Amprenta in edentatia totala

Amprenta = copia negativa a campului protetic

Scop: inregistrarea structurilor de suport cu care vine in contact proteza dentara
In trat edentatiei totale se iau in mod conventional doua amprente:

amprenta primara - model preliminar, lingura individuala

amprenta finala - model functional, de lucru, pe care se lucreaza proteza
finita.

Amprenta necesita o portamprenta si un material care se aplica in stare plastica pe

suprafata de lucru, care inregistreaza fidel campul protetic.
O buna amprentare este indispensabila pentru constructia unor proteze functionale
Obiective:
amprentarea zonei de sprijin
amprentarea periferiei CP
amprentarea spatiului pasiv - corpul protezei in raport cu tesuturile
adiacente
Scop:

diagnostic
primara
functionala
pentru captusire

Tehnica:
- mucostatica/ amprentare pasiva
- mucocompresiva
- mucodinamica/ cu presiune
selectiva

- cu gura deschisa
- cu gura inchisa

Materiale:
alginat, ghips, ceara, silicon, polieter, polisulfide, pasta ZOE

Principii de amprentare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

tesuturile orale in stare buna

amprenta trebuie sa includa zona de sprijin si limitele sale
marginile in armonie cu structurile limitante anatomic si functional
presiune selectiva pe structuri
suficient spatiu intre lingura si camp pt materialul de amprenta
mecanisme de ghidaj - stopuri de infundare si pozitionare, maner
amprenta se dezinsera fara a produce leziuni pe mucoasa
materiale dimensional stabile
sa prezinte repere pt forma protezei dentare
Scurt istoric

sec 18:
- ceara de albine/ parafina, dura, sfaramicioasa, curge
- gutaperca, obtinuta din arbori din Malaysia
- ghips de Paris
- materiale termoplastice - fratii Green
1930, Applegate - ceara bucoplastica
- Kelly - mat. pasta ZOE
1938, Page - conceptul mucostatic de amprentare, reflectarea negativa a CP cu
tesuturile in repaus
1942, Pendelton - o tehnica cu ceara fluida folosind parafina indiana pt
amprenta finala
- alginatul
1950, materialele elastice, elastomerii de sinteza - siliconi, polisulfide
1961, materialele acrilice elastice, folosite la conditionarea CP

Practicarea amprentarii in ed. totala incepe de la o buna cunoastere a anatomiei

CP edentat total.

Constructia bazei protezei determina:

- solicitarea cu presiune selectiva a tesuturilor muco-osoase
- marginile protezei modelate in raport cu anatomia fundurilor de sac.

SC

ca
um
i
l

mu
i
ap

t
r
i

l
r

no
ee

i
m
aa
x
l
r

t
t

t
:

i
a

SCP
ra
mcr
ut

u
t
i

ic

llu
mpl
ia
oar

net
eca
ct
m:

t
i
t

:
i

d
b
l

t
t

i
u
a

Obiective:
1.
2.
3.
4.
5.

conservarea structurilor restante

retentie
stabilitate
sprijin sau suport
estetica

1. Conservarea structurilor:
- amprenta sa nu produca leziuni sau zone de suprapresiune
- sa nu acc ritmul resorbtiei os
- conservarea struct mucoase
- conservarea struct osoase

2. Retentia:
- prot rezista fortelor de desprindere date de gravitatie, alimente adezive, musc
care se contracta la deschiderea gurii
- factori care afecteaza retentia:
o anatomici - marimea si calitatea zonei de sprijin
o fiziologici - vascozitatea salivei
o fizici - adeziunea, coeziunea, tensiunea superficiala, capilaritatea, pres
atmosferica
o mecanici - retentivitatile, adezivi, camere de vid
o musculari - zona neutrala
- la proteza maxilara, mai putin la proteza mandibulara
- in grad mai mic la pacientii cu maxilare mai mici sau creste ascutite
Exploatarea fact muscular:
- plasarea arcadei dentare in zona neutrala, intre limba si obraji
- modelajul fetelor externe favorabil contractiei mm orofaciale
Presiunea atmosferica:

- actioneaza la tendinta de desprindere in zona de succiune

- o buna inchidere marginala se opune fortelor din plan vertical, dar so orizontal
Succiunea:
- se produce printr-o amprentare cat mai corecta a fundurilor de sac, care
contribuie la obtinerea de proteze cu margini mai groase, modelate corespunzator
latimii si adancimii fundurilor de sac
- atingerea acestui obiectiv se face in ampr functionala sau secundara care este
precedata de adaptarea lingurii individuale, faza clinica importanta in
obtinerea de proteze cu margini modelate functional
- in cursul amprentarii, in fct de consistenta materialului, miscarile de modelaj
marginal pot fi mai ?? (lipseste un rand)
- ampr trebuie sa respecte insertia musculara a mm paraprotetici ( buze, limba,
obraji)
- la inchiderea marginala sau interna trebuie exploatata mucoasa pasiv mobila,
care poate fi mai lata sau mai ingusta, favorizand mai mult sau mai putin
succiunea, dar si tonicitatea musculara, care confera o inchidere pe fata externa
a protezei
- aceste obiective tin de adaptarea marginilor, alegerea unui material de ampr
potrivit, antrenarea musculaturii in cursul modelajului ampr si inregistrarea
spatiului neutral, adica un raport corect al protezei cu buzele si obrajii, pe de o
parte si limba pe cealalta parte.

3. Stabilitatea:
- capacitatea protezei de a rezista fortelor de desprindere din plan orizontal
- se manifesta prin reducerea deplasarilor la solicitarile functionale, in primul rand
din masticatie
- factorii care afecteaza stabilitatea:
o
o
o
o

inaltimea crestei
calitatea tes de suport, rezilient, balant
calitatea ampr - stabila, fidela
planul de ocluzie - trebuie sa fie paralel cu creasta

o montarea dd - ocluzie balansata

o conturul suprafetelor externe

4. Sprijinul:
- acoperire max in limite functionale
- rezist la fortele verticale de masticatie, ocluzale

5. Estetic:
- grosimea marginilor
- inaltimea santurilor
Rezolvarea probelemelor de fizionomie
- incepe din faza de ampr si continua cu montarea dd si conformarea corecta a
fetelor vestibulare.
- ampr trebuie sa conduca la o conformatie a marginilor protezei care sa
restabileasca armonia faciala, refacerea contururilor normale, a santurilor
perinazale si peribucale.
Rezolvarea unor probleme fonetice
- rol redus prin conformarea grosimilor marginilor amprentei, alaturi de festonarea
lor
- rolul primordial il detine monatrea dd (pozitie, DVO)
- menajarea spatiului functional al limbii

Amprentarea CP ed total decurge clasic in 2 etape: amprenta preliminara +

amprenta functionala

Amprenta preliminara

- primara, anatomica
- are ca obiectiv final transmiterea datelor CP necesae confectionarii unei linguri
individuale care sa permita ampr finala cat mai exacta si consecutiv realizarea unui
model de lucru pe care sa se construiasca o proteza stabila
- trebuie sa rezolve integral sprijinul si partial problemele de stabilitate
- trebuie sa redea integral zona de sprijin si materialul si tehnica folosute sa nu
deformeze CP. Orice deformare aparuta in ac. faza va fi perpetuata si in stadiile
ulterioare, in final rezultand o proteza care va solicita nefiziologic zona de sprijin.
Joseph LEJOYEUX evidentiaza ca amprenta preliminara este primul act operator
practicat in CB a pacientului ed total, care in anumite situatii poate fii un anxios.
De aceea este imperativ ca aceasta amprentare sa se faca precis, rapid, fara
repetitii a.i. relatia medic-pacient sa nu sufere alterari sau motive de suspiciune.
Deci este indispensabil ca practicianul sa-si perfectioneze constat tehnica, utilizand
materiale cunoscut, pe care le manevreaza cu usurinta.
De asemenea, amprenta preliminara si cea secundara sunt indisociabile si
complementare.
(Pozitie pacient, pozitie operator - imagine)

Linguri standard sau universale

Materiale de amprenta:
alginate
mase termoplastice
elastomeri - siliconi

M i n a dt ei c rai at el e i n a m p r c o m p r e s i v e a l e C P d u r e
M
a
t
e
r
i
a
l
e
t
e
r
m
o
p
l
a
s
t
i
c
e
Et se lear ms f to oo l pm c l aae nsr itd i c ee x i s t a i m p o r t a n t e z o n e r e t e n t i v e p e z o n a d e s p r i j n
A sp legt imsn ua btn es dtl ii b u u i el a c s e e l fm o la o i s me su c l t l ac ec lro e r sl at el a l et e e md ea nt et ar it ae l en edA releg tai en m na tpt ierv leep rse i l if ma r ian am r ao dd iafi tc oa r ri it aa lce o me f u dc eo afl su e i di i t a t e m o d E u l al a s bt oi l ,m a e fr ai cs iill tc a o t ni i ci ni u t i l z a r e s i p r e t u l u i d e c o s t
s s i la c u o c n a i c n i d s u n t d i f e r e n t e i m p o r t a n t e d e d e p r e s i b i l t a t e a l e t e s u t u t r i l o r d e
ei es ef t iun t i l a m a x i l a r a t u n c i c a n d r e s o r b t i a c r e s t e i e s t e i m p o r t a n t a s i c a n d a u d i s p a r u t r e t e n t i v i t a t i l e
sa un pa ot or tm i c e
t o t u s i , i n s t a b i l t a t e a l o r d i m e n s i o n a l a o b l i g a l a t u r n a r e a c a t m a i r a p i d a a m o d e l u l u i p r e l i m i n a r p t a n u fi i n e x a c t
Amprenta cu alginat
Preparare material:
Alginatul e constituit dintr-un melanj de elemente cu densitati diferite: un acid
alginic cu greutate specifica mica si o masa inerta mai grea. Aceasta masa incerta
variaza in calitate si cantitate in fct de diversele marci existente. De ea depinde
coef de fluiditate al materialului in momentul amprentarii.
Cand hidrocoloidul ireversibil este livrat in pachete predozate, proportiile
melanjului sunt ct. Cand materialul este livrat in pachete ma mari, de obicei, masa
inerta se condenseaza la baza ambalajului, conducand la o incostanta a
proprietatilor amestecului.
De aceea este imperativ ca inainte de folosire sa se agite bine recipientul in care
este pastrat alginatul pt omogenizare.
Materialul este dozat in fct de consistenta dorita, mai fluid sau mai vascos.
Temperatura apei modifica timpul de priza.
Spatularea poate fi mecanica sau manuala. Se obt prin spatulare viguroasa a
materialului, dublata de miscari de strivire pe peretii bolului.

Tehnica Frush - foloseste algiante de consistenta diferita. In portamprenta se pune

un alginat mai consistent, dar nu in exces, iar in CB se injecteaza un alginat mai
fluid pe toata linia de reflexie a mucoasei.
Modelajul amprentei - miscari executate de medic, tractiuni si rotatii ale nodulului
comisural si masaje viguroase pe obraji.
Dezinserarea amprentei dupa priza materialului se face dintr-o singura miscare,
dinspre fundul de sac, fara a face tractiuni la niv manerului lingurii care risca sa
deformeze materialul.
Tehnica clasica!
Calitatea substratului mucos - det alegerea materialului de ampr
CP cu mucoasa dura, aderenta pe zona de sprijin, iar mucoasa pasiv-mobila este
ingusta - materiale de consistenta crescuta (Stents sau paste siliconice) pt
etanseizare buna.
Mc. rezilienta, deplasabila in plan oriz - mat cat mai fluid (pasta ZOE, alginat) care
nu deformeaza CP.
Tehnica - dupa centrare si modelarea marginala, presiunea asupra lingurii pana la
priza finala trebuie sa fie cat mai mica.
Alegerea lg universale este dictata de relieful osos
Lg universala nu trebuie sa jeneze contractia genioglosului sau milohioidianului (lg
prea lunga).
Lg universala nu trebuie sa fie exagerat de larga (peste 4-5 mm).
Lg universala nu trebuie sa preseze exagerat anumite zone ale CP.
Daca lg universala este prea scurta poate fi prelungita cu material tip stents, placa
de baza sau acrilate auto.
Ampr preliminara poate fi luata in vechile proteze ale pacientului. In prealabil
trebuie controlat sa nu traumatizeze suprafata de sprijin.
Faza de amprentare preliminara se incheie cu controlul amprentei si trasarea
limitelor lg individuale.

Combination syndrome (introduced by Kelly, 1972)

In conditions where patients have worn maxillary complete denture opposed only
by mandibular anterior teeth.
Procedure:
A primary impression is made and a cast is poured.
An indelible pencil is used to outline the unsupported movable tissue.
A single custom tray is made and an opening is cut in the tray as indicated by the
transfer of indelible pencil line.

Accu trays:
Tray away - lg sunt scurte pe toata periferia cu exceptia zonei linguale post md si
urmaresc conturul de resorbtie al crestei edentate.
???- pozitionarea corecta a lingurii in ac pozitie, la centrarea si stabilizarea lingurii,
opresc infundarea marginala a lingurii, care poate deforma fundul de sac.

Evaluarea tesuturilor de sprijin - calitatea si mobilitatea:

- tesut gros, fibros
- tesut subtire si fragil

- mobilitate mica - aderent

- mobilitate mare - flotant, balant