Mihai

Eminescu (nscut Mihail

Eminovici; n. 15
ianuarie 1850, Botoani
d. 15 iunie 1889, Bucureti) a
fost
un poet, prozatori jurnalist ro
mn, socotit de cititorii romni
i de critica literar postum
drept cea mai important
voce poetic din literatura
romn.[2] Receptiv
la romantismele europene de

secol XVIII i XIX, a asimilat

viziunile poetice occidentale,
creaia sa aparinnd
unui romantism literar relativ
ntrziat. n momentul n care
Mihai Eminescu a recuperat
temele tradiionale ale
Romantismului european,
gustul pentru trecut i
pasiunea pentru istoria
naional, creia a dorit chiar
s-i construiasc un
Pantheon de voievozi,
nostalgia regresiv pentru

copilrie, melancolia i
cultivarea strilor depresive,
ntoarcerea n natur etc.,
poezia european tratatului
acestuia Critica raiunii pure,
la ndemnul lui Titu
Maiorescu, cel care i ceruse
s-i ia doctoratul n filosofia
lui Kant la Universitatea din
Berlin, plan nefinalizat pn la
urm) i de teoriile lui Hegel.
Rdcina ideologic
principal a gndirii sale

economice sau politice

era conservatoare; prin
articolele sale publicate mai
ales n perioada n care a
lucrat la Timpul a reuit s-i
deranjeze pe civa lideri
importani din acest mare
partid care au lansat sloganul,
celebru n epoc, Ia mai
oprii-l pe Eminescu sta!.
Publicistica eminescian
ofer cititorilor o radiografie a
vieii politice, parlamentare
sau guvernamentale din acea

epoc; n plus ziaristul era la

nevoie i cronicar literar sau
teatral, scria despre viaa
monden sau despre
evenimente de mai mic
importan, fiind un veritabil
cronicar al momentului.