Complement simplu:

Timisoara 2014
1. Diferenta dintre dimensinea verticala in pozitia de postura si cea de relatie centrica este
de aproximala:
A 1 mm
B 2-4 mm
C 4-6 mm
D 0,5 mm
E Sub 1 mm
2. Replantarea dupa avulsia traumatica reclama utilizarea pansamentelor endodontice cu
hidroxid de calciu timpde :
A 3-6 luni
B Peste 8 luni
C 12 luni
D 18 luni
E 24 luni
3. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de radiotranspareta ca factor care influienteaza
vindecarea intarziata a plagii postextractionala este adevarata?
A Efectele radiatiilor ionizate se manifesta la nivelul tesutului tumoral
B Mucoasa orala are o rata de turn-over crescuta, fiind deci extrem de radiosensibila
C Modificarile acuta ale mucoasei constau in fibroza, raspuns imun diminuat
D Riscul de infectie este diminuat
E Vindecarea plagilor orale la acesti pacienti este normala
4. La protezele partiale fixe, conectorii
A Reprezinta zona de legatura a elementelor de agregare cu intermediarii
B Reprezinta zona de legatura a elementelor de agregare cu antagonistii
C Reprezinta zona de legatura a elementelor de agregare cu dintii vecini
D Sunt exclusiv rigizi
E Sunt excluziv elastici
5. Care dintre particularitatile corespunde timpului II sau faringian al deglutiei:
A Este scurt si autonom
B Este voluntar si consta din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucala in faringe
C La inceput are loc o inhibitie completa a inspiratiei
D La sfarsit are loc o inhibitie completa a inspiratiei
E Se realizeaza prin miscari coordonate ale limbii, palatului moale, mandibulei si complexului
hioidian
6. Preferential, dispozitivele corono-radiculare se indica:
A La dintii fara distructii coronare
B La dintii cu morfologir radiculara aberanta
C La dintii cu radacini nerecuperabile endodontic
D La dintii cu coroane foarte distruse
E La dintii cu suprafata coronara vestibulara intacta
7. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta un avantaj al linerilor de eugenolat de zinc
(EOZ)?
A Au un pH in apropierea neutralitaii
B Sunt iritanti pulpari
C Au un pH puternic acid

D Adera le dentina
E Inhiba polimerizarea rasinilor

8. In protezarea fixa, referitor la orientarea planului de ocluzie in zonele laterale, la

pacientii cu profil drept
A Se va realiza un paralelism perfect intre planul de ocluzie si planul lui Camper
B Se va realiza o convergenta intre planul de ocluzie si planul lui Camper
C Se va realiza o divergenta intre planul de ocluzie si planul lui Camper
D Se va realiza un paralelism perfect intre planul de ocluzie si planul orizontal de la Frankfurt
E Se va realiza un paralelism perfect intre planul de ocluzie si marginea bazilara a mandibulei
9. Care din urmatoarele afirmatii despre sistemele adezive monocomponente este
adevarata?
A Sunt mai simplu de manipulat
B Sunt mai greu de manipulat
C Nu necesita o gravare acida efectuata separat
D Aplicarea compusului primer/adeziv trebuie repetata o singura data sau de mai multe ori
pentru a compensa efectele utilizarii separate ale celor doua componente
E Elimina DDR intr-o singura etapa
10. Care din urmatoarele obiective terapeutice in transpozitia completa canin-incisiv lateral
este corect?
A Slefuiri modelante ale premolarului
B Cosmetizarea prin aditie a incisivului central
C Ameloplastia modelanta a caninului
D Extractia incisivului lateral si aducerea ortodontica a caninului in locul normal pe arcada
E Slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului mezializat,
pentru a nu creea blocaje ocluzale
11. Care din urmatoarele afirmatii despre cimentul eugonolat se zinc este adevarata?
A Este un sistem bicomponent tipic
B Are o rezistenta la compresiune mai crescuta decat a cimenturilor cu hidroxid de calciu
C Are o valoare mare a modului de elasticitate
D Se obtine prin spatularea a trei paste de baza nemodificata
E Priza are loc prin reactia de chelare intre trei molecule de eugenol si un ion de zinc
12. Prepararea dintilor pentru fatete ceramice se face:
A Diferentiat in functie de modificarile romatice
B Nediferentiat in functie de modificarile cromatice
C Diferentiat in functie de modificarile alveolare
D Diferentiat, indiferent de situatie
13. Tratamentul in cazul tumorii Warthin consta in:
A Parotidectomie superficiala
B Parotidectomia lobului profund
C Simpla enucleere a acestuia
D Parotidectomie cu sacrificarea nervului facial
E Parotidectomie fara sacrificarea nervului facial
14. Urmatoarea afirmatie legata de frenul labial este adevarata:
A Nivelul insertiei alveolare a fernului este intotdeauna pana la nivelul papilei incisive
B Frenul labial inferior normal inserat poate fi un obstacol in adaptarea periferica a protezelor

C Frenurile labiale sunt formate dintr-un strat subtire de tesut fibros, acoperit de mucoasa,
inscrandu-se la nivelul buzei, respectiv la nivelul periostului procesului alveolar

15. In preparatia canalului radicular, in extirparile pulpare, obturarea de canal in aceeasi

sedinta se realizeaza:
A Cand avem un canal uscat, iar stadiul de inflamatie pulpara nu a depasit pe cel de pulpita
seroasa totala
B In pulpite acute purulente partiale
C In pulpite cronice
D In pulpita acuta purulenta totala
E Cand nu putem opri hemoragia
16. Urmatoarea afirmatie in cazul sialadenitelor bacteriene specifice ca rezultat al
actinomicozei este adevarata:
A Actinomicoza este o infectie acuta cu bacterii gram-negative
B Actinomicetele au o afinitate scazuta pentru parenchimul glandular, fapt pentru care
interesarea glandelor este rara
C Forma primitiva parotidiana este frecventa
D Forma secundara apare la nivelul glandei submandibulare
E In forma primara savila este nemodificata
17. In tehnologia protezelor fixe, gravarea modelului de lucru ( in zona crestei edentate) s-a
realizat in trecut pentru:
A A obtine o adaptare mai buna muco-protetica
B A obtine o adaptare mai buna muco-gingivala
C A obtine o inchidere marginala mai buna
D A obtine o adaptare ocluzala mai buna
E A permite conformarea corecta a ariilor de contact
18. Modificarile faciale in anodontia intinsa releva:
A Etajul inferior marit
B Hiperdezvoltare osoasa
C Profil convex
D Sant labio-mentonier sters
E Aspect de batran
19. La oara actuala, ce mai performanta amprenta traditionala este:
A Amprenta bifazica cu siliconi de condensare
B Amprenta in inel de cupru si supraamprenta cu gips
C Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili
D Amprenta optoelectrica
E Amprenta monofazica cu polieter sau siliconi de aditie in lingura individuala
20. Subdiviziunea B a afectarii furcatiilor din cadrul clasificarii Catedrei de Parodontologie
din Bucuresti se caracterizeaza printr-o dimensiune verticala a defectului de :
A 1-2 mm
B 3-4 mm
C 8-9 mm
D 5-7 mm
E Peste 10 mm

21. Diagnosticul diferential in malocluzia de clasa a II2-a (endognatia sau sindromul de

compresiune maxilara cu inghesuire dentara) se face cu:
A Malocluzie de clasa a III-a
B Malocluzie de clasa I cu supraalveolodontie incisiva
C Meziopozitia
D Macrodontia
E Laterognatie mandibulara
22. Coeficientul de expansiune termica a elastomerilor de sinteza difera de la o categorie de
materiale la alta conform schemei:
A Polieteri>siliconi>polisulfide
B Polieteri<siliconi>polisulfide
C Polieteri>siliconi< polisulfide
D Polieteri<siliconi<polisulfide
E Polieteri>siliconi=polisulfide
23. Daca se toarna mai multe modele din aceeasi amprenta cu elastomer de sinteza, se
impune un interval de timp:
A Minim o ora
B Maxim 10 minute
C 30 de minute
D Minim 72 de ore
E O saptamana
24. In privinta etiopatologiei stomatopatiilor proteice, urmatoarea afirmatie este adevarata:
A Teoria alergica incrimineaza dezechilibrul intervenit in microbiocenoza bucala la purtatorii
de proteze acrilice
B Teoria mecano-traumatica considera ca anumite elemente chimice din materialul acrilic ar
avea un tol toxic asupra structurilor cavitatii bucale
C Teoria chimico-toxica considera ca anumite elemente chimice din materialul acrilic ar avea
un rol toxic asupra structurilor cavitatii bucale
D Teoria alergica considera ca inflamatiile s-ar datora traumelor exercitate de proteza
E Teoria bacterio-toxica considera ca anumite elemente chimice din materialul acrilic ar avea
un rol toxic asupra structurilor cavitatii bucale
25. Extractia dirijata ca tratament preventiv in ectopia dentara:
A Se desfasoara pe parcursul a doi trei ani
B Incepe la momentul eruptiei incisivului lateral superior
C Este indicata chiar de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani) cand se schiteaza tendinta de
instalare a unei dizarmonii dento-alveolare cu inghesuire
D Se desfasoara in trei etape
E Consta in extractia incisivului central temporar
26. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
A Prurit gingival accentuat
B Dureri puternice la periaj

C Senzatie de usturime
D Sangerari spontane
E Dureri discrete in timpul masticatiei unor alimente moi

27. Una dintre contraindicatiile captusirii protezelor partiale acrilice cu materiale rigide
este:
A Atrofia avansata a zonei de sprijin produsa intr-un timp mai indelungat de la aplicarea
protexei
B Pentru ameliorarea mentinerii la o proteza subextinsa
C In cazul protezarilor imediate urmate de rezorbtii rapide a proceselor alveolare
D DVO (dimensiuna verticala de ocluzie) supraevaluata
E In caz de instabilitate cu basculare pe un torus proeminent
28. Spatiul intre baza intermediarilor suspendati si coama crestei trebuie sa fie:
A De cel putin 1 mm
B De cel putin 2 cm
C De cel putin 3 mm
D De minim 5 mm
E De maxim 2 mm
29. Din punct de vedere biomecanic, o proteza fixa este considerata riscanta, daca
A nu inlocuieste nici un dinte
B daca inlocuieste mai putin d eun dinte
C daca inlocuieste mai putin de doi dinti
D daca inlocuieste mai mult de doi dinti
E daca nu inlocuieste cel putin trei dinti
30. In parodontologie, buclele de strangere in cazul imobilizarii dentare prin ligatura de
sarma in 8 se face pe fata:
A orala
B meziala
C distala
D vestibulara
E pe oricare din suprafetele axiale
31. In etiologia nevralgiei de trigemen amintim:
A pulpita seroasa totala
B traumatismul facial
C compresia vasculara a nervului trigemen datorita buclelor artetiale anormale situate in
apropierea zonei de intrare a radacinii
D hiperactivitatea musculara
E consumul excesiv de medicamente
32. Nomenclatura principiilor de baza in prepararea cavitatilor descrie:
A Coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr-un punct
B Unghiul diedru extern este unghiul al carui varf nu se observa
C Unghiul diedru intern este unghiul al carui varf se observa
D Peretele axial este o suprafata interna a unei cavitati preparate care este perpendiculara pe
axul lung al dintelui
E Peretele pulpar este o suprafata externa a unei cavitati preparate perpendicular pe axul lung
al dintelui

33. In cazul sigilantilor fotopolimerizabili urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:

A Contin o substanta chimica sensibila la o sursa de lumina
B Contin benzoil metil eter sensibil la razele ultraviolete
C Contin o amina tertiara
D Contin diketone sensibile in cazul luminii vizibile
E Contin alkil benzoil eteri sensibili la razele ultraviolete
34. Pelicula din cadrul etapelor de formare a placii bacteriene incepe sa se depuna dupa
spalare pe suprafetele dintilor la aproximativ:
A 30 minute
B 1 ora
C 2 ore
D 48 ore
E 34 ore
35. In cazul echilibrarii ocluzale prin intermediul gutierelor la pacientul cu bruxism:
A Timpul necesar pentru obtinerea unei relatii centrice stabile poate varia de la cateva
saptamani la cateva luni
B Nu se poate obtine o relatie centrica stabila
C Nu este necesara obtinerea unei relatii centrice stabile
D Timpul necesar pentru obtinerea unei relatii centrice stabile poate varia de la cativa ani, la
cateva decenii
E Obtinerea unei relatii centrice stabile se face instantaneu
36. Referitor la materialele de amprenta utilizate in protezarea fixa, hidrocoloizii tip agar
agar sunt materiale:
A Rigide reversibile
B Semirigide ireversibile
C Rigide ireversibile
D Elastice ireversibile
E Elastice reversibile
37. Unghiul FMA din cadrul analizei Tweed:
A Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ
B Are valoare de 82 de grade
C Este unghiul format dintre axul incisivilor inferiori cu Orizontala de la Frankfurt
D Reprezinta inaltimea posteriara a fetei
E Este unghiul format de planul bazal mandibular cu Orizontala de la Frankfurt
38. Diastema primara sau adevarata este cauzata de:
A Anodontia incisivului lateral
B Meziodensul
C Parodontopatiile marginale
D Dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare sau de insertia sa joasa intre incisivi
E Sugerea buzei inferioare
39. Caracteristica principala a fibrelor ligamentului parodontal este:
A Dispozitia verticala
B Dispozitia orizontala
C Traseul ondulat
D Traseul drept

E Traseul in zig zag

40. Care din afirmatiile umatoare referitoare la cauzele bascularii transversale ale protezei
totale este falsa?
A Montarea dintilor laterali in afara crestei
B Atrofia exagerata a crestei alveolare
C Montarea dintilor frontali in afara crestei
D Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste
E Erori de amprentare
41. Unul dintre elementele disjunctoare articulate fara dispozitiv de revenire, care permite
doua miscari ale seilor protezelor scheletate, respectiv translatia verticala si basculare
prin infundare a extremitatii distale este:
A Raportul de forte Preat
B Sarniera cu resort elastic
C Sitemul New Ancorvis
D Capsa Ceka
E Sistemul extracoronar ASC-52
Grile rezidentiat Medicina Dentara Timisoara 2015
42. Fenomenul Christensen lateral se refera la:
A Dezocluzia dintilor laterali de partea activa in miscarea de protruzie
B Dezocluzia dintilor laterali de partea activa in miscarea de lateralitate
C Dezocluzia dintilor frontali in miscarea de lateralitate
D Dezocluzia dintilor laterali de partea inactiva in miscarea de lateralitate
E Dezocluzia dintilor laterali de partea inactiva in miscarea de propulsie
43. Genioplastia :
A Se practica pe cale orala
B Consta in practicarea unei linii de osteotomie orizontala a mentonului, cu retrudarea sau
avansareaacestuia
C Consta in practicarea unei linii de osteotomie orizontala a mentonului, doar cu avansarea
acestuia
D Nu permite pozitionarea mentonului in plan vertical
E Este obligatorie in toate anomeliile scheletate
44. Lacurile dentare (varnish-urile):
A Sunt solutii incolore sau galbui de rasini naturale sau sintetice dizolvate in apa
B Impiedica penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
C Sunt solubile in apa
D Au o aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
E Au o aderenta de natura fizica la tesuturile dure dentare
45. Plagile infectate (complicate) oro-maxilo-faciale:
A Sunt cele rezultate in urma actiunii unor agenti traumatici ascutiti
B Pot surveni cand agentul cauzal s-a produs mai recent de 6 ore
C Sunt cele rezultate in urma actiunii unor agenti traumatici cu energie cinetica crescuta
D Necesita doar sutura
E Sunt netratabile
46. Care din urmatoarele afirmatii privind tumora centrala cu celule gigante in cadrul
tumorilor neodontogene ale oaselor maxilare este adevarata?

A Tumorile centrale cu celule gigant cu localizare la nivelul oaselor maxilare sunt tumori
benigne cu caracter agresiv si osteolitic marcat
B Este frecventa la varstnici
C Riscul de malignizare este mare, de peste 80%
D In evolutie, corticala osoasa nu sufera modificari
E Tumora, in evolutie, afecteaza partile moi

47. Adaugarea de rasina compozita pentru marirea retentivitatii unui dinte stalp care va
sustine un croset se face daca:
A Retentivitatea este mai mica de 0,75 mm
B Retentivitatea este mai mica de 0.5 mm
C Retentivitatea este mai mica de 1mm
D Retentivitatea este mai mica de 0,25 mm
E Retentivitatea este mai mica de 1,25 mm
48. Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se face cu:
A Hiperplaziile epulis-like
B Chistul parodontal
C Keratochistul odontogen
D Tumorile maligne endoosoase
E Chistul folicular
49. Care este procentul minim de dinti afectati de boala parodontala pentru ca acceasta sa
fie considerata generalizata:
A 40 %
B 50 %
C 20 %
D 60 %
E 30 %
50. Utilizarea propolisului in tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale se face in
prezent cu precautie tinand cont de petentialul sau:
A Vasoconstrinctor
B Decongestiv
C Antibacterian
D Cicatrizant
E Alergizant
Intrebari tip complement multiplu:
51. Amprentarea pentru coroana de substitutie prin metoda directa:
A Reprezinta o mechetare intraorala
B Se poate realiza, clasic, ce ceara
C Se poate realiza, clasic, cu ceramica
D Se poate realiza, modern, din acrilat autopolimerizabil
E Se poate realiza, modern, prin aliaje metalice
52. Referitor la formele clinice ale bolii parodontale, in pemfigoidul benign leziunile apar in
special pe mucoasele:
A Nazala
B Orala
C Laringiana
D Esofagiana

E Conjunctivala

53. In protezarea mobilizabila, in raport cu tipul de coroane telescopate se pot prezenta

urmatoarele indicatii:
A Coroanele telescopate conice ( Koerber ) sunt recomandate mai ales pentru protezele cu
sprijin pur parodontal
B Coroanele telescopate cu rezilienta ( Hoffmann) sunt recomandate pentru orice forma de
edentatie
C Coroanele telescopate frictionale (Boettger) sunt recomandate mai ales pentru protezele cu
sprijin pur parodontal
D Coroanele telescopate frictionale ( Boettger) sunt recomandate formelor de edentatie
subtotala in cadrul restaurarii de tip overdenture
E Coroanele telescopate conice ( Koerber) sunt recomandate pentru orice alta forma de
edentatie combinata

54. Dupa numarul liniilor de fractura in cadrul fracturilor de mandibula, clasificarea este
urmatoarea:
A Fracturi unice
B Fracturi duble
C Facturi evedruple
D Facturi cominutive
E Fracturi incomplete
55. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala germana, cuprinde:
A Sindromul progenic
B Clasa a II a subdivizia 1
C Sindromul de ocluzie adanca acoperita
D Sindromul de ocluzie deschisa
E Clasa a II a subdiviziunea 2
56. Pentru aprecierea gradului de afectare a functiilor spatiului dento-maxilar in functia
temporo-mandibulara, Helkimo propune o clasificare realizata cu ajutorul unor
parametri numerici sau indexi. Astfel, indexul ocluzal
A Reprezinta un index clinic, algodisfunctional
B Sugereaza riscul de aparitie a disfunctiei temporo-mandibulare
C Sugereaza gradul de afectare functionala a ocluziei dentare (disfunctie ocluzala)
D Sugereaza existenta de contacte stabile in intercuspidarea maxima
E Sugereaza intensitatea durerii provocate de palparea articulatiei temporo-mandibulare
57. Conform clasificarii miscarilor mandibulei dupa amplitudinea, aceastea pot fi:
A Sagitale
B Transversale
C Verticale
D Limita (extremele)
E Functionale
58. Dintre accidentele intraoperatorii ale rezectiei apicale amintim:
A Leziuni nervoase leziuni ale apexurilor dintilor vecini
B Leziuni ale apexurilor dintilor vecini
C Sectionarea incompleta a apexului
D Patrunderea cu instrumentarul rotativ in fosa nazala, sinusul maxilar, canalul mandibular
E Hematom

59. Pentru a imbunatati retentia protezei scheletate cu ajutorul crosetelor:

A Se va realiza un prag mai inalt la nivelul fetei vestibulare
B Se va realiza un prag mai inalt la nivelul fetei palatinale, sub zona de retentivitate maxima
C Se va plasa sub zona de retentivitate maxima bratul opozant al unui croset solidarizat la
coroana telescop
D Se va plasa sub zona de retentivitate maxima bratul activ al unui croset solidarizat la
coroana telescop
E Se va realiza un prag mai coborat la nivelul fetei palatinale
60. Acidul hialuronic:
A Are afinitate mica pentru apa
B Se comporta ca o bariera in calea difuzarii unor macromolecule
C Este constituentul principal al invelisului pericelular
D Are rol redus in vindecarea si regenerarea parodontiului marginal
E Actioneaza ca un absorbant biologic al solicitarilor mecanice
61. In terapia edentatiei totale, referitor la tehnicile de amprentare cu gura inchisa,
urmatoarele afirmatii sunt false:
A Necesita portamprente individuale prevezute cu borduri de ocluzie si o determinare
prealabila a DVO
B Presupun prezenta degetelor medicului care mentin amprenta in cavitatea bucala
C Aceste tehnici sunt indicate la pacientii vechi purtatori de proteze care prezinta dizarmonii
ocluzale
D Amprentele obtinute au marginile mai lungi
E Autorii acestor tehnici considera ca presiunile ocluzale dint impul ocluzale din timpul
amprentarii sunt aceleasi ca si cele masticatorii de dupa insertia protezei
62. In terapia edentatiei totale, obiectivele amprentarii finale enuntate de fratii Green sunt:
A Obtinerea unei inaltimi corecte a marginilor si o extindere maxima a bazei protezei
B Obtinerea unei linguri model preliminar
C Obtinerea unui model preliminar
D Repartizarea de presiuni egale asupra partilor dure si moi
E Respectarea libertatii contractiilor musculare si realizarea inchiderii marginale a protezei
63. In tratamentul malformatiilor vasculare urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Tratamentul este dificil
B Scleroterapia este singura metoda de tratament
C Scleroterapia poate induce fibroza
D In cadrul tratamentului chirurgical se practica embolizarea temporara sub control
angiografic cu 24-48 de ore preoperator
E Hemostaza in cadrul tratamentului chirurgical este obligatorie, dar facila
64. In tratamentul disfunctiei temporo-madibulare, purtarea gutierei poate avea ca rezultat
ameliorarea durerii, fenomen explicat prin mai multe mecanisme. Care din urmatoarele
sunt corecte?
A Modificarea dimensiunii verticale de ocluzie
B Nemodificarea dimensiunii verticale de ocluzie
C Repunerea in pozitie fiziologica a condililor articulatiei temporo-mandibulare
D Reducerea nivelului activitatii musculare
E Cresterea nivelului activitatii musculare
65. In protezarea fixa, la determinarea relatiei centrice, stimularea reflexului de ocluzie
molara

A Reprezinta o metoda simpla

B Cauta vechile reflexe parodonto-musculare de pozitionare centrica
C Reprezinta o metoda complicata
D Se bazeaza pe homotropia linguo-mandibulara
E Presupune realizarea unor inregistrari grafice

66. Referitor la restaurarea dintilor laterali, dispozitivul corono-radicular turnat

A Are indicatie majora in situatiile clinice cand nici un cuspid nu este sustinut de dentina
sanatoasa si radacinile ofera conditii morfologice pentru agregare
B Are indicatie majora in situatiile clinice cand toti cuspizii sunt sustinuti de dentina sanatoasa
C Are indicatie majora in situatiile clinice cand nici un cuspid nu este sustinut de dentina
sanatoasa si radacinile nu ofera conditii morfologice pentru agregare
D Este metoda de electie in cazul radacinilor foarte conice si a celor care au pe sectiune
transversala o forma ovala
E Este metoda de electie in cazul radacinilor curbe, care au pe sectiune transversala o forma
de piscot
67. In protezarea fixa, pentru realizarea unei ocluzii ideale, contactele dento-dentare trebuie
sa se inscrie in urmatorii parametri:
A Sa fie multiple
B Sa fie stabile
C Sa fie punctiforme
D Sa fie in suprafata
E Sa fie precis localizate
68. Osteomielita supurata cronica a adultului prezinta urmatoarele aspecte clinice:
A Este urmatorul stadiu evolutiv al unei osteomielite supurate acute
B Semnul Vincent este pozitiv
C Pot aparea multiple fistule cutaneo-mucoase
D Deformarea unei singure corticale mandibulare
E Stare generala influenta
69. Sugerea policelui ca obicei vicios prin interpunerea la nivelul arcadelor dentare poate
determina urmatoarele:
A Efect accentuat de parghie asupra arcadei superioare cand sugerea policelui are loc cu fata
plamara in sus
B Efect de parghie asupra ambelor grupe incisive, deformandu-le concomitent in seturi opuse
cand sugerea policelui este facuta simultan
C Prodentie, cand degetul este tinut in gura cu fata palmara in susu, presand prin prima
falanga pe fata palatinara a incisivilor superiori
D Retrodentie si franarea cresterii mandibulei, presand prin cea de a 2-a falanga pe muchia si
pe fata vestibulara a incisivilor inferiori
E Raporturi de ocluzie inversa frontala (prin modificarea axelor incisive) cand are loc o
presiune exercitata prin fata dorsala a degetului, pe fata vestibulara a dintilor superiori
70. Accidentele generale postanestezice cel mai frecvent intalnite in cadrul anesteziei locoregionale sunt reprezentate de:
A Sincopa vaso-vagala
B Angina pectorala
C Accidente alergice
D Manifestari respiratorii
E Criza hipertiroidiana

71. Incadrul metodelor imagistice in patologia tumorala maligna oro-maxilo-faciala,

tomografia computerizata:
A Este utila in evaluarea preterapiutica a metastazelor ganglionilor limfatici cervicali
B Este neiradianta
C Permite evaluarea preterapieutica directa, neinvaziva, a tesuturilor submucoase si profunde
cervico-faciale
D Permite o evaluare superioara in lipsa substantei de contrast
E Este indicata in determinarea invaziei osoase, in special in cazul tumorilor de maxilar si
mandibula

72. Dupa cimentarea fatetei ceramice se fac urmatoarele recomandari pentru pacient:
A Sa evite incizia alimentelor dure
B Sa elimine obieceiurile vicioasa de a interpune obiecte intre dinti
C Sa evite consumul de ceai si cafea
D Sa evite utilizarea mijloacelor suplimentara de igienizare, de tipul atei dentare
E Sa nu isi perieze dintii timp de 7 zile
73. Cauzele deplasarii prin infundare ale protezei partial mobilizabile pot fi:
A Deglutia
B Crestele ascendente spre distal la mandibula
C Gravitatia la protezele maxilare
D Parafunctiile (bruxismul)
E Fortele de masticatie
74. La pacientii edentati partial, in cadrul diagnosticului de integritate parodontala, formele
inflamatorii se refera la:
A Prodontita marginala cronica complexa
B Gingivita cronica
C Leziunile distrofice
D Parodontita marginala cronica superficiala
75. In cadrul dezvoltarii relatiilor intermaxilare si dento-maxilare de la nastere la eruptia
primilor dinti temporari, relatiile care se stabilesc intre suprafetele crestelor gingivale:
A Sunt cu contacte minime (dupa Tulley) sau chiar inexistente
B Se stabilesc contacte de suprafata aproape depline (dupa Hotz)
C In sens antero-posterior exista un decalaj sagital prin prognatismul mandibular
D In sens antero-posterior exista un decalaj sagital prin retrognatia mandibulara
E In sens transversal exista o laterognatie prin interpunerea mucoasei jugale in zonele laterale
76. Exista situatii in care tratamentul endodontic preoperator nu este posibil sau esueaza,
dar este posibila realizarea obturatiei de canal dupa indepartarea apexului/procesului
periapicale si sub control vizual direct:
A Radacini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in treimea apicala
B Prezenta unor reconstituiri corono-radiculare
C Obturatie veche si incompleta
D Radacini cu canale/apexuri curbe care nu permit obturarea corecta
E Canale cu secretie persistenta, care nu permit efectuarea obturatiei de canal
77. In cazul incluziei de canin, Stivaros si Mandall au facut urmatoarele aprecieri referitoare
la inaltimea verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent;
A Gradul 1: nu exista suprapunere
B Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement

C Gradul 2: suprapunere peste mai putin de jumatate din latimea incisivului

D Gradul 2: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate din
inaltimea radacinii
E Gradul 4: deasupra apexului

78. Peterson clasifica spatiile fasciale in trei grupe:

A Spatii fasciale primare maxilare
B Spatii fasciale primare mandibulare
C Spatii fasciale secundare maxilare
D Spatii fasciale secundare mandibulare
E Spatii fasciale secundare
79. In terapia edentatiei totale, dupa indepartarea amprentei cu alginat din cavitatea bucala
se vor efectua urmatoarele proceduri:
A Amprenta se va spala cu apa, fara a folosi temperaturi extreme pentru a evita modificarile
dimensionale
B Daca mucina este prezenta pe suprafata amprentei se indeparteaza prin radiere cu un cutit
ascutit
C Se indeparteaza orice exces de alginat nesustinut cu o foarfeca
D Amprenta se va turna cel tarziu dupa o ora
E Daca mucina este prezenta pe suprafata amprentei se indeparteaza cu solutie de gips si apa
80. Urmatoarele afirmatii legate de fractura de mandibula, in cadrul accidentelor si
complicatiilor extractiei dentare, sunt adevarate:
A Fractura de mandibula este un accident frecvent
B Incluzia profunda a molarului de minte inferior constituie factor de risc pentru fractura
mandibulei
C Chistul folicular poate favoriza producerea unei fracturi in os patologic
D Pentru a reduceriscul de fractura de mandibula se indica elevatorul Lecluse in extractia unui
molar de minte inferior cu radacini drepte
E Daca se produce fractura de mandibula, pacientul este trimis a doua zi intr-o clinica de
chirurgie maxilo-faciala
81. Referitor la etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice, trauma ocluzala cronica
este urmtata in multe cazuri de fenomene adaptative:
A Subtierea ligamentului parodontal
B Ingrosarea pe alocuri a laminei dura
C Condensarea structurii osului trabecular, spongios
D Subtierea marginii osului alveolar
E Aparitia unor proieminete bulbare, punctiforme pe versantul vestibular si uneori oral al
osului alveolar
82. Axul de insertie al puntilor dentare:
A Reprezinta un element ce conditioneaza conceptia si realizarea elementelor de agregare
B Nu conditioneaza conceptia si realizarea elementelor de agregare
C Reprezinta traiectoria parcursa de proteza de la primul contact pana la perfecta sa adaptare
pe substructura organica
D Trebuie sa fie unic, existenta unor axe multiple nerealizand conditiile optime de stabilitate si
retentie pe substructura organica
E Nu trebuie sa fie unic, existenta unor axe multiple realizand conditiile optime de stabilitate
si retentie pe substructura organica

83. Segmentele periferice din cadrul metodei lui Stockfish privind prognosticul de crestere
ca studiu efectuat pe teleradiografia de profil sunt reprezentate de:
A Unghiul goniac anterior
B Unghiul axei faciale ( Ricketts)
C Planul bazal ( Schwarz)
D Unghiul SNA
E Ungiul FMA
84. Referitor la accidentele si complicatiile generale ale anesteziei loco-regionale,
manifestarile clinice crizei da astm bronsic sunt:
A Wheezing
B Dispnee acuta
C Emotii
D Aritmii
E Hipotensiune arteriala
85. Maseterul este un muschi puternic, patrulater si gros,
A Situat pe fata laterala a ramului mandibulei
B Situat pe fata mediana a ramului mandibulei
C Alcatuir din trei portiuni deosebite prin directie si asezare
D Alcatuita din doua portiuni deosebite prin directie si asezare
E Foarte puternic, care depaseste forta de contractie a temporalului
86. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la preparatiile pentru incrustatiile MOD sunt
adevarate?
A Pentru preparare se utilizeaza un instrument diamantat cilindrico-conic, cu varf rotunjit
B Adancimea santurilor de orientare la nivelul cuspizilor de sprijin trebuie sa fie 1.5 mm, iar a
nivelul cuspizilor de ghidaj 1 mm
C Adancimea santurilor de orientare la nivelul cuspizilor de sprijin trebuie sa fie 1 mm, iar la
nivelul cuspizilor de ghidaj 1.5 mm
D Se realizeaza un bizou larg la nivelul cuspizilor de sprijin
E Se realizeaza un bizou larg la nivelul cuspizilor de ghidaj
87. Factorii locali care pot interveni in etiopatologia sindromului de inocluzie verticala sunt:
A Afectiunile reumatice localizate la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
B Activitatea buzelor in repaus si in activitate
C Incongruienta dento-alveolara cu inghesuire primara sau secundara
D Rahitismul
E Deglutitia infantila
88. Enameloplastia
A Reprezinta o tehnica de lucru neinvaziva
B Represinta o tehnica de lucru invaziva
C Se recomanda in cazul suprafetelor ocluzale cu santuri adanci
D Se poate face cu freza cilindrico-conica fina diamantata- freza Sorensen
E Practic se realizeaza fara indepartarea de structura dura dentara
89. Printre timpii operatori, in odontectomia pe cale mixta a caninilor superiori, amintim:
A Dupa incizie, decolare si trepanare, se sectioneaza dintele la nivelul coletului si se extrage
radacina pe cale vestibulara
B Cresterea lamboului palatinal
C Extractia radacinei pe cale palatinala

D Extractia coroanei pe cale palatinala

E Sutura vestibulara fara sutura palatinala unde se va vindeca per secundam

90. Dintre dezavantajele coroanelor metalo-acrilice amintim:

A Fateta se desprinde deseori de pe metal
B Legatura metal-acrilat este numai mecanica
C Fateta se uzeaza prin periaj
D Apare afectarea parodontala, mai ales cand colereta este acoperita cu acrilat
E Este dificil de realizat tehnic
91. Dintre avantajele fatetarii enumeram:
A Pericol mai mic pentru pulpa
B Pericol mai mic de a reduce rezistenta dintelui
C Mai putin invazive
D Nu necesita o buna manualitate
E Nu exista riscul producerii de gingivite
92. Printre factorii care controleaza procesele de remaniere (remodelare) osoasa intanim:
A Vitamina B
B Calcitonina
C Hormonul paratiroidian
D Interleukina 2 alfa si beta
E Vitamina D
93. Dezavantajele tehnicii de amprentare indirecte, recomandata in reabilitarea implantoprotetica a edentatiei partiale sunt:
A Tehnica nu se aplica in cazul implantelor cu diferente mari de paralelism
B Prezinta posibilitatea verificarii la vedere a repozitionarii ansamblului dispozitiv de transfer
indirect si stalpul analog
C Tehnica se aplica in cazul implantelor cu diferente mari de paralelism
D Poate apare posibilitatea deformarii materialului de amprenta la dezinsertia lingurii de pe
campul protetic
E Exista dificultati la repozitionarea ansamblului dispozitiv indirect de transfer-stalp analog
94. Timpul bucal al deglutitiei se realizeaza prin miscari coordonate ale:
A Muschiului stilofaringian
B Muschiului palatofaringian
C Complexul hioidian
D Constrictorului superior al faringelui
E Mandibulei
95. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tetraciclinele folosite in sterilizarea
canalelor radiculare prin metode chimice sunt adevarate:
A Sunt antibiotice cu spectru larg
B Se indica asocierea tetraciclinelor cu penicilinele
C Folosirea tetraciclinelor duce la o instalare lenta a rezistentei
D Folosirea tetraciclinelor duce la o instalare rapida a resitentei
E Au actiune bacteriostatica manifestata asupra cocilor si bacililor gram pozitivi si gram
negativ
96. Urmatoarele afirmatii asupra pericoronaritei congestive sunt adevarate:
A Survine cu mai mare frecventa intre 18 si 25 de ani

B Se remarca distal de molarul de 12 ani, in regiunea retromolara, o mucoasa hiperemica,

congestiva, tumefiata
C Fenomenele inflamatorii retrocedeaza dupa cateva zile spontan
D Aceasta faza congestiva poate evolua catre o forma supurativa, instalandu-sepericoronarita
supurata
E Este exclusa prezenta adentiei submandibulare

97. In luxatia temporo-mandibulara anterioara acuta bilaterala:

A Gura este partial deschisa, cu mandibuka protruzata
B Obrajii sunt turtiti si alungiti
C Linia interincisiva nu este deplasata
D Condilul poate fi palpat sub arcada temporo-zigomatica
E Fonatia nu este afectata
98. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sitemul Ultrafill sunt adevarate:
A Nu necesita folosirea unui ciment de sigilare pentru o obturare corecta
B Necesita folosirea unui ciment de sigilare pentru o obturare corecta
C Livrarea gutapercii se face in capsule prevazute cu canule de calibrul 22, de unde se
injecteaza printr-o seringa de presiune
D Gutaperca penetreaza chiar in canaliculele dentinare
E Gutaperca nu penetreaza in canaliculele dentinare
99. Dintre obiectivele prepararii cavitatilor pentru inlay enumeram:
A Realizarea unei cavitati care sa permita insertia si dezinsertia piesei intr-un singur ax
B Oprirea evolutiei afectiunii
C Sa nu pericliteze dintele (peretii, cuspizii)
D Realizarea unei cavitati care sa permita multiple axe de insertie
E Asigurarea stabilitatii si rezistentei la presiunile masticatorii
100.
In parodontita apicala acuta seroasa (difuza) durerea:
A Are un mers ascendent, de la simpla jena pana la dureri insuportabile
B Este constanta
C Are un caracter lancinant si este permanenta
D Este exacerbata de cresterea fluxului sangvin in extremitatea cefalica
E Nu este redusa de calmante obisnuite
101.
In obturatia segmentara cu con metalic (argint sau titan)
A Conurile metalice cu o grosime putin mai mare decat a canalului se pot recalibra cu usurinta
B Conurile metalice cu o grosime putin mai mare decat a canalului nu se pot recalibra cu
usurinta
C Peretii portiunii apicale a canalului se coafeaza cu ciment de sigilare
D Varful conului se coafeaza cu ciment de sigilare
E Varful conului nu se coafeaza cu ciment de sigilare
102.
In cadrul prognosticului tumorilor maligne oro-maxilo-faciale, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
A Prognosticul bolii maligne in teritoriul oro-maxilo-facial foloseste ca indice rata de
supravietuire de 5 ani
B Estimarea duratei de supravietuire pentru fiecare pacient in parte este dificila si cu o
relevanta scazuta
C Orice cancer cu rata de supravietuire 5 ani se considera vindecat
D Rata de supravietuire de 5 ani este influientata doar de prezenta metastazelor la distanta

E Pacientii, cu varste foarte mici, cu o tumora maligna oro-maxilo-faciala, au un prognostic

foarte bun

103.
Referitor la inregistrarea pozitiei maxilarului fata de baza craniului, care din
urmatoarele afirmatii sunt false?
A Pentru inregistrarea pozitiei maxilarului fata de baza craniului se poate folosi o axa balama
determinata individual
B Pentru inregistrarea pozitiei maxilarului fata de baza craniului se poate folosi o axa balama
determinata arbitrar
C Axa balama va fi localizata prin miscari de lateralitate
D Axa balama va fi localizata prin miscari ample de deschidere-inchidere, care vor depasi 20
mm
E Axa balama se poate determina pe pacient folosind un arc facial pentru localizarea
cinematica a acesteia
104.
Igienizarea de catre medic se realozeaza prin:
A Detartraj supra- si subgingival
B Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
C Debridarea gingivala
D Mijloace secundare de intretinere a igienei bucale
E Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile

105.
La analiza cinematicii mandibulare in plan sagital, traseul superior al diagramei
lui Posselt cunoaste modificari in functie de relatia dintre intercuspidarea maxima (IM)
si relatia centrica (RC). Astfel:
A Situatia de long centric se poate caracteriza prin suprapunera punctelor ce reprezinta pe
diagrama RC si IM
B Situatia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj strict orizontal intre cele doua
pozitii
C Situatia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj oblic descendent spre RC
D Situaita de long centric poate sa coincida cu point centric
E In cazul existentei unui point centric, punctele reprezentand pe diagrama RC si IM se
suprapun
106.
Deglutitia la noul nascut in cadrul etapelor evolutive ale primului timp al
deglutitiei (stadiul bucal) se caracterizeaza prin:
A Se porneste dintr-o pozitie de repaus a mandibulei
B Maxilarele sunt departate
C Maxilarele sunt apropiate
D Dorsum-ul limbii formeaza un sant longitudional prin care se scurge laptele spre faringe
purtata de contractiile muschilor palatofaringian si stilofaringian
E Buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii bucale
107.
In granulomul simplu conjunctiv:
A Subiectiv simptomatologia este stearsa, aproape inexistenta
B In general apar dureri puternice si localizate
C Examenul radiologic nu este concludent pentru diagnostic
D Palparea cu degetul pe mucoasa in dreptul apexului respectiv poate sa evidentieze o
oarecare sensibilitate, mai ales in fazele de acutizare
E Cel mai concludent pentru diagnostic este examenul radiologic

108.
Zonele de despovarare unde baza protezei totale nu trebuie sa vina in contact
intim cu mucoasa sut:
A Gaura mentoniera
B Torusul palatin
C Tuberozitatea maxilara
D Exostozele
E Crestele milohioidiene ascutite
109.
Referitor la conturarea restaurarilor protetice, profilul de emergenta
A Reprezinta acea suprafata axiala a dintelui care se intinde de la baza santului singival, trece
de gingia libera si patrunde in mediul bucal
B Se poate extinde vestibular si oral pana la ecuatorul anatomic al dintelui
C Interproximal, se intinde de la jonctiunea smalt-cement pana la zonele de contact interdentar
D Reprezinta acea suprafata axiala a dintelui care se intinde de la baza santului gingival pana
la apexul dintelui
E Se poate extinde ocluzal pana la ecuatorul anatomic al antagonistului
110.
In sechelele dupa despicaturi labio-maxilo-palatine, deformatiile complexe ale
regiunii nazale pot fi:
A Columela scurta
B Columela lunga
C Deviatia septului
D Dorsum nazal infundat
E Domul nazal ingust
111.
Artrita temporomandibulara in spondilita anchilozata din cadrul artritelor
specifice prezinta urmatoarele semne clinice:
A Durere la palparea articulatiei temporo-mandibulare si a muchilor masticatori
B Limitarea miscarilor mandibulare
C Tumefactii, crepitatii si crecmente articulare
D Eritem articular
E Osteofite
112.
Sindromul Madelung (lipomatoza cervico-faciala):
A Este o varietate non-tumorala rara
B Poate remite spontan
C Este o varietate tumorala rara
D Consta in dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze, importante, ce se localizeaza la nivelul
toracelui, feselor, dar si in regiunea cervico-faciala
E Masa lipomatoasa poate interesa si regiunea occipitala
113.
Contraindicatii ale coroanelor de invelis nemetalice sunt:
A Dinti scurti ( bonturi neretentive)
B Tineri sub 17 ani ( camera pulpara mare)
C Ocluzii adanci traumatizante
D Discromii, distrofii, displazii in zona frontala
E Ocluzii cap la cap (cele ceramice)
114.
Sistemele pericoronare de imobilizare prezinta urmatoarele dezavantaje:
A Inflamatii gingivale
B Descimentari
C Fracturi sau modificari de culoare ale acrilatului
D Nu se pot realiza sisteme metalo-ceramice

E Rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica

115.
Obtinerea amprentei in protetica fixa sunt:
A Inregistrarea si redarea cat mai corecta a rapoartelor prepararii cu dinti vecini
B Inregistrarea si redarea cat mai corecta a reliefului dintilor antagonisti
C Preluarea si redarea su fidelitate a rapoartelor preparatiei cu parodontiul marginal
D Redarea cat mai fidela a formei, detaliilor si dimensiunilor preparatiei
E Preluarea si redarea cu fidelitate a rapoartelor preparatiei cu parodontiul apical
116.
La examenul clinic in parodontitele apicale cronice:
A Palparea genglionilor nu este edificatoare
B Inspectia nu releva intotdeauna semnele manifeste concrete pentru diagnostic
C Modificari ale sensibilitatii la palpare in vestibul si a perceperii unor zone mai ingrosate,
mai aderente de os, sunt decelabile in special la dintii frontali superiori
D Percutia verticala a dintilor este pozitiva intr-un procent de aproximativ 20 % din cazuri
E Sensibilitatea dureroasa acuzata de pacient este de mare intensitate
117.
O restaurare protetica fixa realizata cu sistemul Tergis-Vectris poate prezenta
urmatoarele avantaje:
A Adaptare marginala optima
B Erori minime de manipulare si prelucrare
C Nu provoaca iritatii in contac cu tesutul gingival
D Realizeaza un afect fizionomic deosebit
E Rezistenta mecanica superioara sistemelor metalo-polimerice
118.
Macrofagele:
A Sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific
B Nu sunt implicate in procesele de aparare specifica
C Fagociteaza bacteriile si resturile celulare
D Elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular
E Declanseaza raspunsul umoral
119.
In cazul ligaturii de sarma din cadrul imobilizarii temporare exista posibilitatea
aparitiei unor forte active de tensiune care duc la urmatoarele modificari de pozitie ale
dintilor:
A Egresii
B Eruptii pasive
C Torsionari
D Vestibularizari
E Oralizari
120.
In terapia edentatiilor totale, verificarea portamprentei mendibulare presupune
urmatorii timpi cinici:
A Verificarea merginilor vestibulare pentru a evidentia daca sunt situate la nivelul liniei oblice
interne
B Cu buza inferioara relaxata se tractioneaza usor buca catre inainte pentru a verifica insertia
frenului labial
C Plasarea limbii pacientului in palat si la nivelul obrajilor pentru a verifica merginile la
nivelul celor doua treimi anterioare ale zonei linguale
D Plasarea limbii pacientului pe marginea buzei superioare pentru a verifica lingura la nivelul
insertiei frenului labial
E Plasarea limbii pacientului pe marginea buzei superioare pentru a verifica lingura la nivelul
inseritiei frenului labial

121.
Tratamentul chirurgical in cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a
poate cuprinde:
A Retrudarea mandibulei prognate
B Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
C Avansarea mandibulei
D Retrudarea maxilarului
E Asocierea intre retrudarea mandibulei prognate si avansarea maxilarului in cazurile cu
retrognatism maxilar
122.
In etiopatologia malocluziei de calasa a III-a (endognatia sau sindromul de
compresiune maxilara cu protruzie si spatiere dentara) sunt implicati urmatorii factori:
A Ereditatea
B Factorul constitutional
C Factorii generali de dezvoltare
D Factorii locali de dezvoltare
E Diskinezia
123.
Gingia in cursul diabetului poate prezenta:
A Sangerari puternice la atingere
B Consistenta redusa, moale a papilelor
C Frecvent, pungi false
D Mobilitate crescuta
E Hiperplazie gingivala generalizata
124.
Obturatiile preventive cu glass ionomeri presupun urmatorii timp operatori:
A Periaj profersional cu pasta care contine fluor
B Pregatirea conservatoare a cavitatii
C Indepartarea resturilor dentinare tasate pe peretii cavitatii prin aplicarea de acid poliacrilic
timp de 10 secunde
D Aplicarea glass ionomerului de preferat de tip III (pentru linting)
E Aplicarea glass ionomerului de preferat tip II ( pentru linting)
125.
Deoarece primul gest al practicianului, atunci cand ia decizia asupra unui
potential stalp protetic, este verificarea mobilitatii lui, o examinare atenta trebuie sa
identifice tipul de mobilitate pe care il prezinta. In general se admit mai multe categorii
de mobilizari dentare:
A Mobilitatea dentara alternativa
B Mobilitatea dentara tranzitorie
C Mobilitatea dentara reversibila
D Mobilitatea dentara ireversibila
E Mobilitatea dentara aleatorie
126.
Care cunt conditiile esentiale enuntate de Newman si William pe care trebuie sa
le indeplineasca un model in protezarea edentatiei totale?
A Exactitate tridimensionala
B Manipulare usoara
C Incompatibilitate fizica si chimica cu materialele de amprenta
D Rezistenta la rupere si abrazie
E Capacitatea de reproducere fidela a detaliilor
127.
Putem considera drept accidente ale punctiei anestezice la spina Spix:
A Ruperea acului, in prezent extrem de rara avand in cedere noile tipuri de ace folosite

B Indepartarea pechetului vasculo-nervos cu producerea sie a unei hemoragii si a unui

hematom de dimensiuni reduse, fie a unei nevrite tranzitorii
C Patrunderea substantei anestezice in vas
D Inteparea pachetului vasculo-nervos cu producerea unei hemoragii, unui hematom de
dimensiuni reduse si a unei nevrite permanente
E Punctia septica

128.
In anodontiile intinse aparatele ortodontice:
A Trebuie sa realizeze stimularea dezvoltarii maxilare
B Trebuie sa realizeze stabilirea unor rapoarte nermale intre cele doua maxilare
C Trebuie sa realizeze dirijarea eruptiei dentare
D Trebuie sa sigure paralelismul dintilor existenti
E Nu sunt indicate, protezele totale fiind mult mai eficiente
129.
Ipotezele etiopatogenice in reincluzia dentara sunt:
A Teoria chimica
B Teoria mecanica
C Teoria anchilotica
D Teoria tulburarilor hormonale
E Teoria opririi in dezvoltare asoasa verticala
130.
Referitor la etiopatologia parodontopatiilor metinale cronice, trauma ocluzala
primara se produce in cazul unor:
A Eruptii accelerate ale dintilor fara antagonisti
B Obturarii sau coroane inalte
C Aparate ortodontice care dezvolta forte excesive, nocive pentru parodontiul marginal
D Punti dentare incorect realizate
E Forte ocluzale agresive care duc la suferinte parodontale per seccundam
131.
Durerea de cap din disfunctia temporo-mandibulara
A Este identica cu cea din migrena
B Este diferita fata de cea din migrena
C Nu apare la pacientii predispusi la migrene
D Poate apare la pacientii predispusi la migrene, dar este de intensitate mica
E Poate apare la pacientii predispusi la migrene, avand in aceasta situatie o intensitate foarte
mare
132.
Spatiul protetic potential este spatiul ce apare la nivelul arcadei dentare
consecutiv extractiei, avand urmatoarele limite:
A Mezial si distal fetele proximale ale dintilor restanti
B Mezial si distal fetele proximale ale dintilor antagonisti bresei edentate
C Ocluzal planul de ocluzie sau suprafata ocluzala a arcadei antagoniste sau suprafata
ocluzala a dintilor limitrofi edentati, in cazul absentei dintilor
D Inferior muchia crestei alveolare
E Inferior marginea bazilara a mandibulei
133.
Precizati care din urmatoarele enunturi sunt adevarate privind deglutitia ca
factor functional in etiopatologia sindromului de inocluzie verticala:
A Este un acte reflex
B Limba preseaza puternic anteriara a palatului si 1/3 din zona coletului dintilor frontali
superiori
C In perioada dezvoltarii, deglutitia nu suporta modificari ale tiparului miscarilor

D Un copil intre 5-12 ani efectueaza in 24 ore 800-1200 de inghitiri

E Un adult efectueaza in 24 ore pana la 2400 de inghitiri

134.
MOOLA si colab. (1993) prezinta rezultatele unui program preventiv aplicat
copiilor din Cape Town, subliniind ca:
A Sigilarea reduce incidenta cariei
B Sigilarea creste activitatea carioasa totala de 0,65 suprafete
C 30% din sigilari se pastreaza dupa o perioada de 7 ani
D 50% din sigilari se pastreaza dupa o perioada de 7 ani
E Retentia sigilarilor se mentine in proportie de 80%
135.
Tehnica de condensare laterala la cald a gutapercii:
A Realizeaza doar o simpla aplipire a unei mare isolate de gutaperca prin laminarea conurilor
sub presiunea laterala a spreaderului
B Produce fuzionarea conurilor intr-o masa unica, densa si omogena
C Duce la o protectie mult mai eficienta impotriva microinfiltratiilor de interfata comparativ
cu condensarea laterala la rece
D Este indicata in ameliorarea obturatiilor noemogene de gutaperca, cu spatii vide, realizate
prin condensarea laterala la rece
E Este considerata o tehnica de granita intre condensarea laterala la rece si condensarea
verticala la cad a gutapercii
136.
In tehnica sigilarii, pregatirea smaltului pentru gravarea acida, Disney si colab,
recomanda urmatoarele:
A Pozitionarea capului pacientului astfel incat suprafetele ocluzale sa fie paralele cu podeaua
B Aplicarea acidului prin miscari usoare de atingere atat timp cat indica prospectul de utilizare
al sigilantului
C Este bine ca pe durata demineralizarii suprafata sa nu se reumecteze
D Suprafata demineralizata trebuie frecata pentru a permite netezirea
E Nu este necesar uscarea constiincioasa cu aer comprimat
137.
Calculul deficitului sau excesului dintre dimensiunea dintilor si cea a procesului
alveolar in cadrul analizei spatiului total ( analiza lui Tweed) implica:
A Cuantificarea in centimetri
B Cuantificarea milimetrilor de corectie necesari in vederea mentinerii curbei Spee
C Cuantificarea milimetrilor de corectie necesari in vederea anularii curbei Spee
D Masurarea diametrelor maxime vestibulo-orale de la canin la fata distala a molarului unu
E Masurarea distantei liniare intre fata distala a caninului si fata meziala a molarului doi
138.
Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:
A Detartrajul subgingival din pungile parodontale
B Chiuretajul radicular
C Detartrajul depozitelor mari
D Chiuretajul cementului necrotic de pe peretele moale ai pungilor parodontale
E Detartrajul santului gingival
139.
In cadrul etapelor de preparare a unui dinte pentru o coroana turnata, in mod
uzual, examinarea finala a preparatiei se face prin:
A Inspectie directa si indirecta ( in oglinda)
B Palpare cu varful si latul sondei dentare
C Tehnica dentimetriei
D Aprecierea amprentei, rin urmarirea in negativ a contururilor
E Aprecierea pe o teleradiografie

140.
Placuta dento-mucozala maxilara prezinta urmatoarele caracteristici:
A Se sprijina cu o parte pe dintii restanti si ce cealalta pe mucoasa
B Are de regula aspect de V
C Are de regula forma de U deschis anterior
D Se sprijina anterior pe marginea cingulara sau pe un prag supracingular avand si rol de
croset continuu
E Are de regula forma de U deschis posterior
141.
In cadrulsitemelor tampon salivare;
A Bicarbonatii au un rol oarecare
B Bicarbonatii manifesta de departe ce mai puternica actiune
C Fosfatii manifesta de departe ce mai puternica actiune
D Fosfatii au un rol oarecare
E Aportul proteinelor si glicoproteinelor este nesemnificativ
142.
Posibilitatile de extensie a procesului supurativ din spatiul infratemporal sunt:
A Neurocraniu
B Loja parotidiana
C Orbita
D Fosa pterigopalatina
E Loja submandibulara
143.
Care din urmatoarele enunturi referitoare la tratamentului necrozei si gangrenei
pulpare sunt adevarate?
A Nu beneficiaza de tratament dintii cu malformatii radiculare ( in baioneta, clopot sau
curburi exagerate)
B Nu beneficiaza de tratament conservator dintii cu pungi gingivoosoase adanci si mobilitate
de gradul II sau III
C Beneficiaza de tratament consevator dintii cu pungi gingivoosoase adanci si mobilitate de
gradul II sau III
D Tratemntul conservator se poate realiza la dintii cu radacinile drepte sau cu curburi ce pot fi
depasite
E Spalaturile cu substantele antiseptice sunt preferate si benefice
144.
Pentru bruxismul asociat disfunctiei temporo-mandibulare, poate fi recomandata
urmatoarea medicatie:
A Antiinflamatoare nestereoidiene
B Narcotice
C Miorelaxante
D Antidepresive
E Antibiotice
145.
In cadrul diagnosticului prenatal al despicaturilor lobio-maxilo-palatine,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Diagnosticul despicaturilor de buza si/sau palat se poate stabili prenatal printr-un examen
ecografic
B Daca se stabileste prenatal diagnosticul de despicatura labio-maxilara-palatina, inca in
aceasta faza, se instituie tratamentul chirurgical
C Echipa de specialisti care trateaza un pacient cu despicaturi labio-maxilo-palatina cuprinde:
chirurg, ortodont, logoped, foniatru, ORL-ist si eventual psiholog
D Parintii vaor fi avizati in legatura cu dificultatea alimentatiei nou nascutului cu despicatura
labio-maxilo-palatina

E In familiile in care a existat un copil cu despicatura labio-maxilo-palatina este obligatoriu ca

si ceilalti copii sa prezinte aceeasi patologie

146.
Dintre semnele clinice ale fracturilor anterioare de malar cu deplasare amintim:
A Echimoza palpebrala si conjunctiva in monoclu
B Intrepunerea continuitatii osoase la nivelul rebordului orbital inferior, unde se percepe doar
o denivelare in treapta:
C Exoftalmie sau enoftalmie
D Crepitatii gazoase datorate emfizemului subcutanat prin patrunderea aerului de la nivelul
sinusului maxilar
E Deschiderea gurii in limitele normale
147.
Urmatoarele afirmatii in legatura cu glicogenul sunt adevarate:
A Este considerat un component chimic normal al epiteliului
B Se gaseste in epiteliul, intracelular
C Este in concentratie proportionala cu gradul de keratinizare
D Cantitatea de glicogen din corionul gingival creste semnificativ in cursul inflamatiei
E Scade in procesul (patologic) de acantoliza
148.
Dintre etapele principale de tratament ale gingivitelor si parodontopatiilor
marginale enumeram:
A Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
B Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
C Tratamentul complicatiile cronice ale parodontopatiilor marginale cronice
D Slefuiri ocluzale
E Mentinerea rezultatelor abtinute prin tratament
149.
Manifestarile clinice in malocluzia de clasa a III-a ( decalajul intermaxilar invers
sau sindromul progenic) sunt:
A Ocluzie mezializata
B Unghiul SNB micsorat
C Absenta ghidajului anterior
D Unghiul Tweed marit
E Unghiul ANB are valori negative
150.
In terapia edentatiei totale, in cadrul tehnicilor de amprentare finala care
utilizeaza mase termoplastice sau bucoplastice, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Lejoyeux amprentaeaza static campul proteic cu ZOE, reduce grosimea si latimea
marginilor portamprentei individuale cu 1 mm si aplica pe toata periferia material bucoplastic
B Meist adapteaza lingura individuala in zona posterioara cu kerr verde si inregistreaza
amprenta finala cu silicon de consistenta medie
C Begin adapteaza lingura individuala in zona posterioara cu kerr verde si inregistreaza
amprenta finala cu silicon de consistenta medie
D Lejoyeux inregistreaza amprenta finala cu silicon de consistenta medie
E Begin foloseste amprentarea finala cu ceramica
151.
Urmatoarele afirmatii legate de adenomul pleomorf parotidian sunt adevarate:
A Debuteaza cel mai adesea in lobul superficial
B Are consistenta ferm-elastica si este nedureros
C Tegumentele acoperitoare sunt modificate clinic
D Evolutia tumorala este de crestere lenta, progresiva, fara a se asocia cu durere, tulburari
functionale legate de nervul facial sau adenopatii cervicale
E Daca tumora debuteaza in lobul profund parotidian semnele clinice sunt mult mai
pronuntate

152.
Conform criteriilor ocluziei functionale, tabla ocluzala
A Este reprezentarta de aria dentara cuprinsa intre varfurile cuspizilor vestibulari si orali ai
dintilor posteriori
B Reprezinta in totalitate dimensiunea vestibulo-orala a dintilor posteriori
C Suporta majoritatea fortelor de masticatie
D Aste data de versantii externi cuspidieni
E Este delimitata de liniile de tranzitie axiale
153.
Conform criteriilor ocluzale functionale, tabla ocluzala:
A Este reprezentata de aria dentara cuprinsa intre varfurile cuspizilor vestibulari si orali ai
dintilor posteriori
B Reprezinta in totalitate dimensiunea vestibulo-orala a dintilor posteriori
C Suporta majoritatea fortelor de masticatie
D Este data de versantii externi cuspidieni
E Este delimitata de liniile de tranzitie axiale
154.
Supuratiile spatiului maseterin au ca punct de plecare;
A Patologia infectioasa a molarilor inferiori
B Osteomielita ramului mandibular
C Adenitele submandibulare
D Tumorile chistice suprainfectate ale ramului mandibular
E Tumorile chistice de plandeu bucal
155.
In tehnica de hibridizare, Tehnica-3 ( hibridizarea dentinei umede), folosind
primeri ce au solventul miscibil cu apa ( acetona);
A Manevra de priming urmareste impregnarea optimala a plagii dentinare cu monomer adeziv
care sa polimerizeze in situ realizand hibridizarea
B Excesul de apa determina o separare locala a fazei hidrofile de cea hidrofoba
C Uscarea moderata a plagii dentinare inaintea aplicarii primerului cu acetona, desi foarte
scurta ( sub 3 secunde) creste semnificativ porozitatea si impregnarea cu rasina
D Uscarea moderata a plagii dentinare inaintea aplicarii primerului cu acetona, desi foarte
scurta ( sub 3 secunde) reduce semnificativ porozitatea si impregnarea cu rasina
E Cu timpul patrunderea masiva a primerului accelireaza eveporarea apei din canaliculele
dentinare
156.
Referitor la prepararea unui canin maxilar pentru o coroana
A La nivelul marginii incizale se slefuieste o suprafata inclinata spre oral
B La nivelul marginii incizale se slefuieste o suprafata inclinata spre vestibular
C Bizoul va fi paralel cu marginile incizale si formeaza un unghi de 90 grade cu axul lung al
dintelui
D Prepararea suprafetei palatinale se realizeaza intr-o directie paralela cu cele 2/3 incizale ale
fetei vestibulare
E Bizoul va fi paralel cu marginile incizale si formeaza un unghi de 45 grade cu axul lung al
dintelui
157.
Printre efectele testosteronului enumeram:
A Mentine integritatea masei osoase
B Stimuleaza osteoprotegerina, factor biochimic de crestere a demineralizarii osoase
C Stimuleaza metabolismul osos prin proliferarea si diferentierea osteoblastilor
D Creste activitatea osteoclazica a unor citokine ca interleukina IL-6
E Creste sinteza prostaglandinei

158.
In necroza pulpara, care din urmatoarele afirmatii referitoare la factorii termici
sunt adevarate?
A O scadere treptata a temperaturii pulpei cu 20 de grade Celsius duce la modificari
semnificative
B O scadere treptata a temperaturii pulpei cu 20 de grade Celsius duce la modificari
nesemnificative
C Pulpa este mai rezistenta la cresterile de temperatura decat la scaderile de temperatura
D La cresteri mari de temperatura ( 75 grade Celsius), ca in cazul aplicarii diatermiei pentru
desensibilizarea dentara, necroza pulpei se instaleaza lent
E La cresteri mari de temperatura ( 75 grade Celsius), ca in cazul aplicarii diatermiei pentru
desensibilizarea dentara, necroza pulpei se instaleaza rapid

159.
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la statica de ansamblu a unei proteze
partiale fixe sunt adevarate:
A Un sprijin linear de doi dinti este precar
B Un sprijin linear pe doi dinti creeaza conditii de supraechilibru static
C Un sprijin poligonal (triunghiulare) pe trei dinti are conditii de stabilitate bune, cu conditia
ca suprafata poligonului sa fie mare
D Sprijinul pe mai mult de trei dinti creeaza conditii se supraechilibru static
E Sprijinul pe mai mult de trei dinti nu creeaza conditii de supraechilibru static
160.
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la crosetul cu actiune posterioara
sunt adevarate?
A Prezinta un sprijin ocluzal si doua brate unul flexibil si unul rigid ce se continua cu
conectorul secundar
B Se aplica in special pe ultimii molari
C Prezinta o elasticitate scazuta
D Conectorul secundar rigid este plasat vestibular, bratul rigid dist-vestubular, iar bratul
elastic este situat lingual
E Se aplica in special pe premolarii si canini, la care linia ghid este foarte inalta pe o fata si
coboara pe cealalta
161.
In formarea si biochimia placii bacteriene:
A Trecerea de la stadiul de pelicula la cel de placa bacteriana este extrem de lenta
B Trecerea de la stadiul de pelicula la cel de plaza bacteriana este extrem de rapida
C Formarea placii implica doua procese majore
D Matricea intermicrobiana contine si material anorganic, reprezentat de endoxine
lipopolizaharidice
E Formarea placii implica un singur proces major
162.
Cleall, facnd inregistrari radiocinematografice la subiecti cu deglutitii anormale
targe urmatoarele concluzii:
A Limba face contact cu bolta palatina in anterioara
B Succesiunea fazelor din primul timp al deglutitiei este neregulata, sacadata
C La 16 % varful limbii, in repaus, depaseste incisivii inferiori
D Mandibula si varful limbii in repaus ocupa in general o pozitie mai posterioara
E Corelatia dintre miscarile catre inainte a limbii si a mandibulei a fost gasita viciata
163.
In terapia edentatiei partiale modalitatea de trenspunere practica a solutiilor
terapeutice oferite de programul computerizat PRODENT parcurge urmatoarele etape:
A Introducerea datelor clinice in formatul computerizat al foii
B Introducerea datelor paraclinice in formularul computerizat al foii

C Prelucrarea datelor si stabilirea unui scor de caracterizeaza indicii clinico-biologici

D Stabilirea scorului final prin coroborarea indicilor clinico-biologici cu cei terapeutici
E Evaluarea predictibilitatii solutiei terapeutice alese

164.
In cazul prepararii bontului pentru coroana mixta metalo-polimerica
A Fata vestibulara trebuie slefuita in doua planuri, biofunctionele
B Fata vestibulara trebuie slefuita intr-un singur plan
C Pe fata vestibulara trebuie sa se asigure un spatiu uniform de 2 mm; pentru polimer 0.3-0.4
mm si pentru metal 1.5 mm
D Pe fata vestibulara trebuie sa se asigure un spatiu uniform de 2 mm; pentru metal 0.3-0.4
mm si pentru polimer 1.5 mm
E In zona de colet trebuie sa se asigure un prag vestibular care sa aiba o latime minima de 0.8
mm
165.
Prin folosirea contractiei musculare ca sursa de energie pentru aparatele
ortodontice, rezultatele obtinute cu aparate functionale:
A Sunt instabile
B Sunt mai stabile
C Sunt mai putin expuse la recidive
D Sunt expuse la recidive
E Nu permit descompunerea fortelor verticale si nici aparitia fortelor orizontale
166.
Referitor la conturarea restaurarilor protetice, teoria accesului pentru igienizare
presupune individualizarea contururilor vestibulare si orale, tinand seama de:
A Arhitectura tisulara
B Conturul dintilor adiacenti
C Raporturile ocluzale cu antagonistii
D Culoarea coroanei clinice
E Lungimea coroanei clinice
167.
Urmatoarele afirmatii in cadrul accidentelor generale de supradozare ale
anesteziei loco-regionale sunt adevarate:
A Copii, indeosebi pana la 8-10 ani, au o susceptibilitate mai mare pentru accidente de
supradozare
B Pacientul supraponderal tolereaza doce mai mari de anestezic
C Pacientii cu disfunctie hepatica au afectata capacitatea de metabolizare a anestezicelor
locale de tip aminoamida ( va fi prelungit timpul de eliminare)
D Batranii, cu varste peste 70 de ani, au o susceptibilitate mai mica pentru accidente de
supradozare
E Articaina se elimina renal nemodificata in proportie de 50 %
168.
In cadrul clasificarii bolilor parodontiului marginal al Academiei Americane de
Prodontologie 1996 situatii anormale mucogingivale in raport cu crestele edentate pot fi:
A Prezenta keratinizarii
B Cresterea adancimii santului vestibular
C Culoare anormala
D Creasta redusa vertical si/sau orizontal
E Hiperplazii gingivale si tisulare
169.
In cadrul examenelor paraclinice la edentatii partial, urmatoarele afirmatii
referitoare la artroscopia cu fibra optica sunt adevarate:
A Este o metoda ce foloseste substanta de contrast
B Este o metoda prin care nu se iradiaza pacientul
C Se face fara anestezie

D Evidentiaza caracteristicile de dinamica articulara in timp real

E Permite posibilitatea prelevarii de lichid sinovial

170.
Indicatiile redresarii chirurgical-ortodontice a caninului inclus sunt:
A Cand exista spatiu suficient pe arcada sau acesta poate si creat prin metode ortodontice
B Cand incluzia este profunda
C Cand dintele nu prezinta anomalii de forma sau volum
D Dintele este intr-o pozitie verticala sau usor oblica
E La pacientii de orice varsta
171.
In parodontita apicala acuta purulenta ( circumscrisa ):
A Testele de vitalitate ale dintelui cauzal sunt negative
B Diagnosticul pozitiv se pune pe fistulizarea cu eliminarea de puroi
C Examenul radiologic in primele faze nu indica modificari importante
D Examenul radiologic in primele faze indica modificari importante
E Diagnosticul diferential se face cu foliculita dintilor incluzi
172.
In functie de conceptia care sta la baza tehnicilor de amprentare in protezarea
totala, amprentele se pot clasifica in urmatoarele categorii:
A Mucostatice
B Compresive
C Mucoperiostale
D Simple si compuse
E Cu gura inchisa
173.
In cadrul chisturilor oaselor maxilare, chisturile odontogene includ:
A Keratochistul odontogen
B Chistul folicular
C Chistul parodontal lateral
D Chistul nazo-palatin
E Chistul median mandibular
174.
Dintre avantajele prepararii pentru corane turnate amintim:
A Asigurarea unei forme de rezistenta mai mare decat in cazul prepararii pentru realizarea
unei corane partiale
B Se permite modificarea conturului axial al dintelui
C Aspectele tehnice sunt mai simple camparativ cu alte tipuri de preparate
D Aspectele tehnice sunt mai complexe comparativ cu alte tipuri de preparare
E Asigurarea unei forme de rezistenta mai mica decat in cazul prepararii pentru realizarea unei
coroane partiale
175.
O miscare completa a corzilor vocale poarta denumirea de ciclu, care se compune
din urmatoarele faze:
A Faza de departare a corzilor vocale ( deschiderea glotica sau abductia)
B Faza de contractie prin formatiunile musculotendinoase
C Faza de apropiere (adductie sau de inchidere)
D Faza de recolare
E Faza de acolare
176.
Pragul gingival realizat la prepararea unui dinte pentru coroana mixta metaloceramica
A Nu este uniform
B Este uniform

C La vivelul fetei vestibulare va avea o latime mai mare

D La nivelul fetei vestibulare va avea o latime mai mica
E Va fi prelungit de pe fata vestibulara spre suprafetele proximale in functie de considerente
estetice

177.
Care din urmatoarele afirmatii cu privire la instrumentele de detartraj sunt
adevarate?
A Sunt formate din doua parti
B Unele instrumente au ambele capete prevazute cu parte activa
C Partea pasiva variaza ca forma, angulatie si lungime
D Manerul este astfel ales incat sa asigure o priza buna si sa previna oboseala musculara
E Uneori partea activa este detasabila prin desurubare
178.
Factorii iomplicati in etiopatologia anomaliilor dento-maxilare sunt:
A Deglutitia atipica
B Sugerea limbii
C Caria dintilor temporari si consecintele ei
D Traumatismele dintilor temporari
E Alimentatia
179.
In sterilizarea canalelor radiculare prin metode chimice sunt considerate
eficiente asocieri intre:
A Bactericide active in faza de multiplicare si in cea de latenta ( streptomicina ) si un
antibiotic cu efect bacteriostatic ( tetraciclina)
B Doua antibiotice cu spectru larg
C Doua atibiotice aminoglicozidice
D Bactericide active in faza de multiplicare ( penicilina) si bacteriostatice ( sulfamide)
E Bactericide active in faza de multiplicare (penicilina ) si bactericide active atat in faza de
multiplicare cat si in cea de latenta de tip aminoglicozidic ( streptomicina)
180.
In cadrul tratamentului chirurgical preprotetic, urmatoarele afirmatii legate de
rezectia modelanta a osteoamelor periferice sunt adevarate:
A In cazul in care dimensiunea mare a osteoamelor periferice provoaca probleme functionale
este necesar un tratament chirurgical
B Indepartarea formatiunii osoase se practica cu intrumentar rotativ, sub irigare abundenta,
pentru a nu provoca supraincalzirea osului
C Dupa regularizarea osului se aplica material de aditie
D Dupa anestezie loco-regionale, se realizeaza o incizie in U, cu decolarea unui lambou
E Osteoamele periferice se localizeaza numai la mandibula
181.
Referitor la coroana partiala proximala (semicoroana proximala, onlay ),
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Este un onlay cu 90 grade, care acopera jumatate sau putin mai mult din circumferinta
coroanei dentare
B Este un onlay rotat cu 90 grade, care acopera mai putin de jumatate din circumferinta
coroanei dentare
C Se utilizeaza pe molarii inferiori inclinati spre mezial, spre spatiul edentat
D Prepararea fetei ocluzale se termina bizotat pe cuspizii distali
E Prepararea fetei ocluzale se termina bizotat pe cuspizii meziali
182.
Urmatoarele afirmatii legate de etiopatogenia comunicarii oro-sinusale sunt
adevarate:
A Comunicarile oro-sinusale se produc cel mai frecvent in timpul extractiei caninului

B Deschiderea accidentala a sinusului maxilar se datoreaza de cele mai multe ori absentei sau
interpretarii eronate a examenului radiologic preextractional
C Deschiderea accidentala a sinusului maxilar se datoreaza frecvent manevrelor chirurgicale
intempestive in extractie dentara
D Etiologia postextractionala a comunicarii oro-sinusale este rara
E Traumatismele la nivelul etajului mijlociu al fetei pot sonstitui factori etiologici in aparitia
comunicarii oro-sinusale

183.
Reconstructia cu lambouri pentru un defect dat in cadrul tratamentului
multimodal in tumorile maligne oro-maxilo-faciale includ:
A Lamboul pediculat
B Vindecarea dirijata per secundam
C Lamboul regional
D Grefa de piele despicata
E Lamboul liber transferat
184.
In cadrul tratamentului limfangiomului, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Se recomanda o atitudine expectativa cel putin pana la varsta de 5 ani
B Exista posibilitatea de regresie spontana
C Recidivele sunt rare posttratament chirurgical
D Scleroterapia este eficienta
E Tratamentul chirurgical va consta in extiraparea formatiunii, dupa investigarea imagistica,
prin ecografie Doppler si RMN
185.
Pentru o buna comunicare intre medicul stomatolog si tehnicianul dentar in
vederea realizarii fatetelor ceramice sunt necesare:
A Fotografia dintilor preparati
B Slectarea nivelului de opacitate
C Determinarea dimensiunii fatetei si a teminatiei
D Determinarea nuantei si caracterizarii
E Efectuarea unei tomodensitometrii
186.
Periile de dinti cu peri din material sintetic se caracterizeaza prin:
A Omogenitatea materialului
B Flexibilitate
C Retin apa si detritusurile organice
D Rezistenta mecanica
E Degradare mecanica intr-un timp relativ scurt
187.
Seile acrilice, elemente ale protezelor partiale mobilizabile, prezinta urmatoarele
caracteristici:
A Transmit fortele de solicitare coectorului secundar
B Au rolul de suport al dintilor artificiali si de transmitere a fortelor masticatorii suportului
muco-osos si dento- parodontal
C Sunt realizate din polimetacrilate de metil de grosime 6 mm
D Transmit fortele de solicitare conectorului principal
E Numarul acestora este corespunzator spatiilor edentate
188.
Schema de tratament in parodontita merginala cronica superficiala cuprinde:
A Debridare gingivala, detartraj
B Tratement antimicrobian ca in parodontita agresiva
C Papilectomie, in cazul papilelor gingivale de staza
D Gingivectomie, in formele hiperplazice asociate

E Bioterapie de reactivare

189.
Chsitul nazo-labial:
A Este un chist odontogen
B Apare sun forma unei mase chistice de dimensiuni relativ mici, nedureroase, situate in
grosimea buzei superioare, paramedian, spre aripa nasului
C Poate deforma regiunea, dar tegumentul acoperitor este nemodificat
D Se poate localiza bilateral
E Uneori poate induce discrete tulburari de respiratie pe narina de partea afectata
190.
In cadrul tratamentului sindromului disfunctional craniomandibular, terapia
ocluzala include urmatoarele metode de tratament:
A Terapia ocluzala prin slefuire selectiva
B Terapia restaurativa
C Terapia endodontica
D Terapia ortodontica
E Terapia ortognata
191.
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la crosete sunt adevarate?
A Crosetul Ney Nr.2 se aplica la nivelul dintilor tronoconici cu linia ghid inalta
B Crosetul Ney Nr.1 se aplica la nivelul molarilor si premolarilor cu linia ghid nr.1
C Crosetul in C se aplica la nivelul molarului 2 care limiteaza distal edentatia
D Crosetul Ney inelar se aplica la nivelul caninilor
E Crosetul Ney cu actiune posterioara se aplica la nivelul premolarilor si caninilor
192.
In pulpita cronica hiperplazica sau granulomul intern Palazzi:
A Lexiunile sunt in general nedureroase, pacientul putand acuza o vaga jena la dintele
respectiv
B Examenul clinic ofera in general foarte putine elemente de diagnostic
C Examenul clinic ofera in general foarte multe elemente de diagnostic
D Pula dintelui este hipersensibila la testele de vitalitate
E Testele de vitalitate releva sensibilitatea scazuta a pulpei
193.
In cadrul principiilor de tehnica pentru extractia dintilor temporari enumeram:
A Daca radacinile dintelui temporar, le examenul radiologic, sunt atasate de coroana
premolarului permanent, extractia trebuie sa fie facuta cu separatie radiculara
B Daca se fractureaza radacina dintelui temporar, indepartarea se face atent, prin manevre
usoare, cu elevatorul, fara a veni in contact cu dintele
C Clestii care se folosesc pentru extractia dintilor temporari sunt identici cu cei pentru dintii
permanenti
D Daca se fractureaza radacina dintelui temporar, indepartarea se face atent, prin manevre
usoare, cu elevatorul, fara a veni in contact cu dintele permanent
E Examenul radiologic postextractional este obligatoriu
194.
Referitor la etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice, in ocluzia adanca
acoperita:
A Anomalia dentomaxilara reprezinta per primam o ocluzie dezechilibrata, nefunctionala
B Dintii frontali nu au stopuri ocluzale stabile
C Implantarea este normala atat timp cat nu se instaleaza inflamatia septica prin placa
bacteriana
D Implantarea se degradeaza odata cu aparitia leziunilor gingivo-parodontale de cauza
microboiana
E Traumatismul direct al gingiei din zona palatina e realizat de marginile incizale ale caninilor
inferiori

195.
Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:
A Copii mici
B Graviditate
C Pete colorate pe suprafata smaltului
D Hiperestezie dentinara accentuata
E Pacienti cu reflexe de voma exagerata
196.
Deficitul de spatiu ca si factor loco-regional in etiopatologia incluziei dentare
poate fi determinat de :
A Macrodontia relativa sau adevarata
B Migrarea distala a dintilor din zona anterioara
C Persistenta dintilor temporari
D Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor
E Fibromucoasa acoperitoare densa si dura
197.
In cadrul tratamentului ameloblastomului intraosos solid sau multichistic,
urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Radioterapia este de electie in tratamentul ameloblastomului intraosos solid sau multichistic
B Rezectia segmentara si hemirezectia de mandibula cu sau fara dezarticulare constituie
motede de tratament curativ al ameloblastomului intraosos solid sau multichistic
C Rata de recidiva a ameloblastomului intraosos solid sau multichistic este extrem de ridicata
D Recidivele apar imediat dupa rezectie
E Ameloblastomului intraosos sau multichistic aste o tumora maligna
198.
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la stabilirea dinamica a protezelor
sunt adevarate?
A In protezarea forta activa de rezistenta se manifesta asupra dintilor naturali restanti si a
osului suport
B In protezare forta de rezistenta se manifesta asupra sintilor naturali restanti si a osului suport
C In protezare forta de rezistenta se manifesta asupra dintilor artificiali
D In protezare forta activa se manifesta asupra dintilor artificiali
E In protezare forta activa se manifesta atat asupra dintilor naturali cat si asupra celor
artificiali
199.
Oprintre circumstantele care se constituie in factori iatrogeni putem enumera:
A Obturatiile de colet si aproximale in exces
B Pansamentele arsenicale etanseizate
C Lucrarile protetice fixe si mobile nejudicios concepute si incorect realizate
D Traumatismul dintilor vecini unei zone de tratament chirurgicale
E Caile false in desmodontiu
200.
Complicatii loco-regionale ale bolilor parodontale pot fi:
A Sinuzita maxilara
B Abces cerebral
C Colecistita prin piofagie
D Septicemie
E Tromboflebita sinusului cavernos