Craiova 2015

1.Frenurile labiale:
A Se insera la nivelul apofizelor genii
B Sunt formate dintr-un strat subtire de tesut fibros
C Contin si fibre musculare din muschiul genioglos
D Sunt formate dintr-un tesut conjunctiv dens
E Nivelul insertiei alveolare este fix
2. In cadrul malocluziei de clsa a III-a (decalajul intermaxilar invers sau sindromul
progenic) modificarile in sens sagital ale maxilarului superior se traduc la examenul
facial prin:
A Deplasarea punctului NSA inapoia planului Dreyfuss
B Profil convex
C Deplasarea punctului Gn inapoia planului Simon
D Ocluzie distalizata
C Cresterea unghiului SNA
3. Inpotriva infundarii protezei partial mobilizabile scheletate actioneaza:
A Adeziunea
B Succiunea
C Toate portiunile rigide ale crosetelor asezate in zona de sprijin
D Extremitatile elastice ale crosetelor angajate in conul de retentie
E Dezechilibrul intre tonusul orbucularului si al muschilor limbii, in favoarea acestuia din
urma
4. In tratamentul infectiilor endodontice, bacteriostaticele sunt eficiente:
A In pulpite sau deschideri accidentale ale camerei pulpare
B La varstnici
C La pacientii cu tratamente cu citostatice
D La pacienti cu boli cronice
E La pacienti cu corticoterapie
5. . In cadrul terapiei prin protezare totala, manevra maseterina Gysi de determinare a
relatiei centrice consta in:
A Obtinerea de contractii prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului
B Compresiunea maseterului bilateral in timp ce bolnavul realizeaza inchiderea gurii cu
scopul obtinerii de contractii echilibrate
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Stimularea reflexelor vestigeale de pozitionare centrica cu ajutorul machetelor de ocluzie
special pregatite
E Compresiunea fascicolului anterior al temporalului
6. Dupa Bjork, semnul ce poate fi cules pe ortopantomograma si care indica o rotatie de tip
anterior este:
A Condil scurt, cu dezvoltare preponderent posterioara
B Latime a ramurii orizontale marite
C Ramura ascendenta scurta
D Curbura preangulara proieminenta
E Canal dentar angulat
7. Diviziunea a 2-a a clasei a II-a dupa Angle include:
A Malocluziile cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie andaca in acoperis

B Malocluziile cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita

C Malocluziile cu raporturi mezializate la nivelul molarilor
D Malocluziile cu raport neutral la nivelul molarilor de 6 ani
E Malocluziile cu raporturi mezializate la nivelul caninilor

8. In lichidul bucal se intalnesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi
ale cavitatii bucal, cum ar fi:
A Fosfataza acida
B Colinesteraza
C Aldolaza
D Kalicreina
E Hialuroidaza
9. Delimitarea spatiului pterigomandibular este:
A Medial muschiul pterigoidian lateral
B Lateral: fata interana a ramului mandibular
C Inferior: glanda submandibulara
D Anterior: chinga pterigomaseterina
E Posterior: muschiul pterigoidian medial
10. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta:
A Existenta unui proces carios mediu
B Deschiderea camerei pulpare provoaca exacerbarea violenta a durerii si aparitia unei
picaturi de puroi
C Percutia in ax a dintelui este nedureroasa
D Uneori, in stratul de dentina ce acopera pulpa se poate descoperii un punct de comunicare
cu exteriorul determinat de evolutia progresiva a cariei
E Prezenta hiperesteziei pulpare
11. Majoritatea celulara a desmodontiului este reprezentata de:
A Osteoblasti
B Osteoclaste
C Celule de aparare
D Fibroblasti
E Celule epiteliale
12. Una din complicatiile la distanta si generale ale bolii parodontale este:
A Sinuzita maxilara
B Tromboflebita sinusului cavernos
C Abcesul cerebral
D Colecistita prin piofagie in conditii de hiperclorhidrie gastrica
E Septicemia
13. Relaxarea sitemului masticator prin limitarea voluntara a miscarilor mandibulei in
terapia educationala si comportamentala a disfunctiilor cranio-mandibulare miogene se
realizeaza prin:
A Deschidera maxima a gurii
B Strangerea si scrasnirea dintilor
C Evitarea masticatiei dificile
D Posturi vicioase in timpul somnului
E Masajul grupelor musculare
14. In necroza pulpara primele elemente care au de suferit sunt:

A Fibrele nervoase
B Vasele de sange
C Celulele
D Fibrele de colagen
E Proteinele pulpare

15. Ce modificare poate apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale, daca dintii
superiori sunt prea scurti:
A Fomena V seamana cu F
B Fonema T se aude ca D
C Fonema K se aude modificat
D Emisia fonemei S este suierata
E Emisia fonemei S este zazait
16. Termenul de oligodontie defineste situatia clinica in care:
A Lipsesc de pe arcada 2-6 dinti
B Sunt prezenti pe arcada doar 2 pana la 6 dinti
C Sunt prezenti pe arcada maximum de 4 dinti
D Lipseste 1 singur dinte de pe arcada
E Lipsesc toti dintii de pe arcada
17. Unul dintre avantajele linerilor din eugenolat de zinc este:
A Sunt solubilizati de lichidele de microinfiltratie marginala
B Sunt neiritanti pulpari
C Nu adera la dentina
D Inhiba polimerizarea rasinilor
E Au pH acid
18. In cadrul semnelor clinice obiective majore din sinuzita maxilara acuta de cauza
dentara, se regaseste:
A Obstructia nazala
B Durerea dentara, uneori cu caracter pulsatil, localizata la nivelul unui premolar sau molar
superior
C Halitoza
D Tusea
E Oboseala
19. Factorii de prognostic rezervat, legati de adenopatia cervicala in contextul bolii maligne
din teritoriul OMF sunt:
A Implicarea ganglionilor ipsilaterali
B Un numar redus de ganglioni cervicali clinic pozitiv
C Implicarea ganglionilor contralaterali sau bilaterali
D Prezenta ganglionilor in nivelele superioare cervicale
E Forma histopatologica a tumorii primare
20. In gingivita cronica prin inflamatie de cauza microbiana, pacientii semnaleaza:
A Senzatie de usturime
B Dureri puternice, insuportabile, la periaj
C Prurit gingival intens
D Sangereri gingivale spontane
E Senzatie de egresiune a dintilor, in special la sfarsitul zilei

21. Dupa numarul de materiale utilizate in timpul amprentarii in cadrul terapiei prin
proteza partiala mobilizabila scheletata, amprentele functionale se clasifica in:
A Amprente simple si amprente compozite
B Amprente compresive, amprente decompresive si amprente cu compresiune selectiva
C Amprente in totalitate si amprente parcelare
D Amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si amprente combinate
E Amprente mucostatice si amprente mucodinamice
22. Reincluzia dentara face parte din categoria:
A Malocluziilor de clasa a III-a Angle
B Anomaliilor de pozitie
C Malocluziilor de clasa a II-a Angle
D Disarmoniilor dento-alveolare
E Anomaliilor de eruptie
23. In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, corespondenta de angrenare a elementelor
morfologice dentare pentru stopurile ocluzale de clasa a I-a este:
A Cuspizii palatinali si premolarilor si molarilor contacteaza fosetele distale ale dintilor
omologi inferiori
B Cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori contacteaza fosetele distale antagoniste
C Cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contacteaza tripodic cu foseta distala
antagonista
D Cuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor realizeaza puncte de sprijin cu creasta
marginala meziala a omologului si cea distala a dintelui situat mezial de acesta
E Cuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor realizeaza puncte de sprijin cu creasta
marginala distala a omologului si cea meziala a dintelui situat mezial de aceasta
24. In edentatia partiala, diagnosticul topografic formulat in cadrul diagnosticului de
integritate a arcadei, precizeaza:
A Cauza care a dus la pierderea dintilor
B Existenta complicatiilor locale
C Tulburarile functionale ale sistemului stomatognat
D Localizarea edentatiei
E Modul cum s-a instalat edentatia
25. Transpozitia presupune:
A Eruptia unui dinte la distanta fata de locul sau normal
B Prezenta a doi dinti situati unul in dreptul celuilalt, linia arcadei trecand printre ei
C Inversarea coroanelor a doi dinti vecini
D Inversarea radacinilor a doi dinti vecini
E Inversarea totala a doi dinti vecini si alinierea acestora in curbura nermala a arcadei
26. Care din urmatoarele afirmatii privind determinarea dimensiunii verticale a etajului
inferior in relatie centrica si relatie de postura, in terapia prin proteza partiala
mobilizabila scheletata, este corecta:
A Se realizeaza raportandu-se la planul Camper

B Se realizeaza prin metoda disocierii analitice Lejoyeux

C Se poate prelua la nivelul tegumentelor prin unirea marginii inferioare a aripii nasului cu
tragusul
D Are o orientare paralela cu linia bipupilara
E Se obtine prin masurarea distantei dintre un reper fix maxilar (subnazal) si un reper mobil
mandibular (gnation)

27. Pentru Coutand, un element de diagnostic pentru infraalveolodentiile frontale si deci

pentru formele de ocluzie deschisa alveolara il constituie deplasarea punctului C:
A Posterior fata de planul Dreyfuss
B Anterior fata de planul Simon
C De-a lungul planului de ocluzie
D Din pozitia normala de la 3 mm dedesubtul planului de ocluzie, deasupra acestuia
E Din pozitia normala de la 3 mm deasupra planului de ocluzie, dedesubtul acestuia
28. In ectopiile dentare, extractia de pilotaj Hotz este indicata in urmatoarele situatii
clinice:
A Prezenta meziopozitiei generalizate bilaterale
B Cand chiar de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani) se schiteaza tendinta de instalare a
unei dizarmonii dento-alveolare cu inghesuire, incisivii centrali superiori in eruptie neavand
loc pentru aliniere in curbura normala a arcadei
C La 11-13 ani, cand ectopia de canin superior devine vizibila
D Coexistenta pe arcada a molarilor de minte cu ectopia, deoarece amplifica lipsa de spatiu
E Cand pe radiografia dentara se constata ca dintele ectopic a determinat complicatii la nivelul
dintilor invecinati
29. Care sunt reperele anatomice ale campului protetic mandibular utilizate in tehnica
amprentarii preliminare in edentatia totala:
A Zona palatinala distala
B Sutura palatina mediana
C Papila incisiva
D Linia oblica externa
E Foveele palatine
30. Unui dintre factorii locali implicati in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare este:
A Sugerea limbii
B Alimentatia artificiala a nou-nascutului
C Traumatismele dintilor temporari
D Sugerea degetului
E Deglutitia atipica
31. Termenul de dinte anastrofic se refera la:
A Un dinte care se formeaza in alta parte decat in locul sau normal (marginea bazilara,
condilul mandibular)
B Un dinte inclus al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala
C Un dinte care a perforat mucoasa cu o mica parte din coroana sa si s-a oprit in aceasta stare
D Un dinte inclus cu coroana situata vestibulara si radacina orientata palatinal
E Un dinte cu coroana orientata invers sensului de eruptie
32. Modificarea compensatorie de la nivelul procesului alveolar superior, intalnita in
malocluzia de clasa a III-a este:
A Prodentie cu IF mai mare de 107 grade
B Retroalveolie cu Pr, A-F mai mic de 110 grade

C Marirea distantei Nsa-Nsp

D Cresterea diagonalei maxilarului superior S-Nsa
E Deplasarea punctului Nsa in fata planului Dreyfuss

33. Distantarea barei linguale de versantul lingual al crestei alveolare se realizeaza in functie
de:
A Orientarea versantului lingual al crestei alveolare
B Distanta de la parodontiul marginal la bara
C Latimea barei linguale
D Grosimea barei linguale
E Inaltimea versantului lingual al crestei alveolare
34. In osteotomia verticala a ramului mandibular (Caldwell-Letterman):
A Se sectioneaza vertical ramul mandibular, unilateral, posterior de spina Spix
B Se sectioneaza vertical ramul mandibular, bilateral, anterior de spina Spix
C Este o metoda chirurgicala practicata foarte rar
D Fragmentul distal va fi repozitionat liber, in sensul avansarii, pentru anomaliile de clasa a
III-a
E Linia de osteotomie are traiect de la unghiul mandibular pana ala incizura sigmoida,
interesand intreaga grosime a ramului mandibular, retrospigian
35. Malocluzia de clasa a II 2-a este un sindrom caracterizat prin:
A Cresterea diametrelor premolare
B Cresterea diametrelor molare
C Retrodentie fara supraacoperirea grupului incisiv
D Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
E Proalveolodentie superioara
36. Care din urmatoarele afirmatii privind rezistenta mecanica a maselor ceramice este
corecta:
A Rezistenta mecanica a maselor ceramice este de 417 Bridell fata de 260 Bridell pentru
smaltul dentar
B Rezistenta mecanica a maselor ceramice este inferioara celei a aliajelor dentare
C Masele ceramice nu au efect abraziv asupra smaltului dentar
D Rezistenta mecanica la compresiun, indoire si rupere este deficitara
E Permite realizarea unor punti ceramice de mare amplitudine
37. Chisturi ale structurilor epidermului si anexelor sale sunt:
A Chsitul dermoid
B Chistul teratoid
C Chistul branhial
D Chistul sebaceu
E Ranula
38. Rizotomia selectiva termala prin radiofrecventa a radacinilor trigemenului:
A Se efectueaza prin craniotomie occipitala
B A inregistrat beneficii pe termen lung raportate la 80% din pacienti
C Indeparteaza vasele sangvine aberante, situate in proximitatea radacinii trigeminale, si le
repozitioneaza
D Se poate efectua percutanat cu anestezie locala, impreuna cu injectarea unui barbituri cu
durata scurta de actiune
E Se insoteste de rata de recurenta de 1-6 %

39. Crepitatiile la pacientii cu SAD ( sindrom algo-disfunctional):

A Semnaleaza alterarea relatiei normale disc-condil
B De obicei apar la debutul SAD
C Pot fi unice sau duble
D De obicei apar dupa o perioada mai lunga de evolutie a SAD
E Sunt zgomote intra-articulare de scurta durata
40. Una dintre diferentele esentiale intre forma de parodontita agresiva localizata si cea
generalizata este:
A Parodontita agresiva localizata este depistata in preajma varstei de 30 ani dar si mai tarziu,
spre deosebire de cea generalizata, care este depistata la pubertate
B Parodontita agresiva generalizata afecteaza si primii molari permanenti spre deosebire de
parodontita agresiva localizata care afecteaza doar incisivii
C Tartrul subgingival este, de obicei, absent in formele localizate si poate fi sau nu prezent in
formele generalizate
D Tartrul supragingival este, de obicei, abundent si se depune in ritm mai rapid in formele
localizate, coparativ cu formele generalizate
E Raspunsul imun este mai puternic la pacientii cu parodontita agresiva generalizata si mai
slab contitativ la pacientii cu parodontita agresiva localizata
Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2013
Grile rezidentiat Medicina Dentara Craiova 2014
41. Ce atitudine este recomandata in cazul lipsei mentinerii protezelor totale ca urmare a
supraextinderii merginilor protezelor:
A Educarea pacientului
B Spalarea protezelor
C Reparatia prin adaugare de acrilat
D Remontarea dintilor
E Reducerea lungimii si/sau grosimii si lustruire
42. Semne clinice comune de intrerupere a continuitatii osoase in fracturile de mandinula
pot fi:
A Modificari ale raporturilor de ocluzie
B Masticatia imposibila
C Luxatii sau fracturi dentare
D Durere spontana
E Jena in deglutitie
43. Resturile Serres, care persista dupa dezintegrarea lamunei dentare, dau nastere
membranei epiteliale a:
A Chistului anevrismal
B Chistului radicular
C Keratochistului odontogen
D Chistului folicular
E Chistului de eruptie
44. Legea biomecanica Ackermann, denumita heteropozitie, prin care se realizeaza arcadele
articificiale ale protezei partial mobilizabile acrilice, se referea la:
A Modificarea morfologiei dintilor artificiali fata de cea a dintilor naturali
B Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala
C Schimbarea ordinii dintilor artificiali
D Miscsorarea solicitarii suportului muco-osos

E Rezervarea unui spatiu de 1,5 cm intre ultimul dinte montat pe sa si extremitatea distala a
seii

45. Litiaza salivara:

A Poate aparea la orice varsta
B Cel mai frecvent afecteaza pacientii intre 20-30 ani
C Are caracter bilateral
D Afecteaza preponderent glanda parotida
E Reprezinta aproximativ 25% din patologia glandelor salivare
46. Sinusul maxilar sau antrul Highmore
A Se formeaza in luna a 5-a a 6-a a vietii
B Este singurul sinus prezent la nou-nascut
C Dezvoltarea definitiva se produce in jurul varstei de 18 ani
D Comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ce se deschide in meatul inferior
E Are rol important in deglutitie
47. In 1996, Academia Americana de Parodontologie a formulat o clasificare a bolilor
parodontale in care una dintre situatiile anormale mucogingivale in raport cu crestele
edentate este reprezentata de:
A Prezenta keratinizarii
B Creasta inalta vertical si/sau orizontal
C Cresterea adancimii santului vestibular
D Culoarea anormala
E Retractii gingivale
48. Dintre factorii de mediu implicati in etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine
fac parte:
A Fosetele congenitale ale buzei inferioare
B Deficitele nutritionale, in special aminoacizi
C Sindromul Down
D Sindromul velo-cardio-facial
E Diabetul zaharat
49. In parodontita apicala cronica difuza progresiva Partch, in prima faza de dezvoltare
endoosoasa:
A Apare o usoara hiperemie a mucoasei
B Apare o subtiere a mucoasei
C Apara o fistula
D Apare un nodul ce deformeaza suprafata mucoasei
E Semnele clinice sunt absente
50. Depunerea tartrului dentar este influientata:
A Mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor
B De deficienta vitaminei K
C De deficienta vitaminelor B6 si PP care favorizeaza formarea tartului
D De deficienta vitaminelor B6 si PP care scad cantitatea de tartru dentar
E De aportul de acid ascorbic din alimente care creste cantitatea de tartru dentar
Intrebari complement multiplu:
51. In mobilitatea dintilor parodontotici se iau urmatoarele masuri in vederea respectarii
principiului biologic:

A Sistemul de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena

artificiala
B Dintii mobili sa fie angrenati multidirectional intr-un bloc unic
C Sa fie realizata extinderea maxima a sistemului de imobilizare
D Imobilizarea sa se realizaze prin mijloace cat mai simple, dar eficiente
E Sistemul de imobilizare sa restabileasca integral functiile aparatului dento-maxilar

52. Cauzele care determina aparitia stomatopatiilor protetice de tipul hiperplaziei epitelioconjunctive sunt:
A Iritatiile cronice exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi
B Protezele vechi, neechilibrate
C Infectia produsa de levuri
D Igiena necorespunzatoare
E Utilizarea indelungata a adezivilor in vederea ameliorarii mentinerii protezei
53. Starea de echilibru a ocluziei dentare in evolutie este conditionata de:
A Timpul, secventa si componenta distala de eruptie a fiecarui tip dentar
B Raportul optim intre dimensiunea dintilor si spatiul disponibil
C Tiparul de crestere faciala
D Activitatea echilibrata a matricilor functionale
E Stereotipul masticator
54. Clini-pantograful superior destinat inregistrarilor prin sistemul NOR este alcatuit din:
A Doua aripioare de retentie pe procesul alveolar superior
B Doua aripioare de retentie pe procesul alveolar inferior
C O ramura orizontala bipupilara
D Trei cupe care se vor incarca cu rasina acrilica
E Doua ramuri laterale amovibile
55. Folosita in tratamentul afectiunilor parodontiului marginal, Clindamicina:
A Se administreaza numai la adulti
B Se administreaza in tratamentul parodontitei juvenile
C Se administreaza in bolile parodontiului marginla, refractare la tratament
D Nu prezinta efecte secundare
E Sa administreaza numai la copii
56. Retrognatismul mandibular se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte clinice:
A Vizibilitatea rosului de buze scazuta
B Sant supracolumelar sters
C Distanta menton-hioid normala
D Din norma laterala, proiectia mentonului scazuta
E Aspectul scurtat al arcadei dentare la mandibula, la examenul oral
57. Eficienta profilactica a fluorului depinde de anumite aspecte particulare ale clearanceului salivar, cum ar fi:
A Pastrarea unui nivel de baza nimimal in saliva indiferent de variatiile sale
B Revenirea rapida la nivelul da baza comparativ cu alte substante
C Restabilirea nivelului fluorului ionic, in caz de reduceri masive ale concentratiei sale prin
eliberarea lenta din fluorura de calciu cand aciditatea bucala coboara spre pH 5
D Scaderea nivelului fluorului salivar prin revenirea pe cale generala a cantitatii partial
inghitite din fluorul administrat topic
E Imbogatirea placii bacteriene in fluor dupa administrarea topica prelungesc timpul de
clearence pana la egalizarea concentratiilor din placa si saliva

58. Fortele de rezistenta pasive ce actioneaza asupra unei proteze partial mobilizabile
scheletate prezinta urmatoarele caracteristici:
A Se manifesta asupra dintilor, restaurarilor fixe sau mobilizabile
B Sunt generate de rezistenta mecanica a dintelui
C Sunt generate de rezistenta mecanica a elemnetului gnatoprotetic
D Apar ca raspuns la fortele active
E Imprima mandibulei o miscare
59. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in:
A Evitarea de catre copil a miscarilor de propulsie, deoarece laptele curge mai usor si in
cantitate mai mare
B Aerofagie
C Reducerea secretiei salivare
D Somn agitat
E Influente de ordin general, deoarece niciun substituent nu poate intruni calitatile nutritive si
imunologice ale laptelui matern
60. Criteriile relative de sacrificare a nervului facial in cadrul parotidectomiilor pentru
tumori maligne sunt:
A Infiltrarea directa a unuia sau mai multor ramuri ale nervului facial, evidentiabile
macroscopic intraoperator
B Tumori maligne cu dimensiuni mari (T3, T4)
C Tumori cu malignitate crescuta
D Varsta inaintata a pacientului
E Recidive ale tumorilor maligne parotidiene
61. Diagnosticul diferential al mucocelului sinusului maxilar se face cu:
A Chistul epidermoid
B Polipul sinusal
C Tumori de mezostructura
D Tumori benigne ale mucoasei sinusului maxilar
E Ranula
62. Factorii generali incriminati in etiopatogenia incluziei dentare sunt:
A Avitaminaza D
B Razele X
C Traumatismele
D Tendinta filogenetica de reducere dimensionala a structurii osoase scheletate
E Sindromul Down
63. In malocluziile de clasa a II 2-a, la nivelul arcadelor dento-alveolare si ocluziei, apar
urmatoarele modificari:
A Arcada poate avea forma de trapez, atat superior, cat si inferior
B Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare la grave, dar cu aspect tipic
C Incisivii laterali superiori sunt in palatopozitie
D Nu pot sa apara angrenaje invers premolare unilaterale sau bilaterale
E Supraacoperirea incisiva minina
64. Contraindicatiile biopsiei incizionale sunt:
A Zone anatomice cu risc vital
B Lexiuni provocate de traumatisme recente
C Tumorile inoperabile care beneficiaza de tratament radio- si chimioterapie

D Leziuni osoase radiotransparente

E Leziuni tumorale extinse

65. In etiopatologia reincluziei dentare sunt incriminate urmatoarele teorii:

A Mecanica
B Anchilotica
C Proterogenetica a lui Bolk
D Tulburarilor metabolismului local
E Hiperactivitatii lamei dentare
66. In cazul fracturilor paramediane (parasimfizare):
A Linia de fractura se situeaza intre incisivul central si premolarul 1 de aceeasi parte
B La examenul oral se constata cel mai frecvent o ocluzie normala la nivelul fragmentului mic
in fracturile cu deplasare mica
C Adeseori apar echimoze genio-labiale si in treimea anterioara a planseului bucal
D Fracturile fara deplasare au o simtomatologie clinica redusa
E In cazul deplasarilor mai importante ( fractura in banduliera) fragmentul mic prezinta
inocluzie verticala
67. Tulbularile decelabile la examenul clinic, care pot sugera prezenta unui dinte inclus,
sunt:
A Mobilitatea dintelui temporar corespondent
B Reducerea spatiului de pe arcada sau chiar includerea completa a acestuia
C Dureri cu caracter nevralgiform, fara o cauza precizata
D Uneori existenta unui spatiu de edentatie
E Bascularea incisivului lateral cu varful radacinii spre distal si coroana spre mezial
68. In faza subperiostala a parodontitei apicale acute purulente semnele subiective sunt:
A Durere iradiata in tot hemimaxilarul
B Durere localizata
C Senzatie de egresiune accentuata
D Mucoasa ce acopera procesul alveolar respectiv este dureroasa la resiunea exercitata cu
degetul
E Pacientii tin gura intredeschisa cu o rigiditate tipica a fetei
69. Medicamentele ce pot intarzia vindecarea plagii postextractionale sunt:
A Hormonii de crestere
B Anticoagulantele
C Vitamina A
D Vitamina E
E Glucocorticoizii
70. Dificultatile operatorii in cadrul rezectiei apicale pot fi:
A Aderarea tesutului patologic periapical la planul osos
B Comunicarea oro-nazala
C Comunicarea oro-sinusala
D Tulburari de sensibilitate
E Ramanerea unui corp strain pe canal
71. In edentatia partiala si totala, examenul cervico-facial prin inspectia de profil urmareste:
A Conturul fetei
B Proportia etajelor
C Profilul facial

D Unghiul nazo-labila
E Postura buzelor

72. Examenele complementare in sinuzita maxilara de cauza dentara constau in:

A Diafanoscopia
B Examenul alergologic
C Sinusoscopia
D Examenul bacteriologic
E Examenul clinic
73. Legea biomecanica a lui Conod, de ralizare a arcadelor artificiale ale protezelor partiale
acrilice:
A Demonstreaza ca suprafata unei sei trebuie sa fie cel putin dubla fata de suprafata de
sectiune la colet a dintilor pe care ii inlocuieste
B Considera ca suprafata seii trebuie extinsa cat mai mult
C Sustine ca forta de solicitare trebuie sa cada in mijlocul seii
D Sustine ca forta de solicitare ocluzala trebuie sa fie cat mai aproape de dintele limitrof
edentatiei
E Recomanda ca suprafata ocluzala sa nu fie redusa mai mult de 60%
74. In edentatia totala, tehnica de amprentare Franz-Herbst utilizeaza urmatoarele miscari
test:
A Umezirea buzelor in vederea adaptarii portamprentei la nivelul fundului de sac lingual
posterior
B Deglutitia, pentru modelarea portamprentei in zona vestibulara laterala maxilara
C Aplicarea alternativa a varfului limbii pe mucoasa jugala, inapoia comisurilor, pentru
modelarea portamprentei in portiunea anterioara a zonei linguale laterale
D Mimarea surasului fortat, pentru modelarea portamprentei la nivelul zonei linguale centrale
E Deschiderea lenta a gurii pana la maximum, pentru retusarea portamprentei la nivelul
spatiului retrozigomatic
75. Nevralgia gloso-faringiana are urmatoarele caracteristici:
A In episoadele severe poate iradia retroorbitar sau temporal
B Este singura nevralgie ce poate fi acompaniata de bradicardie si chiar sincopa
C Episodul dureros poate fi declansat si de presiunea pe anumite zone trigger, acestea fiind
situate la nivelul insertiei muschilor splenius capitis
D Durerea este intensa paroxistica
E Durerea poate fi localizata in ureche
76. Malocluzia de clasa a II 2-a, se caracterizeaza prin:
A Etaj inferior marit
B Mentonul este sters
C Are comun cu clasa a II 1-a, relatia molara antero-posterioara
D Buzele sunt subtiri
E Santul labio-mentonier este accentuat
77. In etiologia parodontitei juvenile sunt implicate urmatoarele mecanisme:
A Existenta unui deficit de chemotactism al polimorfonuclearelor si monocitelor
B Eliberarea unui factor ce stimuleaza proliferarea fibroblastilor
C Ereditatea
D Producerea unei enzime avand rol in stimularea producerii de fibre de colagen
E Eliberarea unei endotoxine ce poate produce activarea complementului si resorbtie osoasa

78. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa partiala se pune pe urmatoarele semne
clinice:
A Durere vie, spontana sau provocata ce dureaza de la cateva minute la cateva ore
B Persistenta durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
C Caracterul localizat al durerii
D Teste de vitalitate pozitive, mai ales la race si curenti electrici
E Exacerbarea durerii la cald si diminuarea la rece
79. Semnele clinice in contuziile ATM sunt date de:
A Ocluzia deschisa lateral
B Trismus moderat
C Devierea mentonului de parte afectata
D Articulatie sensibila la palpare
E Gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata
80. Chistul dentiger:
A Apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei in legatura cu un molar inclus
B Este practic asimptomatic cand are dimensiuni mici
C Aspectul radiologic tipic este de radioopacitate inconjurata de un halou radiotransparent
D Afecteaz cel mai frecvent pacientii de sex feminin
E Poate deplasa semnificativ dintele de la nivelul caruia deriva
81. Datele transmise laboratorului, pe model, privind zonele de despovarare unde baza
protezei totale nu trebuie sa vina in contact cu mucoasa sunt:
A Localizarea zonei de despovarare
B Profunzimea gravarii
C Grosimea zonei de despovarare
D Gradul de foliere a torusului palatin
E Depresibilitatea tesuturilor
82. In clasificarea bolilor parodontale realizata de Fermin Carranza Jr. in 1996, se regasesc:
A Gingivita de sarcina
B Gingivitele cronice descuamative
C Gingivitele alergice
D Parodontita lent progresiva precoce
E Parodontita rapid progresiva a adultului
83. Ce dezavantaje prezinta crosetele metalice din folie sau banda ale unei proteze partiale
acrilice:
A Au o mare elasticitate in toate sensurile
B Au un contact redus cu dintele
C Se sprijina partial pe dinte, partial pe procesul alveolar
D Duc la eroziuni dentare
E Favorizeaza acumularea placii dentare
84. Care din urmatoarele afirmatii privind tabla ocluzala sunt corecte:
A Reprezinta aria dentara cuprinsa intre varfurile cuspizilor vestibulari si orali ale dintilor
posteriori
B Reprezinta aproximativ 50-60% din dimensiunea V-O a dintilor posteriori
C Reprezinta aproximativ 50-60% din dimensiunea M-D a dintilor posteriori
D Suprafata ocluzala situata in afara tablei ocluzale este data de versantii externi cuspidieni
E Suprafata ocluzala situata in afara tablei ocluzale este data de versantii interni cuspidieni

85. Instabilitatea marcanta a mandibulei, care face dificila determinarea relatiei centrice la
edentatul total, este cauzata de:
A Indepartarea contactelor premature cu nivelarea perfecta a bordurilor de ocluzie
B Indepartarea posibilitatilor de derapare ce pot apare intre cele doua borduri de ocluzie
C Hiperlaxitatea ligamentara
D Uzura osoasa articulara
E Stergerea reflexelor de pozitionare centrica
86. In edentatia partiala si totala, examenele paraclinice generale sunt indicate:
A Cand relatia centrica este instabila
B Cand pacientul prezinta afectiuni sistemice ce includ manifestari la nivelul cavitatii orale
C Cand relatia centrica poate fi indusa prin mai multe metode
D Cand nu exista repere care sa permita stabilizarea mandibulei
E In cazul unor afectiuni cu risc vital pentru bolnav
87. Care din urmatoarele afirmatii privind corpurile de punte cu tangenta lineara la
mandibula sunt corecte:
A Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschide
B Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mare
C In sens C-O suprafata linguala se modeleaza concav
D Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
E Suprafata linguala se realizeaza cu individualizarea intermediarilor
88. Tratamentul local in gingivitele hiperplazice medicamentoase consta in reducerea
fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi cu:
A Cloramina 3 la mie
B Apa oxigenata
C Permanganat de potasiu
D Clorhexidina
E Antihistaminice
89. Fractura paramediana (parasagitala, fractura laterala de maxilar):
A Are un traiect oblic spre planseul nazal, sinusul maxilar sau tuberozitatea maxilara
B Are traiect vertical prin procesul alveolar
C Are traiect vertical prin procesul alveolar intre incisivii centrali
D Este denumita fractura in inima de carte de joc
E Linile de fractura deschid aproape intotdeauna sinusul maxilar
90. Factorii implicati in etiopatogenia anodontiei sunt:
A Despicaturile labio-maxilare-palatine
B Factorii teratogeni
C Actul nasterii cu eventuale traumatisme
D Osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor
E Necroza initiala a maxilarelor
91. In clasificarea bolilor parodontale din 1999 realizata de Armitage, sunt cuprinse
urmatoarele leziuni gingivale neinduse de placa bacteriana:
A Angiomatoza bacilara
B Granulomul piogen asociat de sarcina
C Histoplasmoza
D Hiperplaxiile gingivale influentate de medicamente
E Gingivostomatita herpetica primara

92. La bolnavii cardiaci netratati cu inhibitori ai canalelor de calciu, aspectele

histopatologice in mucoasa gingivala sunt reprezentate de:
A Zone reduse de edem
B Benzile de colagen din corion sunt fragmentate, distruse
C Creste titrul de anticorpi serici
D Apare un important infiltrat plasmocitar in corion
E Vasele din corion prezinta o reducere a grosimii peretilor si largirea lumenului consecutiv
edemului
93. In tehnica obturatiei de canal prin modelare individuala a conului, timpii operatori sunt:
A Ramolirea simultana prin incalzire a mai multor conuri de gutaperca groase
B Transformarea conurilor individuale intr-o masa de gutaperca unica, prin rulare sub presiune
intre doua pacute de sticla nesterile
C Modelarea ruloului de gutaperca intr-un con de grosime adecvata calibrului canalului
D Incalzirea in apa a conului recent modelat
E Proba clinico-radiologica a conului individualizat
94. Care din urmatoarele afirmatii privind echilibrarea dinamica a puntilor dentare,
demonstrata de Beliard, sunt adevarate:
A Un corp sustinut intr-un singur punct se poate roti in toate directiile, in jurul acelui punct
B Un corp sustinut in trei puncte prezinta instabilitate dinamica
C Un corp sustinut in trei puncte prezinta stabilitate dinamica
D Un corp sustinut in mai mult de trei puncte prezinta o stabilitate dinamica supraabundenta
E Un corp sustinut in doua puncte prezinta conditii de stabilitate mai buna, insa si acesta se
poate roti in jurul axului ce uneste cele doua puncte
95. Fortele de presiune masticatorii ce actioneaza asupra protezelor partiale mobilizabile
scheletate se caracterizeaza prin:
A Actioneaza asupra dintilor artificiali sustinuti de seile protetice
B Intensitatea lor depinde de natura alimentului
C Se mai numesc si forte de basculare
D Intensitatea lor depinde de capacitatea muschilor ridicatori ai mandibulei
E Sunt multiple ca directie si sens
96. Precizati care din urmatoarele afirmatii despre ectopia dentara sunt corecte:
A Cea mai frecventa forma de ectopie este cea de canin superior in pozitie palatinala
B Incidenta maxima a ectopiei de canin se intalneste intre 12-14 ani
C Atat ca frecventa de aparitie, cat si ca etiopatogenie, evolueaza sincron cu incluzia dentara
D Printre obstacolele care stau in calea eruptiei dintelui ectopic se numara si macrodontia
absoluta si relativa
E Prezenta unor formatiuni supranumerare reduce spatiul necesar alinierii dintelui ectopic pe
arcada
97. Raspunsurile scheletale, aparute sun influenta fortelor musculare schimbate directional,
din malocluzia de clasa a II 1-a sunt reprezentate de:
A Prodentia superioara compensatorie
B Meziopozitia cu rotatie a molarilor si premolarilor
C Largirea maxilarului
D Prognatia mandibulara
E Posibila normopozitie a incisivilor inferiori, fara insa inclusa aparitia prodentiei sau
retrodontiei dintilor inferiori
98. In gangrena pulpara, responsabile de distructia celulara sunt:
A Leucocidina

B Hemolizina
C Hialuronidaza
D Gelatinaza
E Glucuronidaza

99. In cazul odontectomiei molarului 3 inferior se pot practica urmatoarele tipuri de incizii:
A Incizia cu decolarea unui lambou cu trei laturi
B Incizia in plic
C Incizia in baioneta
D Incizia in T
E Incizia curba cu concavitatea in jos
100.
Specia Eikenella corrodens, implicata in patogenia bolii parodontale:
A Cuprinde bacilii gram-pozitivi cu aspect helioid
B Cuprinde bacterii ca au fost izolate de la pacienti cu leziuni avansate de parodontopatii
C Cuprinde bacterii ce apartin, dupa Socransky, complexului verde
D Cuprinde bacterii care, alaturi de cele din genul Capnocytophaga, sunt patogeni majori din
complexul rosu, dupa Socransky
E Cuprinde bacterii gram-pozitive necultivate, dificil de izolat
101.
Care sunt efectele retentiei prelungite a unor dinti temporari pe arcada C,M,Il,
expresie a unor dezechilibre (tipare anormale de resorbtie si anchiloze osoase si fibroase)
A Incongruenta dento-alveolara la distanta
B Ramannerea in incluzie a dintelui permanent inlocuitor
C Aparitia diastemei
D Eruptia malpozitionata a dintelui permanent inlocuitor
E Retropulsia mandibulei
102.
In cadrul clasificarii Angle, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Autorul foloseste relatia molarilor de 6 ani pentru a defini pozitia celor doua maxilare in
plan sagital unul fata de altul
B Include sindromul de ocluzie deschisa
C Considera ca pozitia molarilor de 6 ani pe bazele maxilare este fixa
D Clasificarea nu reflecta aspectele clinice ale anomaliei
E In clasa a II-a, raportul molar este distalizat
103.
Fortier si Ch. Demars-Fremault sustin ca odontotomia profilactica poate fi utila
in urmatoarele situatii clinice in care se impun masuri profilactice locale, dar sigilarea
nu se poate aplica:
A Existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii
B La copii cu policarii care au o igiena orala proasta
C Cand nu exista posibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate
D La copii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub
anestezie generala
E Cand este necesara deretentivizarea santurilor prin largirea si netezirea lor mecanica cu
ajutorul intrumentarului rotativ, urmata de obturarea acestora
104.
In tehnica de condensare laterala la cald a gutapercii, tipurile de spreadere
folosite prin incalzire sunt:
A Identice cu cele destinate condensarii verticale la cald
B Identice cu cele destinate condensarii laterale la rece
C Prevazute cu un condensator de caldura
D Bivalente, utilizate atat la cald cat si la rece

E Prevazute cu un dispozitiv de racire

105.
Policarbonat-dimetacrilatul utilizat in realizarea coroanelor integral polimerice
poate prezenta urmatoarele avantaje:
A Rezistenta la incovoiere de 3 ori mai mare ca rasinile diacrilice compozite
B Rezistenta la fractura cu 55% mai mica decat a rasinilor diacrilice compozite
C Coeficient de dilatare scazut
D Coeficient de contractie scazut
E Rezistenta la soc de 9 ori mai scazuta ca rasinile diacrilice compozite
106.
In raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate, amprentele
functionale utilizate in terapia prin proteza partiala mobilizabila scheletata pot fi:
A Amprente fonetice
B Amprente de masticatie
C Amprente de deglutitie
D Amprente de periferie
E Amprente centrale
107.
Utilizata in tratamentul afectiunilor parodontiului marginal, Ciprofloxacina:
A Actioneaza pe bacilii gram-pozititivi
B Se poate asocia cu metronidazol pentru potentarea actiunii sale
C Se poate administra impreuna cu tetraciclina si cloramfenicolul
D Se indica si la bolnavii cu SIDA
E Nu se administreaza la pacientii cu tulburari ale sitemului nervos
108.
Accesoriile portamprentei individuale utilizate in edentatia totala au urmatoarele
roluri:
A Permit insertia si dezinsertia ansamblului lingura-material de amprenta
B Permit aplicarea de presiuni in timpul amprentarii
C Acopera suprafata de sprijin a campului protetic
D Sporesc rezistenta mecanica a lingurii
E Urmaresc conturul marginal marcat pe modelul preliminar
109.
Efectele secundare posibile ale epinefrinei (adrenalinei) administrarea in
tratamentul de urgenta al edemului cailor aeriene superioare sunt:
A Paloare
B Aritmii
C Dispnee
D Nervozitate
E Greata si varsaturi
110.
Complicatiile septice la distanta asociate incluziei molarului 3 inferior sunt:
A Infectii ale spatiilor fasciale secundare
B Septicemii
C Pulmonare
D Adenite acute
E Osteomielite
111.
In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, care dintre afirmatiile privind
corespondentele de angrenare ale elementelor morfologice dentare pentru stopurile de
clasa a II-a sunt corecte:
A Marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijina pe fetele palatinale ale grupului frontal
superior, infracingular

B Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical poarta denumirea de overjet

C Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical poarta denumirea de overbite
D Rapoartele variate ale grupului frontal in intercuspidare recunosc mai multe situatii clinice
(ocluzia psalidodonta, labiodontia, protruzia bimaxilara fiziologica)
E Reprezinta un raport esential pentru stabilirea ocluziei

112.
Etiologia in cazul abcesului limbii poate fi:
A Leziuni traumatice cu retentia de corp strain
B Leziuni traumatice fara retentia de corp strain
C Suprainfectarea unui hematom
D Infectii fungice
E Suprainfectarea unei formatiuni tumorale
113.
In cadrul clasificarii dupa scoala germana, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Imparte anomaliile in cinci sindroame
B Include sindromul de ocluzie incrucisata
C Include sindromul progenic
D Aceeasi factori etiologici in aceleasi conditii dau forme diferite de anomalii
E Include sindromul de ocluzie adanca acoperita
114.
Care sunt dezavantajele terapiei protetice prin coroane partiale pe dintii frontali
A Adaptare limitata a axei de insertie
B Implicare gingivala mai redusa decat la coroanele de invelis
C Nu este indicata pe dintii devitali
D Refluare usoara a cimentului si adaptare bune
E Conservarea structurii dentare
115.
Printre efectele adverse ale medicatiei folosite in nevralgia de trigemen se
numara:
A Agitatie
B Scadere in greutate
C Rash
D Hirsutism
E Hipertrofie gingivala
116.
Tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante cuprinde:
A Spalaturi cu solutii slab antiseptice
B Aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoizi
C Administrarea de vitamine A si vitamina D
D Infiltratii cu penicilina
E Infiltratii cu hidrocortizon
117.
Tratamentul in gingivita cronica (simpla, necomplicata) urmareste depistarea
urmatorilor factori locali favorizanti:
A Placa bacteriana ( prin teste de colorare)
B Tartrul
C Obturatiile in exces
D Coroanele de invelis neadaptate
E Diabetul
118.
Sprijinul sistemului de crosete Ney poate fi realizat:
A Pe praguri situate supracingular pe dintii frontali naturali
B Prin gherute incizale sprijinite deasupra punctului de contact a doi dinti frontali

C Prin onley ocluzal, mai ales pe dintii suport din zona laterala aflati in infraocluzie
D Prin incercuirea coroanei dentare pe 2/3 din circumferinta
E Prin plasarea bratului elastic in conul de retentie

119.
Aliajele pentru turnarea scheletului coroanelor metalo-ceramice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
A Sa fie neutre clinic si biologic
B Sa aiba capacitatea de a produce acizii necesari legaturii metalo-ceramice
C Sa aiba un punct de topire cu 150-200 grade Celsius mai scazut decat temperatura de ardere
a ceramicii
D Sa fie elastice pentru a combate fisurarea ceramicii
E Sa permita turnarea in strat subtire (0,2-0,4 mm)
120.
Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinusale se va realiza
in functie de:
A Cantitatea si starea tesuturilor disponibile
B Prezenta lucrarilor protetice fixe
C Volumul sinusului maxilar
D Experienta chirurgului
E Marimea si localizarea defectului
121.
Tehnica de amprentare cu model corectat, utilizata in terapia prin proteza
partiala mobilizabila scheletata presupune:
A Utilizarea unei portamprente decupate vestibular
B Utilizarea unei portamprente decupata incizal
C Realizarea pe modelul de lucru a unui schelet prevazut cu sei acrilice la nivelul zonelor
edentate terminal
D Sectionarea modelului de lucru la nivelul crestelor edentate terminale, la 1-2 mm distal de
dintii restanti
E Inregistrarea unei amprente marginale cu ceara termoplastica si a unei amprente functionale
cu zinc-oxid-eugenol
122.
Care din urmatoarele afirmatii privind conceptia freedom in centric PankeyMann-Schuyler (Florida) sunt corecte:
A Relatia centrica nu coincide cu intercuspidarea maxima
B Deglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
C Deglutitia se efectueaza in relatie centrica
D In lateralitate exista protectie canina
E Raportul ocluzal este de tip cuspid/creasta marginala
123.
Privind reincluzia dentara, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Este considerata o anomalie de eruptie
B Majoritatea autorilor considera ca reincluzia se intalneste mai frecvent in dentitia temporara
la nivelul molarului 1 temporar
C In dentitia permanenta se intalnesc foarte rar, iar frecventa mai mare este in zonele laterale
D Sexul masculin este cel mai afectat
E Scoala germana o incadreaza in grupa anomaliilor monocauzale
124.
In evidarea cervicala radicala se conserva urmatoarele structuri:
A Ganglionii din loja parotidiana
B Ganglionii cervicali
C Glanda submandibulara
D Ganglionii paratraheali

E Tesutul celulo-adipos cervical

125.
Semnele obiective ale abcesului parodontal marginal sunt:
A Dinti limitanti indemni de carie
B Jena dureroasa localizata, de intensitate medie
C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
D Consistenta moale a abcesului situat vestibular si lingual
E Mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
126.
Bascularea transversala a protezei totale, mandibulare, evidentiata la aplicarea
pe campul protetic este cauzata de:
A Xerostomie
B Folierea insuficienta a torusului palatin
C Montarea dintilor laterali in afara crestei
D Atrofii accentuate ale osului alveolar
E Rezilienta crescuta a mucoasei fixe
127.
Urmatoarele afirmatii cu privire la adenomul cu celule bazale al glandelor
salivare sunt adevarate:
A Este o tumora benigna frecvent intalnita
B Afecteaza atat parotida, cat si glandele salivare mici
C Durerea este simptomul dominant
D Apare mai ales la varta a treia
E Afecteaza cel mai frecvent glanda submandibulara
128.
Care din urmatoarele afirmatii privind functia de stabilizare a unui croset care
intra in alcatuirea unei proteze partiale mobilizabile scheletate sunt corecte:
A Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
B Este functia prin care se neutralizeaza efectul presiunii flexibile a bratului retentiv
C Prelungirea bratelor opozante rigide pe mai multi dinti mareste stabilizarea
D Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
E Este functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a protezei
129.
Modificarile scheletale caracteristice malocluziilor de clasa a III-a sunt:
A Distanta bispinoasa micsorata
B Proalveolodontie superioara compensatorie
C Cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
D Ocluzie mezializata insotita sau nu de drum de inchidere in treapta mezializata
E SNA micsorat
130.
Avantajele prepararii canalelor radiculare prin tehnica step-down sunt:
A Acces rectiliniu spre portiunea apicala
B Diminuarea interferentelor mecanice dentinare de pe peretii canalelor radiculare in treimea
apicala a acestora
C Tratament mecanic rapid si eficient al portiunii apicale
D Reducerea posibilitatilor de spalaturi endodontice datorita largirii accentuate a treimii
coronare a canalelor
E Reducerea pericolului acutizarilor in tratamentul gangrenei pulpare prin pistonarea
transapicala a rumegusului dentinar
131.
In anul 1986, Dental Advisor stabileste urmatoarele proprietati ideale ale unui
sigilant:
A Penetranta inalta

B Timp de lucru scurt

C Timp de priza lung
D Absorbtie scazuta a apei
E Rezistenta scazuta la uzura

132.
Examenul radiologic in transpozitia dentara completeaza tabloul clinic si arata:
A Inversarea dentara completa in cazul transpozitiei totale
B Suprapunerea dintilor in transpozitia incompleta
C Rizaliza dintilor temporari corespunzatori
D Inversarea radacinilor dintilor in transpozitie incomplenta
E Resorbtii radiculare la nivelul dintilor aflati in transpozitie
133.
Urmatoarele afirmatii despre rolul anomaliilor dentare de forma in etiopatogenia
anomaliilor dento-maxilare sunt adevarate:
A Meziodensul creeaza tulburari de ordin fizionomic
B Incisivul lateral (1 2) in forma de cui poate duce la aparitia diastemei
C Incisivul lateral in forma de carlig perturba grav dinamica mandibulara
D Sunt frecvent intalnite la tipul dentar canin
E Determina intotdeauna malrelatii interarcadice de tipul angrenajelor inverse
134.
Atiopatogenia afectiunilor articulare degenerative de tip artrozic cuprinde:
A Diabetul zaharat
B Bruxismul
C Traumatisme articulare in antecedente
D Edentatii frontale protezate incorect
E Masticatie bilaterala
135.
Ce caracteristici prezinta arcul facial utilizat in protezarea partiala mobilizabila
scheletata:
A Permite inregistrarea tridimensionala a miscarilor fundamentale
B Permite transferul pozitiei corecte a modelului maxilar in simulator
C Utilizeaza drept reper cranian fix planul Frankfurt
D Utilizeaza drept reper cranian fix planul Camper
E Permite realizarea contactelor ocluzale doar in relatia statica amprentata
136.
Anodontia de premolar II se caracterizeaza prin:
A Poate fi simetrica sau asimetrica
B Este mai rara decat anodontia de incisiv lateral superior
C Predecesorul temporar poate persista pana la varste inaintate
D Pierderea de pe arcada la 16-20 ani a corespondetului temporar se explica prin accelerarea
procesului de rizaliza ca urmare a lipsei stimulului functional
E Modificari faciale de tipul accentuarii santului labio-mentonier si buzei rasfrante
137.
Spatiul dentoalveolar:
A Este mai larg la adolescenti si tineri decat la verstnici
B Este mai larg in zona de rotatie a dintelui- hypomochlion
C Este mai larg in zona cervicala, respectiv apicala
D Este mai ingusta la dintii neerupti si inclusi
E Este mai ingust la dintii cu functie normala, activi
138.
Care sunt elementele componente ale crosetului RPI al unei proteze partiale
scheletate:
A Au un brat elastic recurbat, formand o bucla in arc de par

B Un pinten ocluzal plasat in foseta meziala

C Un conector secundar plasat interdentar
D O placuta proximo-linguala cu rol de ghidaj al protezei
E Un brat divizat in Y ce pleaca din sa

139.
Tipul C de modificari scheletale descrise de Moyers pentru clasa a II-a este
particularizat de:
A Un ram orizontal al mandibulei scurt
B Un ram ascendent al mandibulei scurt
C Un plan bazal mandibular abrupt
D O disarmonie intre cresterea verticala anterioara si cea posterioara
E Un ax al incisivilor superiori proclinat
140.
Metoda Ex-3N de amprentare in edentatia totala prezinta urmatoarele
caracteristici:
A Este o metoda de amprentare mucodinamica
B Este indicata in cazurile dificile de camp protetic cu atrofii si resorbtii intinse
C Foloseste un material de amprentare bucoplastic
D Este o metoda de amprentare combinata, cu gura inchisa si deschisa
E Este necesara modelarea marginala prealabila cu ceara Kerr a portamprentei individuale
141.
Care sunt indicatiile terapiei protetice prin onlay:
A Conector pentru punti de intindere mica
B Pe canini, premolari, incisivi centrali superiori
C Ocluzii adanci
D Ocluzii inverse
E Element de ancorare pentru proteze scheletate (onley cu culise)
142.
In pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa), polipul pulpar prezinta
urmatoarele caracteristici:
A Inteparea cu sonda a polipului nu provoaca o sensibilitate decat in regiunile mai profunde,
dar provoaca o sangerare minora
B Are o culoare roz si o suprafata neteda, lucioasa, cand este epitelizat
C Are o culoare rosie, hemoragica si o suprafata neregulata acoperita de depozite de fibrina
D La presarea cu degetul, formatiunea este depresibila si elastica
E Prezinta in partea inferioara o oarecare mobilitate putand fi deplasat
143.
Combaterea miscarilor de basculare ale protezelor partiale mobilizabile
scheletate se realizeaza prin:
A Extinderea poligonului de stabilizare in afara poligonului protetic
B Realizarea unei curbe de ocluzie sagitala inversa
C Aplicarea unui croset continuu pe dinti frontali in edentatiile laterale
D Utilizarea de placute linguale
E Folierea modelului in cazul existentei unui torus palatin proeminent
144.
Mepivacaina:
A Este inrudita clinic si farmacologic cu toate celelalte anestezice locale amidice
B Este inrudita clinic si farmacologic atat cu anestezicele locale amidice, cat si cu cele esterice
C Se va administra in doze crescute la pacienti in varsta, sau/si cu afectiuni cardiace, hepatice,
renale
D Are o toxicitate de 1,5-2 fata de procaina
E Are formula metil-4-metil-3-(2-propil-amino-propanol-amina)-tiophen-2-carboxilat
monohidroclorid

145.
Pacientii cu sindrom de inocluzie verticala prezinta urmatoarele tulburari
musculare:
A Spasme musculare dureroase, cu devierea mandibulei de la linia mediana si posibile limitari
ale deschiderii active a cavitatii bucale
B Hipotonia si hipotrofia muschiului patrat al buzei inferioare
C Hipertonia si hipertrofia muschiului mentonier
D La unii pacienti cu masticatie unilaterala se poate dezvolta o hipertrofie de maseter,
unilaterala
E Spasticizarea muschiului pterigoidian extern
146.
Transpozitia incompleta inciziv central-incisiv lateral, transformata in completa
nu mai ridica probleme estetice si functionale, avand in vedere posibilitatile actuale de
remodelare:
A A incisivului lateral, prin tehnici adezive
B Slefuiri selective in sedinte separate
C A incisivului central prin stripping
D Slefuiri selective urmate de pansamentul plagii dentinare
E Aplicare de coroane de invelis
147.
Reducerea volumetrica naturala a dintelui prin uzura suprafetelor incizale,
ocluzale si aproximale ale dintilor conduce la:
A Schimbarea raporturilor verticale ocluzale de la la 1/3 sau la ocluzia cap la cap
B Trecerea planului postlacteal de la relatia de treapta distalizata la linia dreapta sau treapta
mezializata
C Prima inaltare de ocluzie
D A doua mezializare a mandibulei
E Ocluzia andaca in capac de cutie
148.
In gingivitele descuamative, urmatoarele aspecte clinice sunt utilizate ca elemente
principale de diagnostic
A Gingia are culoare rosu-palid ca urmare a fenomenelor atrofice
B Gingia este dureroasa la periaj si masticatie
C Gingia sangereaza cu usurinta la stergerea blanda cu o compresa
D Frecventa mai mare in perioada ciclului menstrual
E Gingia are culoare rosu viu
149.
Osteoamele periferice:
A Sunt localizate frecvent vestibular
B De obicei necesita tratament chirurgical
C Indepartarea leziunii se face cu pensa ciupitoare de os
D Accesul se face prin decolarea unui lambou trapezoidal
E Sutura se face cu fir continuu
150.
Pentru determinarea secventei ortodontico-chirurgicale in tratamentul
anomaliilor dento-maxilare severe, trebuie sa se tina cont de urmatorii factori:
A Factorii genetici
B Varsta
C Deplasarile dentare se fac mai rapid in primele trei luni postoperator
D Dotarea tehnica
E Chirurgului ii revine sarcina sa aduca anomalia dento-faciala in parametrii ocluzali si
scheletali de clasa 1 pentru ca ortodontul sa continue si sa finalizeze tratamentul

151.
Granulomul simplu conjunctiv poate fi confundat radiologic cu urmatoarele
elemente anatomice:
A Gaura mentoniera
B Sinusul maxilar
C Fosele nazale
D Gaura incisiva
E Gaura palatina mare
152.
Ligaturile nemetalice din fir de matase, mase plastice utilizate in imobilizarea
temporara a dintilor parodontotici:
A Nu favorizeaza retentiile alimentare
B Favorizeaza o buna igiena bucala
C Au rezistenta mica, se rup usor
D Pot fi aplicate numai pe dintii frontali
E Pot dezvolta forte active, cu actiune ortodontica
153.
Fumatul actioneaza local ca factor favorizant al imbolnavirilor parodontale prin:
A Depuneri de benzodiazepina, o nitrozamina specifica din tutun
B Depuneri de hidrocarburi policiclice aromate
C Iritatii directe, care favorizeaza instalarea de gingivite
D Cresterea riscului de aparitie a eroziunilor de colet
E Vasodilatatia periferica si edemul in teritoriul vascular gingivo-parodontal
154.
Tabloul clinic al crizei tiroidiene, complicatie particulara a supradozajului
anestezic, consta in:
A Febra
B Paloare
C Obnubilare
D Bradicardie
E Agitatie
155.
Fibromatoza tuberozitara:
A Reprezinta o hiperplazie a crestei alveolare din regiunea retromolara maxilara
B Este cauzata, de regula, de traumatisme masticatorii
C Este obligatorie realizarea ortopantomografiei pentru a confirma natura osoasa
D Prezenta sa creste distanta dintre tuberozitate si apofiza coronoida
E Dimensiunea zonei excizate trebuie corelata cu volumul fibromatozei
156.
In sindromul de inocluzie verticala, formele cu hiperleptoprosopie intalnim
urmatoarele modificari fizionomice:
A Etaj inferior micsorat
B Dintii frontali prezinta modificari de forma, volum si culoare, caracteristice trecutului
rahitic al acestor copii
C Profil concav
D In cazurile grave, limba herniaza in spatiul de inocluzie
E Santul labio-mentonier este accentuat, dand aspect de fata inexpresiva
157.
Succesul primingului in hibridizarea plagii dentinare depinde de:
A Aplicarea rasinii adezive care incheie hibridizarea prin fotopolimerizare
B Obtinerea unui aspect lucios prin uscarea plagii dentinare tratate cu primer
C Eliminarea incompleta a apei reziduale din matricea dentinara demineralizata
D Evaporarea excesului de solvent dupa priming printr-o uscare scurta moderata, inaintea
aplicarii rasini adezive

E Aplicarea repetata a primerilor anhidri pe baza de acetona in tehnicile ce necesita

indepartarea DDR

158.
Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri:
A Asigura transmiterea fortelor ocluzale catre osul alveolar
B Asigura rezistenta fata de fortele ocluzale de impact
C Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii
gingivale libere si in santul gingival
D Asigura nutritia cementului, a osului alveolar si a gingiei prin vase de sange si asigura
drenajul sanguin si limfatic
E Intareste structura corionului gingival, confera marginii gingivale libere consistenta si
rezistenta fata de impactul alimentar exercitata in conditii fiziologice
159.
Care din urmatoarele aspecte se intalnesc in cazul micsorarii DVO constatata la
proba machetelor protezolor totale:
A Facies crispat
B Aspect imbatranit al fetei
C Dintii sunt prea vizibili
D Rosul buzelor este diminuat
E Buzele nu intra in contact
160.
Fractura corticalei alveolare este un accident al extractiei dentare, frecvent la
nivelul:
A Tuberozitatii maxilare
B Corticalei vestibulare la nivelul grupului frontal superior
C Corticalei vestibulare la nivelul caninului superior
D Corticalei vestibulare la nivelul molarilor superiori
E Corticalei linguale de la nivelul grupului frontal inferior
161.
In malocluzia de clasa a III-a modificarile in sens sagital ale maxilarului superior
sau inferior se traduc la examenul facial prin:
A Obraji infundati
B Deplasarea punctului Nsa inapoia planului Dreyfuss
C Deplasarea punctului Gn inapoia planului Simon
D Profil concav
E Buza inferioara infundata
162.
Controlul intraoral al machetei inferioare a protezei totale are in vedere:
A Aspectul facial al pacientului din norma frontala
B Aspectul facial al pacientului din norma laterala
C Ocolirea frenului buzei superioare de catre baza machetei
D Controlul extinderii bazei machetei
E Verificarea stabilitatii prin presiuni alternative cu degetele aratatoare la nivelul premolarilor
inferiori
163.
Caracteristicile functionale ale articulatorului FAG sunt:
A Este tip NONARCON
B Planul de referinta este planul Camper
C Are sitem de blocaj in relatie centrica
D Unghiul Benett este reglabil 0-30 grade
E Panta condiliana este reglabila 0-70 grade
164.
Compusii de amoniu cuaternari, folositi in ape de gura impotriva placii
bacteriene:

A Au eficienta mai crescuta decat a clorhexidinei in reducerea depunerilor de placa bacteriana

B Pot produce senzatia de arsuri linguale
C Pot produce modificari ale gustului, similar clorhexidinei
D Pot produce iritatii ale mucoaselor
E Determina eroziuni ale smaltului dupa o folosinta indelungata

165.
Precautiile ce trebuie luate in obturarea canalelor radiculare cu Biocalex sunt:
A Evitarea eugenatului de zinc, deoarece, prin chelare rezulta eugenatul de calciu, ce
blocheaza expansiunea Biocalex-ului
B Evitarea largirii canalului pana la acul Kerr numarul 80
C Evitarea contactelor premature printr-o obturatie coronara provizorie incorecta, ce poate
declansa o parodontita apicala acuta severa
D Rezolvarea puseurilor acute declansate prin indepartarea Biocalex-ului din canal si aplicarea
unor paste cu antibiotice si corticoizi
E Rezolvarea puseurilor acute declansate prin indepartarea Bicalex-ului din canal si aplicarea
unor paste cu antihistaminice
166.
Diagnosticul diferential al papilomului oral se face cu:
A Botriomicomul
B Fibromul mucoasei orale
C Osteoame periferice
D Forme de dubut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos
E Abcesul palatinal
167.
Ce dezavantaje prezinta captusirea directa a protezelor partiale acrilice:
A Se realizeaza intr-o singura faza clinica
B Se efectueaza direct pe mucoasa, fara folosirea unui model
C Poate produce iritatii pe mucoasa orala
D Exista riscul polimerizarii acrilatului in spatiile interdentare care nu au fost obstruate in
prealabil
E Pacientul ramane disfunctionalizat cat timp dureaza fazele de laborator
168.
Ce caracteristici prezinta crosetul cervico-ocluzal bidentar al unei proteze
partiale acrilice:
A Poate fi sub forma de pelota
B Este o prelungire a seilor protezei
C Are forma de inel sectionat
D Este indicat in situatia in care pe arcada sunt restanti doi premolari vecini
E Este indicat in situatia in care pe arcada sunt restanti doi dinti vecini, un canin si un
premolar
169.
Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este
indicata in urmatoarele situatii:
A La dintii cu volum coronar mare
B La dintii cu procese carioase mari
C La dintii care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale
D La dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la testele de vitalitate
E La dintii cu volum coronar mic
170.
Obiectivele rezectiei conform liniilor directoare privind aprecierea calitatii
tratamentului endodontic stabilit de Societatea Europeana de Endodontie este:
A Simpla inlaturare a materialului de obturatie in exces
B Inlaturarea unei cantitati osoase si drenajul colectiei purulente

C Facilitarea accesului in vederea realizarii unei preparari la nivel apical care sa permita
obturatia retrograda
D Indepartarea acelei portiuni apicale a radacinii dentare care nu a putut fi obturata
tridimensional si care a determinat sau intretinut o inflamatie
E Diagnosticarea unor leziuni periodontale

171.
Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicala sunt:
A Corticala osoasa este bine evidentiata
B Tensiunea in lambou este minima
C Incizie si decolare faciala
D Nu necesita o anestezie locala extinsa
E Repozitionarea lamboului nu ridica probleme, existand puncte de referinta
172.
Aspectele clinice caracteristice ectopiei vestibulare de canin sunt:
A Deformarea buzei in dreptul caninului
B Modificarea formei arcadei
C Aspectul de edentatie
D Angrenaj invers la nivelul dintelui ectopic vestibular
E Ulceratii traumatice ale mucoasei vestibulare
173.
Printre metodele conservatoare de obtinere a spatiului necesra evolutiei dintelui
inclus se numara:
A Extractia in focarul de incongruenta
B Descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui
C Marirea perimetrului arcadei sub influienta fortelor declansate de aparatele ortodontice
D Distalizarea zonelor laterale in cazul meziopozitiilor generalizate
E Combinarea maririi perimetrului arcadei cu distalizarea zonelor laterale
174.
Sialometria este indicata in:
A Hiposialie
B Hipersalivatie
C Inregistrarea pecientilor noi care prezinta leziuni carioase
D Aprecierea eficientei tratamentelor profilactice sau curative asupra starii de sanatate orala
E Cresterea pH-ului salivar
175.
Utilizarea dispozitivelor interocluzale in tratamentul variatelor forme de
disfunctii craniomandibulare are drept scop:
A Modificarea rapoartelor ocluzale si redistribuirea fortelor
B Prevenirea abraziunii dentare patologice si a mobilitatii dentare
C Reducerea manifestarilor parafunctionale
D Diminuarea durerii
E Dirijarea agentilor medicamentosi antiinflamatori si analgezici prin tegumente
176.
Unghiul facial, in analiza Ricketts , are urmatoarele particularitati:
A Valoarea lui normala este de 86 de grade
B Este format intre axa Y (S-Gn) si dreapta N-Ba
C Valorile mai mici ale unghiului indica o retrognatie inferioara
D Valorile mai mari ale unghiului indica o prognatie superioara
E Este format de N-Pg cu HF (N-Pg-HF)
177.
Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilopalatine sunt:
A Subdimensionarea rosului de buze

B Columela subdimensionata
C Dorsum nazal proeminent
D Aripa nazala etalata
E Insuficienta velo-palatina

178.
Diagnosticul diferential in cazul tumorii centrale cu celule gigante se face cu:
A Leziunea vasculara oasoasa cu flux crescut, indiferent de varsta
B Keratochistul odontogen, pentru pacientii la varsta copilariei
C Torusul madibular
D Carcinomul spinocelular
E Ameloblastomul, dupa varsta de 15 ani
179.
In gingivita hiperplazica hidantoinica, la examenul histopatologic se constata:
A Prezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu dispozitie mai neregulata
B Demineralizarea septurilor interdentare si halistereza
C Reducerea numarului de fibroblasti
D Prezenta a numeroase fibre de oxytalan
E Acantoliza in epiteliu
180.
Cauzele mecanice prin care respiratia orala intervine asupra dezvoltarii
aparatului dento-maxilar si sunt:
A Prezenta vegetatiilor linfo-epiteliale
B Perturbarea jocului antagonist al suprafetelor masticatorii ale molarilor
C Presiunea din sinusul maxilar creste si, astfel nu mai este contrabalansata presiunea
atmosferica
D Modificarea comportamentului complexului hioidian, ce favorizeaza o retropozitie a
mandibulei si limbii, cu tulburari in dezvoltarea sagitala
E Limba nu-si mai poate exercita actiunea sa de apasare pe peretii laterali ai boltii palatine
181.
Care din urmatoarele afirmatii privind placarea cu fatete indirecte din rasina
compozite sunt corecte:
A Tehnica de placare poate fi extraamelara
B Tehnica de placare poate fi intraamelara
C Interproximal prepararea nu depaseste fata vestibulara
D Este obligatorie extensia subgingivala a prepararii
E La marginea prepararii se creeaza un chanfrein moderat
182.
Care din urmatoarele afirmatii privind determinarea relatiei centrice prin
metoda stimularii electrice bilaterale Jenkelson sunt corecte:
A Se bazeaza pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular
B Stimulii pot fi unici
C Stimulii pot fi sub forma de trenuri de impulsuri
D Apare o contractie musculara dezechilibrata
E Contractia musculara este asimetrica
183.
Terapia enzimatica in gangrena pulpara simpla prezinta urmatoarele avantaje:
A Facilitarea difuzarii antisepticelor, antibioticelor si chimioterapicelor in canalele secundare
B Fluidificarea secretiilor sau colectiilor purulente
C Scaderea circulatiei colaterale
D Prezenta fenomenului de rezistenta microbiana
E Posibilitatea folosirii alternativ cu antisepticele

184.
Rezistenta mecanica la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi
compromisa prin:
A Raportul scazut pulbere/lichid
B Agitarea celor doua flacoane
C Spatularea incorecta
D Contactul prematur cu lichidele bucale
E Utilizarea unei spatule din otel inoxidabil
185.
Tehnologia de obtinere a restaurarilor protetice ceramice fara suport metalic
prin injectarea intr-un tipar la temperatura inalta prezinta urmatoarele caracteristici:
A Tiparul, ceramica si pistonul pozitionate in cuptorul de injectare sunt incalzite pana la 850
grade Celsius, cu 6 grade Celsius pe minut
B Tiparul, ceramica si pistonul sunt incalzite la 850 grade Celsius, cu 25 de grade Celsius pe
minut
C Ceramica feldspatica utilizata este intarita cu leucit 40-50%
D Prezinta calitati optice foarte bune
E Tiparul, ceramica si pistonul sunt mentinute 90 de minute la temperatura de 850 grade
Celsius
186.
Diagnosticul diferential in gangrena simpla se face cu:
A Necroza pulpara
B Parodontita apicala acuta
C Pulpitele acute
D Parodontita apicala cronica
E Pulpitele cronice
187.
Dupa Bouyssou, migrarile mugurilor dentari care stau la originea spatiului
primar sunt:
A Mezializarea incisivilor si caninilor
B Orientarea in echer a incisivului lateral
C Distalizarea M II si M I
D Deplasarea caninului in vestibuloversie
E Orientarea in palatoversie a incisivului lateral
188.
Posibilitatile de extensie a procesului supurativ din spatiul infratemporal sunt:
A Neurocraniul
B Orbita
C Regiunea ATM
D Loja parotidiana
E Sinusul etmoidal
189.
Examenul gnatofotostatic, efectuat in cadrul examinarii paraclinice in edentatia
partiala si totala, are urmatoarele caracteristici:
A Se utilizeaza atat in investigarea ocluziei, cat si a relatiilor mandibulo-craniene, ce se
insotesc de dizarmonii dento-maxilare
B Consta in aplicarea analizei spectrale a sunetelor si cuvintelor
C Permite echilibrarea planului de ocluzie
D Se practica sub forma fotografiei intraorale in intercuspidare maxima si relatie centrica
E Se practica sub forma fotografiei extraorale de fata si profil
190.
Dezavantajele sitemelor speciale utilizate in confectionarea protezelor partiale
mobilizabile scheletate sunt:
A Pot produce sau amortiza intr-o anumita masura fortele care trasnmit de la proteza la dintii
restanti

B Necesita exigente in executie

C Necesita preparari complexe, impunand devitalizarea dintilor suport
D Sunt elemente putin vizibile
E Necesita materiale speciale

191.
Despicatura labiala totala bilaterala se caracterizeaza prin:
A Premaxila (prolabium) se prezinta ca o formatiune rotunda, proeminenta, hipoplazica
B Premaxila este unita cu septul nazal si vomerul
C Premaxila (prolabium) se prezinta ca o formatiune rotunda, proeminenta, hipoplazica
D Columela este alungita
E Nasul mult aplatizat
192.
Despre principiile comune tuturor aparatelor functionale folosite in terapia
ortodontica putem face urmatoarele afirmatii:
A Insasi prezenta acestora in cavitatea bucala declanseaza, in mod reflex, contractii musculare
B Rezultatele obtinute cu aparate functionale sunt instabile, existand risc de recidiva
comparativ cu alte aparate ortodontice
C Aparatele functionale descompun fortele verticale cu aparitia de forte orizontale ce
actioneaza in sensul corectarii anomaliilor dento-maxilare
D Prin volumul, conformatia si pozitia lor, aparatele functionale contribuie la normalizarea
functiilor perturbate
E Fortele declansate de muschii coboratori si transmise apoi prin intermediul aparatelor
ortodontice oaselor maxilare stimuleaza dezvoltarea acestora
193.
Care sunt principalele repere, necesare alegerii si montarii dintilor artificiali ai
protezelor totale:
A Linia caninilor
B Linia surasului
C Linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale in ceara bordurilor de ocluzie
D Linia mediana
E Practicarea unor lacase in cele doua valuri de ocluzie la nivelul primilor premolari
194.
Avantajele folosirii laserului in modificarile reactiei de priza a sigilantilor
fotopolimerizabili sunt:
A Cresterea timpului de priza
B Cresterea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata
C Cresterea rezistentei la intindere
D Cresterea rezistentei la legare
E Smaltul expus laserului are rezistenta crescuta la factorii cariogeni
195.
Ameliorarea conectorului acrilic palatinal al unei proteze partiale acrilice se
realizeaza in raport de:
A Intinderea edentatiei
B Calitatea suportului muco-osos
C Functionalitatea muschiului genioglos
D Calitatea suportului dento-parodontal
E Existenta unor creste edentate suficient de retentive
196.
Care din urmatoarele afirmatii privind raportul coroana-radacina in cadrul
evaluarii viitorilor dinti stalpi sunt corecte:
A Raportul coroana-radacina este reprezentat de lungimea dintelui masurata de la nivelul
ocluzal si pana la nivelul crestei alveolare comparata cu lungimea radacinii intraosoase
B Raportul dimensiunilor axiale fiziologice coroana-radacina clinica este de aproximativ
1/1,5-2

C Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte care va fi folosit ca stalp pentru protezare
fixa este 3/2
D In conditii normale raportul de 1/1 reprezinta valoarea minima acceptata pentru un viitor
dinte stalp
E Raportul coroana-radacina clinica nu se modifica in functie de varsta

197.
Pentru limitarea efectelor de franare si tarare ce prejudiciaza precizia amprentei,
trebuie respectate urmatoarele principii:
A Asigurarea retentiei materialului de amprenta pe suportul lui (retentii mecanice, adezive)
B Umplerea cu ceara cu punct scazut de ramolire a zonelor retentive, neinteresate in restaurare
C Exercitarea de tractiuni direct pe portamprente
D Dezinserarea amprentei cu o miscare cat mai rapid posibila, mentinand axul preparatiilor
E Actionarea la nivelul marginilor pentru a le desprinde de tesuturile moi
198.
Analiza unghiulara a pozitiei antero-posterioare a mandibulei fata de craniu,
dupa Steiner, are urmatoarele particularitati:
A Impune masurarea unghiului SND
B Impune masurarea unghiului SNA
C Unghiul pe baza caruia se apreciaza aceasta pozitia are valoarea normala de 77-80 de grade
D Daca exista o micsorare a acestui unghi, putem vorbi de prognatism mandibular
E Unghiul pe baza caruia se apreciaza aceasta pozitie are valoarea normala de 82+/- 2 grade
199.
Dintre contraindicatiile relative generale ale extractiei dentare fac parte:
A Tumori maligne in teritoriul OMF
B Infarct miocardic recent (sub 6 luni)
C Chimioterapia
D Sinuzita maxilara rinogena
E Corticoterapia
200.
Necrozele pulpare pot fi o complicatie a bolii parodontale prin urmatoarele
mecanisme:
A Fracturi in treimea apicala a radacinilor dintilor parodontotici cu mobilitate patologica
B Rupturi ale pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici, cu mobilitate patologica
C Leziuni indirecte asupra dintilor parodontotici vitali in cursul extractiei unui dinte vecin
D Leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale parodntale in pungi adanci, fara
devitalizare prealabila
E Pa cele retrograde, in pungile adanci, insotite de resorbtii osoase parcelare