GENERALIZARE

Definitie: Se spune despre un

comportament ca este
generalizat daca acesta apare
si in alte conditii (in alte locuri,
in prezenta altor persoane, in
contexte diferite) decat cele in
care a fost predat.

IMPORTANT DE RETINUT
Alegeti pentru terapia copilului activitati care pot fi usor
dovedite in situatii naturale (pe strada, la gradi, la locul
de joaca, in magazine, etc.). Exemplu: mai util este sa-l
invatam sa cumpere o bomboana decat sa-l invatam sa
faca el pe vanzatorul.
Evitati folosirea in exces de materiale prea specifice care
limiteaza imaginatia copilului (masina de pompieri,
ambulanta,) sau a materialelor prea nespecifice (o
masina-catel, o broscuta-casa, etc) care pot induce
confuzie.
Folositi materiale simple, cuburi de lemn, incastre cu
imagini clare.

TEHNICI DE GENERALIZARE
Generalizarea SD-ului/stimulului
Generalizarea raspunsurilor
Generalizarea locatiei
Generalizarea persoanelor

TEHNICI GENERALE DE PROMOVARE A GENERALIZARII:

1. Variai n timp condiiile de stimulare. lucrul pe ANTECEDENT
Lucrati cu mai muli profesori/terapeui i in mai multe stiluri.
Variai stimulii. nvai mai multe exemple de stimuli (mai multe
fotografii a diferite pisici ).
Variai cuvintele instruciunilor i ale ntrebrilor (stai jos , ia loc ,
stai pe scaun).
Variai mediul n care are loc nvarea. Odat ce s-a ajuns la
controlarea SD-ului n camera original de nvare, dai drumul la
radio, lucrai n camere diferite sau n curte, sau cerei membrilor
familiei s i desfoare activitile normale n timpul sesiunilor .

Generalizarea Stimulului Msura n care un

comportament nvat intr-o situaie este dup aceea
efectuat in mod adecvat ntr-o alt situaie.
cu alte persoane abilitatea copilului de a rspunde
unor persoane diferite de cele implicate n nvarea
original .
n alte medii abilitatea copilului de a rspunde n locuri
diferite de scaun i mas ( e.g., pe canapea , pe podea
,la coal).
alte SD-uri abilitatea copilului de a rspunde la SD uri
diferite ( aeaz-te aici , stai jos , ia loc ) .
ali stimuli abilitatea copilului de a rspunde la
exemple diferite de stimuli fa de cei folosii la lecii .

Exemple de generalizarea stimulului

materialul sau instructiunea folosite
In prezenta aceleiasi persoane, variem stimulii cu care lucram, verbali sau materiali.
SD: arata-mi scaunul!
S1 scaun cu 3 picioare
S2scaun cu spatar
R: scaun!!
S3 scaun fara spatar
S4 scaun din paie
SD1: (S1) fa ordine!
S2: strange jucariile!
S3: pune jucariile la loc
SD1: bate din palme!
SD2: aplauda!
SD1: Cum te cheama?
SD2: Cum te numesti?
SD3: Care este numele tau?

R: Copilul strange jucariile

R: copilul bate din palme

R: Copilul isi spune numele

Exemple de generalizarea - persoana

In prezenta a diferite persoane, folosim

aceeasi stimuli sau stimuli diferiti fata de
cei cu care s-a lucrat in terapie.
Vecina de bloc, sora mai mare,verisoara,
educatoarea, copii de la scoala il intreaba
pe copil cum il cheama, cati ani are, cum
o cheama pe mama, ii cer diferite obiecte,
il pun sa raspunda la diferite instructiuni,
etc

Exemple de generalizarea
stimulului locatia si mediul
Este important sa variem locul in care ne
desfasuram lectiile.
Il putem solicita sa ne raspunda la o lectie
lucrand pe scaun, sau stand pe covor. Sa ne
raspunda atent in camera de lectii cand e radioul
pornit sau cu o alta persoana in camera, etc..
La lectii a invatat sa se joace de-a magazinul,
mergem cu el la magazin si pune in practica
lucrurile invatate in terapie.

Generalizarea Rspunsului Msura n care, prin nvarea unui

comportament, observai schimbri n alte comportamente dei aceste
comportamente nu au fost nvate explicit ( e.g., nvai copilul s i strng
jucriile la SD-ul fa ordine! iar copilul ncepe n acelai timp s arunce
gunoiul la coul de gunoi i s-i pun crile pe raft).
Exemple:
R1: strange jucariile
R2: aranjeaza cartile pe raft
S1: Fa ordine!
R3: pune hainele in sifonier
R4: strange creioanele de pe jos
S2: Joaca-te singur!
R1: Isi ia un puzzle si se joaca singur
R2: isi ia o minge
R3: Se uita pe o carte
S3: Fa o casa!
R1: construieste o casa din lego
R2: deseneaza o casa
S4: deseneaza o floare!
R1: deseneaza un trandafir
R2: deseneaza o lalea, etc

MENTINEREA COMPORTAMENTELOR
PREDATE SI INVATATE

Msura n care comportamentele

care sunt predate si invatate, se
menin n timp (un comportament este
nvat la momentul 1 iar copilul
menine comportamentul la
momentele 2, 3,i 4).

MENTINEREA COMPORTAMENTELOR
PREDATE SI INVATATE
Copilul dovedeste insusirea abilitatii la momente diferite de
timp.
R
R
R
R
IT1-----------------T2----T3--------------------T4I
T1: ma incalt sa plec la gradi, T2: ma incalt cu
incaltamintea de gradi, T3: ma incalt sa plec acasa, T4:
ma incalt cu incaltamintea de interior
T1: la 3 ani invat sa cant la microfon, T2: la 3,6 ani cant la
microfon la serbare, T3: la 5 ani cant la microfon la
serbare, T4: la 6 ani cant la microfon la o
serbare/concurs, etc

2. La nceput , condiiile pot fi destul de artificiale (SD-urile sunt limitate la

cele mai importante cuvinte, se folosesc recompense tip hran , etc. )
Totui, n timp, trecei la condiii ct se poate de naturale :
Transformai antecedentele (SD-uri) n antecedente naturale aa cum
vor aprea n afara situaiei de nvare ( Poi s ari triunghiul versus
atinge triunghi) .
Trecei la recompense- laude naturale, mulumesc , abibilduri,
stelue , bani ,etc .
Transformai trial-urile n mai puin distincte i mai asemntoare cu
interaciunile tipice (folosii un
limbaj mai natural
i diminuai
recompensarea evident ) .
Folosii stimuli pe care copilul i va ntlni zilnic (n locul stimulilor plasai
pe carduri , folosii imagini din cri , obiecte din camer , etc . ).
Adugai sesiunilor obinuite , sesiuni de nvare incidentale la alte
ore ale zilei (orele mesei , n timpul jocului liber , etc. ). Artai stimuli i
prezentai Sd-uri aa cum apar n mod natural .

3 . Modificai recompensele .
Folosii recompense secundare .
Subiai programul de recompense pentru recompensele primare i
recompensele ce consum timp. La nceput recompensai fiecare rspuns
corect , apoi reducei rata sau folosii un program aleatoriu (la fiecare al 3lea sau al 4-lea rspuns).
4.Implementai reinerea informaiei n procedurile dvs de nvare .
Extindei durata timpului dintre
practicarea sarcinilor (trecei de la
practicarea sarcinii n fiecare zi la 3 ori pe sptmn, la 1 pe sptmn ,
la 2 ori pe lun , etc .) Aceste programri sunt incorporate ntr-un orar de
meninere.
Folosii orare intermitente de recompensare astfel nct comportamentele
s fie mai rezistente extinciei !!!!!!!
Facei uz n nvarea copilului de procedura Trial-uri Extinse.
5 . nvai copilul comportamente funcionale astfel nct acestea
s fie indicate i ntrite n viaa de zi cu zi, cum ar fi joaca
adecvat, comunicarea i sporirea flexibilitii i a toleranei.

INVATARE INCIDENTALA

Invatarea incidentala se refera la

interactiunea dintre un adult si un copil, care
ar loc intr-o situatie nestructurata, naturala,
ca joaca in aer liber si in care adultul are in
vedere scopul de a transmite copilului
informatii necesare dezoltarii acestuia.

INVATAREA INCIDENTALA
In invatarea incidentala, copilul este cel care initiaza o
activitate in care ulterior solicita ajutorul adultului.
Invatarea incidentala a fost cel mai adesea folosita pentru
dezvoltarea limbajului si a comunicarii functionale.
Cererea copilului poate fi verbala sau nonverbala: se
sugruma cu o bluza pe care nu o poate dezbraca, plange
ca s-a lovit, cere o jucarie care sa-l ajute in jocul sau.
Cand copilul solicta atentia adultului, o serie de decizii
trebuie luate in considerare:
1. folosim ocazia pentru invatare incindental? Daca da,
atunci
2. decidem ce expresii (cuvinte) indicam copilului sa
foloseasca si daca nu se foloseste de indicatii, decidem
daca mergem mai departe si ii oferim un full prompt pentru
a iesi din situatie sau un prompt mai mic.

Concluzii
Invatarea incidentala s-a demonstrat a fi eficienta in
dezvoltarea limbajului copiilor prin utilizarea eficienta a
ocaziilor care sunt initiate/create de copii si prin utilizarea
materialelor care apar frecvent si in mod natural in
mediul copilului. Instructiunile sau lectiile pot fi oferite de
catre parinti, educatori sau de catre alti copii.
Procesul invatarii incidentale merita a fi discutat cu
parintii si toti adultii care interactioneaza cu copii pentru
ca acestia sa-si focuseze eforturile in mod eficient in
vederea ajutari copilului sa-si dezvolte abilitatile.

 VA MULTUMESC !!!