Autor: Cezar C.

Viziniuck
In livada mea ce-i alba
Stau copacii aplecati.
Nu de fructe, ci de-o salba
De omat si-s inghetati.
Cate-o frunza ici si colo,
Cate-un mar ce-i zgribulit
Si pe-o creanga canta solo
Un pitigoi mai dezmortit.
Iar din norii argintii
A-nceput incet sa cearna
Fulgi albi, mici si zglobii.
E Craciunul si e iarna.
Din vazduh se-aude-un clopot
Clincaind cam vesel, spun,
Iar pe casa mea un ropot
De pasi mici, e Mos Craciun!