1.

1 Contextul aparitiei si semnificatia euromarketingului

Integrarea economica interstatala, care a debutat in perioada postbelica constituie
un proces contemporan care a cuprins tari din toate colturile ale lumii .Fara indoiala ,,vitrina
publicitara a integrarii interstatale o constituie Uniunea Europeana. Edificarea Uniunii
Europene se inscrie ca una dintre caracteristicile majore ale evolutiei economiei mondiale .
Piata unica europeana, ce apare ca o reflectare a inscrierii pe coordonatele unei
faze superioare a procesului respectiv de integrare, a devenit tot mai atractiva pentru
intreprinzatorii din spatiul comunitar si din afara acestuia , prin oportunitatile deosebite pe
care le ofera , sub aspectul amploarei si varietatii tranzactiilor, precum si a dinamismului lor
. Constituirea unei piete unice a transformat aceasta zona in cea mai importanta piata pe
plan mondial .
Caracteristicile marketingului contemporan:
-

specializarea

universalitatea
-

orientarea strategica

Specializerea marketingului adaptarea activitatii de marketing la anumite domenii de

activitate, zone de desfasurare
Criteriile care stau la baza specializarii marketingului:
-

natura domeniului economic

aria teritoriala a activitatii

nivelul de organizarea a activitatilor de micro si macromarketing

Euromarketingul trebuie asociat cu cel de-al II lea criteriu, acela al ariei teritoriale de
activitate.
Euromarketingul marketingul aplicat la nivelul pietei unice europene (marketing
european); se refera la o piata uriasa, cea mai mare piata unica, pe care urmareste
standardizarea retelelor de marketing
Prin prisma criteriului referitor la aria teritoriala de activitate s-au facut 2 delimitari:
-

marketing intern

marketing international

Alte specializari: marketingul exportului, marketingul importului, maketingul global

(adancire a specializarii marketingului).

Marketingul european se situeaza intre marketingul international si marketingul global.

Pentru a profita de oportunitatile aparute pe piata unica europeana a aparut euromarketingul,
in contextul amplificarii schimburilor comerciale, a dezvoltarii Uniunii Europene. Aparitia sa
a fost influentata de 2 factori esentiali:
-

dezvoltarea marketingului international si a celui global

formarea, extinderea si consolidarea spatiului economic al Uniunii Europene

Procesul de conceptualizare si operationalizare a euromarketingului este in plina desfasurare,

fiind legat de evolutia celor 2 factori determinanti.
Anii 90 au adus o dezvoltare fara precedent a afacerilor internationale. Euromarketingul a
aparut pentru ca intreprinzatorii sa poata profita de oportunitatile acestei piete.
Crearea si dezvoltarea Uniunii Europene a marcat o armonizare a relatiilor dintre tarile
participante, determinand si adatari ale practicilor de marketing, in functie de noile conditii
de pe aceasta piata.
Actiunea de standardizare nu se refera numai la consumatorul european (tinta), ci si la
produs, pret, distributie si promovare.
Marketingul european face necesara utilizarea instrumentelor specifice marketingului, in
general; apeleaza la segmentarea pietei.
Fiecare cetatean al Uniunii Europene poate fi considerat un potential consumator pentru
produsele si serviciile oferite de interprinderile europene dar si pentru cele ale firmelor din
afara spatiului european.
Notiunea de euromarketing constituie o preocupare a intreprinzatorilor de standardizare si
adoptare a mix-ului de marketing la specificul consumatorului din cadrul spatiului pietei
unice europene.
Practicarea euromarketingului face ecesara asigurarea unor informati pertinente de
caracterizare a pietei europene. In ciuda barierelor pe care le are de depasit, reprezinta un
concept extrem de util in practica intrerpinzatorilor si actiunea la nivelul pietei si chiar in
perspectiva paneuropeana.
Adoptarea unor strategii corespunzatoare pentru reusita in afaceri pe piata unica europeana
poate fi asigurata numai printr-o cunoastere profunda a realitatilor acesteia, a perspectivelor
evolutiei sale.
Consolidarea pietei Uniunii Europene a determinat variae impacturi si implicatii pentru
diferite activitati economice.
Euromarketingul s-a conturat a fi un mod de orientare si actiune practica al intreprinzatorilor
ce actioneaza pe aceasta piata regionala imensa, care obliga intreprinzatorii sa ofere produse
cu performante cat mai ridicate si cu vocatie europeana in replica la tendinta marilor firme de
a oferi produse cu vocatie mondiala.

Ideea unui marketing european a fost lansata in urma cu 5 decenii de un reputat francez
Francois Nepvue-Nivelle.
Interesul crescand suscitat de aceasta noua specializare a marketingului a condus la aparitia si
promovarea unor publicatii de profil: European Journal of Marketing (1971, Marea Britanie
Ratford), care furniza informatii referitoare la dezvoltarea in euromarketing si Journal of
Euromarketing (SUA, Pennsylvania); au inceput sa apara si manuale de euromarketing. In
SUA s-a simtit nevoia derularii unui seminar de euromarketing pe timpul verii la Michigan
College. Exista si asociatii profesionale specializate pe euromarketing.
Definitia euromarketingului (dupa Collins English Dictionnry) euromarketingul vizeaza
Comunitatea Europeana tratata in optica si prin modul de actiune specifice marketingului
modern ca pe o mare piata de desfacere a bunurilor si serviciilor.
-

aprofundare a maretingului international

s-a conturat a fi un mod de orientare si actiune practica a intreprinzatorilor in aceasta
imensa piata spcifica Uniunii Europene

Ideea unitatii economice si politice a fost semnalata cu mult timp in urma de catre Victor
Hugo.
1949 ideea crearii pietei unice europene (Jean Monet), idee pusa in aplicare prin planul
Schiman.
9 mai 1950 ministrul de externe al Frantei, Robert Schuman, a propus Germaniei crearea
unei Uniuni a Otelului si Carbunelui
1957 Tratatul de la Roma a stabilit bazele Comunitatii Economice Europene si a
Comunitatii Energiei Atomice (EUROATOM).
Tarile fondatoare al Uniunii Europene: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si
Olanda
Au existat 4 valuri de extindere a Uniunii Europene:
-

1973 Danemarca, Irlanda, Marea Britanie

1981 Grecia

1986 Spania si Protugalia

1995 Austrie, Finlanda, Suedia

Uniunea Europeana continua sa se extinda. Vor avea loc inca 2 valuri de xtindere:
-

2004 (cel mai amplu val de extindere) Ungaria, Cehia, Polonia, Slovenia,
Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Cipru partea greceasca, Malta; acest val va
transforma Uniunea Europeana in cea de-a III grupare de populatie din lume

2007 Bulgaria si Romania

Consiliul European intrunit la Lacken (Belgia) in decembrie 2001, constatand ca Uniunea

Europeana a ajuns intr-un punct hotarator al existentei sale, a convocat Conventia Europeana
privind viitorul Europei. A fost lansata ideea unei constitutii pentru Europa, idee concretizata
printr-un proiect de tratat de constituire a constitutiei; s-a discutat si redenumirea Uniunii
Europene in Europa Unita sau Statele Unite ale Europei.
Uniunea Europeana are 4 simboluri de identificare:
-

drapelul cu 12 stele galbene pe un fundal albastru

imnul Uniunii (Oda Bucuriei Simfonia 9 de Beethoven)

ziua Europei 9 mai declaratia Schuman din 1950

-

moneda unica europeana Euro oficializata la 1 ianuarie 1999, pusa in circulatia la

1 ianuarie 2002

Piata unica europeana reprezinta terenul central de actiune al euromarketingului.

Euromarketingul isi are originea in formarea Uniunii Europene, in intarirea coeziuniii
economice si sociale a tarilor membre, a abolirii obstacolelor economice dintre tarile
membre.
A intra in afaceri cu piata europeana gigantica, dar mai ales unificata din punct de vedere
economic si monetar este de importanta strategica pentru orice firma. Imensele oportunitati
de afaceri de pe aceasta piata trebuie intelese si analizate pe fondul recentei expansiuni.
Euromarketingul urmareste sa ofere un punct practic de vedere asupra acestei largiri a
Uniunii Europene , sa asigure reusita intreprinzatorilor prin adoptarea unei strategii in Europa
contemporana.
Semnificatia pietei unice europene
Urmarindu-se cu fermitate atingerea obiectivului major fixat in 1957 prin Tratatul de la Roma
de abolire a obstacolelor dintre statele membre si reluat intr-o noua formulare in cadrul
Actului Unic European (februarie 1986) de realizare a unei piete unice interne, Comunitatea
Economica Europeana a constituit de la 1 ianuarie 1993 un spatiu comercial unic.
Cartea Alba (1985) pentru desavarsirea acestei piete interne prevedea 282 de masuri
legislative necesare crearii pietei interne a tuturor tarilor membre in care sa nu mai existe
control la frontiere.
1987 - Comisia Europeana a prezentat Consiliului European la Amsterdam un plan de
actiune pentru piata unica cu masurile necesare imbunatatirii functionarii acesteia,
inregistrandu-se progrese semnificative prin imbunatatirea nivelului de transpunere in
practica a masurilor preconizate.

Constituind un proiect deosebit de ambitios de suprimare a rigiditatii pietei comunitare si a

barierelor din calea miscarii factorilor de productie, programul de creare a pietei unice stabilit
prin Cartea Alba si-a dovedit eficacitatea pe plan industrial.
Astfel, crearea unei Europe integrate in care a avut loc indepartarea treptata a barirelor
comerciale in care granitele s-au deschis fluxurilor de marfuri si servicii, fortei de munca etc,
in care reglementarile n diferite domenii au inceput sa convearga, atrage dupa sine tratarea in
mod unitar a pietei unice europene din punct de vedere al marketingului.
Piata unica interna a Comunitatii Economice Europene a constituit, in fond, inceputul
realizarii Uniunii Economice si Monetare in cadrul Comunitatii Economice, neimplicand
desfiintarea entitatilor nationale. Efectele benefice ale unei astfel de piete interne sunt
numeroase, fiind legate mai ales de accelerarea integrarii, de avantajele productiei de scara
pentru intreprinzatorii si cetatenii comunitari, de capacitatea concurentiala sporita si de
intarirea unitatii politice.
Conform Actului Unic European, piata unica europeana presupune:
-

libera circulatie a capitalului, fortei de munca (a persoanelor), a bunurilor si

serviciilor

inlaturarea controlului la frontierele dintre statele membre

armoniarea ratelor TVA ului

reunoasterea reciproca a standardelor si procedurilor de certificare

dreptul la resedinta fara a detine o slujba

politica comerciala comuna

reglementarea unitara a achizitiilor publice

controlul comunitatii asupra politicii cincurentiale si de ajutor reciproc

fonduri structurale sporite

majoritatea calificata in consiliul ministerial

Deschiderea pietelor tarilor membre ale Uniunii Europene si constituirea pitei unice europene
reperzinta o mare oportunitate pentru intreprinzatori, fie pentru cei comunitari, fie pentru cei
din afara, dar si o mare amenintare.
Astfel, pentru a-si asigura o activitate profitabila, intreprinzatorii ce isi propun sa actioneze in
acest cadru trebuie sa actioneze cu mijloace specifice marketingului modern, pornind de la
cercetari specifice pentru cunoasterea terenului.
Piata unica europeana, in prezent cea mai mare din lume, este unul dintre succesele
incontestabile al Uniunii Europene.

Semnele unei transformari sensibile ale economiilor tarilor membre ca urmare a

functionarii pietei unice sunt, in mod evident, sesizabile si reliefate de:
-

intensitatea concurentei dintre intreprinderile atat in sectorul productiv, cat si in

cel al serviciilor

accelerarea ritmului restructurarilor industrilae, avand drept corolar o

imbunatatire a competitivitatii, o gama mai larga de produse si servicii oferite la
preturi mai reduse

o mai mare rapiditate si costuri mai mici a livrarilor transfrontaliere datorita

absentei controalelor

mobilitate crecanda i n cadrul Uniunii a lucratorilor si persoanelor neincadrate in

munca

crearea de noi locuri de munca

cresterea suplimentara a veniturilor in Uniune

rate mai mici ale inflatiei fata de cele care ar fi existat in absenta pietei unice
europene

intensificarea convergentei si coeziunii intre diferte regiuni ale Uniunii Europene

asigurarea unui climat concurential proprice cresterii economice, descurajand

crearea marilor monopoluri internationale

Functionarea pietei unice a produs o crestere a comertului intracomunitar si a marit

ponderea tarilor Uniunii Europene in totalul investitiilor straine directe.
Piata unica europeana apare ca o pitra de temelie a Uniunii Economice si Monetare.
Zona esentiala de aplicare a euromarketingului o constituie spatiul pietei unice europene,
cel actual, iar, in perspectiva intr-o continua largire. S-au formulat si alte opinii privite prin
prisma unui camp mai larg de actiune al diferitilor intreprinzatori comunitari, opinii
structurate la nivelul a 3 dimensiuni:
1. o dimensiune locala, in interiorul fiecarei tari membre
2. o dimensiune la nivelul Europei intergrate
3. o dimensiune mondiala, extracomunitara, conturata de campul de actiune a unormari
firme transnationale.
Piata unica europeana reprezinta o treapta superioara de dezvoltare a Comunitatii
Economice Europene. [8]

1.2 PIATA UNICA, REFLECTARE A APROFUNDARII INTEGRARII IN CADRUL

UNIUNII EUROPENE
Euromarketingul isi are originea in formarea Uniunii Europene, in intarirea coeziunii
economice si sociale a tarilor membre, a abolirii obstacolelor economice dintre acestea.
O faza decisiva, superioara a drumului parcurs de comunitatile europene in opera
intreprinsa in vederea integrarii europene a constituit-o statuarea si punerea in functiune a
Pietei unice europene. Asa cum evidentia, pe buna dreptate, un distins cadru didactic si
cercetetor, Integrarea economica este in prima instanta integrarea pietelor (rationale
n.n.), atat a celor ce vizeaza bunurile si serviciile cat si a celor specifice factorilor de
productie capital, forta de munca, spirit antreprenorial.
Drumul lung si nu lipsit de obstacole parcurs in vederea crearii unei Uniuni Europene
tot mai integrate incluzand, ca atare, o piata unica, pe deplin integrata incadrul acestei
uniuni ,a condus la indepartarea treptata a barierelor comerciale, in care granitele s-au
deschis fluxurilor de marfurii si servicii (precum si a celor de forta de munca n.n.), in
care practicile in afaceri au devenit in mod treptat similare, incare reglementarile in
diferite domenii au inceput sa se uniformizeze, in care gusturile consumatorilor au inceput sa
convearga, atragand dupa sine tratarea, de catreintreprinzatori, in mod unitar a acestei
imense piete din punct de vedere al marketingului.
1. Piata unica europeana terenul de actiune al euromarketingului
Inca din 1957, prin Tratatul de la Roma, s-a fixat ca obiectiv major
alcomunitatii europene abolirea obstacolelor dintre tarile membre, marcand inceputul
evolutiei Pietei unice. Potrivit articolului 9 din acest Tratat, intrat in vigoare in
1958. Comunitatea va avea la baza o uniune vamala ce va acoperi intregul comert cu bunuri
si care va implica interzicerea taxelor vamale la importul si exportul de produse intre statele
membre, ca si a altor taxe cu efect echivalent. Pe aceastd baza , s-a ajuns in iulie 1968 sa
fie eliminate toate barierele tarifare si restrictiile cantitative existente in calea comertului
dintre statele membre, procesul respectiv acoperind ulteriori alte domenii achizitiile publice,
proprietatea intelectuala si industriala, legea firmelor, energia, politica fiscala, sistemul de
plati, protectia consumatorului, politica concurentiala s.a., care nu fusesera prevazute ca
fiind legate direct de realizarea Pietei unice.
Urmarindu-se cu fermitate atingerea acestui obiectiv, Comunitatea Europeana l-a
reluat intr-o noua formula, in 1985, in cadrul unui plan foarte ambitios, vizand definitivarea
Pietei unice europene.
Cartea Alba, stabilita in 1985 de catre Comisia Europeana,
pentrudesavarsirea Pietei interne, prevedea 282 de masuri legislative concrete
necesarecrearii unei noi piete interne a tuturor tarilor membre, in care sa nu mai existe
control la frontiere.
Astfel, prin Actul Unic European, adoptat in februarie 1986, se stabileapentru
cele 12 tari comunitare, de la acea vreme, sa creeze pana in anal 1992 o mare piata interna, ca
element central al unei strategii de relansare a constructiei europene, propusa in 1985. Dand

curs acestui Act, Comunitatea Economica Europeana a constituit un spatiu comercial

unic, care a inceput sa functioneze efectiv de la 1 ianuarie 1993.
Pe langa obiectivul central, de constituire, pana la sfarsitul anului1992, a unui
spatiu fara frontiere, in cadrul caruia sa se asigure o circulatie libera a bunurilor
si serviciilor, a fortei de munca si a capitalurilor, erau prevazute in cadrul
reformei rapide preconizate in mai putin de sapte ani obiectivele crearii Pietei unice, care
depaseau, in fond, limitele economicului, vizand in egala masura, dezvoltarea unui
sentiment al europenilor ca apartin aceluiasi ansamblu, in interiorul caruia vor
putea circula liber, fara formalitati, vor putea studia si munci acolo unde isi doresc
ei. Intre celelalte objective majore ale Pietei Unice interne, prevazute a fi indeplinite,
sunt de
retinut:
coeziunea
economica,
armonizarea
politicilor
sociale,
coordonarea eforturilor de cercetare si dezvoltare tehnologica, cooperarea monetara, votul
prin majoritate calificata, sporirea competentelor Parlamentului European.
Constituind un proiect deosebit de ambitios, de stimulare a ofertei,
de suprimare a rigiditatilor pietei comunitare si a barierelor din calea mobilitatii factorilor de
productie, pogramul stabilit prin prevederile Cartei Albe, de creare a Pietei Unice, si-a
dovedit din plin eficacitatea, atat pe planul dezvoltarii industriale cat si pe cel al schimburilor
comerciale reciproce ale tarilor comunitare.
Odata cu crearea Pietei unite interne si a ratificarii Tratatului asupra Uniunii
Europene, semnat in februarie 1992 1a Maastricht, in Olanda si intrat in vigoare la 1
noiembrie 1993, folosirea termenului de Piata comuna pentru a desemna Comunitatea
Economica Europeana a devenit din ce in ce mai rara.
In 1997, Comisia Europeana a prezentat Consiliului European, la Amsterdam, un
Plan
de
actiune
pentru
Piata
unica,
cu
masurile
necesare
imbunatatirii functionarii
acesteia,
inregistrandu-se
ulterior
progrese
semnificative prin imbunatatirea nivelului de transpunere in practica a masurilor
preconizate.
Astfel, realizarea obiectivelor Pietei Unice nu a fost usoara, impunand eforturi si un
proces de durata, la baza functionarii sale stand in prezent trei Tratate, respectiv cel de la
Roma (1957), cel de la Maastricht (1992) si cel de la Amsterdam (1997). Un al patrulea
Tratat, incheiat la Nisa, in anul 2000, a adus modificari fundamentale structurilor Uniunii
Europene.
In prezent, Uniunea Europeana, in stransa legatura cu statele membre, are la
indemana un set de politici, menite sa asigure functionarea Pietei unice, printre cele mai
importante dintre acestea fiind de evidentiat:
-

politica concurentiala, prin care se urmareste controlul concurentei si

prevenirea fixarii (impunerii) preturilor, fuziunilor si abuzului de monopol sau putere

dominanta pe piata.
- libera circulatie a bunurilor, prin suprimarea barierelor vamale si tehnice care
sa acopere intregul comert cu bunuri in cadrul spatiului comunitar; precum si prin adoptarea
unor tarife vamale comune pentru tarile ,,lumii a treia.

- circulatia libera a persoanelor, garantand dreptul oricarui cetitean al unui stat

membru al Uniunii Europene sa traiasca si sa munceasca in orice alt stat comunitar. Aceasta
politica este promovata, nu in ultimul rand, si pentrut tineri, pentru a-si putea cunoaste vecinii
europeni si a trai printe acestia. Pentru a facilita miscarea libera a tinerilor lucratori, studenti,
profesori si oameni de stiinta, in tarile membre au fost promovate, de catre Comisia
Europeana, o serie de programe, intre care se evidentiaza:
1) Tineretul pentru Europa, pentu incurajarea schimburilor de tineri inte 15 si 25
de ani.
2) Socrates, menit a facilita mobilitatea studentilor si profesorilor, invatarea
limbilor moderne, dezvoltarea retelei de centre nationale de informare asupra
recunoasterii diplomelor academice si a perioadelor de studii;
3) Leonardo da Vinci, pentru formarea profesionala continua, modernizarea
pregatirii profesionale a tinerilor, parteneriatul dintre universitati si industrie.
- libera circulatie a serviciilor, in sensul asigurarii pentru cetatenii oricarui stat
membru posibilitatea de a presta servicii pe teritoriul celorlalte state comunitare.
- libera circulatie a capitalurilor, vizand interzicerea restrictiilor si, in general, a
controlului asupra fluxurilor de capital in cadrul Uniunii Europene.
- armonizarea sistemelor fiscale, implicand, indeosebi, acordul statelor membre sa
aplice o cota a taxei pe valoarea adaugata in limitele a 14 20% (pentru produsele cu TVA
redusa, intre 4 9%), precum si facturarea la locul de origine a acestei taxe, pentu toate
tipurile de tranzactii.
Asigurarea unei legislatii mai simple pentru Piata interna este o alta initiativa a
Uniunii Europene, menita sa imbunatateasca actualul cadru legislativ ce guverneaza
functionarea Pietei interne.
Politica comerciala comuna reflecta aspectul extern al pietei unice, armonizand
politica comerciala s tatelor membre in jurul principiilor comune legate de nivelele
tarifare, acordurile comerciale, masurile de liberalizare, politica de export si anti-dumping. In
baza politicii comerciale comune, Comisia Europeana este imputernicita din partea Uniunii
Europene sa negocieze acorduri comerciale internationale.
Consolidarea, in continuane, a Pietei interne a avut loc - in urma accederii Uniunii
Europene la un stadiu superior de integrare - prin constituirea uniunii economice si monetare,
implicand, ca element fundamental, circulatia pe cuprinsul sau a unei monede unice, standard
- euro, care va favoriza crearea a noi locuri de munca, asigurarea libertatii de miscare pentru
cetateni in cadrul unei arii de justitie si securitate interna. Toate acestea sunt sarcini esentiale

fixate de institutiile comunitare pentu a consolida edificiul inainte de a-si deschide portile
pentru urmatoarele tari candidate.
Privita intr-un astfel de context dinamic, mai larg piata comuna europeana - ,,poate sa
fie definita ca fiind o piata unde fiecare participant este liber sa investeasca, sa produca, sa
lucreze, sa cumpere si sa vanda, sa furnizeze si sa obtina servicii, potrivit cu conditiile de
concurenta, care nu sunt artificial denaturate, avand in vedere conditiile economice cele mai
favorabile -, ceea ce ar echivala cu o piata interna unica si unitara a diferitelor state membre.
Notiunea de Piata comuna comporta implicatii de ordin juridic si politic. Astfel, sub
aspect juridic, uniformitatea si armonizarea reglementarilor care o privesc sunt conditii
imperative ale bunei functionari ale acesteia, si chiar ale existentei sale, fiind necesar ca
aceste reglementari sa fie interpretate si aplicate in acelasi mod in orice loc de pe piata, in asa
fel incat cei in cauza, indiferent unde se afla, sa aiba garantia ca drepturile si obligatiile lor
vor fi recunoscute si garantate in aceiasi termeni. Privita prin prisma aspectului politic, piata
comuna nu ar supravietui, sau cel putin nu si-ar atinge obiectivele care o justifica daca, in
interiorul zonei unde ea este considerata, ca si fata de exterior, ar continua sa se aplice politici
nationale diferite.
Instituirea unei piete comune si a unei uniuni economice si monetare, colaborata cu
punerea in aplicarea politicilor sau actiunilor comune, constituie cele doua mijloace
principale de infaptuire a celor noua obiective fudamentale ale Comunitatii Europene,
stabilite prin Tratatul de la Maastricht:
- promovarea unei dezvoltari armonioase, echilibrate si durabile a activitatiilor
Economice in ansamblul Comunitatii;
- cresterea durabila si neinflationista ce poate fi analizata prin pisma celor patru
libertati fundamentale, privind circulatia marfurilor, persoanelor , serviciilor si capitalului;
- promovarea unui grad inalt de competitivitate si de convergenta a performantelor
economice;
- un nivel ridicat de folosirea fortei de munca si de protectie sociala;
- cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii;
- promovarea coeziunii economice si sociale;
- promovarea solidaritatii intre statele membre;
- egalitatea intre barbati si femei;
- un nivel ridicat al protectiei si ameliorarii mediului.
Asadar, piata interna urmeaza a fi considerata drept un spatiu fara frontiere interne,
care trebuie sa functioneze in aceleasi conditii ca o piata nationala: marfurile, persoanele,
capitalurile si serviciile trebuie sa circule in cadrul ei fara nici un control la frontierele dintre
statele membre, dupa exemplul absentei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat.

Printr-o decizie a Comisiei Europene, a fost constituit, in 1972, un Comitet

Consultativ pentru coordonare in domeniul pietei interne, ce poate fi consultat asupra tuturor
problemelor practice care pot sa survina (dupa 1 ianuarie 1993), in legatura cu functionarea
acestei piete. La sfarsitul anului 1998, au fost stabilite, printr-un regulament adoptat de
Consiliul ministerial, cateva reguli privind functionarea Pietei interne in relatie cu libera
circulatie a marfurilor intre statele membre atunci cand sunt in cauza obstacole la aceasta
circulatie care pot fi atribuite unui stat membru (daca ele implica o actiune sau inactiune din
partea acestuia care poate constitui o incalcare a prevederilor din Tratat).
Semnificand, deci, un concept care a devenit realitate in zilele noastre, Piata unica
apare ca fiind inceptul unui proces superior, ca o piatra de temelie, a Uniunii economice si
monetare, ea neimplicand desfiintarea entitatilor nationale. Efectele benefice ale unei tari
mari pietei nterne sunt numeroase, ele fiind legate mai ales de accelerarea integrarii, de
avantajele productiei, respectiv economiei de scara (vizand reduceri ale costurilor de
productie prin cresterea fabricarii de produse in serie si mentinerea costurilor fixe), de
capacitatea concurentiala sporita si de intarirea unitatii politice.
Impactul economic al fundamentarii Pietei unice este incurajator. Semnele unei
transformari sensibile a economiilor tarilor membre ca urmare a functionarii Pietei unice sunt
in mod evident perceptibile si reliefate, mai detaliat,de:
- intensificarea concurentei in intreprinderi, atat in sectorul productiv cat si in cel
al serviciilor;
- accelerarea ritmului restructurarii in industrie, avand drept corolar o
imbunatatire a competitivitatii ;
- o gama mai larga de produse si servicii, ce sunt oferite la preturi de vanzare
mai scazute, in speciail in sectoarele mai nou liberalizate;
- o mai mare operativitate si costuri mai reduse ale livrarilor transfrontaliere, ca
urmare a absentei controalelor marfurilor la frontierele interne;
- o mobilitate crescanda, in cadrul Uniunii Europene, a lucratorilor si a
persoanelor neincadrate in munca;
- crearea unor noi locuri de munca in tarile membre;
- cresterea suplimentara a veniturilor in cadrul Uniunii Europene;
- rate ale inflatiei mai mici decat cele care ar fi existat in absenta pietei interne
unice;
- intensificarea convergentei si coeziunii intre diferite regiuni ale Uniunii

Europene;
- asigurarea unui climat concurential propice cresterii economice, descurajand
crearea marilor monopoluri nationale.
Crearea Pietei unice are evident numeroase implicatii asupra vietii oamenilor de rand,
asupra activitatii lor, vizand:
- posibilitatea de a tranversa liber granitele tarilor membre;
- eliminarea controlului vamal pentru bunuri, in interiorul Uniunii;
- un aranjament comun in privinta securitatii;
- dreptul fiecaruia de a locui in oricare dintre statele Uniunii;
- recunoasterea pregatirii profesionale in toate statele membre;
- o oferta mai larga de bunuri si servicii de calitate si la preturi mai scazute, ca
urmare a intensificarii concurentei;
- oportunitateta gasirii de noi locuri de munca create de competitia libera.
Cetatenii din cadrul spatiului comunitar simt destul de pregnant importanta acestei
forme de integrare. In cadrul Uniunii ei isi pot pastra diversitatea lingvistica si culturala,
beneficiind, in acelasi timp, de o identitate comuna, ce pune bazele unei solidaritati sporite
intre acestia.
Fiecare persoana poate lucra si poate locui in tara in care doreste. In acest fel,
consumatorul poate face cumparaturi acolo unde doreste, poate sa caute cea mai buna relatie
calitate - pret. Fiecare piata nationala va fi invadata de produse din toate tarile Uniunii, lucru
benefic pentru consumatori, dar care va crea o puternica competitie.
Functionarea Pietei unice a produs o crestere importanta a comertului intracomunitar
si a marit ponderea ce revine tarilor Uniunii Europene in totalul investitiilor straine directe.
Fata de realitatea evidenta ca zona de aplicare a eurornarketingului o
reprezinta spatiul actual - aflat intr-o ampla extindere - al Pietei unice europene, au fost
formulate si alte opinii, mai nuantate, privite prin prisma unor variate terenuri de actiune ale
intreprinzatorilor, structurate la nivelul a patru dimensiuni:
- o dimensiune locala, in interiorul fiecarei tari comunitare;
- o dimensiune la nivelul actualei Europe integrate (Uniunea Europeana);
- o dimensiune pan-europeana la, nivelul intregului continent european;

- o dimensiune mondiala, conturata de campul de actiune al unor mari firme

transnationale, prezente in asa-numita Triada (Uniunea Europeana, S.U.A. si Japonia).
Situandu-se la dimensiunea Europei integrate in urma celui de-al cincilea val de
extindere, intreprinderile vor putea opera, pe baza unor proceduri standard, pe cuprinsul celei
mai mari piete fara frontiere din lume.
Cresterea standardelor de viata in cadrul noilor state member si armonizarea
reglementarilor intr-o singura piata extinsa vor crea noi oportunitati pentu exportatorii si
importatorii comunitari si din tari din afara Uniunii Europene. Ei vor putea efectua tranzactii
in cadrul acestei imense piete pe baza unui singur set de reglementari comerciale, a unui
singur tarif si a unui singur set de proceduri administrative. Aceasta va determina
imbunatatirea conditiilor de investitii si de comert, urmarind prosperitatea.
Astfel, deschiderea pietelor tarilor membre ale Uniunii Europene si constituirea
uriasei Piete unice europene reprezinta o mare oportunitate pentru intreprinzatorii
comunitari sau din afara acestui spatiu, dar si la fel de mare amenintare. Pentru a putea
supravietui, pentru a-si asigura o activitate cat mai profitabila, cei ce-si propun sa actioneze in
acest cadru trebuie s-o faca in spiritul si cu mijloacele specifice marketingului modern,
pornind tocmai de la cercetarea temeinica si cunoasterea amanuntita a terenului pe care vor
sa se aventureze sau pe care se afla deja, a dimensiunilor si a particularitatilor sale.
Asa cum deosebit de sugestiv sublinia Rick Arons - o autoritate in domeniul
Euromarketingului - , ,,A inta in afaceri cu piata europeana, gigantica acum, dar mai ales
unificata din punct de vedere economic si monetar, este de importanta stategica pentru orice
fata sau companie. Imensele oportunitati de afaceri pe care le ofera aceasta piata trebuie
intelese si analizate pe fondul recentelor expansiuni, de aprofundarea procesului de unificare
europeana din era post-Maastricht. Reusita demersului specific marketingului in cadrul
spatiului acestei noi Europe largite poate avea loc doar prin adoptarea unor strategii adecvate,
in baza unei abordari din interior a pietei europene, cu deosebire a mecanismului sau
comercial si investitional.[3]

1.3 Cadrul legal

euromarketingului

institutional

si

politic

specific

campului

de

actiune

al

Cadrul legal institutional

In cadrul componentelor majore ale mediului de marketing specific PUE se inscriu (alaturi
de elementul de ordin demografic, concurential) si elementele definitorii ale cadrului legal
institutional si politic, ele exercitandu-si si o influenta hotaratoare asupra activitatii de
marketing .
Integrarea europeana a avut influenta hotaratoare, de asemenea, asupra acestor
componente ale mediului de afaceri european pe masura adancirii fenomenului respectiv.

Cadrul:
1.

Cadrul legal

cuprinde normele ce reglementeaza modul de derulare a tranzactiilor, a practicilor

comerciale
printre intreprinzatorii ce actioneaza in cadrul PUE trebuie sa se supuna la 3 categorii
de reglementari:
a.

comunitare

b.

ale tarilor membre in cadrul carora isi vor desfasoara activitatea

c.

ale anumitor organisme locale

In elaborarea cadrului juridic de desfasurare a tranzactiilor pe PUE, o contributie

deosebita si-a adus-o Comisia Europeana (se refera la concurenta, standarde de calitate,
garantarea produselor, tranzactiile din tarile comunitare).
Legislatia UE are 3 componente:
a. Primara cuprinde prevederile tratatelor ce se afla sub jurisdictia Curtii Europene de
Justitie
b. Secundara e elaborata de institutiile de guvernare ale UE si cuprinde regulamente,
directive, decizii
c. Recomandari si opinii care nu au caracter de obligativitate
Cea mai mare parte a legislatiei de interes pt activitatea de mk se regaseste la nivel de
directive.
Unele dintre cele mai importante domenii specifice acestor reglementari juridice, de
pe PUE sunt:
-

legislatia contractuala

legislatia referitoare la fime (SRL, societati mixte)

legislatia privind concurenta

legislatia pentru protectia profesionala (protejare prin brevete, inventii, drept de

autor)

legislatia referitoare la controlul importuri-exporturi (cu accent pe protectia tarifara

si netarifara)

reglementari referitoare la instrumentele si practicile de mk: produs, pret,

distributie, promovare

legislatia privind protectia consumatorului

reglementari pentru protectia mediului inconjurator

sisteme de taxe

In general, legislatia nationala a tarilor comunitare actioneaza atunci cand nu exista

reglementari la nivel UE
Legislatia comunitara prevaleaza celei nationale.
2.

Cadrul institutional

In prezent, cadrul institutional al U.E., stabilit prin tratate, are la baza triunghiul
institutional format din 3 institutii:
Parlament European
Consiliul Uniunii Europene
Comisia Europeana
Aceste institutii sunt actorii principali ai procesului de decizie in UE
Alte institutii cuprinse in structura institutionala UE:
Consiliul European care defineste orientarile politice generale
Consiliul Europei care n-are nici o legatura cu UE
Curtea Europeana de Justitie
Curtea de Prima Instanta
Comitetul Economic si Social
Comitetul Regiunilor etc.
Consiliul european
- e cel mai inalt for decizional si institutia de supraveghere a UE
- e format din sefii de state si de guverne ale tarilor membre, precum si din presedintele
Comisiei Europene
- acest organism are rolul de a asigura impulsul politic necesar adoptarii deciziilor referitoare
la dezvolatrea arhitecturii UE si pt a-i defini liniile politice, economice, sociale generale
Parlamentul European Strasbourg, Bruxelles, Luxembourg

- are menirea potrivit prevederilor Tratatului de la Roma, de a reprezenta popoarele statelor

reunite in cadrul UE
- e singura institutie comunitara ai carei membri sunt alesi direct de catre cetatenii tarilor
membre
- indeplineste 3 functii:
functia specifica unui cod civil
functia bugetara (adopta bugetul UE)
functia de exercitare a controluli politic asupra institutiilor europene
- in cadrul UE puterea legislativa e detinuta de catre Parlamentul European alaturi de
Consiliul Uniunii Europene
- initial a avut 646 de parlamentari, iar la nivel UE25, 732 (Romania detine

35 locuri)

- parlamentarii sunt organizati in grupuri politice

- fiecarei tari ii va veni randul la presedintie o data la 12 ani
Consiliul Uniunii Europene
- se mai numeste si Consiliul de ministri sau Consiliul ministerial
- e un organism ce reprezinta guvernele statelor membre alese democratic la nivel national si
responsabile in fata parlamentelor proprii
- asigura o cooperare interguvernamentala (adopta mai multe tipuri de acte: regulamente,
directive, decizii, recomandari si avize)
- este constituit din ministrii statelor membre, abilitati sa angajeze prin votul lor guvernele pe
care le reprezinta
- in cadrul echilibrului decizional, Consiliul UE este institutia dominanta
Comisia Europeana Bruxelles
- e cea mai vizibila institutie a UE
- se afla in centrul procesului de efectuare a politicii comunitare
- constituie bratul executiv decizional al UE, asemanator unui guvern national
- are 2 domenii de responsabilitate:
referitoare la legislatia economica

referitoare la implementarea legislatiei comunitare

- este gardianul tratatelor
- detine dreptul unic de initiativa in elaborarea reglementarii din cadrul politicilor comunitare
- e cea mai mare institutie a UE avand cca 20 000 angajati (20% lucreaza in domeniul
traducerilor si interpretarilor; 80% activeaza in cadrul a 24 directorate generale)[7]

Curtea Europeana de Justitie Luxembourg

- e arbitrul final in disputele ce apar de pe urma legislatiei comunitare
- e formata din 15 judecatori si 9 avocati generali
3.

Cadrul politic

- mediul politic reflecta intr-o alcatuire specifica fiecarei tari structurile societatii, clasele
sociale si rolul lor in societate, fortele politice si relatiile dintre ele, gradul de implicare a
statului in economie, gradul de stabilitate a climatului politic intern si international
- Kotler spunea: deciziile de mk sunt serios influentate de evenimentele care au loc pe scara
politica
Elementele definitorii in cadrul PUE
UE reprezinta in prezent principala forta politica si economica din aceasta zona a
Europei
Statuarea PUE a impus eliminarea a 3 tipuri mari de bariere din calea comertului liber
in cadrul spatiului comunitar:
Fizice (controlul documentelor)
Tehnice (standarde nationale de produs, regulamente tehnice)
Fiscale (nivelul diferit al TVA)
In prezent, structurile politice nationale ale tarilor membre ale UE sunt deosebit de
diferite in privinta:
a. Naturii statului
~ republica unitara,
~ republica federala,
~ regat,

~ ducat
b. Impartirii puterilor in stat
~ regim prezidential,
~ monarhic,
~ democrat
c. Formei de guvernamant
~ 2 state federale Germ, Austria;
~

monarhii consitutionale Belgia, Danemarca,

Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Spania;

~ republica parlament Letonia, Lituania, Portugalia,

Ungaria

Suedia
Slovenia,

d. Sefului statului
~ presendinte republica;
~ rege (Spania, Suedia, Belgia)
~ regina (Danemarca, Marea Britanie)
~ duce (Luxemburg)
e. Sefului conducerii executive
~ cancelar Germania
~ cancelar federal Austria
~ prim ministru
(Cipru este singura tara condusa de o persoana care indeplineste si functie de seful conducerii
si de sef al statului)
In prezent, UE apare ca o entitate regionala avand multe din atributele unui stat
national: 12 state membre au renuntat la dreptul de a avea moneda proprie si au adoptat Euro.
4.

Cadrul de protectia consumatorului

- este o forma a protectiei sociale

- in conditiile unei reale democratii ce caracterizeaza o economie de piata, protectiei
consumatorului i se acorda o importanta deosebita, fiind adoptate in acest scop o serie de

reglementari si fiind stabilite institutii menite sa asigure si sa amelioreze continuu respectarea

intereselor consumatorilor
- in cadrul UE, protectia consumatorului se asigura atat la nivel national, cat si la nivel
comunitar
- la nivel comunitar a fost adoptata in 1973 Carta pentru protectia consumatorului
Tratatul de la Amsterdam prin care se reabiliteaza rolul consumatorului in sensul implicarii
lui in procesul decizional
* In decembrie 1989, Comisia Europeana a adoptat o decizie de constituire a unui Consiliu
Consultativ al consumatorilor se inscrie in grupul de institutii europene - care a luat apoi
alte forme. Initial s-a numit Comitetul Consultativ, apoi Consiliul Consultativ si apoi
Comitet.
* La inceputul anului 1975 s-au initiat programe de protectia consumatorilor la nivel
comunitar, urmarind sa asigure respectarea celor
5 drepturi fundamentale ale
consumatorului:
1. Dreptul la protectia intereselor economice
2. Dreptul la protectia sanatatii si securitatii
3. Dreptul la repararea daunelor (compensari)
4. Dreptul la reprezentare si participarea in luarea deciziilor
5. Dreptul la informare si educatie
Drepturile au fost oficializate in SUA pe timpul administratiei Kennedy
* Din 1990 cadrul politic al consumatorilor din UE a fost prezentat intr-o serie de planuri de
actiune pe cate 3 ani. Ultimul dintre aceste planuri a fost in perioada 1999-2001.
* La inceputul lui 2002 au fost stabilite planuri, programe pe perioade mai indelungate
* La 6 aprilie 2005 Comisia Europeana a adoptat o strategie si un program de protectie a
consumatorilor vizand perioada 2007-2013.[6]
Actualul cadru legislativ cu privire la consumatorul european acopera o diversitate
de aspecte:
UE a actionat pe linia imbunatatirii etichetarii produselor si a aparatelor
electrocasnice pt a se arata si consumul in exploatare
S-a editat Ghidul UE pt etichetarea preturilor standard ale

diferitelor produse

S-a urmarit armonizarea etichetarii alimentelor pe cuprinsul UE

Referitor la produsele organice, regulamentele UE prevad controale regulate ale

producatorilor ce furnizeaza asemenea produse
O mai buna protectie a consumatorului a fost asigurata si in activitatea de turism prin
introducerea asigurarii impotriva falimentului
Stabilirea unui cod pentru protectia si garantarea bunurilor achizitionate
Urgentarea platilor si a transferurilor bancare
O directiva cu privire la vanzarea la distanta (posta si internet)
Protectia de natura ecologica prin promovarea unor produse ecologice si ambalaje
Promovarea ambalajelor ecologice biodegradabile: in 1978 a fost introdus programul
Ingerul Albastru (insemnul cu un bradut verde)
1.4 CERCETAREA DE MARKETING EUROPEAN
Cunoasterea conditiilor in care isi vor desfasura activitatea, a problemelor carora vor trebui sa
le faca fata, precum si a oportunitattilor actuale si viitoare, in cadrul pietei si in ansamblul
mediului specific de marketing, va permite oricarui inteprinzator sa aiba o viziune clara
asupra deciziilor strategice si tactice pe care urmeaza a le adopta. Pentru ca aceste conditii sa
poata fi cunoscute este, insa, necesara asigurarea cu informatii pertinente si interpretarea
acestora. In general, analiza si evaluarea riguroasa, stiintifica a componentelor pietei si a
impactului acesteia asupra rezultatelor intreprinderii impunecercetarea permanenta a
fenomenelor si proceselor economice, a pietei, pentru obtinerea informatiilor necesare
fundamentarii deciziilor de marketing.
Pentru intreprinzatori, practicarea euromarketingului inseamna ca ei tebuie sa aiba in
vedere preluarea informatiilor despre piata europeana, interpretarea acestora si adaptarea
politicilor de marketing la particularitatile si nevoile consumatorilor europeni.
Astfel, pentru adoptarea unor decizii cat mai corespunzatoare de catre intreprinzatorii
ce-si propun sa actioneze in cadrul Pietei Unice Europene se impune, in primul rand,
realizarea de catre acestia a unor variate cercetari specifice, menite sa asigure obtinerea,
evaluarea si interpretarea celor mai relevante informatii de caracterizarea acestei piete si, in
general, a mediului respectiv de afaceri - , precum si integrarea informatiilor obtinute drept
componente vitale ale unui sistem informational de marketing, in procesul de adoptare a
deciziilor. Ei trebuie sa adopte un proces sistematic de identificare a schimburilor
semnificative de mediu, analizand relevanta acestora si prognozand impactul pe care-l pot
avea asupra firmei. Calitatea deciziilor de marketing va depinde de calitatea informatiilor
care vor determina acele decizii. Firmele care actioneaza pe diferite piete nationale europene
isi asuma un mare risc daca se bazeaza in activitatea lor pe factori subiectivi, fara a apela la
cercetarea de marketing.
1. Obiective si probleme ale cercetarii specifice euromarketingului
Potrivit opiniei lui Richard Lyoch, exista trei motive principale din partea firmelor
interesate pentru a intreprinde cercetari de marketing la nivel european:

- pentru identificarea noilor oportunitati europene, inclusiv a marimii lor si a

motivelor pentru care sunt importante;
- pentru a intelege procesele de marketing european;
- pentru culegerea de date menite sa asigure controlul activitatilor existente si
viitoare specifice marketingului european.
Punctul de plecare pentru intreaga activitate a unei firme ce isi propune sa actioneze
in cadrul pietei unice europene, implicit in ceea ce priveste cercetarea de
marketing, trebuie sa il constituie consumatorii europeni cunoasterea acestora sub aspectul
marimii si structurii lor, al capacitatii economice, al caracteristicilor comportamentale si de
consum si, in mod deosebit, al gradului lor de internationalizare - adica global, european,
regional sau national.
Intr-o abordare mai cuprinzitoare, principalele aspecte asupra carora urmeaza sa se
concentreze cercetarea de marketing european sunt cele specifice, in general, cercetarii de
marketing international, respectiv;
a) dimensiunile, structura si perspectivele de evolutie a pietei;
b) factorii care influenteaza cererea pe piata respectiva:
- factori economici, vizand marimea cererii potentiale, accesul la credite
s.a.;
- factori politici si legali, incluzand politica autoritatilor comunitare si
nationale fata de importuri si investitiile straine, precum si, in general,
cadrul reglementator al tranzactiilor pe piata respectiva;
- factori socio-culturali, in masura manifestarii lor pe piata (cum sunt:
religia, traditiile, comportamentul firmelor si persoanelor s.a.);
c) conditiile de acces pe piata, reflectate de acele elemente care ingreuneaza
patrunderea si prezenta pe pietele - tinta (taxele vamale, barierele netarifare, impozitele si
taxele interne, restrictiile valutare);
d) situatia concurentei, ca amploare, structuri, mijloace folosite.
Privita prin prisma fundamentarii politicii de marketing, cercetarea de marketing
european este utilizata atat pentru deciziile strategice (pentru selectarea pretelor,
posibilitatilor si modul de patrundere pe acestea, facilitatti s.a.), cat si pentru cele
stactice (referitoare la mijloacele de actiune, specifice componentelor mixului de marketing,

ce urmeaza a fi utilizate pe piata respectiva). lata unele dintre cele mai reprezentative tipuri
de cercetarimenite a asigura fundamentarea mixului de marketing:
- in politica de produs: cercetari calitative pentru generarea unor idei de produse noi,
anchete pentru evaluarea noilor idei, definirea componentelor si testarea noilor produse;
- in politica de pret: studii referitoare la sensibilitatea cererii fata de pret, anchete
pentru evidentierea eficientei si a comportamentului de cumparare;
- in politica de distributie: atitudinea cumparatorilor fata de diferite tipuri de
magazine, atitudinile si politicile distribuitorilor;
- in politica de comunicare promotionala: elementele definitorii si accesibilitatea la
mediile publicitare, pretestarea si posttestarea mesajelor publicitare, anchete pentru
formularea optiunilor si a efectelor diferitelor tipuri de tehnici de promovare a vanzailor, teste
pentru diferite tipuri de tehnici de promovare personala, eficienta participarii la unele
manifestari expozitionale.
In raport de gradul de cunoastere de catre intreprinzatori a problemelor specifice cu
care urmeaza sa se confrunte pe pietele europene, cercetarile de marketing pot fi impartite in
doua categorii:
- acelea pentru care nu au nici un fel de cunostinte sau experienta despre tarile
comunitare (cand firma urmareste o prima intrare pe Piata Unica Europeana);
- acelea unde au deja contacte sau implicare de marketing (firma urmarind sa continue
si sa-si extinda activitatea, sa valorifice noi oportunitati).
Cavusgill a sugerat ca apelarea de catre firme la cercetarea de marketing international
in Europa depinde de o serie de factori, legati de:
- Stadiul procesului de internationalizare a firmei. Aceasta va apela cu atat mai mult
la astfel de cercetari cu cat activitatea sa internationala este mai vasta, cu cat este mai
implicata pe mai multe piete externe;
- Natura produselor ce fac obiectul activitatii firmei. Daca in cazul de consum se
apeleaza cu preponderenta la cercetari de masa sau la cercetari in cazul bunurilor de consum
intermediar se are in vedere, ca principala sursa de informatii, schimbul direct de informatii
intre firme;
- Marimea firmei influenteaza amploarea cercetarilor respective de marketing;
- Dependenta firmei de pietele straine. Cu cat aceasta este mai dependenta de piete
externe cu atat va intreprinde mai multe cercetari de marketing.
In cadrul imensei Piete europene, intreprinderile sunt tot mai preocupate de a-si
armoniza strategiile de marketing aplicate la nivelul pietelor diferitelor tari comunitare.
Studiile de marketing joaca un rol cheie in cunoasterea caracteristicilor comune ale acestora
si in intelegerea specificului fiecarei tari. Exercitiul integrarii statelor europene priveste, de

asemenea, si studiile europene, deoarece realizarea de studii integrate adapteaza relatia cerere
oferta la nivelul acestei piete noi.
Realizarea unei cercetari de marketing intr-un context european urmeaza logica
obisnuita a unei astfel de cercetari de culegere, prelucrare si interpretare a informatiilor.
Totusi, diversitatea de situatii din cadrul tarilor comunitare, sub aspectul comportamentului
consumatorilor, a pozitiilor concurentilor, a structurii sistemelor de distributie si a organizarii
intreprinderilor, pune importante probleme asupra posibilitatii utilizarii unei metodologii
uniforme de cercetare si a unor informatii reale si comparabile.[2]
Intregul proces de cercetare specific studiilor din sfera euromarketingului se
concretizeaza prin parcurgerea mai multor etape:
- o etapa prealabila de reflectie asupra obiectivelor studiului european care
rezulta nu doar din luarea in considerare a problemelor locale specifice fiecarei tari, ci dintr-o
viziune mai larga, extinsa la o piata globala europeana - si de elaborare a caietului de
sarcini sau a rezumatului studiului;
- o etapa de punere la punct a metodologiei cercetarii, vizand elaborarea unor
instrumente de culegere a datelor (de exemplu, chestionare, esantioane s.a.) si, intr-o
abordare mai larga, a planului cercetarii, astfel incat sa se asigure obtinerea de date care
sa perrnita analiza comparativa intre tari, utilizand aceleasi metode si asigurand un nivel de
fidelitate echivalent;
- o etapa de realizare propriu-zisa a studiului si de obtinere a rezultatelor (prin
administrarea chestionarelor), cu o semnificatie cat mai uniforma. Aceasta problema tine,
printre altele, de sistemele de corespondenta lingvistica dintre tari; de aceea, trebuie alesi
termeni de redactare avand aceeasi semnificatie in limbi diferite;
- oferirea, prin studiul final, de informatii la nivel european, si cu dezvaluirea, in
acelasi timp, a particularitatilor si a principalelor diferente dintre tari.
Cercetarea comparativa a devenit in marketingul international, precum si in cadrul
euromarketingului, o modalitate de cercetare de o deosebita actualitate si utilitate,
conturandu-se prin importanta ei si ca o disciplina universitara la facultatile de profil.
Practic, analiza comparativa de marketing, sau marketingul comparat, se concentreaza
asupra integului sistem de marketing; fata de aceasta optica la nivel macro, abordarea
comparativa putand fi adaptata si la probleme specifice de marketing la nivel
microeconomic. Analiza respectiva pune accentul pe studierea procesului de marketing in
relatia sa cu mediul. Astfel poate fi inteleasa relatia dintre mediu si procesul de marketing
dintr-o tara si apoi transferate cunostintele respective catre o alta tara, spre a se face ajustarile
necesare pentru diferentieri de mediu.
Obiectivul central al demersului specific marketingului comparat il constituie
evidentierea celor mai profitabile piete studiate in cadrul unor variate zone teritoriale, in
raport de resursele intreprinderii si de conditiile concrete ale mediului extern, precum si a
mijloacelor de actiune pentru adaptarea la particularitatile diferitelor piete.

Numarul studiilor multinationale, ce pot fi conduse in mod centralizat, se afla

in continua crestere, iar recoltarea informatiilor urmarite prin acestea se asigura pe diferite
cai - prin intervievarea directa (fata in fata), prin telefon, prin corespondenta s.a. Cercetarea
centralizata - , la nivelul departamentelor de profil ale unor mari firme sau al unor importanti
prestatori de servicii specifice - favorizeaza o metodologie unica, cu metode de colectare a
datelor, procedee de esantionare si instrumente metodologice standardizate.
Cercetarea de marketing european implica utilizarea unor importante resurse, a unor
costuri ridicate. Potrivit ESOMAR cererea de studii europene de marketing provine in
principal din industrie (51%), cu o extindere mai recenta din partea intreprinderilor
prestatoare de servicii (14%), a organismelor publice (9%) si a distribuitorilor (7%). Conform
aceleiasi surse, repartizarea in structura a costurilor necesare unei cercetari cantitative de
marketing intr-o singura tara comunitara se prezinta astfel: 40% pentru conceptia studiului si
analiza rezultatelor, 50% pentru culegerea datelor, 10% pentru prelucrarea si analiza datelor;
adesea, pentru conceptia studiului si analiza rezultatelor se poate ajunge la 60% sau chiar
80% din bugetul total al acestuia. Costurile studiilor de marketing in cadrul Uniunii Europene
variaza de la o tara la alta, ca urmare a disparitatilor salariale, precum si a celor referitoare la
taxele sociale si de productie pentru astfel de studii, intre diferitele regiuni componente. De
exemplu, taxele sociale sunt mult mai ridicate in Franta decat in Anglia, Belgia sau Spania.
2. Surse de informatii in cercetarile specifice euromarketingului
Informatiile necesare fundamentarii deciziilor specifice firmelor implicate in
problematica marketingului european provin - ca si in cazul marketingului intern, respectiv
din cadrul unei tari - din surse primare (respectiv obtinute prin contactul nemijlocit cu
purtatorii acestora, implicati in tranzactiile de piata) si din surse secundare (constituite din
izvoare de date ce au inregistrat un proces prealabil de prelucrare, cu un grad ridicat de
agregare). Este important pentru orice firma care-si propune sa actioneze in cadrul Pietei
Unice Europene sa-si asigure o solida baza de date secundare, inainte de a trece la
investigarea surselor primare (de regu1a, printr-o cercetare directa de teren - selectiva sau,
uneori chiar exhaustiva). In ultimele decenii a crescut semnificativ importanta surselor
secundare de date in cercetarile de marketing (pentru cunoasterea unor piete externe, de
referinta n.n.), sub impactul proliferarii si al performantelor inregistrate de tehnologiile
comunicationale moderne. Sursele de date secundare sunt folosite, in principal, prin natura
lor la fundamentarea deciziilor referitoare la selectia pietelor externe, la constructia unor
sisteme de previziune a dezvoltarii lor si la controlul stategic. Folosite in astfel de investigatii,
sursele secundare pot fi grupate, in functie de continut si acuratetea lor, in:
- date statistice, referitoare la Piata unica europeana sau la pietele diferitelor tari sau
regiuni din componenta sa, provenind din surse oficiale, semioficiale sau din banci de date
private;
- studii empirice, de genul unor analize globale sau la nivelul unor grupe de produse /
servicii ale pietei unei tari membre sau al intregului spatiu comunitar, precum si al altor tipuri
de analize (privind concurentii, comportamentul consumatorilor, mediile de comunicare in
masa etc.);
- rapoarte, comunicari si stiri de profil, de genul articolelor din presa de specialitate,
rapoartele de afaceri, rapoartele serviciilor clienti, cataloage, brosuri etc.

Principalele surse de date secundare sunt constituite din:

- publicatii periodice ale unor organisme internationale, comunitare sau ale tarilor
membre - ONU, Banca Mondiala, UNCTAD, FAO, FMI, BIRD, Camera Internationala de
comert, OECD, BEI, oficiul pentru publicatiile Uniunii Europene, EUROSTAT, organe
nationale de statistica;
- publicatii cu profil economic ale unor mari agentii de presa si cotidiene de prestigiu
cu larga audienta, ce aduc informatii economice de calitate, la zi; de exemplu: Financial
Times, The Economist, Le Monde, LExpansion, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Neue
Zuriher Zeitung s.a.;
- publicatii periodice ale companiilor si institutelor de cercetari din sfera
marketingului international si a euromarketingului: ESOMAR, (Societatea Europeana pentru
cercetarea de opinie si de marketing), Euromonitor (Marea Britanie), INTERVIEW
(Danemarca), HWWA (Institutul de cercetari economice din Hamburg), Institutul de
economie mondiala al Universitatii din Koln s.a.
Dintre cele mai cotate periodice de profil ce furnizeaza valoroase informatii din sfera
euromarketingului se inscriu: Journal of global marketing si Journal Euromarketing (S.U.A.),
European Journal of Marketing (Marea Britanie), International Journal of Research in
Marketing (Olanda).
- bancile electronice de date si Internetul, au devenit in prezent cea mai cuprinzatoare
sursa de date secundare pentru cercetarile specifice euromarketingului. Cele mai importante
astfel de banci, deschise accesului prin online, sunt concentrate in S.U.A. si la nivelul
organului statistic al Uniunii Europene - EUROSTAT. Din categoria bancilor de date ale
EUROSTAT fac parte:
- COMTEX, pentru statistica comertului exterior al Uniunii Europene si a
comertului intracomunitar;
- CRONOS, pentru serii cronologice de date din toate domeniile statistice;
- REGIO, referitoare la regiunile din cadrul statelor Uniunii Europene;
- BOS (Business Oportunities Services), reprezentand o cooperare a celor mai mari
banci europene in vederea facilitarii schimburilor economice internationale;
- TED (Trend Electronic Daily), infiintata de Banca Europeana de Investitii.
Printre cele mai importante banci de date referitoare la Piata unica europeana - si,
implicit, la pietele si firmele din cadrul tarilor comunitare - sunt de evidentiat: GENIOS si
FAZL (avand ca tara de origine Germania), Reuters si Finsbury (din Marea Britanie);
Telesystems (din Franta).
Concomitent cu utilizarea surselor secundare, a sporit continuu in ultimele decenii

interesul intreprinzatorilor care actioneaza in cadrul Pietei Unice Europene pentru accesul
direct la surse de informatii primare.
Asa, de exemplu, este cazul preocuparilor de segmentare si analiza tipologica a
pietei, prin apelarea intr-o masura mai restransa la criterii macroeconomice, ce au la baza
sursa secundare de informatii (de ordin demografic, al nivelului veniturilor, marimii
cumparaturilor etc.), in favoarea altor structuri (stil de viata, reprezentari, aspiratii etc.), ce
pot fi obtinute din surse primare (respectiv prin cercetari directe de teren).
Studiile specifice de marketing la nivel european prezinta, adesea, dificultati, ca
urmare a faptului ca trebuie sa combine metodologii ale unor tari ale caror traditii, metode si
tehnici de studiu difera uneori considerabil. Aceste diferente sunt ilustrate, printre altele, de
abordarea calitativa a reuniunilor de grup - in stil englez, francez sau american practicata in
anumite tari europene. Este evident, deci, ca pentru o cat mai deplina reusita, un studiu
european trebuie conceput, pe plan metodologic, ca un ansamblu de studii locale care sa
conduca la un rezultat european global, in urma unei analize comparative intre tari. Pentru a
se asigura comparabilitatea rezultatelor, trebuie sa fie urmarite aceleasi obiective si sa fie
utilizate metodologii si tehnici de studiu apropiate, metode de analiza identice, structuri ale
rapoartelor finale asemanatoare.
In procesul de obtinere a informatiilor din surse primare pot sa apara adesea unele
probleme specifice, datorate, in principal, nivelului diferit al infrastucturii comunicationale de
la o tara la alta si altor variate elemente, de ordin subiectiv, legate de comunicarea
interpersonala. Practic, in cazul studiilor ce se intreprind, pe scara larga, la nivelul tarilor
comunitare, pot sa apara dificultati specifice in cadrul fiecareia dintre etapele principale ale
unui astfel de demers, pornind la definirea obiectivului cercetarii (ca urmare a unor sisteme
diferite de referinta), si continuand cu planificarea cercetarii (in cadrul careia trebuie tinut
seama in primul rand, de gradul diferit al disponibilitatii surselor de informatii secundare),
cu esantionarea (pentru care se pot folosi si niveluri de baze de date), cu recoltarea propriuzisa a datelor (ca urmare a variatiei sensibilitatii subiectilor din cadrul diferitelor tari
europene la diferite teme specifice supuse cercetarii),
precum si cu analiza si interpretarea datelor.
Cercetatorii implicati in studiile specifice marketingului european se confrunta ca si
in cazul marketingului international - cu o problema majora, referitoare la echivalentele in
materie de scalare si masurare a informatiilor. Pentru asigurarea comparabilitatii informatiilor
directe, care provin de pe diferite piete nationale , ei trebuie sa tina seama de mai multe tipuri
de echivalente, determinate de:
-

echivalente de constructie, vizand elementele conceptuale, functionale si

categoriale ce asigura baza comuna de interpretarea datelor de pe diferite
piete;

echivalente operationale, referitoare la constructiile teoretice ce se cer a fi

operationalizate;

- echivalente ale scalelor utilizate pentru masurare fenomenelor si proceselor pietei,

care sa asigure un mod unitar de interpretare a acestora. Sub acest aspect, standardizarea la
nivelul comunitar apare a fi dificila in conditiile in care la evaluarea fenomenelor respective,
de la foarte bine la nesatisfacator, se utilizeaza variate scale: de la 1 la 5 trepte in Germania,
intre 5 si 7 trepte in Marea Britanie si pana la 20 de trepte scala standard in Franta
- echivalente lingvistice, vizand, cu deosebire, traducerea - cu o semnificatie unitara
a chestionarelor in mai multe limbi specifice tarilor comunitare (o mare utilitate avand-o in
acest scop apelarea la asa-zisa retroversiune inversa, spre a se constata daca rezulta abateri de
la varianta de la care s-a pornit
De alffel, si in cazul informatiilor ce pot fi obtinute din sursele secundare la nivelul
diferitelor tari comunitare, pot sa apara unele dificultati in compararea datelor, datorita
nivelului educational diferit, definirii diferite a statutului marital si a claselor sociale la
nivelul diferitelor tari, precum si modului de culegere a informatiilor in
cadrul fiecarei tari; de exemplu, furnizarea datelor demografice se asigura in mod diferit in
cadrul tarilor comunitare - din surse guvernamentale sau prin agentii private - , ceea ce le
poate face mai putin sigure.
O problema majora cu care se confrunta intreprinzitorii ce actioneaza in cadrul
spatiului comunitar o constituie dificultatile in care ei interpreteaza in raport de experienta
proprie - aspectele de ordin cultural, respectiv definirea acestora si modul de
percepere a realitatilor. Sursele de interpretare gresita a aspectelor culturale sunt asociate de :
a) orbirea culturala inconstienta, constand din presupuneri bazate exclusiv pe
cultura proprie asupra evenimentelor oamenilor si comportamentului acestora;
b) lipsa de autocunoastere culturala, vizand incapacitatea de cunoastere a
caracteristicilor culturale proprii;
c) proiectarea asemanarilor si parohialismul, in sensul ca oamenii altor culturi
sau in situatii existente altor culturi au tendinte similare cu cele intalnite in
propriile culturi.
Toate aceste tendinte de autoreferinta au drept rezultat raportarea inconstienta la
propriile valori culturale atunci cand se evalueaza situatii in alte medii culturale.
Piata studiilor de marketing european reprezinta aproape 40% din piata mondiala a
studiilor de marketing. Aproape 2/3 din piata studiilor specifice euromarketingului sunt
concentrate la nivelul a trei tari: Germania, Marea Britanie si Franta; Italia ocupa o pozitie
intermediara, situandu-se in fata, Belgiei, Olandei si Luxemburgului, precum si a Spaniei
(care reprezinta intre 3 - 5% din piata). In ansamblul cercetarilor ce se intreprind pe piata
europeana, circa 20% revin cercetarilor calitative (in majoritate cercetari ad-hoc), iar cele
cantitative detin cca 80% ; din aceasta ultima categorie circa 35 - 40% din piata detinand-o

panelurile si cercetarile standardizate, urmate de cercetarile ad-hoc in diferite sectoare de

activitate economica.
In ansamblul cheltuielilor pentru cercetari cantitative, circa 70 -75% revin tehnicilor
de obtinere a infromatiilor prin intervievare directa (fata in fata), 15 20% intervievarilor
prin telefon si 5% celor prin posta.
In prezent, in Europa functioneaza circa 1500 de unitati de cercetare, dintre care 300
400 sunt situate in marile tari vest-europene: Franta, Marea Britanie si Germania. In studiile
de piata pe care le intreprind acestea sunt implicati 25 mii de salariati permanenti si peste 100
de mii de operatori de interviu. Cercetarile de tip panel, precum si cercetarile standardizate
sunt dominate de mari firme de profil ce dispun de mijloacele necesare dezvoltarii unor
asemenea cercetari. Astfel, doua institute de cercetari, Nielsen si IMS, detin aproape un sfert
din piata mondiala a cercetarilor de marketing, inclusiv in Europa. Unul dintre concurentii
notabili ai acestora este Europanel. Practic, in sfera cercetarilor tip panel (de distribuitori sau
de consumatori) exista doar cate 2 - 3 operatori pe tara comunitara: de exemplu, Nielsen si
Secodipin in Franta, Nielsen si GFK in Germania, Nielsen si Taylor- Nelson AGB in Anglia,
Nielsen si IHA in Italia, Nielsen si Dym Panel (Secodip) in Spania.
Prin prisma unitatilor statistice de observare asupra carora se axeaza, se evidentiaza
in mod deosebit panelurile de distibuitori si de consumatori.
Apelarea la un panel de distribuitori de tip Nielsen, permite organizatiilor interesate
obtinerea unor informatii referitoare la:
- tendintele pietei: marimea si evolutia pietei, cresterea in volum, precum si
cresterea sa valorica;
- cotele de piata, nationale si regionale, ale produselor: evolutia acestora si
principalii factori (distributie, pret, promovare), care afecteaza cota de piata a i
intreprinderilor;
- implantarea marcii analizate: valoarea distributiei, intreruperi in vanzari,
profunzimea gamei sortimentale, rotatii ;
- segmenatarea pietei: vanzarile si cotele de piata pe categorii si subcategorii
(produse, ambalaje);
- preturile: evolutia marcii si a concurentilor ei pentru preturile promotionale
si cele din afara promotiilor;
- promovarea: ceea ce are si ceea ce nu are piata pentru marca si concurentii ei
in

promovarea in randul producatorilor si al disribuitorilor;

- comercializarea la locul de vanzare: suprafata liniarului produsului si a
concurentilor sai, numarul mediu de referinte, partea sa in sortimente;
- canalele de distributie: penetrarea marcii si a concurentilor prin canalul de
distributie, evolutia canalelor.
Informatii aduse de un panel de consumatori
- numarul si evolutia cumpararilor, pe categorii de produse;
- penetrarea produselor si a marcilor in randul cumparatorilor in cantitatile
cumparate de fiecare cumparator si in numarul actelor de cumparare;
- bilantul fidelitatii micilor cumparatori si al angrosistilor, al consumurilor
combinate si a tendintelor de consum;
- profilul cumparatorilor produselor si marcilor: structura consumului pe
caracteristici sociodemografice, pe regiuni si pe canale de distributie
frecventate.
In randul celor mai marcante institutii comunitare furnizoare de informatii referitoare
la Piata unica europeana si, in general, la mediul de afaceri din cadrul Uniunii Europene si al
tarilor membre se inscriu EUROSTAT, ESOMAR si EUROMONITOR
EUROSTAT reprezinta autoritatea statistica comunitara, respectiv Oficiul de
statistica al Uniunii Europene care functioneaza ca o componenta sub forma unui Directorat
General - in cadrul stucturii organizatorice a Comisiei Europene, avand sediul la Luxemburg.
Misiunea sa este aceea de a asigura Uniunii Europene informatii statistice de inalta calitate,
astfel incat sa se permita efectuarea de comparatii intre tarile comunitare si intre regiunile
acestora. Astfel, si sistemul statistic european a fost constituit treptat, cu scopul de a asigura
date statistice comparabile la nivelul Uniunii Europene. In acest sens, actioneaza, pe langa
Eurostat, oficii statistice, ministere, agentii si banci centrale, care colecteaza date statistice
oficiale in cadrul tarilor comunitare. Eurostat are rolul de a determina calea armonizarii
statistice nationale.
Creata in 1953, aceasta institutie ofera in prezent date pe o scara mai larga
guvernelor tairilor comunitare, oamenilor de afaceri, sectorului educational, mediilor de
comunicare in masa si publicului larg, corespunzator in formatiilor statistice culese de la
autoritatile statistice nationale, pe o baza, constitutionali, in concordanta cu prevederile
articolului 285 al Tratatului de la Amsterdam.

Intre cele mai importante proiecte ale Eurostat, implementate in ultimii ani, sunt cele
referitoare la: sistemul contabil european, Intrastat - vizand noua cale de masurarea
comertului din cadrul Uniunii Europene, (dupa oficializarea piete Unice), clasificarea
Prodcom a statisticilor industiale, noua ancheta asupra fortei de munca comunitare si indicii
armonizati ai preturilor de consum utilizati pentru a masura inflatia din cadrul Uniunii
Europene (acest indicator constituie din unul dintre criteriile de convergenta pentru tarile
participante la Uniunea economica si monetara).
Sarcina- cheie a Eurostat este aceea de a coordona imbunatatirea sistemelor statistice
ale tarilor candidate si in curs de dezvoltare.
Cele mai semnificative publicatii ale Eurostat sunt: Eurostat Yearbook, Regions
Statistical Yearbook, Statistical Yeartook on Candidate Countries, Economic Portait of EU,
The social situation in EU, European Business Facts and Figures, Panorama of Transport,
Enviromental Pressure Indicators for the EU. Memories of Eurostat.
Oficiul de presa al Eurostat furnizeaza, liber, utilizatorilor comunicate de presa pe
baza unei selectii de date - cheie asupra Uniunii Europene si a statelor membre partenere.
In 1994 a fost condus prin aceasta institutie comunitara primul panel european de
gospodarii, analizand veniturile, forta de munca salariata, prosperitatea, excluderile sociale,
sociale si alte aspecte definitorii ale gospodariilor.
ESOMAR - European Society for Opinion and Marketing Research se inscrie
printre cele mai prestigioase institutii si organisme de marketing menite sa asigure
conlucrarea dintre diferite organisme nationale de profil si in general, un cadru mai larg de
dezbateri si de difuzarea progreselor in acest domeniu.
De la fondarea sa, in 1948 ESOMAR a ajuns sa aiba in prezent peste patru mii de
membri, din 100 de tari, depasind astfel spatiul european. Misiunea sa - de a promova
utilizarea cercetarii de marketing pentru mai buna fundamentare a deciziilor in afaceri - se
realizeaza prin seminarii si conferinte, publicatii de specialitate, cursuri de perfectionare,
intruniri de lucru si invatamant la distanta, promovarea codurilor de conduita si etica
profesionala, reprezentarea cercetarii de marketing la organisme internationale.
In prezent, ESOMAR asigura un cod international pentru cercetarile de
marketing. Totodata, pune la dispozitia celor interesati experti, atunci cand ii este solicitat
ajutorul in proiecte de cercetare.
ESOMAR publica materiale care se refera la comparatii diverse in cadrul Uniunii
Europene. Intre acestea se remarca, prin complexitatea sa, lucrarea cu caracter periodic
Annual market study.
EUROMONITOR International este considerat a fi liderul mondial in
furnizarea de informatii specifice mediului de afaceri si de analize strategice de piata, avand
peste 30 de ani de experienta in publicarea de rapoarte ale unor valoroase cercetari de piata, a
unor lucrari de referinta privind afacerile, precum si in asigurarea unor sisteme de informatii
on-line.

Dispunand de sedii la Londra, Chicago si Singapore, precum si de o retea globala de

cercetatori, in peste 70 de tari, Euromonitor poate - prin statutul sau de companie de cercetare
independenta - sa aiba acces la surse cheie de informatii si abilitatea de a discuta cu
principalii actori de pe pietele analizate.
Compania este structurata pe trei mari divizii de cercetare menite sa asigure clientilor
sai diferite nevoi de informatii, analize de piata, referinte(carti si baze de date) privind
afacerile pe piata internationala si de consultanta pentru conducerea de catre clientii interesati
a unor variate proiecte de cercetare specifice.
Rapoartele de piata pentru diferite produse si tari -, precum si informatiile on-line, ofera
producatorilor si distribuitorilor solutii complete pentru planificarea strategica de marketing.
Astfel, analizele de piata cuprind:
- evaluarea performantelor pietei, incluzand partea ofertei si principalii solicitanti,
dezvoltarea de produs, tendinte in marketing si comertul cu amanuntul;
- evolutia marimii pietei la nivel national, regional si global;
- cotele de piata pentru marci si companii, pe tari, regiuni si la nivel global;
- profilul companiilor de varf si strategiile de succes;
- aspecte definitorii ale evolutiei viitoare pe pietei si previziuni ale vanzarilor in
cadrul acesteia.
Referintele menite sa asigure informatii in domeniul afacerilor includ statistici de baza la
nivel de tara si statistici privind stilul de viata, date si previziuni ale principalelor piete pentru
sute de produse, profile si clasamente ale principalilor producatori de bunuri de consum,
profile ale companiilor de varf si strategiile de reusita ale cestora etc.
In cadrul acestora, doua grupuri de publicatii detin un loc respectiv: proeminent,
respectiv:
a) rapoartele pe industrii (27 de rapoarte), pentn bauturi alcoolice, autoturisme,
banci si finante, industiia chimica, energie, textile, hartie etc:
b) rapoarte de tara (8 rapoarte), trei dintre ele facand obiectul unor tari
comunitare - Franta, Germania si Marea Britanie.
Dintre lucrarile de o mai larga complexitate se detaseaza indrumarul statistic ,,European
consumer 2002/2003, care asigura cunoasterea pietei bunurilor de consum din cadrul a 16
tari vesteuropene, in baza prezentari sistematice comparative de date privind marimea pietei
a peste 330 de produse: alimente, bauturi, tigari, detergenti casnici, imbracaminte si
inciltaminte, articole de toaleta, articole gospodaresti, mobilier casnic, articole electrocasnice,
electronice, articole pentru petrecerea timpului liber, articole auto s.a.. Tendintele de pe

pietele respective sunt puse in contextul unor parametri socio-economici cheie: tendinte ale
populatiei, indicatori economici, modelele cheltuielilor de consum, venituile, dotarea cu
bunuri de uz indelungat, tendintele din comertul cu amanuntul, tendintele din sfera
publicitatii, calatoriile si turismul, comunicatiile.
Un alt raport, European Marketing Data and Statistics,prezinta peste 1000 de tipuri de date
demografice, economice si in legaturi cu stilul de viata pentru 44 de tari europene ,necesare in pregatirea planificarii implicarii in afaceri in orice domeniu de activitate
economica.
Informatiile oferite de Euromonitor celor peste 2000 de solicitanti sunt destinate unor variate
categorii de clienti - producatori, detailisti si alte categorii de disbtribuitori, banci de
investitii, firme de consultanta in marketing, agentii de afaceri majoritatea lor avand nevoie
de informatii cu privire la mai multe piete. In conditiile desfasurarii unei activitati
internationale. [5]

1.5 Abordari strategice de marketing pe Piata unica europeana

Politica de marketing pe piata unica europeana evidentiaza modul in care se concepe
desfasurarea activitatii sale, directiile de perspectiva si actiunile practice, concrete, vizand
valorificarea potentialului sau in concordanta cu cerintele pietei respective.
Eficienta unei intreprinderi va depinde in mod hotarator de modalitatea strategica aleasa
pentru penetrarea spatiilor economice avute in vedere.
Patrunderea si actionarea actuala pe piata unica europeana devine un demers tot mai complex
pentru fiecare intreprinzator, care solicita dezvoltarea unei abordari strategice.
Cuprinzand un complex de activitati si decizii menite sa asigure o anumita viziune asupra
viitorului intreprinderii pe piata, marketingul strategic priveste astfel, procesul de formulare
a strategiilor si zonelor de derulare a afacerilor pornind cu etapa de alegere a valorii, in
concordanta cu misiunea firmei si mediul ei de referinta.
Urmatoarele etape, de oferire a valorii si de comunicare a ei catre piata tinta se inscriu in
sfera marketingului tactic.
Orice intreprindere care-si propune sa actioneze pe piata unica europeana in concordanta cu
cerintele marketingului strategic va trebui sa-si fundamenteze deciziile prin parcurgerea
etapelor specifice procesului general de planificare strategica, vizand:
1.Definirea misiunii, sub forma de declaratii concise, referitoare la scopul intreprinderii , ca o
expresie a ratiunii de a fi a aceteia.
2.Stabilirea obiectivelor generale de marketing, formulate astfel incat sa faciliteze
indeplinirea misiunii intreprinderii. Ele trebuie sa raspunda unor cerinte de : acceptabilitate,
flexibilitate, masurabilitate, motivarea personalului, claritate, fezabilitate, compatibilitate.

3.Efectuarea auditului de marketing, vizind specificarea , culegerea, masurarea, analiza si

interpretarea datelor si informatiilor referitoare la mediul intern si extern al intreprinderii.
4.Analiza SWOT, respectiv a alinierii punctelor forte si a punctelor slabe rezultate din analiza
mediului intern cu oportunitatile si primejdiile evidentiate din analiza mediului extern, care
va putea genera 4 tipuri de variante strategice pentru intreprindere, respectiv:
- strategii agresive- utilizand punctele forte ale intreprinderii in scopul fructificarii
oportunitatilor oferite de piata;
- strategii de diversificare, ce utilizeaza punctele forte ale intreprinderii in scopul depasirii
unor amenintari ale mediului extern;
- strategii de reorientare, utilizand oportunitatile oferite de mediul extern pentru depasirea
propriilor punte slabe;
- strategii defensive, urmarind evitarea amenintarilor mediului extern in conditiile in care
intreprinderea are numeroase puncte slabe.
5. Formularea ipotezelor- referitoare la intreprindere si piata, in baza auditului de marketing
si a analizei SWOT.
6. Definirea obiectivelor strategice de marketing, care trebuie sa corespunda obiectivelor
generale de marketing prestabilite, in etapa a 2 a. Aceste obiective reprezinta de fapt esenta
activitatii intreprinderii in conditiile in care, asa cum afirma P.Kotler, intreprinderea
stabileste obiective si se conduce prin obiective
Printre cele mai importante obiective de marketing sunt:
-cresterea profitabilitatii
-cresterea volumului vanzarilor;
-cresterea cotei de piata;
-reducerea riscurilor;
-inovarea la nivel de produs sau intreprindere;
-notorietatea, imaginea,etc.
Obiectivele sunt de natura cantitativa sau calitativa.
7.Formularea strategiilor de marketing, care sa directioneze activitatea intreprinderii pentru
dobandirea pozitiei dorite pe piata-tinta va fi facuta in functie de obiectivele de marketing
stabilite.
Exista o multitudine de variante strategice evidentiate in teoria si practica marketingului
contemporan:

- strategiile de selectare a pietelor si de patrundere pe piata unica europeana;

- strategiile concurentiale pe piata unica europeana;
-

strategiile specifice mixului de marketing.

Exista 5 domenii care conduc la strategii speciale de marketing pentru UE:

1)

exploatarea oprtunitatilor oferite de Europa Unica;

2)

apararea pietei interne a tarii de origine a intreprinderii;

3) obtinerea unor costuri scazute ca urmare a economiilor de scararealizate la nivelul

piata unica europeana (economii de costuri pe seama anvergurii procesului deproductie);
4) rezolvarea problemei supracapacitatii de productie generata de eliminarea barierelor in
cadrul spatiului comunitar.
5)

apararea pozitiei strategice prin rationalizare si reorganizare.

Haliburton si Hunerberg sugereaza urmatoarele optiuni strategice generice:

a)

retragerea de pe piata ;

b)

intrarea pe piata la nivel pan-european;

c)

apararea unei nise de piata.

8. Elaborarea programelor de marketing.

Programul de marketing apare ca fiind un instrument din arsenalul specific marketingului
modern, cuprinzand un ansamblu de actiuni practice, derulate in timp intr-o succesiune
logica, cu indicarea resurselor (materiale, umane, financiare necesare) si a responsabilitatilor
pentru desfasurarea fiecarei actiuni menite sa asigure, in conditii performante, atingerea
obiectivelor strategice de marketing propuse. Ele mai sunt cunoscute a fi planuri tactice de
marketing.
Elaborarea si aplicarea programului de marketing face necesara parcurgerea mai multor
etape:
- prezentarea conditiilor care genereaza necesitatea si posibilitatea elaborarii programului
respectiv;
- stabilirea obiectivelor programului pe baza unei evaluari realiste a necesitatilor si
posibilitatilor intreprinderii
9. Bugetul de marketing
Alocarea resurselor necesare derularii fiecareia dintre activitatile stabilite trebuie
fundamentata judicios si facuta in concordanta directa cu nivelul de importanta a fiecarei

tehnici de marketing, componenta a mixului, specifica pt fiecare etapa din cadrul ciclului de
viata a produslui si evoluti de ansamblu a pietei respective.
10. Implementarea, controlul si evaluarea rezultatelor planificarii strategice de marketing.
Controlul strategic are menirea de a verifica concordanta strategiei la care a apelat
intreprinderea cu evolutia pietei respective.
STRATEGII DE SELECTARE A ZONELOR DE ACTIUNE SI DE INTRARE PE PIATA
UNICA EUROPEANA
Decizia asupra zonei din cadrul spatiului comunitar in care o intreprindere intentioneaza sa
patrunda urmeaza a se lua in principal in functie de clienti si de resursele proprii.
Pentru selectarea pietelor europene, intreprinderea trebuie sa raspunda la urmatoarele
intrebari:
1. sa adopte o strategie vizand intregul spatiu comunitar sau doar la nivelul unei tari?
2. sa se concentreze numai in anumite tari sau sa patrunda in mai multe tari in cadrul UE?
3. ce tari sa aleaga?
Pentru selectia pietelor europene, se poate apena la o serie de metode devenite deja
traditionale in marketingul international:
-abordarea sistemica, are un caracter normativ, fiind bazata pe un proces formal de luare a
deciziilor, in baza unor date statistice, pentru evaluarea potentialului pietei:
>sistemul filtrelor (model eliminatoriu pe baza unor indicatori);
>sistemul indicilor de piata;
>sistemul multivariabilelor ponderate;
>modele conjunctive ( selectie a pietelor ca acceptabile si neacceptabile);
>modele compensatorii ( au in vedere realizarea unui compromis intre diferitele criterii);
- abordarea nesistemica- de natura descriptiva, arata modul in care intreprinderile efectueaza
selectarea pietelor prin apelarea la criterii subiective, ca de exemplu distanta psihica fata de o
anumita tara.
-abordarea relationala- selectarea clientilor apeland la un sistem de filtrare a celor mai putin
atractivi potentiali de afaceri;
-selectia oportunista- reflecta evidentierea unor situatii favorabileaparute pentru intreprindere
oarecum intamplator, fara derularea vreunui proces evaluativ;
-selectia sistematica se face in vaza unui plan logic, cuprinzand:

-stabilirea criteriilor din procesul selectiei;

-identificarea procedeelor si a instrumentelor de preselectie a pietelor;
-cercetarea potentialului pietelor respective;
-clasificarea pietelor analizate in raport de criteriile stabilite;
-selectia efectiva a pietelor;
-stabilirea ordinii de intrare in cadrul acestora.
Concluzie: Selectarea pietelor in cadrul spatiului comunitar trebuie abordata ca un proces,
care sa permita stabilirea pietelor ce prezinta interes pentru intreprindere, prin alegerea
strategica a segmentelor potentiale de consumatori si a continutului ofertei adresate acestora
in vederea satisfacerii necesitatilor lor.
O alta decizie importanta pe care trebuie sa o ia intreprinderea dupa cunoasterea spatiunui de
destinatie, o constituie alegerea modalitatii de intrare pe pietele europene.
Patru elemente stau la baza elaborarii acestei strategii :
- faza de internationalizare in care se gaseste intreprinderea;
- procesul de selectare a pietelor straine;
- variabilele ce tin de specificul intreprinderii;
- variabilele ce tin de specificul mediului de afaceri.
In functie de modalitatile concrete utilizate de intreprindere pentru extinderea activitatii
dincolo de tara de origine, se disting patru categorii de variante de patrundere pe alte piete:
-intrarea indirecta de la distanta, pe piata selectionata, fara investitie, prin intermediul
exportului prin Internet, a exportului indirect, a agentului comercial exclusiv, a importatorului
distribuitor, a distribuitorului exclusiv, a societatii de comert international;
-intrarea directa, cu investitii, prin exporturi directe sau prin birou de reprezentare, sucursala
de distributie, filiala comerciala, filiala de productie;
-intrarea prin asociere ( cu un partener local sau un tert), pe piata vizata, prin diferite
modalitati;
-intrarea prin transfer international de tehnologie, vizand cesiunea de licenta a brevetului,
transfer sau export de know-how, franciza pentru export.
Una din cele mai cunoscute clasificari a strategiilor de intrare pe piete situate in afara tarii de
origine ( si in PUE), grupeaza in 3 mari categorii:
1/strategii de export;

2/strategii de intrare asociate;

3/investitii straine directe.

STRATEGII CONCURENTIALE PE PIATA UNICA EUROPEANA

Tratatele succesive care stau la baza constructiei UE, incepand cu Tratatul de la Roma, art.85
si 86, au afirmat principiul liberei concurente in spatiul economic european
Respectarea acestui principiu de catre intreprinzatorii ce actioneaza in spatiul comunitar este
urmarita cu deosebita vigilenta de puternica si temuta Directie Generala a Concurentei din
cadrul Comisiei Europene.
In conditile unui mediu concurential acut, specific piata unica europeana,intreprinderea
trebuie sa isi asigure o cat mai buna informare in legatura cu obiectivele, strategiile, atuurile
si slabiciunile concurentilor si sa descopere care este comportamentul lor de reactie.
In baza analizei continue a mediului concurential, intreprinderea trebuie sa puna in aplicare
strategii de marketing care sa o pozitioneze cat mai eficient in raport de concurenta si sa-I
ofere cel mai puternic avantaj concurential sau competitiv posibil.
Din studiile facute de specialisti, rezulta ca avantajul competitiv sustenabil poate fi vazut ca
derivand din 3 probleme principale:
-costuri scazute in raport cu cele ale concurentilor;
-diferentierea produselor prin performanta, calitate sau alte aspecte relevante pentru
consumatori;
-nisa de piata( o parte din piata totala).
In raport de aceste aspecte, intreprinderile pot opta pentru una din urmatoarele 3 strategii
concurentiale generice:
A/strategia dominatiei prin costuri;
B/ strategia de diferentiere;
C/strategia de focalizare(concentare) care se limiteaza la un segment limitat , si urmareste
realizarea unei prime de pret prin diferentiere fata de concurenta.
In functie de rolul pe care firmele il au pe piata vizata, pozitiile lor strategice concurentiale
pot fi :
-de dominatie (lider);
-de provocare ( asa zisii salangeri);

-de urmarire pasnica ;

-de servire a niselor de piata.
Privita pa nivelul pietii unice europene , concurenta apare ca fiind un fenomen complex,
analiza sa presupunand o latura juridica, una macroeconomica, una culturala si regionala.
MIXUL DE MARKETING PE PIATA UNICA EUROPEANA
O semnificatie majora a notiunii de economia de marketing este legata de necesitatea
adaptarii si standardizarii mixului de marketing(MMK), corespunzator specificului
consumatorilor din cadrul spatiului comunitar.
In cadrul proceselor contemporane de dezvoltare a pietelor regionale, cum este piata unica
europeana, si de globalizare, se remarca tentative tot mai pregnante de standardizare a
variabilelor mixului de marketing, pe masura relativei apropieri in unele domenii a
comportamentului general al consumatorilor.
Se apreciaza ca oportunitatile pentru standardizarea variabilelor mixului de marketing pot fi
ierarhizate in urmatoarea ordine descrescatoare: -produsul (pozitionarea, marca, ambalajul,
serviciile asociate acestuia);
-comunicarea promotionala ( mesajul, continutul creativ al temei, mijloacele de comunicare,
fortele de vanzare);
-distributia;
-pretul.
Standardizarea, respectiv utilizarea intr-o forma identica , pe cuprinsul pietii unice europene,
a diferitelor variabile ale mixului de marketing, constituie una dintre tendintele majore ce se
manifesta in cadrul acestei piete regionale.
Cele 4 componente ale mixului de marketing, privite intr-o perspectiva europeana, pot
determina un nivel mai inalt sau mai scazut al standardizarii sau al adaptarii.
Standardizarea produselor la scara pietii unice europene prezinta avantaje incontestabile,
vizand:
- reducerea costurilor, legate de economia de scara;
- crearea unei imagini omogene a produselor firmei pentru consumatorii tarilor membre ale
UE si asigurarea convergentei gusturilor acestora;
- facilitati manageriale pentru intreprinderile care au o astfel de preocupare.
DETERMINANTE ALE STANDARDIZARII / ADAPTARII PRODUSULUI

Criteriile principale in functie de care un produs poate fi standardizat pentru piata europeana ,
sau lansat, cu anumite modificari, numai pe diferite piete nationale, sunt:
- obiceiurile de consum, atasamentul fata de produsele traditionale;
- reglementarile legale referitoare la conditiile de productie si comercializare in cadrul
diferitelor tari comunitare;
- existenta unei cereri specifice, locale, din partea europenilor pentru anumite produse.
In ceea ce priveste standardele, in prezent, in cadrul UE, exista 2 mari categorii de produse:
- reglementate cuprinse in directivele UE, care stabilesc un set de cerinte in privinta
standardelor la nivel pan-european, cum sunt: jucariile, produsele de constructii, vasele de
presiune, echipamentele de gaz, echipamentele medicale, echipamentele de telecomunicatii,
echipamentele industriale;
- nereglementate, respectiv produse la care se aplica principiul recunoasterii reciproce intre
tarile comunitare(hartia, mobila,etc)
Orientarea tot mai pregnanta a intreprinzatorilor catre standardizarea produselor pe piata
unica europeana are loc in contextul tendintei reale de apropiere a stilurilor de viata si a
modalitatilor de consum ale locuitorilor diverselor tari din componenta UE, mai ales a
locuitorilor situati in zone de frontiera si a celor care circula frecvent dintr- tara comunitara in
alta.
Intr-un asemenea context, specialistii au evidentiat existenta pe piata unica europeana a unor
categorii speciale de produse:
-produse simbol, ce evoca imagini universale, incluzand si produse americane: Coca Cola,
Marlboro, Levi Strauss, dar si europene : Scoth, Perrier, Benetton, Mercedes);
-produse de lux, care se adreseaza unei clientele cosmopolite;
-produse de inalta tehnicitate(autoturisme, PC-uri, produse audio-video).
In cadrul preocuparilor principale de stadardizare a produselor pe piata unica europeana se
poate apela adesea la o standardizare partiala a numelui, marcii, ambalajului de prezentare si
a altor componente, insotita de anumite adaptari ale acestora.
Procesul dezvoltarii unor produse cu vocatie europeana implica parcurgerea etapelor
generale, specifice introducerii in fabricatie si lansarii pe piata a noilor produse cu luarea in
considerare a particularitatilor necesare, legate indeosebi de faptul ca ele urmeaza a fi
concepute si lansate simultan pentru mai multe piete. In acest context, se evidentiaza lansarea
de catre UE, inca din anul 1985, a unui program de sustinere a cercetarii pentru crearea de noi
produse pan europene, cunoscut sub numele de programul EUREKA.
ASPECTE DEFINITORII ALE STANDARDIZARII CELORLALTE COMPONENTE
ALE MIXULUI DE MARKETING EUROPEAN

In cazul unei alte componente cu statut deosebit in cadrul mixului de marketing,

pretul, standardizarea acestuia la nivel comunitar prezinta dificultatimai mari decat in cazul
standardizarii produsului.
Practicarea pe scara larga a unor europreturi este ingradita de :
-diferentele existente in prezent in puterea de cumparare a populatiei din diferite tari membre;
-obiceiurile de consum;
-preturile de pe piata mondiala;
-preturile concurentilor extracomunitari;
-rata inflatiei;
-reglementarile in domeniu ( nivelul diferit al TVA in tarile membre);
-costurile diferite de distributie;
-gradul si modul de control al preturilor;
-subventiile practicate de statele membre.
Masurile luate de Comisia Europeana descurajeaza practicarea unor preturi
diferentiate in diferite zone ale U.E.
In plus, introducerea in circulatie a monedei euro, reprezinta o certitudine pentru
apropierea nivelului preturilor in cadrul spatiului comunitar, pentru o mai ampla
standardizare a acestora.
Distributia- alta componenta a mixului de marketing, prezinta o trasatura majora ,
datorita eliminarii restrictiilor trecerii marfurilor peste frontiere si a usurarii acestui proces,
prin eliminarea controalelor vamale si ale schimburilor valutare ( in zona euro).
Politica de distributie in cadrul spatiului comunitar este pusa in stransa legatura cu
infrastructura europeana in general, precum si cea a fiecarei tari in parte.
Prin reglementarile adoptate inca din 1993,privind conditiile de circulatie a marfurilor
in Europa, s-a specificat nu numai libertatea de circulatie in interiorul U.E., dar si
infrastructura necesara, vizand mijloacele si caile de transport, precum si structurile
distributiei.
Infrastructurile actuale specifice acestei componente a marketingului european sunt
inca puternic diferentiate intre diferite zone ale spatiului comunitar.
Pe ansamblul pietii unice europene, tendinta in domeniul distributiei este de
concentrare si standardizare,fiind semnificative in acest sens transformarile survenite in
ultima vreme in tarile mediteraneene.

In prezent, pentru a satisface o piata de 380 milioane de locuitori, sistemul de

distributie din cadrul pietii unice europene dispune de un aparat puternic si diversificat, in
curs de integrare si internationalizare.
Comunicarea promotionala europeana, este putenic influentata de tendinta de
globalizare a campaniilor promotionale.
Procesul de standardizare a comunicarii promotionale este facilitat de dezvoltarea
agentiilor de publicitate care actioneaza, prin unitatile lor, pe intreg spatiul eurioean, precum
si a unor calane de comunicatii internationale, incluzand posturi de TV (Euronews), cotidiene
(Financial Times), Internet, si altele.
Totusi, comunicarea promotionala standardizata la nivelul pietii unice europene este
in prezent obstructionata de o serie de bariere :
-diferentele de limbaj;
-diferentele culturale;
-disponibilitatea mediilor de comunicare;
-restrictii nationale legale privind promovarea;
-diferentele economice, de gusturi, obiceiuri si atitudini, si de alti factori;
Intreprinderile ce-si propun sa actioneze la nivelul acestei piete regionale trebuie sa ia decizii
privind adaptarea la specificul local sau standardizarea in anumite limite a comunicarii
promotionale, intensitatea mijloacelor promotionale la care vor apela si forma acestora.[2]

Concluzie
Euromarketingul reprezint o form a marketingului internaional, aplicat ndeosebi
n
rile care fac parte sau c a r e i n t e n i o n a z
s fac parte
din Uniunea
E u r o p e a n . P r e z i n t t r s t u r a e s e n i a l a m a r k e t i n g u l u i internaional i
anume standardizarea activitilor de marketing dar este supus unui proces de
adaptare la specificul normelor Uniunii Europene, n general, i a fiecrei regiuni i ri
europene, n particular.Deci , a p a r i i a a c e s t u i c o n c e p t a f o s t i n f l u e n a t d i r e c t
d e dezvoltarea marketingului internaional, global i de formarea i extinderea spaiului
economic european. Procesul de conceptualizare i de operaionalizare a euromarketingului
este n plin dezvoltare ntruct cei doi factori care au determinat apariia sa se afl n aceeai
etap de evoluie, ndeosebi extinderea Uniunii Europene. Astfel marketingul internaional
global apare ca o component de baz a strategiilor de extindere a activitii pentru piaa
mondial practicat de societile multinaionale i transnaionale dup al doilea
rzboi mondial, anii 90 aducnd o dezvoltare fr precedent a afacerilor
internaionale.

Cuprinsul
1.1 Contextul aparitiei si semnificatia euromarketingului
1.2 Piata unica, reflectoare a aprofundarii integrarii in cadrul
uniunii europene
1.3 Cadrul legal institutional si politic specific campului de
actiune al euromarketingului
1.4 Cercetarea de marketing european
1.5 Abordari strategice de marketing pe Piata unica europeana

Concluzie

Referine bibliografice :
1. http://www.referat.ro/referate/Euromarketing_14c5b.html
2. https://ru.scribd.com/document/47787371/Euromarketing
3. http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/ABORDARISTRATEGICE-DE-MARKETI13.php
4. http://www.scrigroup.com/management/marketing/PIATAUNICA-REFLECTARE-A-APROF64264.php
5. http://www.scrigroup.com/management/marketing/CERCE
TAREA-DE-MARKETING-EUROPE74262.php
6. http://file.ucdc.ro/cursuri/R_3_n414_Euromarketing_Adasc
alitei_Virgil_pdf.pdf
7. http://www.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri%20de
%20doctorat/Rezumate/Rusu.pdf
8. https://www.academia.edu/18640909/Contextul_aparitiei_si_
semnificatia_euromarketingului

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Europene din Moldova
Facultatea tiine Economice

Referat: Euro-marketing

A elaborat : Diaconu Igori

Coordonator tiinific: Burbulea Rodica

Chiinu 2016

Directia

administrativa Fiscala
sect.Buiucani mun.Chisinau
Ion

a.n. 30.01.1989

august 20 ap.36

Fiscala
de la Diaconu

domiciliu or.Rezina str.27

CONTESTATIE
la procesul verbal cu privire la contraventie
seria MF nr.094378 din 06.09.2016
Eu, Diaconu Ion nu sunt de acord cu procesul verbal
cu privire la contraventie seria MF nr.094378 din
06.09.16 din urmatoarele motive
- copia procesului verbal si decizia de sanctionare nu
mi s-a inminat ,am aflat ca a fost intocmit la data de
10.10.16 de la executorul judecatoresc d.Aurel
Corcescu unde prin telefon am fost anuntat ca trebuie
sa ma apropii sa achit amenda in suma de 3000 lei.
- procesul verbal a fost intocmit in lipsa mea si nu este
semnat de catre mine. Nu mi s-a explicat drepturile
prevazute de art.384,387 Cod Contraventional RM
- procesul verbal a fost semnat de 2(doua) persoane
martori care sunt persoane cointeresante, deoarece
ambii activeaza la Directia Fiscala a sect.Buiucani
Agentul constator a admis incalcarea art.443 Cod
Contraventional RM.
Conform art.445 Cod Contraventional RM
neconsemnarea in procesul verbal a datelor la art.443
are ca efect nulitatea acestuia.

Luind in consideratie cele indicate mai sus solicit sa

fie incetat procesul verbal cu privire la contraventie
seria MF nr.094378 din 06.09.2016 ca fiind intocmit cu
incalcarea legislatiei.
Va multumesc anticipat
Diaconu Ion
10.10.16