Sunteți pe pagina 1din 7

Diaconescu Radu

gr. 421A

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE


Scopul lucrarii: Se studiaza un amplificator realizat cu un
tranzistor avand sarcina un circuit acordat derivatie cu prize. Se
evidentiaza propietatile de selectivitate ale amplificatorului; si
efectul prizei.
Amplificatorul studiat are schema de principiu din figura 1 .

figura 1
A. Se realizeaza conexiunile conform urmatoarei scheme bloc:

unde: G.S.S este un generator de semnal standard; F frecventiometru digital; M - macheta amplificator; V - milivoltmetru
de radio frecventa.
A. Cunoscind valoarea L=40.3H a bobinei putem calcula
capacitatea de acord C0=C+p2C22 punand conditia de rezonanta. Se
foloseste frecventa de lucru f0=1.8MHz.
0 C0

1
C0=194pF
0 L

R1=4k; Ra=11.3
Masuratorile au fost realizate pe macheta a carui schema de
principiu este data mai jos.

B). a) Se masoara rezistenta de pierderi prin metoda


"rezistentei aditionale" folosind formulele:
1
RS Ra
U 20
1
U 20'
R 220 L22

1
RS

b) Se masoara rezistenta de pierderi prin metoda


"dezacordului". In acest scop se masoara frecventele f1 si f2 pentru
care tensiunea creste cu 3dB fata de cea de la acord. Se
completeaza tabloul de mai jos folosind formulele:
B = f1 - f2; Q0 = f0/B; R = 0LQ0
priza
1
3
5

U20
(V)
0.85
0.6
1.4

U!20
(V)
0.41
0.29
0.55

RS
( )
10.53
10.57
10.68

R
( k )
19.7
19.6
19.46

f1

f2

Q0

1.78M
1.78M
1.78M

1.82M
1.82M
1.82M

40K
40K
40K

45
45
45

R
(k )
20.5
20.5
20.5

c). Se masoara caracteristica de amplitudine pentru priza 3.


Rezultatele se trec in tabelul 2:
F). Se masoara caracteristica de amplitudine la priza optima,
completindu-se tabelul 3:

E). Se determina priza optima in sensul tensiunii de la iesire la


acord maxim, in conditiile K1 inchis.
Priza
nr
1
2
3
4
5
6
7
8
9

U20
(V)
0.3
0.52
0.64
0.65
0.61
0.55
0.52
0.48
0.45

L1

L2

2M

1.6
6.3
10.3
14.6
19.3
24.2
29
35
40.3

35
29
24.2
19.3
14.6
10.3
6.3
1.6
0

3.7
5
5.8
6.4
6.4
5.8
5
3.7
0

0.086
0.218
0.328
0.442
0.558
0.672
0.781
0.914
1

R,g
(k )
540.8
84.16
37.18
20.47
12.84
8.858
6.558
4.788
4

L1 M
R
; Rg ' g2
L1 L2 2 M
P
Priza optima este priza 4.
G). Se determina largimea benzii de trecere la o atenuare cu
3dB pentru priza optima p 0, deasupra p0+2; si sub priza optima p 0 2. Se determina factorul de calitate in aceste trei situatii. Se
folosesc formulele:
Rg
R 2
Re
p
f
Re
; QC
; B f 2 f1 ; Q 0
Rg
0 L
B
R 2
p
- priza optima p0 f1=1.774 MHz; f2=1.827MHz; B= 0.053 MHz
Q= 33.96
Re= 10.24 k
Qc= 22.47
- priza p0-2 f1=1.74 MHz; f2=1.96 MHz; B= 0.22 MHz
Q= 8.18
Re =16.48 k
Qc= 36.17
- priza p0+2 f1=1.7060MHz; f2=1.8754MHz; B= 0.1694 MHz
Q= 10.62
Re= 6.19 k
Qc= 13.57
Se observa ca apar diferente foarte mari intre valorile
masurate si cele calculate
H). Se acorda circuitul la priza optima, se masoara tensiunea
de rezonanta U20, apoi se scoate calaretul k2 determinindu-se noua
tensiune la acord U,20.
U,20=1.1V
U20=0.6V
Priza
U20
1
0.12
2
0.22

unde P

3
0.29
4
0.33
5
0.34
6
0.34
7
0.32
8
0.31
9
0.3
In noile conditii rezistenta circuitului exterior se modifica si se
va obtine priza optima atunci cand rezistenta circuitului exterior va
fi egala cu rezistenta generatorului. Priza optima devine priza 6.

U2/U20
f
f
f
f

dB
MHz
kHz
MHz
kHz

0.3
-10
1.72
-80
1.48
-320

0.5
-6
1.75
-50
1.68
-120

0.7
-3
1.77
-30
1.74
-60

0.8
-2
1.78
-20
1.76
-40

0.9
-1
1.785
-15
1.78
-20

1
0
1.8
0
1.8
0

300

200

100

0
U2/U20

0.3

0.7

0.9

-100

-200

-300

-400

0.9
-1
1.805
5
1.93
130

0.8
-2
1.81
10
1.95
150

0.7
-3
1.816
16
1.96
160

0.5
-6
1.83
30
2.01
210

0.3
-10
1.86
60
2.1
300

Intrebari:
a).Explicati rezultatele obtinute la punctul B in sensul
dependentei de priza.
R: Se observa ca rezistenta R scde pe masura ce creste numarul
prizei. De asemenea se mai observa ca rezultatele intre R si R sint
apropiate neexistind diferente mai mari de 10% intre cele doua
valori. Pe masura ce ne indepartam de priza optima, largimea
benzii de trecere scade. Aceasta se intimpla datorita modificarii
parametrilor comutatorului K0.
b). Se va considera exacta masuratoarea realizata prin
metoda dezacordului in raport cu cea prin metoda rezistentei
aditionale. Explicati motivul.
R: Motivul il constituie aparitia unei nedeterminari in cazul
U 20
rezistentei aditionale respectiv raportul
din formula
'
U 20

RS

Ra

U 20
Ra
U 20
. In cazul in care
' =1 rezulta RS
1
U 20
0
U 20'

(imposibil).

Valoarea rezistentei nu este exacta, deci pot apare mici erori.


c). Ce avantaj prezinta functionarea amplificatorului la priza
optima? Dar sub priza sau peste priza optima?
R: La functionarea la priza optima , amplificatorul prezinta cea mai
larga banda de trecere.
d). Daca U 20 (m) este tensiunea U 20 la priza m din tabelul 3, sa se
U 20 (4)
determine
si apoi sa se verifice rezultatul prin calcul.
'
U 20
( 2)
R: Din tabelul 3 rezulta
U 20 (4) 125
.

13115
.
U 20 (2) 0.95
R

U 20 p I 0

Rg

p2 R

Rg

U ( 4)
p2
p2
19.48 4.21 10 3
20

1321
.
Rg
Rg
U 20 ( 2)
25.63 3.2 10 3
R 2
p4 R
p
p4

Aplicatii:
a). Pentru un amplificator cu circuit acordat se ;tie ca priza
optima este priza 3 . Pastrind rezistenta Rg , cum trebuie modificata
rezistenta R astfel incit priza optima sa fie priza 6 . Se cunoa;te
raportul coeficientilor de priza p3/p6=1/ 2 .

Rg

R
2

R :Stim ca

R
p6 R

R
`

Rg p3 R`
2
R`
p62
p3

b).
Se
modifica
amplificatorul
dubland
capacitatea
condensatorului C si micsorand la jumatate valoarea inductantei
bobinei; se mentin neschimbate: factorul de calitate in gol,
coeficientii de priza, Rg. In ce sens se modifica priza optima si care
este noul coeficient de priza al acesteia in functie de cel vechi?
R: Se foloseste formula (4) p2=Rg/R si R=LQ. Deci p creste cu 1.41
deoarece L scade la jumatate.

S-ar putea să vă placă și