Izotopul este specia de atom cu acelai numr atomic Z dar cu numr de masa A diferit (adic aceleai proprieti chimice

dar
proprieti fizice diferite). Cuvntul "izotop" provine din grecescul isos (egal) i topos (loc). Toi izotopii unui element chimic au n nveliul
electronic acelai numr de electroni, iar nucleele lor au acelai numr de protoni; ceea ce este diferit reprezint numrul de neutroni. Fizicianul
de origine britanic,Joseph Thomson, a demonstrat n 1912 existena unor izotopi stabili care, la trecerea complet a neonului are loc o
descrcare ntr-un tub i o ricoare a ionilor de neon n apropierea mijloacelor cmpurilor magnetice i electrice;aceasta arat c elementul
stabil de neon exist n mai multe forme.

Metode de separare

Difuzie gazoas

Termodifuziune

Centrifugare

Electroliz

Reacii chimice de schimb izotopic

Metoda electromagnetic

Separarea izotopica cu laser

Aplicatii

mbogirea uraniului pentru utilizare n reactoarele nucleare.

Obinerea apei grele.

Izotopii pot servi diferitor scopuri prin marcare izotopic.

Industrie

Hidrogenul este un combustibil bun pentru rachete si sudur. Arde n aer producnd cantit i mari de energie i apa pura nepoluant.
Hidrogenul a fost testat drept combustibil pentru autovehicule. Problema ridicat n acest scop a fost depozitarea. Hidrogenul n stare gazoas
ocupa prea mult spatiu pentru a putea fi folosit, iar hidrogenul lichid trebuie depozitat n containere izolate la -253 grade Celsius.

Agricultur

ngrmintele etichetate cu izotopi radioactivi precum fosfor-32 sau izotopi stabili precum azot-15 ajuta la determinarea cantitatii de
ngrmnt absorbit.

Medicin

Izotopii radioactivi pot fi injectai in pacient, iar energia emis este captata pe o pelicul. Imaginea rezultat este folosita la diagnosticare.

POLUAREA APEI

Poluarea apei reprezint orice modificare a compoziiei sau a calit ii apei, ca rezultat al activit ilor umane sau
n urma unor procese naturale, astfel nct aceasta s devin mai pu in adecvat utilizrilor sale.
Poluarea apei poate fi categorisit dup natura substan elor poluante ca fizic (datorat apelor termice), chimic (ca
rezultat al deversrii reziduurilor petroliere, fenolilor, detergen ilor, pesticidelor, substan elor cancerigene sau a altor
substane chimice specifice diverselor industrii), biologic (rezultat de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii
patogene, protozoare patogene, viermii parazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele,
crustaceii etc) i radioactiv.
.Dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant, poluarea poate fi permanent, sistematic, periodic sau
accidental.
Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati, fosfati si alte substante folosite in
agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel,
mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai ales in
tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o
parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate
duce la 'boala albastra' a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.
Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale,
insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In
aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care
provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor
deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele
respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca
temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare termica'.
Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei
generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii
din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa
protejeze mediul nostru.

Elementul galvanic (sau pila electric sau celul voltaic) este un generator de curent continuu bazat pe
transformarea spontan a energiei chimice n energie electric.
Este alctuit din dou plci conductoare de naturi diferite (electrozii), introduse ntr-o soluie de electrolit; una din ele
reprezint polul pozitiv (sau catodul) sursei de curent, iar a doua plac - polul negativ (sauanodul).
Un exemplu de element galvanic l constituie un vas cu solu ie de acid sulfuric n care se afl dou plci metalice - una
de zinc i cealalt de cupru; printr-un fir de conductor exterior, care leag cele dou plci (electrozii), circul un curent
electric de la electrodul de cupru la cel de zinc. Numele de galvanic vine de la cel al doctorului italian Luigi Galvani, care
l-a descoperit n timp ce fcea cercetri pe animale cu doi electrozi (srme) diferi i. Numele de celul voltaic provine de
la fizicianul italian Alessandro Volta, cel care a inventat i a perfecionat pila electric .

Prin coroziune se nelege n mod obinuit transformarea material a suprafeelor de metal, cauzat de influena
mediului de contact. Ca rezultat se compune oxidul metalului respectiv.
Coroziunea natural este, cel mai frecvent, un proces nedorit prin care multe metale cu poteniale
de oxidare pozitive sau slab negative sunt transformate n compu i chimici ai lor.

Procesele de coroziune sunt strns legate de procese electrochimice. Acest lucru explic faptul, c procesul de
coroziune decurge n mod accelerat la apariia bateriilor locale. Sub baterie local nelegem scurt circuitul dintre soluiile
metalelor de ncrcare diferit de electroni i a anumitor ioni sub prezen a apei
Protecie anticoroziv n sisteme acvifere
Componente fieroase (oel negru, font, oel inoxidabil) Materiale fieroase fr aliaj sau cu un aliaj redus
corodeaz la prezena apei i a oxigenului compunnd oxid de fier (rugin, nmol de rugin). Prin urmare un obiectiv
important a proteciei anticorozive este de a mpiedica ptrunderea oxigenului n sistem i/sau legarea chimic a
oxigenului aflat n sistem. n plus este nevoie setarea valorii pH ntr-un domeniu u or alcalin. Mai departe este foarte
avantajos utilizarea n sistem a unei ape cu coninut de sruri redus. Componente de cupru (cupru, aram, bronz,
alam) Aceste materiale au o bun rezisten fa de ape u or alcaline i srace n oxigen.
Se crede c, n general, coroziunea este un proces care poate avea loc numai n cazul cnd metalul are contact
cu ap i oxigen. O parte semnificativ a coroziunilor are loc la lipsa total a oxigenului. Pe suprafaa evilor astfel
corodate se pot observa puncte negre - fier(II)sulfid. Dac se ndeprteaz fier(II)sulfid-ul,se poate vedea o adncitur
anodic a crei suprafa este fier gol.
Pentru biocoroziune pe suprafee de fier acoperite cu ap i/sau depuneri biologice sunt responsabile n primul
rnd bacteriile ce reduc sulfat. Astfel de medii conin ioni de sulfat dar nu i oxigen.
Tensocoroziunea sau coroziunea tenso-fisurant apare prin aciunea simultan a unui mediu chimic i a unui
regim de solicitri statice cu cel puin un efort de traciune i produce fisurarea materialului supus simultan celor dou
tipuri de solicitri.[1]
Pentru prevenirea tensocoroziunii trebuie considerate variabilele sistemului:material-mediu-efort.