

3. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia miscarii relative a tintelor mobile
aflate pe ecran;
4. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
116.Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei
proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
1. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar;
j
k
l
m
n
2. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix;

3. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia de deplasare a tintelor mobile
aflate pe ecran;
4. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 36 of 55
117.Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa
pe imaginea radar?
1. un reper fix;
j
k
l
m
n
2. spotul care reprezinta pozitia navei proprii;

3. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie;
j
k
l
m
n
4. o nava ajunsa din urma.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
118.Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea
mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
1. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
j
k
l
m
n
2. masurarea a doua distante;

3. masurarea a doua relevmente;
j
k
l
m
n
4. in sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
119.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?

1. inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataia radarului;
j
k
l
m
n
2. detectia radar nu este influentata de conditiile hidrometeorologice;

3. radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna, pentru a se vedea daca
functioneaza corect;
4. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
120.Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata

este ADEVARATA?
1. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar;
2. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului;
j
k
l
m
n
3. distantele radar sunt mai putin precise decat relevmentele radar;
j
k
l
m
n
4. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe radar decat o coasta stancoasa.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
121.Radarul este setat in Miscare relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este
ADEVARATA?
Page 37 of 55
1. linia coastei care apare pe imaginea radar are de regula aceeasi orientare cu harta de
navigatie;
2. pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmente adevarate;
3. imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe puntea de
comanda;
4. la o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sensul giratiei navei.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
122.Radarul este setat in Miscare relativa H-UP. Ce influenta are directia si viteza
curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
1. nu are nici o influenta;
j
k
l
m
n
2. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective;
3. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva;
j
k
l
m
n
4. poate produce erori in calcularea CPA-ului.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
123.Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza

curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
1. da;
2. nu;
j
k
l
m
n
3. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata;
j
k
l
m
n
4. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentru tinta plotata.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
124.In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:

1. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede" nava proprie;
2. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie;
j
k
l
m
n
3. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie;

4. marimea si forma navei.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
125.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper

de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
Page 38 of 55
1. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative a reperului fix este in sens
contrar drumului navei;
2. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza navei
proprii;
3. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului;
4. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelor construit pentru reperul respectiv
se poate determina directia curentului.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
126.Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. Onava tinta in
sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
1. o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei
Miscarii Relative sa creasca;
2. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei
Miscarii Relative al navei tinta sa scada;
3. o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei
tinta sa creasca;
4. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei Miscarii
relative a navei tinta.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
127.Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare)

este FALSA?
1. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
j
k
l
m
n
2. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan;

3. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva;
j
k
l
m
n
4. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice conditii de vizibilitate.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
128.Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?

1. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si distantelor masurate la punctele n
j
k
l
m
caracteristice ale rutei de urmat;
2. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuie pilotata nava implica
j
k
l
m
n
schimbari frecvente de drum;
3. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazul PI;
j
k
l
m
n
4. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe care a fost
trasat.
j
k
l
m
n
Page 39 of 55
129.Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care exista

deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru
nava proprie:
1. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului;
j
k
l
m
n
2. drum adevarat/viteza deasupra fundului;

3. drum adevarat/ viteza prin apa;
j
k
l
m
n
4. drum deasupra deasupra fundului/ viteza prin apa.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
130.Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?O harta electronica radar

( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita
pentru pilotarea navei, numai daca:
1. radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N-UP;
2. radarul functioneaza in Miscarea Relativa/ N-UP;
j
k
l
m
n
3. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS;
j
k
l
m
n
4. avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
131.Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a

urmatoarelor date:
1. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
2. distanta pana la urmatorul WAY POINT;
j
k
l
m
n
3. valoarea corectiei giro;

4. pozitia indicata de receptorul GPS.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
132.Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
1. arata care dintre tinte vine la coliziune;
j
k
l
m
n
2. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
j
k
l
m
n
3. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare;

4. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
133.Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
Page 40 of 55
1. plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe;
j
k
l
m
n
2. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut;

3. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setata de utilizator;
j
k
l
m
n
4. plotarea unei tinte care a scapat de detectia primei zone de veghe, dar a fost detectata de
catre cel de-al doilea Ring Guard.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
134.Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree,
acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt
posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
1. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real;
j
k
l
m
n
2. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real;

3. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat;
4. nici una dintre aceste erori
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
135.Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza
unei tinte, la radarele ARPA?
1. hexagoanele PAD ( predicted are of danger);
2. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format alfanumeric;
j
k
l
m
n
3. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar;

4. vector relativ sau real de miscare
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
136.Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?

1. drumul deasupra fundului;
2. drumul compas;
j
k
l
m
n
3. drumul preliminar trasat pe harta;

4. drumul adevarat.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
137.Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?

1. viteza deasupra fundului;
j
k
l
m
n
Page 41 of 55
2. viteza prin apa;
j
k
l
m
n
3. viteza indicata de GPS;
j
k
l
m
n
4. viteza indicata de lochul Doppler.
j
k
l
m
n
138.Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte
apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
1. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate;
2. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
j
k
l
m
n
3. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;

4. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
139.Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
1. nu vor fi nici un fel de erori;
2. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative a tintelor;
j
k
l
m
n
3. pot aparea erori la calculul CPA-ului;

4. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
140.Cand sunt activate zonele de veghe ( ring guard) la un radar ARPA care
dinafirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
1. toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat;
j
k
l
m
n
2. toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat;
3. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite
automate;
4. unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
141.Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele

dotate cu radare ARPA?
1. NU;
j
k
l
m
n
2. DA;
j
k
l
m
n
Page 42 of 55
3. DA, numai in conditii de vizibilitate buna;
j
k
l
m
n
4. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa.
j
k
l
m
n
142.Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare
pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
1. Miscare reala/ N-UP/ vector real;
j
k
l
m
n
2. Miscare reala/ C-UP/ vector real;

3. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
j
k
l
m
n
4. Miscare relativa/ C-UP/ vector real;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
143.Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem

vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii
parametri:
1. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
2. viteza navei proprii;
j
k
l
m
n
3. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare;

4. drumul navei noastre.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
144.Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de

evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
1. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
j
k
l
m
n
2. stabilirea distantei de siguranta optima;
j
k
l
m
n
3. stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare;

4. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
145.Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei

de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot
estima:
1. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simularea evitarii;
j
k
l
m
n
2. numai pentru tintele care sunt deja polate si urmarite de ARPA;
j
k
l
m
n
Page 43 of 55
3. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA;
j
k
l
m
n
4. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au un CPA mai mic decat distanta
de siguranta.
j
k
l
m
n
146.La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la
acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
1. PAD-ul are forma unui hexagon;
j
k
l
m
n
2. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta? n
j
k
l
m
3. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa de catre utilizator;
j
k
l
m
n
4. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de
evitare.;
j
k
l
m
n
147.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de

evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este
ADEVARATA?
1. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;
2. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA -ului la o tinta mobila;
j
k
l
m
n
3. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor

4. drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geometric al PADului.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
148.Deviatia radio este determinata de:

1. efectul de uscat;
j
k
l
m
n
2. efectul de noapte;
3. efectul de emisie secundara;
4. efectul de antena.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
149.Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta
asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
1. catargele;
2. corpul navei;
j
k
l
m
n
Page 44 of 55
j
k
l
m
n
3. bigile;
j
k
l
m
n
4. antenele navei.
j
k
l
m
n
150.Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:

1. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta; m
n
j
k
l
2. locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe;
j
k
l
m
n
3. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe;
j
k
l
m
n
4. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
j
k
l
m
n
151.O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:

1. frecventa de baza de repetitie a impulsurilor;
2. frecventa de repetitie a impulsurilor;
j
k
l
m
n
3. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor;
j
k
l
m
n
4. frecventa purtatoare.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
152.Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

1. pseudodistanta, inaltimea;
j
k
l
m
n
2. diferenta de relevement, suma distantelor;

3. pseudodistanta, diferenta de distanta;
4. diferenta de distanta, azimutul
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
153.Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra

numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
1. 4;
2. 2;
j
k
l
m
n
3. 6;
4. 5;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 45 of 55
154.Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti

operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
1. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
155.Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS
este FALSA?
1. inaltimea aproximativa a orbitei aproximativ 21.200km;
2. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i=55 grade;
3. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore;
j
k
l
m
n
4.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Daca vertexul are coordonatele: = 40 grade N;

= 161 grade , cercul mare pe care este
definita ortodroma corespunzatoare va intersecta
ecuatorul in punctele de longitudine:
156.Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este
FALSA?
1. urmarirea satelitilor GPS;
2. determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS;
j
k
l
m
n
3. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS;

4. actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitilor GPS la fiecare 12 ore.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
157.Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

1. astrogeodezic;
2. WGS-84;
j
k
l
m
n
3. CLARKE;
j
k
l
m
n
4. WGS-72.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 46 of 55
158.In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt

latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei
receptorului GPS masurata de la suprafata:
1. sferei terestre;
j
k
l
m
n
2. geoidului;
3. elipsoidului de referinta;
j
k
l
m
n
4. liniei de plutire.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
159.Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine,

longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar
diferente daca:
1. harta nu este actualizata la zi;
2. nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
3. nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS;

j
k
l
m
n
4. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost n
j
k
l
m
proiectat sistemul GPS.
160.Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care

din afirmatiile de mai jos este FALSA:
1. configuratia satelitilor radiovizibili;
2. eroarea in punctul estimat al navei;
3. numarul de sateliti radiovizibili;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
4. degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii n

j
k
l
m
GPS.
161.Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de

Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
1. plus sau minus 15 m;
j
k
l
m
n
2. plus sau minus 120 mm;

j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 47 of 55
4. plus sau minus 50 m.
j
k
l
m
n
162.Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia

orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10.
punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
1. HDOP mai mic decat 1;
2. 2 mai mic decat HDOP mai mic decat 3;
j
k
l
m
n
3. 4 mai mic decat HDOP mai mic decat 5;

4. HDOP mai mare decat 5;
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
163.Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5

din cazuri este:
j
k
l
m
n

j
k
l
m
n
4. plus sau minus 300 m
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
164.Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului

pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in raport de:
1. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii;
2. pericolele de navigatie existente in zona;
j
k
l
m
n
3. ambardeea navei;
j
k
l
m
n
4. corectia compas.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
165.In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face

in functie de:
1. numarul de nave existente in rada;
2. distanta la un reper fix la coasta;
j
k
l
m
n
3. numarul de chei de lant la apa;
j
k
l
m
n
4. adancimea apei.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
Page 48 of 55
166.Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o

traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
1. drumurile intermediare si cel pe paralelul limita;
j
k
l
m
n
2. punctele intermediare ca WAYPOINT-uri;

3. distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita;
j
k
l
m
n
4. relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
167.Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;

1. data la care a fost intocmita harta;
2. data ultimei corectii a hartii;
3. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta;
j
k
l
m
n
4. data limita pana la care este valabila harta.
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
j
k
l
m
n
1. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
2. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
3. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
4. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
5. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
6. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
7. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
8. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
9. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
10. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
11. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
12. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
13. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
Page 49 of 55
14. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
15. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
16. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
17. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
18. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
19. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
20. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
21. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
22. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
23. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
24. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
25. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
26. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
27. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
28. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
29. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
30. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
31. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
32. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
33. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
34. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
35. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
36. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 50 of 55
37. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
38. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
39. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
40. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
41. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
42. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
43. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
44. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
45. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
46. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
47. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
48. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
49. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
50. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
51. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
52. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
53. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
54. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
55. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
56. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
57. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
58. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
59. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 51 of 55
60. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
61. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
62. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
63. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
64. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
65. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
66. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
67. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
68. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
69. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
70. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
71. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
72. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
73. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
74. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
75. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
76. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
77. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
78. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
79. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
80. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
81. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
82. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 52 of 55
83. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
84. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
85. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
86. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
87. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
88. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
89. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
90. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
91. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
92. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
93. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
94. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
95. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
96. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
97. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
98. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
99. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
100. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
101. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
102. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
103. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
104. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
105. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 53 of 55
106. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
107. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
108. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
109. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
110. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
111. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
112. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
113. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
114. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
115. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
116. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
117. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
118. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
119. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
120. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
121. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
122. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
123. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
124. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
125. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
126. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
127. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
128. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
Page 54 of 55
129. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
130. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
131. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
132. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
133. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
134. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
135. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
136. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
137. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
138. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
139. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
140. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
141. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
142. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
143. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
144. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
145. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
146. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
147. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
148. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
149. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
150. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
151. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
Page 55 of 55
152. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
153. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
154. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
155. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
156. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
157. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
158. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
159. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
160. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
161. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
162. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
i
j
k
l
m
163. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
164. 1. n
i 2. n
j
k
l
m
j 3. n
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
165. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m
166. 1. n
j 2. n
k
l
m
i 3. n
j
k
l
m
j 4. n
k
l
m
j
k
l
m
167. 1. n
j 2. n
k
l
m
j 3. n
k
l
m
i 4. n
j
k
l
m
j
k
l
m

NAVIGATIE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NAVIGATIE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Page 1 of 55

1.Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra

3. punct cardinal Nord, punct cardinal Sud;

2.Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se

4. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final;

3.Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea

2. diferenta de coordonate zero;

4. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de

4.Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine

3. 15 grade sau 22 grade si 30 minute;

4. 15 grade sau 30 grade;

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

decalajul intre orbite pe ecuator = 60

1. 71 grade E , 109 grade W;

3. 109 grade E , 171 grade W;

7.Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta,

3. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat;

8.Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

2. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat;

9.Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

1. conditii improprii de observare;

2. nivelul de instruire a observatorului;

4. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura.

10.Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:

2. executarea observatiilor in conditii optime;

4. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura.

11.Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in

3. metoda dreptei de inaltime adevarata;

12.Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru

2. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice;

4. repetarea integrala a observatiilor.

13.Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

1. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor;

2. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;

3. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica;

14.Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a

2. avize radio catre navigatori;

4. editiile noi ale cartii farurilor.

15.Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:

2. rutele de apa adanca;

16.In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

17.Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

18.Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si

20.Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:

4. creste in timp ce temperatura aerului scade.

22.Frontul oclus este cauzat de obicei de:

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014

1. frontul rece care devine stationar;

2. frontul cald care se destrama;

4. frontul cald care devine stationar.

23.Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

2. cer innorat si vanturi puternice;

4. cer complet acoperit si vant slab.

24.Cand temperatura unei mase de aer scade:

4. umiditatea relativa scade;

25.Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate

2. trecerea unui front rece;

4. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica.

26.Vanturile catabatice bat:

2. in sens direct in emisfera nordica;

file://C:\Documents and Settings\Administrator.WINXP1-VM\Local Settings\Temp\cba4... 10/22/2014