Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

Art 1246 alin (1) C. Civ. Dispune ca "orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de
lege pentru incheierea sa valabila este supus nulitatii, daca prin lege nu se prevede o alta
sanctiune
Nulitatea poate fi definita ca sanctiunea care lipseste actului juridic civil de efectele contrarii
normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila.
In alte cuvinte, nulitatea este sanctiunea ce intervine, daca legea nu dispune altfel, in cazul in
care, la inchierea actului juridic civil, nu se respecta dispozitiile legale referitoare la conditiile de
validitate ale actului juridic, astfel incat acel act nu va mai produce, in tot sau in parte, efecte
juridice.
Din aceasta definitie pot fi desprinse trasaturile caracteristice nulitatii, anume:
-nulitatea actului juridic civil este o sanctiune de drept civil
-priveste numai actele juridice, nu si faptele juridice
-intervine atunci cand sunt incalcate normele juridice care reglementeaza conditiile de validitate
ale actului juridic.
-momentul in care se apreciaza conformitatea actului juridic cu legea este acela al incheierii
actului juridic
Institutia nulitatii actului juridic indeplineste o functie preventiva si o functie
sanctionatorie.
Functia preventiva consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de
drept civil, tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de
valabilitate, in sensul ca, stiind ca un asemenea act va fi lipsit de efecte, persoanele
Clasificarea nulitatilor actului juridic civil
In functie de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic
civil, deosebim nulitatea absoluta si nulitatea relativa.
N. absoluta este aceea care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei
norme juridice care ocroteste un interes general, deci a unei norme juridice imperative de ordine
publica, desigur, care instituie o conditie de validitatea pentru incheierea actului juridic

Enumerarea regulilor care guverneaz regimul juridic al nulitii absolute

n cazul nulitii absolute, regimul juridic al acesteia se concretizeaz n urmtoarele reguli:
- nulitatea absolut poate fi invocat de oricine are interes (prile actului juridic, avnzii-cauz
ai prilor, alte persoane care nu au participat la ncheierea actului juridic, dar care ar justifica un
interes propriu), de instan din oficiu, de procuror, precum i de alte organe prevzute de lege;
- nulitatea absolut poate fi invocat oricnd, pe cale de aciune sau de excepie, fiind, deci,
imprescriptibil

N. relativa este aceea care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei
norme juridice care ocroteste un interes individual(particular), deci a unei norme juridice
imperative de ordine privata, care instituie o conditie de validitate pentru incheierea actului
juridic.
Enumerarea regulilor care guverneaz regimul juridic al nulitii relative
http://legeaz.net/dictionar-juridic/regimul-juridic-al-nulitatii-relative / absolute pentru
explicatii si
http://legeaz.net/dictionar-juridic/valorificarea-dreptului-subiectiv-civil-pe-calea-exceptieia-apararii-de-fond
n cazul nulitii relative, regimul juridic al acesteia se concretizeaz n urmtoarele reguli:
- nulitatea relativ poate fi invocat, n principiu, numai de persoana ocrotit prin norma juridic
nclcat n momentul ncheierii actului juridic, deci de cel al crui interes a fost nesocotit la
ncheierea actului juridic;
- nulitatea relativ trebuie invocat, pe cale de aciune, n termenul de prescripie extinctiv, fiind
deci prescriptibil pe cale de aciune, ns este imprescriptibil pe cale de excepie;
- nulitatea relativ poate fi confirmat, expres sau tacit, de partea interesat (sau de succesorii n
drepturi ai acesteia).

Felul nulitatii se stabileste, in primul rand, tinand cont de indicatia legiuitorului. Astfel, in codul
civil, nulitatea absoluta este desemnata fie prin sintagma ca atare, fie prin formula "constatarea
nulitatii", iar nulitatea relativa este desemnata, afara de sintagma ca atare, prin formula "act
anulabil".

Daca din textul de lege care instituie nulitatea nu rezulta felul acesteia ori daca dispozitia legala
stabileste doar conditia de valiuditatea pentru inchieierea actului juridic, fara a indica si
sanctiunea incidenta, stabilirea felului nulitatii se face in raport de natura interesului ocrotit prin
edictarea normel juridice care a fost nesocotita la incheierea actului juridic.
Daca nici dupa recurgerea la acest criteriu nu se poate determina felul nulitatii, se va aplica
prezumtia de nulitate relativa stabilita de art 1252 C. civ, care dispune ca "in cazurile in care
natura nulitatii nu este determinata ori nu reiese in chip neindoielnic din lege, contractul este
anulabil"