I

A.

:.

..
.

,la

karSEA
KW\
____J -a..__J
\ -..,

:___I ,

4;

ORTHODOXA RONIAANAi
114

.k'UT3:10120: -6Aii0I.CD: .9.Ctegi4,%li.0)(3C

,!,,

vi

,,...........-__

-4,-

kiL

..A.2NTT3I4 VII 1\To 5

MAI.

:Al
1M.,

T A B 1 A

.i

MATERIET

ill'i

pag.

Pag.

I.

Petru Movilii

VI. Legea orgauicii a Biieric.el

[Embleme]
257
II. Misteriul Euclia.ristiei ,
265
111;,1

11

11

[biografla]

278

siastic:i

1.11.1

II

'11
,,1

517

noclii

1111

319 0,

IX. Earners), sedintelor St. Si-

V. Despre rugiidune
295

1111i

Iiiii

tie
316
VIII. Cronica. Ecle-

IV. Roma si biserica Rotnanilor 290

*1

'1

300

VII. Act de dona-

III. Petru Weill

11

Bulgare

11111

'7

IF

'1------ :

...

..1...--,---- _..;..._.:.1._..L

-----

Vfi

--'

BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI

34, Strada Principatele-Unite, 34

1883_

=, t.,.?
1,5

',,..,

; .,4's

;.1

1
,;..=-r,-,_ ..,.,,,

1.-

k.-Lb-.

.:17.,:rx 17,

,-.

)51W,*3

;.,

;:11-r-\'',i'*'t,,'A,7.,.. Q1V9

4- --,

,c6kBLIC)

.. .

e_Arl

TT

SECTIA 13TORIE
www.dacoromanica.ro
-1(1/41.)r:AiEl
R. ? C4

\W.:.-"Fri

MWLVII.

No. 5.

BUCUREil PIM FATT 1883

BISERICA ORTHODOXA ROMANA

JURNAL-CT PERIODICU ECLESIASTICU

APARE O DATA PE LATINA.

Predica cuventul"

II. Tim. IV. 2.

Petru Movila.
(Embleme)

Dela Petru Movila ni-a maT femasti i trei embleme fami-

liare, pre care not le presenUmti aici lectorilor no9tri. Cea

intaia dateza dela 1628, adeca, anal intaiti al archimandr4ia
see in Lavra de Kiev; adoa dela 1630; i a treia dela 1646,
anume cu unit anti inainte de mortea sea, and Petru Movila
era Metropolitti de Kiev i Archimandritti al Lavrei.
Tus-trele emblemele se compuntt din atribute comune, avendti tot-o-data i cAte ceva particulartt :

In emblema intaia sus de tot vedemti palaria de Archima,ndritit cu crucea stavropigiaca in frunte (a) i asedata pre
ehrja archimandriOsca, la drepta cor6na Terilor romAne cu
sabia. i buzduganul incruciate i la stAnga vulturul bisantinti,
aedatti pre o corona imperials, care ni arata, cA Petru Movila
era decoboritorti al Domnitorilor romanT qi in rudire en Imperatorii bizantini. In adoa vedemti ace160 insignii i Mitra
de Archiman.d.ritti, aelata pe o carja egumenescit. In atreia
emblema la acela0 loch stab insigniile de Archimandrittt
al Lavrei intre crucea i cArja archier4sca. Ata corona ro-

manesca, cat i vulturul bizantinti ati de-desupt ate unit

coifti, emblema noble-tei bizantine, qi ronlnesci.
(a) vorbii grkit dela atocupc = truce 5 nirrYtp.c=infigg. Usti veldil nail in
Biserica crestinfi, despre care mai special in biografia bif P. Moviili.

www.dacoromanica.ro

2b8

PETRU MOVILX.

'TOte emblemele ail in partea dr4pta rtareilse Tailoi 10mitneseT; bourul vulturul incoronatit en crucea in cioeu,
semnul cretin4eT, Tar bourul cu caracteristica semi -tuna, cu
sdrele si o stea, i en unit inelti in narT, uncle se observa armele faniilieT Movileseilor.

La mijiocti doe sabh incruciate, care, dupre cum le interpretati MovilesciT, eratt armele familieT tor, transformate,
cum vomit vedea, din armele luT Muciu Scevola, strabunul Mo-

vilescilor. De de-supt o truce (a) intre doe semi-lune, pre

earea MovilesciT o eriditase dela familia Ciomartailor din
Transilvania, prin Elisabeta, sotia luT Ieremia Movila.
La stanga trikiriul archiereseil, care in cele doe embleme
dintaiti represintii, demnitatea de Metropolitti alui George
Movila, unkiul, Tar in atreia demnitatea de Metropolitit ain't

Petru Movila. De de-supt crucea, infipta in semi-luna, ca

senanti al triumfulm cretinatateT asupra musulmanismulut (b)

Literele do pre ambele laturT ale emblemelor stintit nisce

iniciale ale unor cuvinte i anume :

In cele doe dintaiti; 11= Petru,

.11 Novi E=

Ylacho, N1= 11Ioldovanii, = Arehimandritii, H =

de Kiev, /1= Lavrit 0 11= Al Pecersera. In atrea; [ 1
'r ex= Petru, ill or HA Movila, = Arehiepiseopil,
E

M-- Metropolitti, H= Al Kievului,

r----

Al Galitiei,

Ecsarehtl, H Al Constantinup.dulth, A= Ar-

chimandritn 0 11= al Peeerseiii.

in fine de desupt de tot HA1AIlie; de sigur numele
esilografuluT.

Archim. Genadie Enfickm.

(a) Vorbindil despre semnele emblemei din stamba luT P. Movilii, publicatit prin
No. III din anul eurentii al Jurnalulul, not am eredutii, ca :Leese' sitrund este unii
prunnald. Acum sfinternd positivu informati, eti 0 este o erucc, despre acestd semnii
amitruntimile in tocstul biografiet.
On Se credo in goners ai ac4stit incii si pre timpul tut P. Movilii, ea semi -tuna
este emblems musulmauismului, Tar infigerea crucei in semi-tuna represintii, trimuful crestiateitei. AeAstit opiniune not cute-handl a o numi eronaet si en *torn'
luT D bleu syeriwu, e1 vat veni rind tiuipu, And no vomit da gi euvintelc, child
vomit grttpa internal articuld opiniunile savantilor despre semi -tuna musulmanit gi
area din emblema Tdriler nostre, si :And vomit emits Overlie u6stre Hi asupra luT
lw. diu titulatura Dorunitorilor.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

No. II.

ni IN

,,gfini0

8 1.

Emblema lui Petru Movilii, cum ea este representata in eartea, intitulath; tlImuoariff = Imitologil,. Kiev. 1630.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

No. III.

Emb lema lul Petru Movi hi, cunt ea este representata in

Elicit login (l1olicartea, intitulatl : tEmooriotrt, (Tpeoumth)
teviticti),. 1646. (VezI Jur. No. I anul curentii, pag. 29-33).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Misteriul Eucharistiei.
(Urmare, vedi No. 8 din 1882)

Sub-stanta neve'cluta a Misteriului Bucharistiel.

Realitatea presentel lui Iisus Christos in aeestii Mieterin.

Not credem, c6, chiar in timpul chnd shntitul servitor, care severseqce Misteriul Eucharistier, dupe
porunca Mantuitorulur, invocAndti Shntul Spirith
asupra darurilor puse inainte, le bine-cuvinteza prin
rugAciunea cAtre Dumnegleti tatal qicend ysi fa adica
pdnea acesta cinstitU' corpul Christosulu'i teg, ear ce
este in pacharul acesta cinstitic scingele Christosulza
teu, prefacendu-le cu Spiritul teic cel Sent, 'Arica i
vinul in adever se prefacii in corpul i sfingele lui
Christos prin supra-venirea SAntului Spirit, aa ca, de
i nor, i dupA acesta vedem pane i yin pe sAnta mask", der insa0 esenta care e nevecluta pentru ochir sim-

titorT, este adeveratul corpii qi adeveratul sange al

Domnului Iisus, .sub chipul rose al paneT qi al vinulur. Credem, cjic ierarchiT Resaritulur, c in acesta
santa lucrare este presinte Domnul nostru Iisus Christos, nu simbolicti, nice inchipuitti (TuTcLx(64,

imovLx64)

nu prin abondenta charuluT, nu numar cu asistenta,

precum au sl.is unit Orinti despre Botezti, i nicr prin
patrunderea phneT (XaT' baprap.6V, per inpanationem),

aka ca -cum divinitatea cuventului ar intra in phnea

www.dacoromanica.ro

266

MISTERIUL EUCHARIS TIET

pusit inainte pentru Eucharistie sub-stantialmente

ski esentialmente (670,7m-cm 64, dupre cum urmatorii

lui Luter nedemnit au explicatti : Der adeveratit si

reaki, asa ca dupa stmtirea ptmei si a vinului, ptmea
sit preface, sit transform eztt in insusi adeveratul Corp ti

al Domnului, care s'a nAscutti in Bitleem din pururea

Fedora Maria, s'a botezatti in Jordan, a pytimitu, a

fost ingropatti, a inviatt, s'a in'altatt, lade d'a drepta
luiDunmeqetiTatal si are a se areta pre norii cerulut ;
ear vinul se priface si straformez6 in insusi adeveratul
singe al Domnului, care, in timpul suferintei MI pre

cruce s'a versatti pentru viata lumei. Inca credem,

ca dupg, santirea phneT si a vinului remftne nu numal

singura phnea i vinul, ci insusi corpul si sangele

Domnului, sub chipul si forma panel si a vinului"
(Epist. Patr. de Kesarit Art. 17). In aceste cuvinte
Biserica Orthodoxy arAtatii. mArturisesce : a) realitatea presentee luY Iisus Christos in Misteriul Eucharistiei, si b) insusi chipul presenteLRealitateapresentel o miirturisesce in contra erorei liberilor cugetAtorT
vechi (1) si not (2), cu deosebire a reformatilor, care
invatA eh' Christos nu este de loc presenti1 in Misteriul Eucharistiei, ca% panea si vinul, si dupe sAntire.
reman simple pane si yin, si servescii namai de simboluri si chipuri sett semne ale corpului si sangelui

lui Christos; in att.' gustandd din ele, not intr'un

chip namtricti-spiritual, necumunicArn, prin credinth,

cu corpul si sangele lui Christ, ca cu o chranA spi(1) Ast-fel au fost : DocheIii (Ign. put. de Duntnecleu Epis. ad
Smirn. n. 7), Catharii (Moneta adv. Cath. et Vald. IV. 3, 1), Paulicieni i Bogomilii (Fop, Contr. Manich. 1. 7).
(2) Dintre care : Viclef, Tvingli i Calvin cu urmatoriT lor; aseminea top socinienil i rafonalitii.

www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIET

267

ritualii, (1). Chipul presentd, anume prin schimbarea

seri prefacerea panel: si a vinului in corpul si sangele Domnului, se marturisesce.de Biserich in contra
celor clise de Luter, cum ca. Christos de si in adever

este presentti in Misteriul Eucharistiei inse numai

prin petrunderea paneT si a vinului (per impanationem), care reman cu totul neschimbate, si prin nevOuta confiintare cu aceste specie a corpuluT si sangelui sea (per consubstantiationem (2), iar nu prin
schimbarea panel' si a vinului in corpul si sangele
lui. invetatura Bisericei Orthodoxe despre realitatea
presentee lui Iisus Christos in Misteriul Eucharistiei
ILO' are baza sa neclatibila precum in Santa Scripture

asa si in Santa Tradiciune. Aci se refers :

I. Cuvintele promisiunei lui Christos despre Misteriul Eucharistiei (Ioan VI. 27
68), care necesarminte trebue ale in.telege literal, iar nu in vre-un
sens figurat (3).
1). in sens literal all intelesu acestea insusi ludei
cAtre care a fost adresatA convorbirea MantuitoruluT.

Cand dal aqitti. dela El cuvintele : Di sant pthzea

vietd care s'a pogoritii din ceriti : Cine va manca din
acdstd pane, via va fi in vddi, 5si panea care ea o voiim
da, corpul meg este, pe care QC it vol da pentru viata

lumd" ( 51), atunci all inceputti a discuta intre

sine, nedumerindu-se despre posibilitatea acesteT

minuni : Ded sc pricey intre sine Iudeii Viand :

Cum pdte acesta sit -'Sl dea noun Corpul se g sci-'1 man(1) Calvin Inst. IV, VI. n. 10 : Confes Helvet. 1. art. XXI; confer
Galic. art. XXXVI; Confes. Belgie. art. XXXV
(2) Set cum se exprina luteranil : Corpus Christi est in pane, cum
pane sub pane.
(3) Cum voesc Protestantii.

www.dacoromanica.ro

268
cam (

MISTERIUL EUCHARISTIET

52) ?" i ce ar insemna acesta certa a Iude-

ilor, daca', ei nu ar fi intelesu cuvintele Mantuitorului

in sensul literal?
2). Iisus Christos nu numai nu a aratat Iudeilor,
ca a nu inteleg bine expresiunile 'LIT, cum a facutil
In alte imprejurari (Ioan. III. 3 5 ; IV. 32 ; V. 13;
VIII. 21, 32, 40; XI. 11; XVI. 18, 22; Math. XVI. 6 ;
XIX. 24), ci din contra, Inca cu mai mare putere si
respicatti a continuat cuventarea sa in acelasti sensti
clicend : Amin, Amin clicg vdue, de nu veil mama
Corpul Fiulul omulta 04 nicl yeti bea sangele lul, nu
veft avea victfa intru vol. Cel-ce mananca Corpul meg
psi bea sangele meg, are viata vednica, 0i eg it voig

invia pre el in clioa de apol. Ca Corpul meg cu adeveratg este mancare i sangele meg cu adeveralg este
beutura (53
55) (1).
Cu deosebire este demo de notata aci : a) aceea,
ca Domnul respunclend Iudeilor, Incepe cu cuvintele : Amin, Amin, care de ordinar se intrebuintaii

and tine -va voia a da cea mai puternica afirmare

despre adeveritatea cuvintelor sele, b) ca mancarea
Corpului i a Sangeldi s6ti El o propune dmenilor
ca ordonanta positiva, neaparattz trebuitare pentru
primirea vietei eterne : De nu yeti manta Corpul
Fiiulul Omtclui, nicl yeti bea Sangele lta, nu veil avea
viatelintru vol. Cel-ce metnanca corpul meg 59i bea sdngele meg, are viala vednied" (53
54); dar proprie-

tatea unei asemenea marl qi Insemnate ordonanta,

cerea ca ea sa fie exprirnata simplu qi bine intelesti, de
(1) In genere se scie i din alte inprejurgri ca Mantuitorul, and Iudeii

Intelegeail bine cuvintele lui, El, ne ca'utandil la certele i obiectiunele ascultAtorilor, Y i exprima ideea Inca cu mai mare putere i claritate. Than. VIII. 56 58; X, 24
39; Math. IX. 2 6 etc.

www.dacoromanica.ro

269

MISTERIUL EUCHARISTIEI

toti amenii, qiprin urmare in inteles literal; c) in fine,

espresiunele : C corpul meg cu adeveratg este mancare, ci sdngele meg cu adeveratg este &Raiff g" (-55).
Aci adaugirea cuventului : cu adeveratg (earlaCk) pe

de-o-parte dovedere perfecta indentitate intre obiectele despre care se vorbere, iar pe-de-alta aratA
lemuritti, ca Iudeii care s'ail scandalizatu de promisiunea MAntuitorului a le da corpul sat' spre rndncare,
nu s'ad invlatil in intelegerea cuvintelor lui, si ca
prin urmare in adeve'r El le-a promisli corpul si sangele sal spre mAncare qi bAutufa.
3) Tot ast-fel ail intelest aceste cuvinte qi discipuliT
lui Iisus, care se aflail p'intre Iudei, pentru care multi

dintre eT, frAphndu-se de ideea

a manta corpul

i sangele invetatorului nor, au cl is murmurAnd : aspru

este cuvgntul acesta. Gine pdte stel asculte pre El ( 60)?

Domnul pentru aT incredinta in posibilitatea uneT

ast-fel de in'ancari miraculdse, i-a facutil atentT la

alt miracul la miraculul inAltarei stile la cerit, pe
care li'l punea inainte numaT in cazurile cele maT
rari, ca pe cel maT puternicii argumentil despre
puterea sa diving in predicarea adev6ratei stile invetaturi (Ioan I. 50
51; Math. XXVI, 13, 64),
Iar sciind intru sine Iisus c tartest pentru acesta
discipuliT lui, a qis for : acesta ve smintere pre voT?
Dar de yeti vedea pre Fiiul omului suindu-se uncle
62).
era mai nainte"? (loan VI. 61
4), Iu sensul literal all inteles cuvintele promisiunei lui Chr. despre Misteriul EucharistieT i top' dascaliT anticT aT Bisericel: Climent Alexandrenul, Tertulian,
Ciprian; Eusebie al Kesariei (1), Grigorie Nisul, Va.(1) Olim. Alex. Paedag. VI, 12 ; Strom. VI, 62 ; Tert. De resurr.

www.dacoromanica.ro

270

MISTERIUL EUCHARISTIEI

silie eel mare, 16n. Chrisostom, Epifanie, Macarie (1),

Ambrosia, Ciril Alexandrenul, Augustin, .... Damascen etc; deaseminea si sinddele ecumenice din
Ffes si din Constantinopoli II (2).
5). Expresiunea : ,, a manta corpul", child se intrebuintezd, in sens figurat, in limba S-tei Scripture
tot- de-una, si peste tot locul insemnezd, a cauza
eel mai mare reit altuia, ai face cel mai mare necaz,
nedreptate, cu deosebire al vorbi de ea, al cleveti"
(Ps. XXVI, 2; Toy. IXX. 22; Mich. III, 3; Gal. V.
15), ear altd insemnare nu are. Prin urmare, daciicuvintele promisiunei lui Chr. despre misteriul Eucharistiei sa iau in sens figurat, apoi ele vor insemna: cel ce nadn'anca corpul meu, adeca cine'ini cartsemi, cel mai mare reel, va avea via vecinica" !
15i din contra, de nu veil metnca corpul Huhu oinuba, adicd, de nu yeti face cea mai mare nedrep-

tate, nu yeti grai de red, si nu yeti defaima,viata

vednica nu yeti avea Intru voi"! . . . Dar cine nu despretuesce aseminea combinare de idei?

6) A lua aceste cuvinte ale lui Chr. in sens figurat, si a afirma ca reformatii mimed Domnul
ar fi vorbit atunci cu Iudeii anume despre mancarea
si unirea spirituald cu El prin credinta, este in fine
nedrept si pentru aceea, cd, Chr. vorbesce aci asculearn. 37. Cipr. De orat. Dominic. p. 421. ed. Baluz ; Euseb. in Jes.
11. Ps. LXXX. 12.
(1) Gr. Nis. Contr. Eunom. Orat XI. t. II. p. 704, ed. Morel. Vas.
M. In Psal. XLIV. n. 2; Chrisostom. Despre preotie III. 5; Epiph.
lmeres. LX. Macar. In Luc. XXIV; (in eaten Mai IX. p. 707). Ambr.
de fide IV, 6; de sacram. IV, 5; V, 1; Ciril Alex. in Abac. n. 48 ; August. ad. Eph. 1, 7; Teodorit H. E. 11; Leont. advers. Nestorian.
VII, 3 (in Mai. IX) Damasc. Exp. eredintei ortodoxe IV, 14.
(2) Sinod. Efes. Epist. ad Nestor. in.Harduin. Act. Coucil. t. 1. col.
1290 ; Const. II. Actio IV, col. 370,

www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIEY

271

despre o maucare cu totul nou'a, din

care ei Inca nu mancasa, si inch promite a le-o da
si in viitor : Panea pe care ea o voi da, corpul rneu
este, pe care ea it von da pentru viata lumei" ( 51).
Dar in numerul asculthtorilor DomnuluI se aflati
Catorilor sei

atunci uu numai cc! do!-spre-c,Tece discipuli a! luT,

ci si multi altii (-60 67), can prin urmare ereduse in El, si prin credinta se cumunicase deja cu
El, uninduse spiritualminte.
II. Istorisirea a cite trei Evangelistic, Mathei, Marcu si Luca despre instituirea Misteriului Eucharistic!
deasemenea constatit acesta. Cate trei Evaugelistii
mhrturisesc, cilDomnul lisus, in sera din urma, luand panea a bine cuvantat'o, a franfo si imp6rtind'o discipulilor sec a dis : lua(i mancati: acesta este
corpul mea, care sa frange pentru voi : acesta sa facet( intru amintirea mea,"
si luand pacharul cu
vinil si dared laudA lu! D-161. '1 a dat discipulilor qi-

cend : Beti dintru acesta tot' : acesta este stIngele

mea at legd cei 2101td, care pentru mulp se varsa spre

ertarea pecatelor (Mate!. XXVI, 26; Marc. XIV,

22; Luc. XXII, 19). A pdriisi si aci intelesul literal
al cuvintelor Mantuitorului, in care el asa de limpede

aratit, a sub chipul pane! si al vinulu! in Misteriul

Eucharistic! intelege adev6ratul corp si singe al lu!,
nu este nici o baza ; din contra totul ne impune ale
primi in inteles literal.
1) Demnitatea a insusi Mantuitorului. A admite
cu liberi! cugetatori, ca Domnul dicend discipulilor
sei: acesta este corpul meg . . . si acesta este sdngele
mea . . . a voit proprid o exprima ideea : acesta este
simbol set semn al corpului met, si acesta este sim-

www.dacoromanica.ro

272

MISTERIUL EUCHARISTIEY

bol al shngelui mete nu insemezA dre a admite a

El prin ne esacta sa exprimare a pus in er6re pe
Apostoli, si prin el' si pe intrega Biserica, care, dupre cum vom vedea, tot-de-una a primit cuvintele
amintite in inteles literal, si pentru acea tot-de-una
a veclut in Eucharistie adeve'ratul corpti si sAnge al
Domnului, iar nici-de-cum simbole ale corpului si
shngelui lui ?

2) inpregiufarile, in care Christos a pronuntatti

aceste cuvinte. El nu a pronuntat aceste cuvinte de
cat numai inaintea discipulilor sei alesi, care s'ati invrednicit a aucli de la El Cuvintele : v0 amicii mei
suntert" .(Ioan. XV, 14. 15); le-a pronuntat in acel
timp, child, dupe recunascerea insusi discipulilor
lui, El nu le vorbise in parabole, ci d'a dreptul : iatti

acum artitat get # nici o pilda nu clict" (Joan

XVI, 29); le-a pronuntat in cele din urmA ore dinnaintea patimilor si a mortei. Dar, daca cui-va este
natural a'si descoperi vre-o-data amicilor sufletul
set si ale vorbi d'a-dreptul si l'amurit, apoi acesta cu
deosebire este la sfArsitul vietei.
3. Insemnatatea Eucharistiei. Domnul nostru lisus
Christos instituindti Misteriul Eucharistiei, a instituit cel mai mare Misteriii al Noului AseqamAnt, pe
care a ordonat al seversi tot-de-una (Luc, XXII, 19
si 20). Dar si insemnatatea Misteriului necesar pentru mentuire, si caracterul sea proprietatea aseclementului, precum si a ordonantei, cereat ca el sa
fie exprimat cu totul lamurit si determinat, sere a
nu provoca vre-o nedumerire skt er6re intr'un lucru
asa de insemnat.
4) Raportul cuvintelor Mentuitorului cu cele Elise

www.dacoromanica.ro

278

MISTERIUL EUCHARISTIET

de Moisi la confirmarea V. AsecThment. Child Domnul nostril Iisus Christos a instituit acest mare Misteriti spre, semnul si intarirea Noulra Aseclament

intre Dumnecleil si noul Israil, and discipulilor sei

pacharul, a ,hs : 1) acesta este sangele meu, al _Ayeclamentulul cella Nou" . Tot asa a facut si Masi, child,
spre intarirea V. Asecyament intre Dumnedeti si poporul Israilten, luand singe si stropind pe popor a
clis : acesta este sangele legiitura, ce Dumnec,leil
a facut cu nor` (Ebr, IX, 20 Ex. XXIV. 8); Dar
fora indoiala, Moisi a stropit atuneT cu singe de viVI real (Ex. XXIV, 5), care pre Iiichipuia sangele
eel rescumpiirator al Mielului junphiat pentru paca-

tele lumii pe altar de truce. Prin urmare si Iisus

Christos a -data discipolilor sel in paharul aseqamantului adev'e'ratul si realul sea singe.
III. Invatatura Santului Apostol Pavel despreEucharistie, pe care o exprimA, cu deosebire in doue locurl' a epistoler titre Corinteni.
In primul locu, ferind pe crestinii Corinteni de

comunicarea cu ptigenii la mesele for idolesa el

dice : Jubitir, mee frate, fitgiri de servirea Idolilor.
Ca celor intelem7 grdesot; judecaft voT ceea ce eu
graescu. Paharul bine-cuventaree pe care '1u bine-cuventam, arc nu este biparta591,rea s dngeltd luT Christos?

Pc'inea pe care o fringem all nu este impartafirea corpul2t 12th Christos? Gael o pane, 101111 Corpit multi sun-

tem ; cet tort dintr'o pane ne impdrt(qim

Cele jertfite de pagthei, de2nonilor se jertfescit, iar nu
lul Dumnezeii : deci nu voescit ca voT set ve facets partap, Demonilor. Nu putert' bea pacharul Domnulut si
pacharul demonilor ; nu putet% fi parta5si mesa Dom2

www.dacoromanica.ro

274

MISTERIUL EUCRARISTIEY

nulta 5si mesa demonilor" (I Cor. X, 14

17, 20 i
21). Evident ea,' aci Apostolul presintA cretinilor
ca neindoibil i cunoscut de toti, ca, comunicAndu-se
cu pacharul Domnului, el' se comunica, cu shngele
lui Christos, qi fiindti parta0 panel' seta. mesei Domnului, el' se comunica cu corpul lui -Christos, qi pe
langA acestea IT chiamA chiar pe el' de martori : ca
celor 'intelepft grgescg : judecat voi cea ce graescg (15).

in al doilea locti, Apostolul vorbesce mai Anteiti

despre instituirea misteriuluiEucharistia expunendli
faptul prin acele0 cuvinte, i prin urmare in acelaqi

intelesii literal, cum it predati i Evanghel*ii : Eg

am luat de la Domnul, cea ce am 59i data voue, Ca
Domnul Iisus in noptea in care s' a vindutg a luat
pane, 59i multamindg a frantic si a clis : luati mancaft,
acesta este corpul meg, care se frdnge pentru
;
acesta sa faced 'infra amintirea mea. Deaseminea psi
paharul, dupe tine, clicend : acest pachar legea cea
noue este 'intru sangele meg ; acesta sd face de cede
or veti bea, intre amintirea mea" (I Cor. XI, 23
25). Iar dupe acesta adauge : ,Drept acea orb -care
va manta panea acesta, sat va bea pacharul Domnulta
cu nevrednicie, vinovat va fi corpuluT si sangelia Domnului. IspitJsca-se dar omul pre sine, psi a5ca din pane
se manance 5i din pachar sa bea. Cad eel ce meindncei
mananca 1i bea,
fi bea cu nevrednicie, judecatd
ne socotindu Corpul Domnului" (27
29).

Pot fi ore cuvinte prin care sa se exprime mai

clar i mai direct, -ca', Creqtinii, sub chipul phnei yi
al vinului se comunica cu Corpul qi Sangele Domnului ?
IV. invalatura Santilor pitirinti i dascali al' Bise-

www.dacoromanica.ro

MISTERIUL EUCHARISTIEI

2'75

ricei despre misteriul Eucharistiei, sd, ineepe diu timpurile apostolice. Asa de esemplu :
Shntul Ignatie purtatorul de Dun-mec,leti. slice :
El (dochetii) se abstia dela Eucharistic si dela rugd-

nerecunoschndti ca Eucharistia este corpul

Mantuitorului nostru Iisus Christos, care a suferit
ciunT,

pentru pecatele nostre, pre care Tatal l'a iuviat dupe

bundtatea sa" (1).
La Shntul martir Tustin cetim Noi primim acesta (Eucharistia) nu ca simply pane, nisi ca simply
bauturd, ci cum Iisus Christos
Man.tuitorul nos-

tru, care s'a intrupat in Cuventul lui Dumne4et

a avut pentru mantuirea nostril, corp si singe, chiar
asa, am invetat nor, si mancarea acesta asupra caria
s'a pronuntat multamirea prin rugii,ciune... este insusi

corpul si sangele lui Iisus Christos, care s'a intrupat" (2).

Santul Irineti invatd : Cum pot ei (Ereticii) sa
recundscd ca panea asupra cdreea s'a seversit multemirea este corpul Domnulul, Si acest pachar este
pacharul sange,lui lui, data nu recunosc ca El este
Fiul Creatoruldi lumei" (3) ?
Maearie Magnul, un presviter din. Ierusalim (-1*
256) dice : (In Eucharistic) nu este numai chipul
corpului si al sangelui, dupre cum Ere -care orbiti
au pretins, ci cu adeverat corpul si s'angele lui Christos. (4).
(1) Epist. ad. Smyrn. n. 7.
(2) Apo log. 1. n. 61. By. xp. T. 1823. XVII. 99.

(3) Adv. haeres. IV. 18. n. 4; cfr. n. 5.

(4) Apo los. adv. Theostenem. ethnic. lib. III, fragm. (in galland.
III, 541).
Adev6ru1 acesta 11 sus in i SantiT : Ciril al Ierusalimului, loan

www.dacoromanica.ro

276

MISTERIUL EUCHARISTIEY

V. invatatura sinedelor ecumenice despre Misteriul Eucharistiel.

La siuodul I-in ecumenict parintii presentI au
marturisit : ca npe masa diving, nol iiu trebue a vedea simplu panea si pacharul puse inainte, ci inaltindu-se cu mintea, trebue a intelege prin credinta
ca pe santa masa sta mielul 1'0 Dumnecleii eel ce vi(lied pecatele lumA (Ion I, 2 9), adus in jertfa de preotT, si primindul de adevaratul corp si sange a luT,

trebue a crede ca acesta este semnul inviera n6strea. (1)

La al III-lea sinothi ecumenic in unanimitate s'a
primitti si aprobatil epistola Shntuldi Ciril al Alexandria catre Nestoriu, scrisa din partea intregului
sinodti local din Alexandria, unde intre altele se dice :
Anuntand rn6rtea dupe corpti a unuia nascutii. Fitt
al luT Durrineq.eil, adeca a luT Iisus Christos, si marturisindil invierea luT si inaltarea la cerii, noT saversim in biseria jertfa cea fara de sange, si astfel
ne apropiem de misterele bine cuventara si ne shntim, comunichudu-ne cu shntul corpti si pretiosul
sange al Mhutuitorului nostru Iisus Christos, sl priisi nu ca
mindul nu ca corp ordinartl,
sa nu fie
pe corpul omului celui shntitti si unitti cu Cueentid
dupe unitatea demnitata, ci ca pe adeveratul de viata
facatorul si propriul corp al insusi Cuventuba. Caa El
(Iisus Christos), ca Dumnecleti,fiind dupe natura viata, cfind s'ati facut una cu propriul corpti, l'a facutti facator de viata. i i pentru aceea de si El ne
Chrisostom, Ambrosie al Medialanului, Sofronie al Ierusalimulta, Ioan
Damascen, Ipolit, Climent al AlexandrieT, Tertulian i a1 iT.
(1) Gclas. Cyzicen. Comment. in Acta concil. Nic. c. XXXI,
Diatyp 5.

www.dacoromanica.ro

MtSTERIUL EUCHARISTIEI

277

dice : Amin Amin clic Vou6 : de nu veft mdnea cor-

i nu veu bea sagele 1u7, totusi

not nu trebue a '1 socoti ca corpd omenesc, in totul

pul fiului omenesc1&

asemenea nou'e (cad cum corpul omuluT dupa natura

sa ar putea fi facator de viata?), ci de adeveratul si

propriul corp al aceluia, care pentru not s'a facut
si numitd fid omenescd (1).
ParintiT sinoduluT VII lcumenicd ad marturisit :
NicT unul din trAmbitele spirituluT, adica dintre
SantiY ApostolT si demniT de lauda parinti ai nostrY,

cari s6vArsesc jertfa cea fard. de &Inge in amintirea

suferintelor DumnezeuluT nostru si a intregeT lui iconomiT, nu a numitd chipu (Eix6vx) corpul lake-ad eT
nu ad primitd de la Domnul (inviitatura) de a dice si
a anunta asa, ci la auqitii pre El bine
vestindii :
De nu veil mcinca corpul FiuMomenescg, nici veil bea
sdngelelui, nu yeti avea via It intru vcA, de asemenea :
cel ce mananca corpul meg 5si bea sangele meg intru
mine petrece 59i at intru El; I iardsT :
mdncall
acesta este corpul meg
car nu a dis ; Luall
mancatT chipul corpuluT med
si nsft
este evidentd, ca nicT Domnul, nicT Apostolic, nisi
parintiT, jerfa cea fard, de singe adusa de preotT, nici
o data nu o au numitil chipti, ci insusi corpd si singe
(&Vol cth-cO awux xxi carrO aiv.%). Si de si inainte de a se

seversi santirea, dre-cdror dintre shntil" pArinti li sail

parut cuviincios ale numi antetypuri (ecni-cum); der
dupe santire ele suet corpul si sitnge.le lul Christos
si asa se crede"(1).
Silvestru B. Pitestenu.
(va urma)

(1) Concil. Ephes. P. II Act. 1 (p. 121. ap. Binium). Cfr. Cir,
Alex. Opp. T. V. p, 11 p. 72, Lutet 1638.
(1) Concil Nic, II Act. VI, Lect. Epiphan. Dias,

www.dacoromanica.ro

Petru Movila
(Biografia)

Familia Movilescilor yi specialininte Petru Movila este

unul din aristocrat' poporulul romtmescii. Numinitt pre Petra Mousy. aristocratti, nu pentru ca s'a nascutti din nobila
familie a Movilescilor, dar pentru faptele lul cele marl, respectiv de ortodocsie in genere. In seculul al XVII-lea propagandele protestante, alaturea cu cele ale Bisericel roman,
daft luptele cele rag crancene BisericeT ortodocse. Serbii i
Bulgarii, aceti representanV as ortodocsieT, 1.T perduse de
mult independents for politica sub jugul celti strivitorti al
musulmanismului, qi ei, din causa lipsei totale de cultura,
nu scia face nici o distincciune intre ortodocsie i neortodocsie ; de aid pos4iunea for de mere al discordiei pentru
propagandele, venite din Occidentul Europa Romani': din
Transilvania, fiindil sub influenta elementului austro-ungarti,
eminaminte catolicii i intretestrtf de Salk i UnguriT eei

protestant'', erati la tote pasul tentatT, de a ctdea din ortodocsie, max ales ca aceste propagande li-oferiati placerile
unel culturi spirituale. Si aici unia catolica, kiar dela inceputul secululul al XVIII-lea, VT-a capittatil o parte din acestti poporti, imparta5indu-lti intru cat -va de beneficiile culture'' occidentale; Tar restul din acestit poporti a r6masil ortodocsti, tinendtt ortodocsia i maT ales formele eT cu acea
caracteristica distinctive a RomAnilor, de a ni se presenta qi

aici conservators pen la ecstremitate. Romhnii din Tera roman6sca i Moldova ni se presinta in seculul al XVII-lea si eel
dos precedent) plinY de vieVi, dar smiteinati de luptele pen-

tru independents for politicii. Turcil acum incepuse a T ulta

de tractatele lui Mircea si ale Jul Bogdan si se gandiati la

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX

279

tote mijl6cele, spre a transforma principatele in pmalacuri.

Dar lucrul nu era tocmai aa, de upr, cum s'ar presents la
prima vedere. Romanis in acestti seculti, avendti a lupta cu
trey inimici politics
mttsulmanismul, austro-ungurismul i
polonismul, nu incetati a se Linea de consiliurile marelui Stefan

ca mai bine este a fi cu Turcii, de cat en crestinii, cand nu

se p6te ass tinca Tera cu sabia," dar iarit-i nu d.espretuiati
cu total elementul creltineseti, care ids avea representantii
politici in Terile romithe
i anume elementul austriaeti in
persona lui Michas bravul i acelor de o convictiune cu dinstd. i elementul poloneztt in pers6na familieT Movilescilor.
Nits Movilescii in Moldova i nits urmaGis lui Michai in Tera
romanesert nu ni se mai presintit, .ca predati esclusivaminte
politicos cretine; eT fac6tt usti de acesttl elementti numai in
casurile de cumpitnit grea. Michai al6rgil la ajutorul Imperatorului Rudolf numai in momentul, cand armatele sae sfintti
demicate de urdiile desproportionate ale Turcilor, units en tatarii devastators; si Ieremia Movilii cere ajutorul lui Sigismund al III-lea al Poloniei atuncs, cand, dupa, cad erea lui Aron

voda, ti a lus Rasvan, Turcia se prepara, a pune pre tronul

Moldova unit past,. Se vede ca provedinta diving reservase
Romanilor unit mkt mai insemnatrt, deli nu lipsitti de amitraciuni.
Dandt. Ruilor Provedinta divin5, de lucru a casit la dinsii,
i impunendu-li rolul, ca in acestti seculti sit se ocupe de saritmarea cuibmilor tatttiresci, care filch'. devastarea Terilor
romanesa; i de alta, parte, impingendti polcurile moscovite
spre Litva i Regatul Poloniei ; incetul cu incetul Romanis se
vedt1 scutiti de nimicirea for din partea Tatarilor i incepit a
nu se mai putea bucura de ajutdrele cancelarilor Regatului;
pentru care i familia Movilescilor in decursul seculului al
XVII-lea se retrage in Polonia i renuntandti la totti, ce este
romanescti, se contopesce cu locuitorii acestei Telt In partea
spre Apus, Provedinta diving da nascere unui note Imperitt.
Inca de pre timpul lui Michaitt Bravul Imperatorii Austria,
impinsi i de papii Romei, incept a privi cu don't spre Romani 1-1 mai ales spre Tera for ; dar trebuat supuli mai intitth.

www.dacoromanica.ro

280

PETRU MOVILA

Ungurit si prints'nsit Transilvania, pentru ca sit se pdte ajunge la polele de Resaritii ale Carpatilor si ripele fertile ale
Dunarel. In cat in decursul seculului al XVII-lea i,storia ni
presinta, pre Romani, lipsiti de speranta in crestinit din Austria, privatt de ajutorele Regilor si ale cancelarilor poloni, deOrtatt Inc a, de polcurile moscovite si numat in contactti intermitentti cu catt-va chatmani cAziimeseT, Tar in fata for aveil Imperiul celit formidabilti turcescti, care in mina dr6ptit
tinea iartaganul imperialti, iar in stanga nu mat avea tatitrimea devastatdre, ci grecimea cornmpat6re, carea, cuceritit
de Filip, a coruptti falangele macedonene, supusa de Romani, a lanceclitti cochortele poporulut domnitorti Ai calcatii
de pici6rele cailor arapescT aT Turcilor, a infiltratu Vii, infiltr6za inea, veninul disolutiunet in vinele furiosulut arabti.
Eca, dupre opiniunea n6stra) tabloul politicet ecsteri6re a
Romani lor din seculul al XVII-lea i aid trebue sit mat distingemti si nisce elemente curat romtmesct, aflittOre in sufletul Romani lor i nutrite, ca nisce dorintt, in fundul inimet
lor ;
voiescti sit clic'i doruht pentru independenta politico
si afectiunea pentru lege (ortodocsie). Turcia, in decursul secululul al XVII-lea, lucrezii pentru fortificarea Imperiulm in
Terile romanesci, si past-and-a inch aparintele politice, cu
inceputul secululut al XVIII-lea li impune Romtmilor nisce
Domnitort , de origine dintre adumiturile Fanartilut, dar
carit Inc a, dela despartirea Bisericilor 1st arogase titlul de singurit representantt at ortodocsiet. Acestt fit at insulelor
archipelagului grecescti, amestecatt cu adunaturt din Asia
si en resturi din aristocratia cea corupta, a Romanilor, ye-

nita, in Bizantiii diva, stramutarea Imperiulut din Roma,

au datti nascere acelui elementti, care sub masca ortodocsiei,
dar in realitate fore de religiune, ati servitti in manele Tur-

cilor de instrumente pentru nimicirea dorulut de independentit al Romanilor, si all lucratti in cursti de unti seculti intregti la coruperea boerimet ea' de arme a Romanilorit si la
inlocuirea et printr'o aristocratie streina, piing, de tdte deprinderele asiatice. In cat in Terile romanesci, la finele seculului al XVIII-lea i inceputul celui curentii, boerul roma-

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX

281

nescil ajunsese a fi o clash lenesit si coruptil a socieatei, care

iu relatiunile eT politice cu ecsteriorul Terei isT formulase
macsima, ca capul plecatti nu -lit taie sabia", Tar in relatiupile interne cu poporul se facuse nisce ecsploatatori abusivi

si nemilosi. De aceia si poporul la rondul sett se anervase

cut totul, fugendti de Este, si gasindu-si scaparea de nevoile
sociale in fuga peste Nistru, s6tt Dun Lrea (a) si numai din
chid. in cand si, condusti de Cate unit mazilil ski rapsti, ilu
vedemil protestandil cu liana armata contra miseriilor sociale si atunci sub forma de haiducie. Adsta a fosttt starea
politico-sociala, preparaM, Romanilor de catre Turci, in decursul seculului al XVII si XVIII-lea, si prin elementul fanariotti, care Pa rondul sett se gandia ne'neetatti la fundarea
unui imperiti grecescti cu centru de actiune din Teri le romane, si care intre aceste nu uita si nu lass nici unit mijlocil
ne'ntrebuintatti pentru ecspl6tarea economics a Teri lor.
Seinati cu totii ce voiki Grecii fanarioti cu eteria dela
1821, si acestti actti de fundare al Imperiulni grecescti a
fostu preparatti pre calea economics cu secule inainte. Mai
intaiti, sub forma pietatei religiose, Grecii fanarioti, vedendu
Ca nu potti gait aserviasc6 Bisericele Romani lor si ale Rusilor
pre calea administrative, ati recursu la mijlocul de ajutorare

al ortodocsiei si intretinere a cultului religiose din Orientul, celti strivitti. de Musulmani. Despre eultura si sciint,a teo-

logicrt nici o vorbii; deli propagandele catolice si mai in

urmil si cele protestante cascigau terenul ortodocsiei pre fiecare (1.i. data, Grecii fanarioti, deveniti stapani preste Bisericile de preste Dunarea
a Eladei, Serbia, Bulgariei si
ale altor popore, eT acelasi lucru au urmaritti si eu Romhnii,
precum si en RusiT, dar nu si-a ajunsti la scopti numai din
causal, cii aid dominat,iunea turcti nu era nelimitatit Dorul
continuu al Romtmilor pentru independenta Torei si a Biserice' for si polcurile moscovite, tinendti in respectti domnia
(a) Intro Nistru si Bug si in genere mai tOta Podolia rusesca de multi este populata cu colonii romanesci si specialminte din Moldoveni; iu Ore-ce Serbia de
astiidi Qi o parte din Bulgaria este preserata cu comune romauesei, yi ele dateza
mai tote-din seculul al XVIII-lea ci inceputul celui al XIX-lea.

www.dacoromanica.ro

282

PETRU NOVILK

necondifonatii a Turcilor, nu all permisti nici elementului

fanariotil a se incuiba in Bisericele si Teri le RomAnilor si
ale Ruilor, deli el de mult cutrieratt aceste pry sub masca
taesidurilor (a) religi6se, dar in realitate cu scopul de a spiona laturele debile ale society ilor i apoi ale indica Turcilor,
precum i mij16cele, cum si-ar fi pututit intitri dominaIiunea
for in modli mai temeinicii. i in adever, cu cat se inmu4eseti
tacsidurile religi6se ale fanari41or in Teri le romAne cu cat
Domnitorii i boerii acestor Teri permitti elementului din fire
corumpittorti, a se wda in Terile RomAnilor, pentru administraOunea averilor castigate; en atAta vig6rea roman6sed seade, domniatele romane devinit nestabile i puterea turcescrt se
intronezit .prin elementul fanariotti mai intuits in Bisericile
Romanilor i in seculul al XV1II-lea i pre tronurile Terilor. Ast-feliit, cit dominaOunea tureit in Terile RomAnilor
s'a intiiritil pre calea economics i prin elementul fanariotil,
in eittit Romanii, instreinanduli pentru unit seculti qi mai
bine Bisericele for i perdendu-si domniile cu o mare parte
din averile Terei, 0-ail ascigatil, in virtutea decretuluT divinti, si fore scirea fanariutilor,- Haul de manticitor at cuitztluY religiose din Biserica ortodocsd de Orientui.
Romanii all i unit alto titlu fatii en ortodocsia ; adica est
eT all colucratti la formularea doctrines ortodocse i la speci-

ficarea es, fats cu doctrina catolicA si cea protestanta. NoT

am arititatil mai sus, cit in Terile Romtmilor, pre longit partida, ce credea a face fericirea Terilor prin Turci, ecsista i
o altit partida, carea avea conviqiunea cil, Romttnii potil
sail duce vie.ta munai in relatiuni Cu erestinii. Unul din
membrii acestei partide era i familia Movilescilor, carea mai
intaiii cu Ungurii, apoi cu Polonis elluta a face fericirea Terilor lor. Ei bine, nu departe de Moldova, in Regatul Poloecsista ()rap' Liov, care avea o mOraistire ortodoesiti
Si unit colegiti insemnatti. Acdsta momtistire cu colegiul es ill
(a) VorlYii grecii din dialectul vorbitorii gi tnsd,nneza cillgtoria, pro carea o facii
cilluggrii greci cu scopii religiosii, de inkiniiciune la locurile sante, see de a adttna
milostenie. Ea vine de la cuventul vekiu v*.; == ordine, si aid represinti ordinea, ce o tine caravanele in cilliitotic.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILX

283

datoresce vieta sa istmica personelor din Moldova, care ii

aveil raclimuld politicti in cretinismii. i tot din ac6sta monastire i din colegiul ei at eitti mai multi barbati, carii ail
tinutd peptti propagandelor protestante qi mai ales celor catolice ; i Provedinta diving, a bine-voitil, ca unul din discipulii acestei sc6le ortodocse sip fie i Petru Movila i mai in

urma la 1643 discipulul scolei de Liov sa devine parintele ortodocsieT moderne, autorul confesiune!, carea a facutti
distincta doctrina Bisericei ortodocse de doctrinele celoralalte
Biserici i a astupatil gura propagandelor, care prefindki, ca
Biserica ortodocse nu are o doctrine proprie. Dar pentru ca
sa intelegemil i mai bine rolul Movilescilor fate cu 'Vera lor,
precumi cu ortodocsia, sit recurgemti. i la documentele mo-

nastirei, ski ale fratiei" de Liov.

La anul 1560, Ieremia Movila, unkiul lui Petru Movila,
fiindtI abia chatmanil alit Moldovei, a trimisti ajut6re banesci

acestei mOngstiri ortodocse, declartindil ce i in viitorti e

Bata, a da totti ajutorul, pentru constructiunile, ce monastirea
voia a intreprinde (a). Inca mai nainte de radicarea lui Ieremia Movila pre tronul Moldovei, 1596, el i-a implinitu cu
santenie promisiunea. In anul 1591 Ieremia a data tote spesele biinesci pentru zidirea Bisericei eei marl din ace sta monastire en chramul Adormirea Maice! Domnulni. La 1593
Ieremia Movila a tramisti acestei monastiri sume considerabile
pentru terminarea constructiunilor (b). La 1598 tritmite ban!

in iTefronduri, i anume de doe ori eke cinci sute de galben! i data o mie de zloti poloneji (c). Cinci sute de galben! unguresci i o mie de zloti poloneji in anul 1599(d).
Alta mie de zloci poloneji la 1601 (e). Cinci-sute de acelmi
feliu de monede ii tramite Ieremia Movila in anul 1602 (f').
(a) Tctrada, (ca.tul, do vonituri Ri keltuele pentru 1:60 a friltief" de Liov
comp. chronica friitief" de Liov, la acestrt anti, publicatii do Zubritki in jurnalul
Ministeriului Instrnctiund publice din Petersburg. 1319.
(b) Chronica citatrt anul 1591 ai 1593.
(c) Manuscriptele Areltivel de Liov A. 10. 3. qi P. t. I. No. 222. I lI.
(d) Manuscript. idem. T. I. No. 222 IIIV.
(e) Ibid. No. 222. IX.
(f) Ibid. No. 222 XL

www.dacoromanica.ro

284

PETRU MOVILX.

O mie de galbeni in 1603 (a). Aceiai sumac in 1604 (b). Doh

mil' de galbeni in 1605 (c), si o mie cinel sute de galbeni in

1606 (d). Pre Tonga ajut6rele banesci, Ieremia Movila, ca ei
ceialalci membri aT partidelor din T6ra, a intrebuiacatti i inriurirea sa politica faVi, cu RegiT Poloniel i pentru folosul
ortodocsiei din Liov. Fiindii in rel4uni politice forte bune cu.
Regele Sigismund al III-lea ; ysi avendti de ginerI mai multi
magnati poloneji; Ieremia Movila nu numal ca, a inlaturatti

on -ce atacurT din partea propagandelor contra fratiei" de

Liov, dar i-a cAscigatti mai multe privilegii (e) i a liniritti
pre Episcopul de Liov-G-edeon, care incepuse o persecuOune
furiosa contra monastirei i mai ales a colegiului(f).

Asemenea lul Ieremia Movil t s'a purtatti Cu frai,ia" de

Liov i Simeon Movila, parintele lui Petru Movila. La 1591,
fiindti chatmanti i parcalabti de Chotin, a contribuitti impreuna en fratele s6i1 la construirea Bisericel din monastirea de
Liov (g). Devenindti Domnitorti alit MoldoveY, la 1607 tramite, clupa cererealul Ieremia Movila, o mie de zloti poloneji,

promitendti tot-o-data, ca va ajuta si pe viitorti (h). In anal

urmatorn, adeca 1608, Simeon Movila tramite iarai o mie
de zlati poloneji (i). In chronica i actele, publicate de catr6
comisia archeografica din Petersburg, prin Zubritki, se intalnescti o mult,ime de fapte charitabile ale Movilescilor, efectuate la finele secululul al XVI-lea i inceputul celuT al
XVII-lea, in fav6rea fra#ei" din Liov (j). i aceste ofrande
avki cu atilta mai mare valOre, cad ele se efectuati, dupre
(a) Ibid, XII.
(b) Ibid. XV.
(c) Ibid. XVII.
d) Ibid. XVII.
I

(e) Chronica friitiel" de Liov la anal 1593. Manuscript. A, 10 Ili 3, P. t. I. No.

222 I. V.
(f) Manuscript. No. 222. I.

(g) Loma citatil la Ieremia.

(h 1 Manuscript. No. 222 XVIII.

ri) Tetrada" (caetul) de keltuele ryi venituri a fritVel" de Liov. Manuscriptii.

afhitoril in Archiva institutulul sub No. 416.
(j) Supplem. ad hist. Russiae monunienta N-le CLXXXIX, CXCII, si Chronica
friltiel" din Liov sub anil 1610, 1611, 1613, 1627. si 1628.

www.dacoromanica.ro

PETRIJ MOVILX

285

espresiunile unui manuscriptil din archiva, in timpurT cttnd

in T6rit era lipsA i neajunsti din causa resbaielor".
La rondul for i fratiT din Liov s'ati aratatti tot -d6 -una recunoscetori tuturor membrilor familia Movilescilor. Fiindtt,
cum vomit vedea, instructorii i a! lui Petru Movila, et nu
incetaii de a veni in ajutorul Movilescilor scapatatT kTar cu
ban! (a). In timpurile turburarilor politice din Teri le romttne,
fratia" din Liov a ascunsti averile luT MoTsi Movila, fratele
lu! Petru MovilA, in criptele monastiresci (b). Cand membril
familie! Movilescilor visitati monitstirea, frati! din Liov dali
in onorea for bankete stritlucite (c). Ecsprimati recunoscinta
for kiar prin scrisorT publice (d). Dedicati familia' Movilescilor

caxtile, care se tipitriati in tipografia fratia", scdpettaftsdracift(e). Ati introdusil numele tuturor Movilescilor in sinodicul monitstira (f). Tar cand s'a terminate constructiunea Biserica celel mall din monfistire, atuna fratiT din Liov ail regulate de s'ail sitipatii inscriptiunile urrett6re cu litere de auru :
(Hello CIATJIbIfl ABoinla BoeBoxi,
cIn memoria prea luminateT domnii a voevodilor mol1110.11)013CRIa1 namem Iepemiii, Clidoveni, Ieremia si Simeon,
mem, RTIITOpeti IlepR1311 (g).
ctitoril bisericel,.
Apo! in cupola BisericeT, pre longg, doe inscriptiunT, din
care una se refer la Sigismund III, Regele Polonia si alta
la cn6zul Teodor IvanovicT, ecsistit i o a treia, care alma
astirfeliii :
'cacao cBtTabiti rocuoAapb BoeBop Modgasexiff, Alip0H'b BapaoBCBlii cBepuutTeah IjepxBlls (h).

(Prea luminatul Domnu,

voevodul MoldoveT, Miron
Barnovski, care a terminatti
Biserica,.

(a) Manuscript. A. 10 gi 3. P. t. I No, 222 IV, IX.

(b) Chronica Jratiel." do Liov la anul 1624.
(c Caetul de venituri gi koltuele al friitiel de la anul 1613.
I d) Manuscript. cu copiile de epistole din seculnl al XVI, gi
( e 1 ORTOFIX13, CHIA% ocmornacnnirb. Liov 1630, este dedicatil lui Miron MoviIIL

Barnovski. La 1633 frlitia." a filcuth lei P. Movihi unit panegiricu cu ocasiunea

sutra' lui pre tronul Metropoliei de Kiev,
f) Sinodicul, ce se pilstrezit in archiva institutului de Liov.
(g) Aasth inseriMiune se giisesce in ehronica lei Zubritki la pag. 272. NoI o
climb' aid dupre D. C. Golubev. Grpatilinirb. 1882. lanuarie pag. 12.
(h) CTpaIIHRICIa id. pag. 13.

www.dacoromanica.ro

286

PtrRu movia.

Din cele precedente pentru familia Movilescilor in genere

resulta, ca acdsta familie a Moldovei facea parte din partida.
specialcare punea speranta Te;ret' for in statele cregine
minte in Regatul Po Ionia. De alto parte, acesta familie aristocratica a Moldovei, ca t6te familiile romanesei marl, Linea
si la legea T6re1 lor, adicet la ortodocsie; dar el' nu vecleti
ortodoesia nici la Ierusalem, precum i nici la Aton, ca Romttinii, ce inclinau catre Turcia, ci in monastirea fratilor din
Liov, de unde, cum vomit vedea in biografia lui Petru Mo-

vila, a esitil Marturisirea ortodocsa", carea a stabilitti distinctiunea confesiunei ortodocse de cea catolica i protestanta.
Sit intramti de acmn in espunerea biografiei lui Petru Movila, incependti kiar cu numirile acestui barbatti mare al

Bisericei ortodocse, si care tot-o-data One la finele vietei

sae n'a incetatil a se mandri cu titlul de Vlaello-Moldovanti,
ski romAnti.
I.

Numirile Jut Petru Diovilit. Petru Movila 1:11' are doe

nume, unul din botezti i altul ereditatii dela familia sa;
i ambele luT numiri ne presinta ate unit interests istorict(.
Numirea de Petra este provenita din boteztt, X51 cu toot usul

Bisericei ortodocse, ca la calugarirea unei persone sa-i-se

skimbe numele, pastrand.u-se numai iniciala numelui, Metro-

politul by al Kievuldf, calugerinda pre Petru Movila in

Lavra de Kiev, nu i-a skimbatti numele de Petru, lasandu
ca si dupa calugerire sit se numiasca en numele din botezti7

adeca tot Petra. Dar aid adaugamu, ca unit asemenea fenomenti se observe si cu alto persona din familia Movilescilor,
George Movila, care la 1589 a devenitti. Metropolitti al
Moldova In eta nu e curiosil, cit. la finele seculului al XVI-lea
gi inceputul celui al XVII-lea skimbarea la calugerire a numelui celui, ce se calugeria, nu era observata cu rig6re.
In privinta numelui de Movila avemit doe versiuni. Una

www.dacoromanica.ro

I'ETkU MOVILX

287

este a cronicarului Ionia Niculcea, i alta a luT Okolski, seriitortt polonit de la 1641, care este nu numai contimpuranit lui
Petra Movila, dar kiar i-a priimitt notele dela membrii familiei Movilescilor i anume din casa Anei, vara primary a

lui Petru Movila i fiica luT Ieremia Movila, ce era maritata in Polonia dupa Macsimilian. Przerebski. Dar mai respicat.

Ioan Niculcea in Precuventarea" letopisqului sat, &audit critica asupra chronicelor lui Miron i Nicolai Costin,
observes, ca cu nedreptul numescit acestia basma imprejurarea istorica, in care aprodul Purice a fostil numitit de Stefan
edit. mare Movila (a). Si anume, in timpul resbelului Moldovenilor en Ungurif, dela 1486 Martie 6, conducendti batalia
hist* Stefan, i-a caclutti. calul, i aprodul Purice, care nu era
departe de Domnul sett, s'a apropiatit de Stefan, i-a oferitit
calul sett i punendu-se in genunkt, i-a disci : Da-rni voie,
D6mne, ca salts slujescti in locti de dimbti". Stefan, punendit
unit piciorti pre genunkiul lui Purice, cu celalaltit s'a aruncatti pre call. Atunci Stefan i-a fe'spunsti lui Purice : Din
dimbit am sa te face Movila". Dupes terminarea resboiului,
in care aprodului Purice I-a succesti, ca sa om6re kiar pre
Craiut, conducetorului ostilor unguresci, Stefan intore,enduse la Suciava, a kiematit. pre Purice si in presen0 easel s61e
s'a esprimatii : Tu pentru unit timpti mi -ai servitit de dimbti,
eic te Matsu' in movild, si de acum tu te vet numi cu acestii
flume. -In timpul resboiulni tu mi-ai data calul teti, eil te recompensezit cu cinci mosit. Tu mi-aT data capul lui Craiut,
en te felicitezti cu fungi iunea de mare armasti(b) i t>i dart
de femeie pre fiica pArcitlabului de Roman, pre care l'a ucisti
Ungurit" (c) Eca tradiiunea faptului, care dupre Niculcea a
(a) Letopisetelo Terei Moldovei M. Coeilnicenn. Iasi 1846. t. II, pag. 196.
l Armasil Moldovei de ordinaril se radicati One' la 60 si aprodul Purice a devenitti mai mare peste eel' 60 de arinasi. Obligatiunea armasilor consta in esecutimica decrotelor domnescl, relative la ped6psa cu marte. Sub conducerea armasului
cella' mare se aflart Tubuleanii" seri muzicantil armatelor. Functiunea armasulul
celui mare Sees parte din functiunile dc clasa intilia.
(b

(e) Ion Niculcea locul cit. si PymbincRin rocyAaperna MOJTAaBill II Ba.Fraxin. Pala-

uzov S. p. b. 1859 pag. 79.

www.dacoromanica.ro

288

PETRU MOVILX

determinate numele de familie al Movilescilor i el are in

fav6rea sa acea imprejurare istorica, ca documentele, publicate pene acum, nu cuprindtt numele de Movila mai 'nainte
de anul 1499, adeca o data posteri6ra faptului istorieti de
mai sus.
Mai 'nainte de a espune i versiunea lui Okolskidespre originea numelui Movilescilor, credemti necesard a deskide
aid o parentesa, spre a stabili nisce amaruntimi istoriee. Intait'i observaniti, ca numele de Movila este, dupre cum ni -lit

redo Okolski, unti supra-nume, provenitti dintr'o imprejurare istorica; lucru, ce s'a intamplatri, si cu strabunul Movilescilor Mueiu Sevola", care a fostti supra-nutnitti Sewvola" dela scaevus = stangaciul i in urmarea evenimentului
istorica, cand el s'a perdutti mina dr4pta in castrul lei Porsena, ce impresurase Roma. Apoi adauganni, ca numirea de
Movila este romtmesca, formata din vorba slavo-rusa niorma
mormentti, mormant ; i anume in forma slavica, adeca
Moghila o inte,lnimu prin tote documentele i tot astii-feliti
ea era intrebuintata i de Movilesci. Mind Ins oil, literele r
din acesta vorba se pronunta la slavo-ruo.* mdle, I ca unti

1 grecescti, iar o ca a, inainte de silaba accentata, de aceia

in documentele poloneze, fie ele scrise in limba latina ski qi
cea polona, acestei nume se scrie i se pronun0 : Mohila i
Madila" (a). Acura not sa trecemti i la faptul istoricti, care
dupre Okolski i kiar eredinta Movilescilor a d.eterminatt
supra-numele acestei familii.

D. Okolski, scriitorti polont dela 1641 i contimpuranti

celor mai multi din membrii familiei Movilescilor, intre carii
i lei Petru Movila, scriindti istoria Poloniei, pre carea o intituleza : Orbis polonuslumea polona", ni da aid i nisce
date f6rte importante pentru familia Movilescilor. In volumul al II-lea al operei s4le Okolski consacreza mai multe pagine acestei familii, intitulandu-le : Linea famili MohilorumLinia, shL sp4a nemului Movilescilor". In acesta sp4a,
(a) TOA/LUTil de Monnmente istoriee pentru Romania. A. P. Ilariaa. Bucuresci
1862 t. II pag. 138 al 145 aqq.

www.dacoromanica.ro

g.

286

i'EtRU MOVILA

formulate de Okolski sub conducerea membrilor familiei Movilescilor, citimii urmatare rAnduri, relative la supra-numele
de Movila :

,Mohila, cognomen nobi-

tMovila este conume al

nobilitatei lor, cascigatu in

litatis acquisitum in Bessarabia vet Dacia, ubi sclavoni- Besarabia (b) sea Dacia, unde de este
in usti limba sla0O2 linguae usus manet, sig- vona; insemneza inse monificat autem Mohila cipum vita santut mormintelor, in

sub quo occisorum hostium

vet bellatorum cadavera con-

duntur. Et quia descendens

ex familia Mutiorum magna
et suprema Martis tendo plu-

care se depunti cadavrurile

ostasilor ucisi, sett ale resboi-

torilor. Si fiind ca era decoboritorti din familia Mutiilor, cea mare si suprema in
ale lui Marte, a taiatu cu sa-

cea amerintatore pre

rimos patrix hostes gladio bia
multi inimici ai patriei si cu
demetierat, atque sua virtute calitatea sa de resboitoth a
belica tumulis hostium ripas umplutti de movili cu iniDanubij repleuerat, cogno- mid ripele Dunarei si pentru acesta a priimitt supranumele de Movila,.
Cu modal acesta, bdrbatul biografieY n6stre este qi dupre

men Mohila accepit, (a).

nume, unit decoboritoric din aristocra(i' de arme at' po_porulul romanescii. Aici inse mai observamti, numirea de Petru
ni arata, ca parintii lui Petru Movila, si anume Simeon Movila, intrase in curentul civilitatiunef bizantine, carea la boteza a introdusti intre Romani numirile noului Testamentt,
far cea .de Movila, ni demonstra, ca acesti parinti tot se aflati
sub inriurirea vekei dative latino-romanesci, dupre carea de
ordinar numirile de familie erati nisce supra-nume, provenite
dintiunti evenimentil istoricti, petrecutti in cursul vietei lor.
(va urma).

Archim. Genadie Entie6nu.

(a Orbii polonus, in quo antiqua Sarrnatorum gentilitia ... premia et arma
specificantur of relucem. S. Okolskiego. Cracoviae. 1641 t. Ii. pag. 226-232.
comp. Herbarz Polski K. Niesieckiego, Vyd. l3obrovieza. VI. 448-449.
(b) Era o probe, cli yi Polonejil, ca gi Ruflit de astir -di, derivait la 1641 numirea
Basarabiei dela Besi, strrtvekii locuitori al tweeter provincii romanesei.
3

www.dacoromanica.ro

Biserica si scola f6ia gptemitnala din Arad, a intreprinsit publicarea unui studitt despre relatiunile Bisericei
Romani lor cu Biserica romana sub title de mar jos. Noi ne
grabirati al presenta lectorilor nostri pentru interesul, ce acestti studiti presinta.

Roma i Biserica Romani lord.

Pe la jum'etatea secolulul al IX-lea Patriarchii Roma en
concursul episcopilor din provinciile occidentale, isbutind a
suprime institutiunea Metropolitilor in occident si, cu ea desvoltarea bisericilor nationale, isi stabilira hotarat influinta
si suveranitatea for in tot Occidentul. In pers6na energiosu-

luT Archiepiscop Hinernar dela Reims, pe care Guizot it

compara en Bossuet, Papa Nicolail I invinse bisericile rationale, Tar in pers6na lui Lotar II, regele Lotaringiei, invinse
puterea lumesca. De aci dateza in adever papalitatea, ca institutiune cu duplul eT caracter-politic si eclesiastic.
Numai stabilindu-d anteiti suveranitatea in Occident, ati
putut Papii a se gandi la supunerea bisericilor orientale sub
jurisdictiunea for eclesiastica. In adever pe la jumetatea se-

colului al III-lea era in Occident cinci marl biserici rationale : Biserica lombarda, biserica spaniola, biserica angloromanit, biserica galo-francesa si biserica germana nascenda.

Raportul acestor biserici en Roma Inc a nu era bine determinat. Italia, Spania, si G-alia devenisera crestiue faro ajutoriul Papilor, bisericile for in urmare nu tineaii de biserica
Romer prin nisi o afinitate, ele erati surorile sale, dar nu fiicele sale. Bisericile anglo-sacsona si germana erati singure
in Occident, care se nascura din biserica Romer. Ati trebuit
dar, ca papil sa eastige Anteiti autoritatea in bisericile pop&
relor romanice din occident, pentru ca sit path, merge apol mar

www.dacoromanica.ro

ROMA BSI BISERICA ROMANILOR

291

departe cu pretentiunile sale. Autoritatea for in biserica italiana o capatara dupa invingerea Lombardilor de catre primii Carlovingian si tot cu ajutorul acestora capatara autoritate psi in biserica galo-franca, iar raporturile intre biserica
Spaniel: si Roma se stabilira in cursul secolului V si VI. Toribiu episcop la Astorga si Leandru, episcop la Sevila, eel
d'anteiti secretar psi amic al lui Leone eel mare, iar cela-lalt al
lui G-rigoriti eel mare.

Cand, in chipul acesta, papii ati reusit a suprime independinta tuturor bisericilor nationale in -vekiul imperili roman de occident si ale supune sub ascultare, privirea for incepura a-o indrepta spre resarit. Convertirea pop6relor slave
la crestinism, prin predicatork trimisi din Constantinopol, si
anumit convertirea Bulgarilor, fuse cea anteiti ocasiune, cand
papii, trecend chotarele jurisdictiuneilor, incercara a supune

o biserica strains, biserica Bulgariei sub dependinta lor.

Controversele intre Patriarchii Romet i ai Constantinopolei,
pentru jurisdictiunea asupra bisericet bulgare, ati ducat mult

timp, pang in fine ele se decisera in favOrea Patriarchies

de Constantinopol. Dela acesta epoca Roma n'a incetat un
moment a lucra, pe tote caile i cu t6te mijkicele, legale si
nelegale, a trage in partea si sub ascultarea sa t6te bisericile

resaritului. Intre aceste o particulars atentiune ati avutti,

pontificii Rome, pentru biserica Romani lord din ambele
Dacii, Traiana psi Aure liana.

Restatornicita imp6ratia Romana-bulgara la Dunare prin

vitejia families Asanidilor, gi dorind gloriosul rege Ioanitiu
a-o asigura in contra Bizantinilor, concepu ideea de a restatornici gi autonomia bisericei romano-bulgara, ca eel mat
bun mijloc de a scapa de influinta Bizantinilor. Luand scire
dela misionarit set, de acesta positiune a bisericei din Regatul Romano-bulgar, Papa Inocentiu III-lea adreseza ltu Ioanitiu o scrisore la anul 1,200, in, care ilti asigura despre buincurajaza a se apropia de scaunul
nele vointe ale Papei
apostolic. La acOstii scris6re Ioanitiu respunde Papei in urmii,torul kipti : Prea sante Parinte! Ni-atf notat none prin
sacra C-6stra scris(Sre, Ca not sib v6 arattim accea, cc cerem

www.dacoromanica.ro

292

ROMA. BSI BISERICA ROMANILOR

dela Biserica romand

Mai ales cerem dela biserica
romand, mama nostril, corona qi on6re, atat ca un fid iubit
i apoi, ffind-ca imperatorii noltri eel vechi ad purtafo . . .

Iar scum, data place autoriatii vdstre a ne implini acesta, on -ce veti impune imperiului nostru, spre lauda
lui D-deft i a bisericel romane, se va implini." (a)
Un ir de corespondinte urmate intre Papa Inoeentiu III
i Ioanitiu avurd ca efectti unirea bisericel roman-bulgare
en cea papald, precum s'a clis, in scopul politic-national, de
a asigura independenta Romano-bulgard fait cu Bizantiul.
Dar, ffind-cd Ioanitiu ceruse dela Papa, ca sill incoroneze de
imperat, far pentru biserica romano-bulgard se institue un
Patriarchii proprid, egal en cei-lalti Patriarchs, gi neurmand
nicf incoronarea lui de Imp6rat, nits ridicarea Archiepiscopului bisericel sale la rangul de Patriarchd, unirea bisericel
romano-bulgare en cea papald, carea i altcum s'a efectuat

numal in mod admb3istrativ nu i in respectul dogmatic, a

fost respinsd indatd, mar ales, ea cruciatii, ocupend la 1204
Constantinopolul, incercard a supune si imperiul romano bulgar, penO ce Ionitiu bau cumplit la Andrianopol, uncle
Balduin comandantele cruciatilor fu prins i pus in inchisore.
Perc,lend Papii in modal acesta speranta de all intemeia
suveranitatea lord in biserica romano-bulgard, er ii indrep-

tart privirea asupra bisericel romane din cote de Dundre.

Actiunea for a fost cu atat mar fatall bisericel romane in
provinciile de dinc6ce de Dundre, cu cat es se servird in sco-

pul convertirei romanilor ortodoci la catolicism, kiar de

mij16ce violente, aplicate de cele mar credinei6se organe ale
Papilor, de cdtre regii Ungariei. La anul 1234 indreptd Papa
G-rigorie IX cdtre Bela, regele Ungariei, urmdt6rea scrisore:

Precum am inteles in episcopatul Comanilor se aft nisce

pop:ire, cars se numesc Romani qi cu tote ca cu numele se"
socotesc a fi cretini, insd sub o credintd, avend diverse rituri
si datini, fac fapte contrare acestui nume; cats despretuind
biserica romand (Romer) nu primesed misteriele biserica dela
(a i Creittiniamn1 in Dacii" de G. Eniicenu pag. 165..

www.dacoromanica.ro

ROMA SI BISERICA ROMANILOR

29 g

venerabilul nostru frate, episcopul Comanilor, ci dela nisce

pseudo-episcopi, carii tin ritul Grecilor
Asa darn ca din diversitatea riturilor sa nu se nasca pericole
pentru suflete, si ca prellisii Romani din lipsa misterielor sit
nu mai aibit causa de a merge la Episcopi schismatici, comandam acelui episcop prin scrisorea nostra, ca sit le ordineze ion episcop catolicit"
Apoi indemnit Papa pe regele i 't ordina, ca sit nu sufere in regatul
sett asemine schismatici, ci pre tots sa-i supunit bisericei din
Roma. La acesta regele Bela respunde cujurament pe sang,
lus D-deft evangelie ca se va sili cu burnt credinta si dupa
putere a stirpi din -6rile sale pe tots ereticii." a)
Acesta procedere a Curiei Romane de a intdrce pe crestinii
ortodoxi, respective pe romans, la catolicism atat prin puterea cuventului, cat si a armelor, se continua de urmatorii lui
Grigoriu prin tote secolul XIII i XIV, dar mai Cu s6m6,
sub regatul lui Ludovic eel mare. fntr'o epistolic, el ceru de
la Papa Clemente, ca still dea voe de a supune regatului sell
tote terile schismaticilor, in urmare i t6rile romane. Papa
respunde laudand zelul regelui, pentru latirea'catolicismului
i propusul cle -a Boni pe schismatici, clicend intr'altele : si
sculandu-te asupra for cu many tare sAll deprindi puterea
ta, sfaramand cornele for cele inalte." b) i in adever, vorbind
in termini generals, vieta bisericesa a Romanilor din Regatul Ungariei in aasta perioda se reduce la unit sir neintrerupt de persecutiuni din partea regilor catolici as Ungariei,
pornite cu indemnarea i bine-cuventarea Scaunului Papal.
Gloria cea mai mare a regelui ungarti Ludovic era, dupre
cum gicea elit insui : ad extirpendos hereticos schismaticos."
Grelele apitsari ale catolicilor asupra romAnilor nevoira,
pe la finele secopului alit XIII si inceputul celui al XIV, pe
principele Fitgaraului Radu-Negru, ca sit treed cu mai multi
confrati as sei in Cara Roman6scit, dupit care urmit i trecerea lus Drago.% impreuna en mai multi romans din Marmaa) D o cum ente istorice." Viena 1830 pag. 20,

b) ib. pag. 2,

www.dacoromanica.ro

294

ROMA BSI BISERICA ROMANILOR

tia in Moldova, uncle uniti cu fraVi for de peste Carpati aparara cu o tenacitate admirabilii, limbs si ortodoxia lor. Dar

in sfirsit, aceea ce nu putu lane nice ordonantele aspre ale

Papilor, nice ameninVirile regilor unguri, implini politica rafinatA a misionarilor. Lasco, principele Moldovei, se pledi, la
sfatuirile misionarilor si primi unirea cu biserica Romei
(1370). Unirea insii nu -cinu, de cat abia 'Ana in timpnl domniei lul Alesandru eels bunti, Domnul Moldovei, and adsta
stare de lucruri inceta pe la anul 1400 si pentru biserica ro-

manilor in genere si a Moldovei in particularti incepe un

non period. a)
Din cele ce am espus pana aci se p6te lesne vede, ce a
fost Roma pentru Romani in evul mediti. Roma Papilor nu
s'a interesat de s6rtea naOunilor in respectul politicti, aka nici
de a Romanilor in parte. Papilor nu li -au trebuit Rornanf, ci
catolicf. Tot asa si astazi.

(Va urma)

:"....."..a
' ,., t'..5--

a)

Istoria Bisericesii. a Rom. de Arch. F. Scriban pag. 62.

www.dacoromanica.ro

Despre Rugaciune
(DI Pt MASSILLON)
Milueqtemii Winne fiial 1ui David

(Math. IV, 22).

Ast-fel e gemetul unui sufletit patruns de reutati i care se adresesla" suveranului Doctor. In misericordia caruia spera a gasi remedia.
Acesta a fost alts -data rugaciunea unei femei chananience, care voia
sa capete de la fiiul lui David insanatoirea fief sale. Increclindu-se in
puterea i bunatatea ce avea pentru nenorociti, ea nu gasesce alt mijloc mai sigur, de cat manifestarea durerii i simpla naratiune a nenorociril sole ; i acesta este modelul de rugaciune ce Biserica ne arata

spre a ne anima i inveta cum sa ne rugam, adica ne arata intermit

mod mai amabil i mai familiar acesta datorie cea mai esentiala a
pietatii cretine.

Cax.:1 fraflor, rugaciunea, acesta este conditiunea omului, acesta

este consolatiune a sa, acesta este omul" pentru a vorbi in Limba
Santului Spiritu.
Daca lumea intrega in mijlocul aria traim, nu este de cat Mt tantare continua ; data tote startle in care ne gasim i tote obiectele ce ne
incungiura se par in acord la coruptiunea nOstra, spre a ne slabi i se
duce, data bogrifele ne corup, repausul ne moleece, ciintele ne in
ganfa, ignoranta ne abate, placerile ne seduc, intermit =vent atatea
pericule ale naturei, tot aceea ce este in not i inprejiurul nostru, nu
este de cat un nal pericul pentru not In ua stare atat de deplorabila,
0 Dumnetleul ma! Ce speranta de mantuire p6te rema,ne Inca omulot? Daca In acesta stare el nu 'Si esprima" rugile sale catre tronul
misericordiei tale.
Chretinul este grin urmare un om de rugaciune : origina sa? starea

www.dacoromanica.ro

296

DESPRE RCGXC1UNE

sa, natura sa, trebuintele sale, lini .tea sa, tote lid ayertise0 ca", el trebue
si se rage; 9i ehretinul care nu se rogii, se micoreslii i este mai reit
de cat un infidel.

Dar fraIllor, de unde vine ca o datorie atatil de esenIiala i aka de

eonsolanta pentru om, este astb,"-sli: atatil de neglijata ? De unde vine
acesta uitare a rugaciunei in lume? Din done pieteste:
Anteiii ca nu se rog de lac, pentru ca. nu tia a se ruga clic unii i
c acolo perdu timpul lor; al doilea nu se rogii pentru ca el* se plang
ca, nu gasesc in rugaciune de cat turburarile spiritului. Inteiul pretext

provenit din netiinta cum trebue a se ruga i al doilea luat din desgustul i dificultatile rugriciunei. Trebue dar se gtiti a ye ruga i si
cunosceti Inlesnirea modului rugaciunii. Preceptele ce ye prescriti
slice altit-datg, Domnul poporului: seal nu sunt peste puterile vOstre,
nici grele a se purta de spiritul vostru; Acestea nu stint secrete trichise

in cera, de patrunderea carora a T putea slice : dar care din not ar

putea sa se radice pans acolo spre a le cunore i intelege. Acestea
Bunt' datorii cari sunt aprope de voi, i cart potil fi Intrebuintate In
gura ti inima yosta.
Cad aceia ce a slis Domuul in general de tote preceptele legei sale
sante, ca nu trebue a ciluta cunOperea for afara de noi, i ca trebuesc
intrebuintatein gura i inima nostral putem slice indeosebi de preceptul rugaciuneT, care este principal i cel mai necesar de cat tote ; cu
tote acestea, aceia ce se opune de ordinar in lume, la acesta datorie,
este ca nu tiii ce adresa lut Dumuesleil, cand merg sa se rage, i ca

cuventul este unit secrete pe care inch' nu l'a putut intelege. Acest
pretextil inch' din trei puncte de vedere este nedreptil : Antal ca se
final' in ideia, cum adica trebue sit formulesle rugaciunea, a doua ca
nu simte in destul nenorocirile i prin urmare necesitatile de tot felu
i al 3-le ca nu iubece nici de cum pe Dumnesleul sett
Pica mai anteiii ca, se inala in ideia cum trebue sa formulesle rugaciunea. Rugaciunea nu este o sfortare a spiritului, un acord de, idea,
o patrundere profunda a misterilor lui Dumnesleii, este numai o simply
raieare a inimei, este o manifestare a sufletuluT, mult patrunsil in viata
de nenorociri, este unit simIimenta vie i secret al trebuintelor i slabiciunei nOstre, i o umilin a IncrestetOre, esprimatei titre mautuitorul
set, spre a obine remediul. Rugaciunea nu suposesra tine spiritii, care
sa &VA marl* lumina, cunotinfi rari, unit spiritir mult mai cultivat, de
cat al celor alai omen; ea suposNa numaT mai multa, credinta, mai
multi dorinta, sae ardore pentru liberarea sae rnantuirea sa. Rugaciunea, nu este o tiinta, pe care trebue sit o cunOsca, Omenii, o arts
sea unit metodii necunoscutil, asupra aria sit alba, trebuinta a con
sulta pre altii.

liugaciunea este o datorie, cu care ne nascem instruiV, regulele

www.dacoromanica.ro

DESPRE RUGXCIUNE

297

acestel geiinp divine nu slat serise de cat in inimele nostre, gi spiritul

lul Damneder", este singurul suveran care invap, 0 inima simple gi
inocenta, care este patrunse, de a tot puternicia lut Dumneslea, atinsa
de terOrea judecatilor Bele, gi de misericordiile stile infinite confeseda in simplitatea inimei sele, bunatatile gi minunele sele, adore ordinile providenit Bele primegce pentru densul, cruet gi pedepsele ce
Intelepciunea consilielor sale Ii impune, care nu cunegce nici cum rugaciune mai sublime, de cat a simti inanitea lut Damneder' OM coruptiunea inimei sale ; un sufletu de acesta caracterti este de mit' de
on mai instruit asupra sciintei rugaciunei, de cat stripanii gi invetatii
for chiar, gi pot slice cu Profetul. Mai multi" de cat invetatorii mei,
am devenit intelepttia (Pslm. CXIX. 99). Ea vorbegce Dumnesleului
gr.', ca un amic catre amicul sea, lase, a vorbi inima sa, respinge total
inaintea uniculut obj ectti ce iubegce; in acelagi timpu, spiritul sea se indoegce, inima to vegheasla gi vorbegce pentru el ; desgusturile insugi
devina o rugatiune prin sentimentele ce se formesla apol in inima sa ;
ea rogegce gi se confunda de a promite, gi de a se regasi tot-de-una, in-

fidel', iata tot secretul gi sciinta rugaciunei

Cine a instruit pe sarmana Chananiena, ca sa se rage ? 0 streina,
o flick' a Tirului gi Sidonulul, ea cere cu tote acestea, nu se adresesla
Apostolilor spre a lua de la dingii instructiuni pentru rugaciune, amoral sett, increderea, dorinta de a se raga, inima sa atinsa fac tot meritul pi sublimitatea rugaciunei stile. i forte Adeverat dace, pentru a
se ruga, este de trebuinta a se ridica in acele staff inalte unde Damneder" ridica ore -cart suflete sante; deca e trebuinia a fi inalcat ca Paul
pane, in cell, spre a intelege aceste secrete pe cart' Damneder" nu be
descopere nici de cum omului, sett cum Moisi pe muntele sante, a
fost intrio negure, gi vede pe Damneder' fate in fate, adica dace, el a trebuit se; fie pana in age, grad(' de unire cu Domnul ; clictt deca pentru rugaciune -este de trebuinta a fi favorisat de aceste daruri rani, gi esce-

linte ale spiritulul sant, a 31 putea slice cu Apostolul Paul care vorbegce despre acegti nuol eredineiogi.
Dar, nu fratilor, Rugaciunea, nu este un dar particular reservat eutaril animi priveligiate, acesta este ua datorie comun inpusa, pentru
tot credinciosul, ea nu este reservata, numai cator-va animi pure gi
mai sante, este ail virtute indispensabila, ca charitatea, necesaA, perfectilor ca gi celor inperfecti ordonata simplilor ca gi celer mai sta.luciti, este gciinta cea mai fidela, e perfectiunea a tots creatura.
To eel ce are ue, anima, gi care pate iubi pe autorul fiinterii Stile,
tot eel ce judeca, gi eunOgce a tot puternicia lui Damneder', trebue
sa scie a 'la adora, a Iii chema in ajutor, a'imultunii and Iti favorisa
a-I espune necesitatiie, sari a cere gratia sa.
Mat departe, and digcipulii cer lut Isus Christos a'i invat,a, cum

www.dacoromanica.ro

298

DESPRE RUGXCIUNE

se, se roge : Domne Invatene pre not sit ne rugam" (Luc. XI. 1). El
nu le deseopere nici cum ineltimea, sublimitatea, profunditatea misterilor lui D-tleu, ii Inyate nurnai, ca : pentru a se ruga, trebue se
privesce la Duumecleu, ca la un parinte bine facator, a se adresa lui
cu o familiaritate respectuose, cu ue," incredere Insotite de temere i
iubire ; nu voece a ne inalta pine la dinsu, dar Inlature tot 1.60 din
prejurul nostru, toti omenii adorendul, 11 bine-euvinte4, el vine se
stabilesca imperiul seti in tote animile, ca cerul i pemintul se, fie
supuse yointilor sole sante, ca necredincioii sa vine in cunoseinta
cea adeverate. Totul este simplu, dar totul este mare In aceste diving rugaciune, ea recheme pe om in sine Insugi i spre a urma acel
model, nu trebue de cat sa simte trebuintele sole.
i iate pentru ce clic, ce este nedrept al doilea pretest, cum ce nu
eiu a se ruga, i ce nu simt In destul trebuintile Infinite ale sufletului see. Sa ne Intrebem, ore trebue sa invrqam pe bolnav a cere
Insenetoire, pe muritor de forne a cere pane ? 0 anima care sufere
are trebuinta de Invinetor pentru ca se, scie cum se se plange ? Totul
vorbesce Intrensul, totul esprime durerea sa, tecerea Insegi este docinte.

Cei can va plangeti, ca nu citi cum trebue sa ve rugati, In durerile timporale, cand spre ess. : un evenement ne ateptat, pune bunurile, i sorta vOstre in pericol, ridicatt manile la cer, atunci ve aratati
gemind i rugendu-ye lui Dumnecleti, atunci titi se ve, rugati, nu
merged sit cautati In afara de anima vOstre, leetiuni gi reguli pentru
acesta, prin urmare n'a aveti trebuinte de cat de durerea vostra, reutetile vostre suntil sciinta ce ve Inv*.
Dar, fratilor, dace' am simti cele ce be ating de spiritul nostru, aa
cum slintim pe cele ce se ating de corpul nostru, dace salutea nostre
nu ne-ar interesa, am fi destul de abili in arta divine' a rugaciunii.
Ne plengem ce, ce avem de clis in fata, unui Dumnetleti, de la care
avem destule sa cerem, rautatile nestre vor vorbi nurnai, anima
nOstre ne ar scepa, nu vom fi mai multil stepini durerii i lacrimilor
nOstTe, i cea mai sigure, cunOseere, ca n'avem nici de cum credinte
i ce, nu ne cwiescem pe not Inine, este ca nu scim ce adresa D-lui
in intervalul unei scurte rugeciuni.
*i in adeve,r fratilor, In aceste viate umand Incunjurata de atetea
pericule, i intarita in not prin atita slabiciune, in cit in tot momentul
sa fim sedui prin objectele vanitatil, coruptiprin neconstanta aniinit
nOstre, tot-deuna balantand Intre pasiuni, i datoriile nOstre, Intre not
i legea Domnului; bite() situatiune atit de deplorabile, ce sa cerem
de la Domnul? ce am dice cand ne-am gesi in presenta sa. 0 ! Dumne0.eul melt, pentru ce omul nu este acum mai putin Oaths ? Dace,
Oicep ce, fn rugeciune nu cill cu ce sa incepeti, dace cliceti ca tre-

www.dacoromanica.ro

DESPRE RL'GACIUNE

299

buintile vostre swath' infinite, data sliced ca mult s'a incuibat dorinta
de ph-teen gi coruptinne, gi ca prin urmare numal cutezati a arata
D -lui pacatele vostre, sa lasati sa vorbesca reutatile vostre pentru voi
VI' arta rugaciuni vostre este acesta ; vorbiti in limba credinti, in
limba unui rege penitent ; care alta data ne cutesland mai mult a se
esprima Dumnesleului sea din causa rautatilor gele, In rugaciune slice :

DOmne eu suntu In presenta ta, umilirea gi confusiunea mea, vor

vorbi pentru mine".
A veni sa va,' plangeti ca n'avett mai mimic de slis card void sa ye

rugatt; ore viata vostra Intrega, n'a fost pote petrecuta In pacate ?
n'att abusat de on -ce, de gratie, de talentele vostre, de bunurile vostre,
petrecut cea mai frumos'a parte a clilelor in uitarea lui Damnesleit, ei bine tote acestea nu ye preocupa intr'u nimic cand ye gasiti
inaintea lui D-clew, acestea nu ve arata cum trebue sa va rugatt spre

a obtine ertarea atator gregeli? De alts parte, clack' duceti ua viata

chregtina, gi intrati in calea mintuirei, atunci chiar sunteti cu mult
mai nedrcptt a ye plinge, ca nu ga,'siti nimic a slice D-lui in rugaciunile vostre.
Ore, gratia singura, care ye lumineza indemnandu-v a ye retrage

de la pacat, acest bine factitor aga de rar gi refusat de atitea pacatogi nu formula nici un sentiment de recunoseinte, in initnile vostre
clad ve gasitt la piciorele sole ? Presents, bine facatorulut nu degtOpta
in voi nimic tandru?
Daca simtiti ca, aceste Vacate. infinite, can ingreuia4a schinbarea
vietii se opune Inca in voi, la legea D -lui, data simtiti ore care coruptiune ce ye remane dupe convertire gi care alarmesla contra vir-

tutiil.ali gci nu numai ce sa adresati D-lui in rugaciune, dar tota

viata ar fi ua rugaciune continua. Rugati-ve in tot locul, cum slice
Apostolul : Rechematt pe D -deu In tot momentul".

Diaconul Anast. Protopopescu.

www.dacoromanica.ro

Legea organica a Bisericei Bulgare.

Pub llama aci legea organica a Bisericei Bulgare, inaintata de D-1 Ministru de Culte, Ina lt Pre Sancitului Presedinte

al St. Sinodu, cu adresa No ... ; spre a se putea sci de

intrega nostra Biserica romans modul organisarel Bisericei
Bulgare.
IIIINISTERUL AFACERILOR STREINE g AL CULTELOR

1:3MC1R,MT
NOI ALECSANDRU I,
Prin gratia lur Dumnegreie .i vointa National& Domni at
Bulgariet.
Art. I. Cu aprobarea Scintului" Sinod .i grin volul Consiliulut de Stat, Adunarea Nationale priimind,
NOI,

Am decretat ii a'ecretdm:

Legea a EcsarcatuluI
Valabilei pentru Principal.

Art. I. Principatul Bulgariei facend parte din Biserica

Comund Bulgara se supune Santului Sinodg, suprema autoritate Eclesiastica a Bisericei Bulgare, acolo on unde se
gasesce acea autoritate ; cu acesta, Principatul voesce a
pAcli integritatea si unirea cu Biserica Universals Orto-

www.dacoromanica.ro

IP-

LEGEA ORGANICX A bIgERICEY liULGARE

801

docsa in tot ce privesce religiunea si dogme bisericescT,

(constitut : art. 39.)
Art. 2. Legea pentru dirijarea EcsarcatuluT BulgarieT este

pactul fundamental at Bisericel Princiare Bulgare precum

urmeza maT jos.

PARTEA I.

Despre PersOnele.
CAPITOL I.

Despre organizarea.

Art. I. Biserica Ortodocsa Bulgara indipendenta se va

dirigea sub nume de Exarchia, facend parte de una si

Santa Apostolicesca Biserica compusa de : Eparchiele afla-

tore in Imperiul Ottoman si de Eparchiele in Principatul

Bulgariei, precum s'a stabilit prin inalt firman imperial.
Eparchiele in Bulgaria reman de acum inainte, sese si
sunt urmatorele : Sofia, Vidin, Vratza, Dorostol, Cervenska, Tirnovo, Varna si Prestava.
(Observatie) Eparchiele Samacov, Kiustendil, si Lovcea
sa suprima si se vor alepi la cele maT sus, dupe trebuintele
in afacerT canonice, dupa dispositiunile St. Sinod si cu aprobarea GuvernuluT Princiar.
Art. 2. Ca parti integrante a acestor EparchiT se desemneza judetele intregT cu pla'sile lor.
Art. 3. In conformitate cu legea de fata, Exarkatul se va
conduce spiritualmente de Santul Sinod si fie-care Eparchid de Mitropolitul respectiv.
Art. 4. Santul Sinodu fiind supremul conducator a crestinilor OrtodoxT in Exarchat, se compune de Exarchu, Presedintele lul, si de membri.
Art. 5. Exarchul pOrta titlu independinte- de Episcop ;
insa pe langa titlu de Exarch va pastra acela de Episcop,

pe care l'a avut and a fost proclamat Exarchu, si pe care

it va pastra si atunci cand va fi descarcat de demnitatea
de Exarchu; afara numaT elan, va fi destituit si va perde
dreptul la Darul Sant. Exarchul se numesce pe viat,a.

www.dacoromanica.ro

802

LEGEA ORGANIC A BISERICET BULGARE

Art. 6. Sunt de drept membriT Santului Sinodt canonicesct toti Mitropolitix a ExarchatuluT si fiind ca toti mem-

bri nu pot lua parte la sedintele regulate ale St. Sinodt,

vor fi alesi patru membri care, vor tine sedintele si vor
representa pe totI ceTTaltI, pentru tote afacerile afara de
cele pentru care legea de fata prevede ca sa fie tote eparchiele representate.
Art. 7. Mitropolitii depanda de drept de la Santul Sinodt,
priimescu chirotonisirea de la St. Sinodu, si suntt obligati
al pomeni regulatu in slujbele bisericescY.
Art. 8. La fie-care resedinta a MitropolituluT si sub presedintia sa sat de loctiitoriT seT, va functiona un consilit
Eparchial, compus de presedintele si de 4 preotT EparchialT,
alesi numal de AlegatorT EclesiasticT, conform Cap. 5.
Art. g. AcestuT Consilit eparchial va apartine diregiarea
si judecarea tuturor treburilor Eclesiastice.
Art. 1o. Decisiunile a Consilielor Eparchiale se vor apela
difinitiv inaintea Santului Sinodt ; aseminea decisiunile lu-

ate in contra canonelor se vor casa de St. Sinodt.

CAPITOLUL II.

Desj5re alegerea Exarehului.

Art. u (3). CeT eligibilT pentru Exarcht trebue sa insu

sasca conditiunile urmatore : 1) sa fie membru BisericeT
Bulgare; 2) sa fie bulgar de nascere ; 3) sdaiba. versta de 4o
anT; 4) sa fie instruitu maT cu deosebire in ceea-ce privesce religiunea ; 5). sa se semnalese in cele privitOre Ia religiune
si in observarea a ordinelor bisericescT; 6) sa fie administrat eparchia luT 5 anT, fdrd abaterT; 7) sa se fi dintins prin
fapte, cuventarT si opere, sa fie cunoscutd prin opere bisericescT si miriene ; 8) sa fie stimat de nauntru si din afara,
se alba increderea poporulul, precum a imperiuluT.
Art. 12 (16). Venind timpul pentru alegerea nouluT Exarcht
Presedintele provisoriu a Santului Sinodit, cel maT vechit

dupa cherotonisirea, va insciinta pe Guvernul Imperial,

cerandu-I pentru aceste autorisatiunea cuvenitd.

www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICX A BISERICEY BULGARE

808

Art. 13, (17) Dupe priimirea respunsulul GuvernuluT, cel

maT vechit membru dupe chirotonisirea, tramite o Circulara la toll MitropolitiT din Exarkat, ordonand la fie care,

dupe matura cugetare, sa tramita Presedinte Sinodului

in termen de 21 de Bile de la primirea circularei, liste cu
numele a 3 sat 5 Archierei, care at calitatile prescrise in
Art. I. (i5), si pe care ii gaseste demni pentru postul de
Exarcht ; aceste liste se vor tramite de MitropolitiT respec-

tivi, intro scrisore separata si sigilata si vor fi insotite de

o scrisOre personals cAtre Presedinte.
Asemenea scrisorT de candidaturT vor prepara si membriT SantuluT Sinod si le vor preda loc-tiitoruluT care, im-

preuna cu scrisorea a sa proprie, sigilata, le va pastra intacta 'Dana. cand se va aduna soborul Electoral.
Art. 14 (i8) Afars de circulars, loc-tiitorul, presedinteluT
impreuna cu membri consiliului ExarchatuluT, vor tramite
o adoua circulars catre totT MitropolitiT SinodalT, sat ne
SinodalT, la tole Eparchiele sat la loc-tiitori acestora si dupe

ce se vor da citire acestor circular', se vor chema la orasul de resedinta al EparchieT, totT alegatoriT, in termen de
15 dile de la priimirea acestor circular', si sub presedintia
CapuluT religios sat a loc-tiitoruluT set, se vor alege cu votul secret si cu majoritate de voturT, douT dintre cel maT
onorabilT bulgarT stabilitT acolo, sat la alts parte, ca representantT aT EparchieT, precum se vor alege douT representantI bulgarT Ortodoxi care locuescii la Constantinopole ;
acesti alesT vor obtine un act subcsris de alegatorT, legalisat
de capul bisericesct local, precum de Consiliul Eparchial
si sigilat cu sigiliul MitropolituluT, prin care sunt limit): se
piece la resedinta Exarcatulul pentru ca se is parte la ale-

gerea generals a Exarkulul; epoca alegerel se va socoti

de la prima septamana, dupe 6i de dile de la data circulareT.

Art. 15. (i9) fn diva hotaratt pentru adunarea, Duminica

prin serviciul divin, se vor chema toff alegatoriT sa se adune
la palatul ExarcatuluT, cu mandatele for respective de alegAtori ; -dace vor fi present' trel part): din patru atuncT Ca-

www.dacoromanica.ro

504

LEA ORGANICX A BISERICEi BULGAII-g

pul BisericescU care va preside va tine un mica cuvent iii

urm a caruia va proclama adunarea deschisd, devenindu'i
de drept presedinte; daca insd nu vor fi 8/4 part! presente
adunarea se va amana pentru 15 elu e, si se vor chema prin
telegrafu aceT ce lipsescU ; dupe termenul acesta, adunarea
se va tine cu aceT presenti.
Art. 16 (20) Dupe deschiderea sedinteT, presedintele infdtisezd adundrei scrisorile sigilate ast-fel cum le-au primit;

cu autorisatiunea adundrei, secretarul St. Sinod, secretarul consiliuluT a ExarkatuluT si duoT membri aT aduntreI
verified neatingerea sigilielor, precum at venitu, deschidu
scrisorile si inscrild separat 3 sau 5, din numele ce continl
scrisorile. Dupe ce le au inscrisU, dupa ordine, cum sunt
in scrisorT; daca din ceT propusT nu intrunescU majoritatea
absolute si numal cite-va voturT, atunci St. Sinod, propune
trel sau cincT din acestr, cu aceia care au obtinutU majoritatea de voturT, si cere guvernulul permisiunea.
Art. 17 (21) Dupd primirea respunsuluT inaltulul guvern

Imperial, Presedintele, cheamd adunarea ne intardiat in

presenta St. Sinod s'a Consiliulul Exarcal si dupe ce se
citesce respunsul Guvernulul, St. Sinod proclama numele
acelora cari sunt legalmente de totT saU de maT mare parte
alesT ca egali pentru scaunul Exarkal.
Art. 18 (22) Alegerile de-a-drept isprdvinduse, adunarea

procede la alegerea cu votul secret a unuia din membri

for alesT, pe care Archierei ii proclamd c'd a obtinut majoritatea de voturT; acela se proclama de toll ca este legal-

mente ales de Cleru si de Popor pentru ca se primescd

functiunea de ExarkU.
Art. 19 (23) Alegerea fiind terminate, totT ceT present!,
inscrit acesta in registru respectiv, pe care 11 subcriU si un
Te-Deum inchide solemnitatea alegerilor.
Art. 20 (24) Membrii St. Sinod si a consiliulul Exarcal,
adresecid o cerere cdtre Ina lta Porte, prin care fac cunoscut resultatul legal al alegerel, tot-o-data rugand pentru recunoscerea officials a Exarculul ales.
Art. 21. (25) Cdnd actul de recunoscere se publicd, St.

www.dacoromanica.ro

305

LEGEA ORGANICX. A BISERICEY BULGARE

Sinod invite oficial pe Exarcul a se infatisa inaintea MajestateT Salle Sultanul si a principalilor Ministri al Sublimer

Porti. Pe urmd Exarcul se conduce la Ospelul ExarcatuluT in mod oficial pentru a primi functiunea sa.
Observatie : Art. i5 pane 25, din legea ExarcatuluT se
modifica' cu acesta observatie : aleganduse Exarcul din
Metropolitii Eparchiilor din Principat, acel Ina lt Prelat, se
va considera de supus Otoman, cat timp va ocupa scaunul
de Exarct ; devine insa supus Bulgar indata ce se reintorce
la Eparchia sa (Art. 5).

Art. 25. Cand primesce functiunea de Exarct, dansul

notifica incris A. S. Principelul Bulgariel, care din partel
adresecia o proclamatiune catre popor.
CAPITOLUL III.

Despre alegereet Membrilor St. Sinod.

Art. 22. (26). Sfantul Sinod in Exarcatul Bulgar represinta pe totT MetropolitiT seT si se alege aseminea de aceT
Metropolitl.

Art. 23. (27). Dupe expirarea perioduluT de patru anT

indeplinit de membri Sfantulul Sinod, Exarcul impreuna
cu membri Sfantului Sinod, doue lunT inainte de a expiry
termenul, trimit circularT la toil MitropolitiT si membri
Sinodall pentru ca se inainteze o lista, sub-scrisa si sigilata,
care se confine numele until Mitropolit ; o aseminea lista
vor trimite si membriT SinodalT.

Art. 24. (28) Nimenea din MitropolitT nu pote se fie

ales membru SinoduluT, fora se fi condus Eparchia sa
respective, patru anT ; din causa lipseT unor aseminea Archierei, alesT pentru prima ore, MembriT Santului Sinod
vor putea fi realest si pentru al doilea period.
Art. 25 (29). Dupe verificarea sigiliurilor ce sunt neatinse
Exarcul desfacand scrisorile si dandu-le cetire in plina sedinta a SantuluT Sinod, fiind presinte si consiliul set, pro-

clama pe acela membru, care a obtinut cele maT multe

4

www.dacoromanica.ro

806

LEGEA ORGANTCX A BISERICEI 33ULGARE

voturl, in locul aceluia care ese si care de altmintrelea nu

se retrage pana la sosirea noulul chemat.
Art. 26. Pentru constatarea alegerilor, precum proclamarea membrilor Sinodall alesT, se va transcrie in condica
pentru alegere si se va subscri de Exarc, de membriT EclesiasticT si mirenT, comunicanduse GuvernuluT Princiar, prin-

tr'un raport, numele membrilor alesi.

Art. 27 (3i). Nimeni si sub nicT un pretext, daca nu este

membru, nu va putea lua parte la sedintele Santului

Sinod, afara numal daca uniT din membriT luT vor fi retinutT

din cause legate. Santul Sinod va putea printr'o hotarare

se cheme provisoriU in locul aceluia, altul din Archiereii
preser4T.

Art. 28. (32) Nimenea din Archiereil Sinodall nu va pu-

tea refusa de a primi acest servicia, sunt scutitT numaT

ace carT at ajuns versta de 7o anT s'at sunt caduti intro
bola grea.

Art. 29 (33) Daca mebru Sinodulul ales, din motivele

aratate in articolul de maT sus nu va asista regulat la sedinte,
se va alege altul in locu'T, corn form cu art. 23. 24. 25. (27)
(28) (29).
in locul membrilor cari in timpul periodului demisionecla, se bolnavesc cronic, mor sail ajung la viata de 7o anT.
Exarcul impreuna cu SAntul Sinod va putea alege altul cu

votul secret si cu majoritatea de voturl; numele alesulul se

va comunica guvernulul Princiar.
Art. 3o. Santul Sinod tine sesiunele sale o data pe an,
incepend din Duminica St
; pang cand
se va termina, aseminea se vor tine sedinte extra-ordinare
cand trebuintele bisericescl vor cere,
CAPITOLUL IV.

Desj5re alegerea illitrofiolitilor

Art. 31 (4o). Numirea Mitropolitilor prin Eparchil se va

face prin alegerl al caror liste se vor pastra de Santul Sinod si carT se vor forma cum urmezd :

www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICX A 3ISERICEI BULGARE

301

Art. 32 (41). Santul Sinod va trimite o circulars catre

tote Eparchiele si St. Monastiri car! sunt sub a sa juridictiune.

PersOnele Eclesiastice can vor intruni conditiunile Art.

si carl sunt menite pentru postul de Episcop, pe

king ce vor dovedi ca at administrat Eparchiile respective 5 ani, ca at vastra de 3o an!, vor fi obligati a infa11 (15)

tisa certificatul Seminariulul unde at studiat ; tote acestea

se vor face cunoscut SantuluT Sinod, cerand inscrierea for
in listele candidatilor eligibill.

Art. 33 (42) Tote aceste scrisorT de recomandatiune,

trimise in urma circulAref, trebue se fie subsemnate pentru
EparchiT de Mitropolitul sat loco-tiitorul set si de membrii consiliului Eparchial, iar pentru monastiri, de Egumen
si de frati si investite cu sigiliul monastireT.
Art. 34 (43) Dupe primirea acestor scrisorT, St. Sinod
impreuna cu consiliul Exarcal, daca le va gaisi regulate si
intrunind conditiunile legale, va chema inaintea sa candi-

datul, pe care examinandul de-aprope si gasindul apt, 'I

va inscrie in lista candidatilor.
Art. 35. in acea lista St. Sinod are dreptul in urma unel
prealabile intelegerT, cu Ministeriul Cultelor, in cea-ce concerne clerul din Principat, se inscrie si alte persone, supunandule la un examen pentru demnitatea de Archieret.
Art. 36 (40) Cei inscrisi in liste, reman sub privegherea
si ingrijirea SantuluT Sinad ; daca cererele for vor fi timpurie si clansii vor avea necesitate, St. Sinod este dator de
a le da functiuni de a'T numi predicator!, director!, ProfesorT la Seminare sat Lycee ; Egumeni la MonastirT sail Biserici, Protosingell, ArchimandritT, diaconi, archidiaconT,
pe Fang vre'o Mitropolie sat la vre-o biserica lociiitorT de
archierel si secretari la St. Sinod ; daca se va dovedi judi-

ciarmente ca unii din cel inscrisi in liste vor face intrigl

in modul mincinos ca sa bage vrajba intre Archierei si popor se vor pedepsi bisericesce si afara de acesta se vor
sterge din liste.
Art.-37. Remanend vacant postul vre unuia din Mitropo-

www.dacoromanica.ro

808

LEGEA ORGANid. A BISERICEi BULGARE

lit! din Principat, consiliul Eparchial comunica imediat acesta St. Sinod, cerandu'T un loc-tiitor la scaunnl remas
vacant, 'Dana la numirea titularulul.
Art. 38. St. Sinod din propria sa initiativa numesce unu
din ArchiereT apropiati, la Eparchial remasa vacanta, liberandu'T actul Sinodal si comunicandu acesta Ministerulu!
Cultelor si pentru acest slarsit Ministerul va da locoliitoruluT ordinele trebuinciose.

Art. 39. Loc-tiitorul dupe primirea ordinelor pleca la

postul set si in unire cu consiliul Eparchial trimite o circulars ditre aleggtori Eclisiastici si mirenT din Eparchie,
alaturand pe langa acesta, lista elegibililor.

Art. 4o. Dupe chemarea loc-tiitoruluT toti alegatoriT

EparchieT eclesiasticT si mirenT se vorU aduna in aceiasi saptamand dupe serviciul divin in ospelul MitropolituluT unde
va fi fats si Consiliul Eparchial si deca vorg fi fata 3/4 sferturf din totalul alegatorilor, loc-tiitorul at Mitropolitului declara sedinta deschisa, era daca nu sunt 3/4 parts! atunci se
amana pentru sAptamana viitore, atund insa se va deschide
sedinta cu or! catl membriT voru fi presentT :
Art. 41 (so) In urma rugaciunilor obicInuite, sedinta se
deschide si dupe invitatiunea PresedinteluT loco-tiitor, alegatoriT procedu la votarea prin vot secret, pentru alegerea
a duoT candidati din listele eligibilor si care din acesti va
obtine majoritatea de voturT se proclama de cler si de popor Mitropolit al EparchieT vacante.
Nimenea afara de alegAtorT nu au drept la vot, in casU

de paritate de voturT, votul PresidentuluT va determina

majoritatea.
Art. 42. (51). Dupe terminarea alegerilor se va face unu
protocol in care se va mentiona de amanuntU cursul si resultatul alegerilor.

Acel protocol se va trece in condica specials si imediat se va subscrie de tot! alegatorii, se va legalisa asemenea de membriT Consiliului Eparchial, precum se va investi cu sigiliul Eparchial.
Doue asemenea protocole sub semnate de tot! alegato-

www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICA A BISERICEI BULGARE

309

rii, legalisate de loco-tiitor al MitropolituluT si de Consiliul

Eparchial, se vor Inainta insotite cu adrese separate, semnate
de loco-tiitorul si Consiliul Eparchial, una Exarchulul si cea
alta Ministerului Cultelor.
Art. 43 (52). Primind Exarchul protocolul cu adresa respectiva precum si nota MinisteruluT Cultelor asupra resultatului alegerilor, densul va da cetire ambelor acestor acte,

in sedinta St. Sinod si gasind alegerea regulata, o incuviintacia, trecead'o in registru, unde vor sub-scrie St. Sinod;

deca inse alegerea nu este regulata, protocolul se trece in

condica aretand motivele invalidarei, si Exarchul trimite
ordinele necesariT pentru nouT alegerl.
Art. 44. (53) Dupe aprobarea alegeriloru un serviciU di-

vin, se va tine si St. SinodU in presenta intregului poporu

alege si aproba canonicesce liber, din ceT duoT candidati
alesT, pe acela care se bucura de maT multa popularitate in
acea Eparchie, si tot de odata care se bucura de recomandatiunea alegetoriloru ConsiliuluT Eparchial.
Alegerea ArchiereuluT se transcrie in condica si se subscrie de totT membriT St. Sinod.
Art. 45. Dupa alegere urmeza chirotonisirea alesuluT. In

cliva ficsata Exarchul merge la Ministerul Cultelort pentru obtinerea DecretuluT Domnescia, prin care Archiereul
se confirma in postul sell
.
Art. 46 (55). Dupe numirea noulul Mitropolit Exarchul

imprenna cu St. Sinod il recomanda la Eparchia sa cu

scrisore sinodala, care se va ceti in Bisericile Eparchiale.
De alta parte Guvernul informa autoritatile locale si astfel noul Mitropolit isi priimesce functiunea si interimul locotiitoruluT inceteza.

Art. 47 (56). Permutarea ArchiereuluT dela o Eparchie

la alta este cu totul poprita ; numirea ArchiereuluT fara Eparchie sat a altel persone la vre o Eparchie ore-care, nu

se pote savirsi de cat in virtutea dispositiunilor presenter legI.

www.dacoromanica.ro

310

LEGEA ORGANICX. A BISERICEI BULGARE

CAPITOL V.

Desfire alegerea Membrilor Consiliului Eparchial.

Art. 48. Mitropolitul sal loco-tiitorul set, trimete o cir:

culara catre alegetorii Eclesiastici aT Eparchil cu care IT invita ca in 8 dile dela priimirea acestei sa se adune la rese-

dinta EparchiaIe spre asi alege membril pentru Consiliul

Eparchial. Diva va fi prima Duminica celort 8 dile.
Art. 49 (58). In acea Dumineca dupe servicit divin numitiT alegatorI se voru aduna la ospelul Mitropolitulul spre
a intruni colegiul electoral, sub presedentia Mitropolitulul

sat locoliitorul self; deca vor1l fi presenti treI din patru

partT aT alegetorilor, atunci se va proclama sedinta deschisa ; deca insa nu se va aduna acestu numert, se va amana pant( la Dumineca viitore, si cu alegetorii care vorri
fi presint,1 se va deschide sedinta.
Art. 5o (59). Fit -care din alegetorl propune ca eligibil pe

cate un preot, care's1 are Enoria in Eparchia, si din acestia, alegendu-se patru cu votul secret si cu majoritatea de
voturT, acestia se proclama legalmente membri aT consiliuluT Eparchial.

Art. 51. Pentru acestg alegere, imediata se inchee unu

procesu-verbal care se trece in condica si se sub-scrie de
totI; asemenea se voru face Inca doue protocole sub-scrise
de toll si legalisate de Archiereul, care se vort inainta insotite de adrese osebite, una catre Exarchul si alta catre
Ministerul Cultelor.

Art. 52. Exarchul priimind protocolul si adresa, le supune St. Sinod, si dupe cetire recunoscandu-se alegerea
legale; densul informa prin comunicat aprobarea sa catre
Eparchia, precum si Ministerul Cultelor care din parte-1
supune alegerea la Inalta aprobare Princiarg.
Deca se va dovedi Ca alegerea a fost Regale, se inchee
un proces-verbal care se transcrie in condica si prin care
se arata motivele a invalida'rei alegerilor0. Exarchul scrie

www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICA A BISERICEI BULGARE

311

catre Mitropolit sail catre loco-tiitorul sea pentru nuol alegeri.

Art. 53. Durata membriloril a Consiliulul Eparchial va fi

de 2 anT, si in fia-care ant se voru schimba jumatate, era

pentru primul ant se voru schimba membriT ceT mar tinerT.

Art. 54. Dew vre unu membru nu va priimi din capul

loculuT functiune sea in cursu eT va demisiona, St. Sinod

dew va fi in permanents sea in lipsa acestuia, Exarchul

in unire cu membriT Sinodali, raga Guvernul Princiar sa
numesca in locu-T pe acela care in lista eligibililor a intrunit cele mar multe voturl, acela va servi cat timpu era sa
servesca predecesorul sell.
Art. 55. In centrul fie-carui judetu si fie-care plasi va fi
cate unu loco-tiitoru de Episcopu, care trebue sa fie preot

in aceiasi enorie, si se va alege de eclesiasticif din acea

plasa sail judeta, afara numai de orasele unde resida Archiereultl.

Art. 55. AceT preotl se voril aduna in fia-care ang in

centrul judetului sau a plaseT,*unde sub-presedentia a until

din preoti, care va fi autorisatti de Metropolitul ca locotiitor al sea, si voril alege pe acela care va obtine majoritatea de voturi prin scrutin secret ; un proces-verbal se va
dresa pentru acesta alegere, sub-scriindu-se de totI alegetoriT si va fi inaintat Mitropolitulul. Mitropolitul va comunica acesta Ministerulu! Cultelor si va informa despre acesta Exarchul.
Art. 57. Administratiunea este cea preveduta in art. 83
(93). din presenta lege ; cat pentru jurisdictiunea de si este

definita in art. 83, ea nu pate avea de cat ua actiune impaciuitore.

In asemenea casurT loco-tiitorul este liberu s numesca

ca ajutoru pe cine si catI voesce, dupe cum results din

art. 3 din regulamentul privitoru la loco-tiitori aT Archiereilor, la preotT si miren!.
Art. 58. Locoliitori aT Archiereilor potu avea relaliunT

www.dacoromanica.ro

312

LEGEA ORGANICA A BISERICEf BULGARE

cu autoritatile civile, dar sunt tinutT a incunosciinta despre

acesta pe Archiereul respective.
Art. 59. Loco- tiitorI aT ArchiereuluT suntu autorisati a da
bule in plasile lore, pe care le priimescti de la Consiliul Eparchial.
Art. 6o. Loco-tiitorT aT Archiereilor suntu datorT a visita
credinciosii in plAsile lore, a supra-veghia clerul subaltern,
pentru indeplinirea datoriilor loril, a buneT ordine si altele
ale canOnelor. Despre acesta densiT suntu obligati a r aporta ArchiereuluT Eparchial.

Despre stabilirea a alegetorilor Eparchial Eclesiastia

Art. 61. La fia-care trel anT, trel lunT Mai 'nainte de implinirea acestul termenU, Exarchul trimite circulars catre
ArchiereiT, si in lipsa acestuia catre loco-tiitorul see, dinpreuna cu Consiliul Eparchial, invitandu-1 s reinoesca
listele alegetorilor in Eparchia. In acelasi timp Exarchul
invita pe Guvernul Princiarft ca O. permits reinnoirea listelor alegetoriloru.
Art. 62. Dupe priimirea scrisOreT a Ecsarchulul precum
si a autorisatiunel MinisteruluT Cultelor, Archiereul Eparchial sail loco-tiitorul see trimite circulars catre loco-tiitorT
aT Archiereiloru ca sa intocmesca liste a tutuloru alegetoriloru pe fia-care plash si impreunA cu totT preotii din plasa.
Art. 63. Aceste liste voru contine numele a tutuloru preotilor din plasi; asemenea vord contine dela unu piny la

treT numele mirenilor din tote orasele si sate dupe populatiunea plaseT, acesti vort trebui s fi e din locuitoril
notabili, s fie crestinT ortodocsi, supusT bulgarT si in vat-sta de 3o de anT.

Art. 64. Aceste liste a alegetoriloru se vort isnli si

si_

gila de loco-tiitorul a ArchiereuluT; acesta le va trimite la

fia-care comund din plasile lul, cu indatorire ca in timp

de o saptarnand dela primirea sa, s intrunesca pentru alegerea a treT preotT si trel mireni cu votul secret si cu majoritate de voturT pentru care se vorti incheia unu proces-

www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICA. A BISERICET BULGARE

313

verbal despre alegere, sub-scriindu-lt si intarindu-lt cu pecetea ComuneT pe care-lt vort trimite loco tiitoruluT ArchiereuluT.

Art. 65. Loco-tiitorului al ArchiereuluT priimind scrisorile cu listele alegetorilort de prin Comune invita pe preotT din centru, impreuna cu acei din plAsT si in presenta
tuturort, desface scrisorile cu listele alegetorilort, numert
Comunele si proclama pe ace treT preotT si trel mirenT,
care prin votul secrett at obtinut cele maT multe voturT
de alegetorT Eparchiall.

In cast cAnd in centrul plAseT nu s'art gasi de cat unul

sat duoT preotT, loco-tiitorul al ArchiereuluT este obligat a

chiema din satele vecine, trel preotT ca s fie presentI la

numerarea. Pentru aceste alegerT se face o incheere de loco-tiitorul a ArchiereuluT, sub-scrisd de tota adunarea, intarita cu sigiliul loco-tiitort, precum a Comunei si sa inainteza ArchiereuluT al Eparchiel sat loco-tiitorul set, cu listele alegetorilort ale Comunei, ca dovada ca alesii at fost
legalminte numitT.
Art. 66. Dupe priimirea lisfelorti a alesilort sub-semnate

de loco-tiitort si de tOta adunarea, Archiereul Eparchial

sat loco-tiitorul sat impreuna cu consiliul Eparchial, dupe
ce recunOsce validitatea alegeriloru, inchee unt protocol
in acesta privintd. Listele alegeriloru, densul le pastreza
in archivele sale si coinunica Ministerului Cultelorti numete alegetorilort si in acelasi timpt scrie alegetorilor recunoscuti, fia-caruia in parte, un actil doveditort cu care

el se va presenta in cursul celort trel and in resedinta

EparchieT in soborul alegeriloru.

Art. 67. Daca in cursul a periodulul de trel anlvre unul

din alegetorl more sat se fnuta in alta localitate, imediat
se va insciinta Archiereul Eparchial care va convoca MembriT Consiliului Eparchial pentru alegerea cu votul secrett
si cu majoritatea de voturl a unui din mem bril cart in alegerea trecuta obtinuse cele maT multe voturT din Comunele care apartin plaseT alegetorilor, in locul caruia densul
se alege : Alesul va sta in locul reposatuluT sail mutatulul

www.dacoromanica.ro

314

LEGEA ORGANICA. A BTSERICEr BULGARE

cat timp ar fi fost sa subsiste predecesorul set adica treT

anT si el 'Dote sa fie ales pentru viitorea sesiune, pe termen de
treT anT la alegerile generale, in conformitatea art. 65 si 66.
CAPITOLUL VIII.

Despre alegerea preoilor enorial

Art, 68. Preotul fara enorie nu se 'Dote chirotonisi, pentru alegerea preotulul enorial Archiereul scrie la loco-tiitorul set sa invite pe toti preotil, diaconl, mirenT, fruntasT,
dupre avere si personele instruite din ecea enorie, pentru
care o sa se alega preotul, ca sa se adune Sub-Presedinta
loc-tiitoruluT a Archiereulul si sa alega cu votul secret in
bisericd, pe unul din preotiT care doresce a fi preot la area

enorie. Dupe alegerea imediat se va face doue incheeri

din care una se va trece in condica bisericeT, si alta se
va inscri in condica separata si se va subsemna de totT
alegatorT presentT. Incheerea inscrisa in registrul separat,
imediat se va trimite ArchiereuluTEparchial cu petitiunea din
partea locotiitoruluT Archiereulul pentru recunoscerea si
numirea preotulul ales.
Art. 69. Pentru a fi ales preotul enorial trebuc sa insusesca conditiunile urmatOre :
a) Sa fie membru bisericei ortodoxe bulgare;
b) Se aiba varsta de 25 anT;
c) Se fie nascut bulgar ; daca enoria este curat bulgara

sat mixta cu alte culte -este obligat sa scie corect limba

Bulgard si limba celor din urma ;

d) Trebue sa aiba un certificat ca a terminat unul din

institutele Eclesiastice ;
e) S. fia credincios bisericeT bulgare.

f) Sa fid de o conduita nereprosabild;

g) Sa se bucure de opiniune publica ca om bun si onest
printre crestini si ne crestini.
h) Sa aiba certificatul preotulul constatand savarsirea
confesiuneT si ca nu are dupe legea bisericscd nici un ob-

www.dacoromanica.ro

LEGEA ORGANICX A BISERICEI BULGARE

315

stacol de a primi darut sant, si sa nu fi post lipsit vr'o data

de drepturile cetatenesci.
(Observatie la litera d) Pentru moment se pOte da darul sant personelor cari n'at savarsit cursul teologic, dar
care trebue sa fie in destul preparat pentru a putea priimi
Darul Sant.
Art. 7o. Archiereul dupe primirea supliceT a alesuluT
convoca imediat Consiliul Eparchial si dupe citirea a suplice in presenta tuturor ; daca alesul insusesce conditiunile
cerute de lege si daca alegerile at fostt facute in regula se
va face o incheere despre acesta, archiereul pe langa sa,
versirea a ceremonielor religiose si a instalareT a preotulul
ales in enorie se va comunica despre acesta MinisteruluT
cultelor pentru inscrierea in liste a preotilor pe noul ales;
daca alegerea n'a fost in regula enoria va fi invitata sa faca
noun alegere.
Art. 71. Daca inaintea hierotonisirel s'ar ivi vr'o reclamatiune semnata cel putin de 5 chrestinT enoriali sat alte
persone onorabile continend adeverate motive, prin care
legile bisericescY popresct hirotonisirea, in asemenea cast
hirotonisirea se va suspenda si partile se vor chema grabnict inaintea consiliuluT Eparchial, convocat sub-Presedinta ArchiereuluT ; probandu-se reclamatiunea se va da
ordine pentru noun alegere, iar neprobandu-se chirotonia
se va seversi in ambele casurT se va face un protocol pe
basa caruia se vor areta motivele deliberatiuneT.
PARTEA II.

Despre drepturile si datoriele.

Art. 72. Exarcul impreuna cu St. Sinod in tinutul ExarhatuluT si fie-rare Archieret in Eparchia sa 'sT at drepturile si datoriT egale, lucreda si indeplinesct tote ce le este
incredintat ca EpiscopT si pastori asupra turmel chrestine,
in Episcopatul for si maT cu deosebire.
(Va urm a)

www.dacoromanica.ro

Actil de donatiune(1)
Prin care sub-semnqii locuitori din comuna Ghidici, plasa
Balta, judqul Dol-jiti, declaramil i recunorem ca, Biserica
din comuna nostril, fiind in lipsd de Preotti de unit timpti mat
multi de cinci-spre-clece ani, in scopul ca acesti, sffinta Biserica sa devina in starea de mai nainte, comuna aid intreti-

nutti in seminariul Eparchiei en a sa eheltuiala pe tanarul

seminarist' Predescu Anastasiu, care terminendti stucliele
sale, Prea SanOtul Episcopti de ROmnicti, nu 'le admite la
chirotonie pe motivit ca Biserica find saraca, Preotul nu va
avea cu ce sa traesca, sub-semna1;ii, in cualitatea nostril, de
fruntmi ai comunei, spre a nu ne rataci in credintele n6stre
religiose, i spre a inlesni chirotonia de Preoti a numitului
seminaris'. De a nostra buna voe i ne siliti de nimeni donamti irevocabili bisericei din comuna nostra Ghidici, carea
primere prin Epitropii s6I legali, de fie-care din not cate un
pogonii pamenti de muncii, din pamenturile ce avem in hotarul acei comune Ghidici, pamenturi din care m6surandu-se
la o parte Opte-spre-4.ece pogone (17) pe care le dondm Bisericei, le vom despaqi prin movilite, numindu-se in viitor
pamentul Bisericei Ghidici.
Dreptti care am format" acesti act" de Dona lit-me semnat
cu manile n6stre, eel care am Out' carte, iar care nu am ti(1) Acest act de donatiune este trimis fn copie, spre publicare, do P. S. Iosif Episcopul Raninicului Ri Noului Severin, cu adresa No. 918 din 28 Aprilie anul
curent.

www.dacoromanica.ro

817

ACT1i DE DONATIE

utti ne-am ise,ditii prin scriitori, rugandit .,i pe onorabilul

Trib. de NotariattiDol-jid, de l'a investitti cu formele legale.
Cele Opte-spre-dece pogdne pamentii le destinam cu (1)
suma de lei not optu -sute, de la care suma sa se p6talua taxa
registrarei cuvenita fiscului la acesta DonaOune.
1883, Februarie E.

loan I. Vasile
lacov I. Vasile
Market P. Butoi'

Florea Mirea
loan I. TomescuStan Cltrstea
Gheorghe I. Vasile

Gheorghe Iacov

Iancu I. Bora

Florea N. Buta

Gheorghe M. Ccirneanu

Loan Poenariii

Iacov I. Spulberu

Mitranu I. Bora

Ivan Ccircelu

Pettru Oprea Afrenie

Sub-semnatif Epitropi aIBisericei din comuna Ghidici, declarimti ca priimimti in numele i pentru clisa Biserica donaciunea celor epte-spre-dece pog6ne pamentti ce sa face
prin acestti actti de locuitori coprin0 intrensul.
i his Ilie Vasile
Epitropi

loan Barbu

ROMANIA
Tribunalul Dol jilt.
SecOa Comerciala i de Notariat.

Presedinta D-lui C. D. Stefanu, Prerdinte.

Membrii presenci,

P. Pesicu
A. Crasnariii

D-nul Membru Viisoreanu absente motivate.

Asta-di 10 Februarie 1883 s'a presentatti inaintea Tribunalului donatorii Florea Mirea, loan I. Tomescu, I. I. Grrosanu,

Stan Carstea, Gheorghe I. Vasile, Iancu I. Bora, Gheorghe

M. Carneanu, Iacov I. Spulberu, Ivan Carcelu, Ioan I. Vasile,
Iacov I. Vasile, Mitrica P. Butoi, Gheorghe Iacov, Florea N.
Butoi, Than Poenariti, Mitran T. Bora i Patru Oprea Afre(1) Se vede di voesce a dice : le pretuim lei not 800.

www.dacoromanica.ro

818

ACTtr

Dt DONAM

nie, s'a presentatti aseminea The Ilie Vasile i Ioan Barbu

Epitropi Bisericii din comuna Ghidici, catre care se face Donatiunea, toti in persOna, cerandti in unire a se da autenticitatea si transcriptiunea, acestui actti de donatiune in presenta
partilor, s'a cititti din cuventit in cuventil acestti actti de donatiune, a caruia coprindere o sustinurA qi Verbalti, declariind

Donatori ca actul este facutti din libera vointit, fiind scrii

de alta persOnit, i sub-scriqi de ceipatru dinteiti cu propriele
for semnaturi, iar cei-l'alti trei-spre-dece, declarara e i cunt
sub-scrisi prin alta persona, de ore-ce denlii nu tits carte,
cerendti ,,Iii verbalu a se autentica i transcrie actul, Epitropi
numitl mai susti, declara di in numele i pentru Biserica din
comuna Ghidici, primescti donatiunea celor Opte-spre-dece
pogdne pAmentti ce sit face prin acestti actti, de locnitori coprini intransttl, acceptatiune care sa, vede facutii, de numitii
Epitropi i in josul actului acesta de Donatiune.
Tribunalul, in fata acestor declaratiuni si Conform Art.

1171, Codul Civil dit autenticitatea legalit acestui actti de

Donatiune, iar in puterea Art. 722 procedura civiliti combinatti eu Art. 818 Codul Civil ordona transcriptiunea lui in
registrul respectivti, fiind respunsit i taxa registritrei cu recipisa No. 10371/83 in soma de lei 51.
(Semnati) : C. D. Stefanescu, P. Plesca. CrttsnariU.
(L S. T.).

p. Grafier, Amjiulescu

Sit atestit ca acestti actti sati trecutii in registru de transcriptiunei sale No. 119.
1883, Februarie 10.

Volumul I
p. Grafier, 1YI. Amjiulescu
(L. S. 'r.).

ROMANIA
Directia CancelarieY bf Episeopa' Romnieu Noul-Severin.
Acest5, copie fiind comforma, cu originalul se atestit.
p. Directore : I. Orleanu
1883, Apriliti 28.

www.dacoromanica.ro

Cronica Eclesiastica
Deschiderea Santalai Sinod. Sambata la 14 ale curentei s'a fa-

cut deschiderea sesiunei de prima -vary a SAntului Sinod al

Bisericei autocefale ortodoxe Romane.
Inainthei i schimbsgri in ierarchia Bisericei Rasa. In anal ex-

pirat 1882, dupe jurnalul eclesiasticti din Petersburg

AepRoanbift BUTallm, (1), salt facut cind inaintari la tr6pta ar-

chieresca cu titlul de Episcopi a cinci localitati din Rusia, cu

indatorirea de Vicari in realitate : 2 a Mitropolid de S. Petersburg i 3 a altor 3 Episcopii. Deaseminea s'ati facut 26
de permutari dela o Eparchie la alta, dintre care cele mai insemnate sunt : 1) Platon Archiepiscopul de Cherson a trecut
in calitate de Mitropolit la Mitropolia de Kiev; 2) Ionichie Archiepiscopul iExarcul Gruzid (Georgia), a trecut ca Mitropolit la Mitropolia de Moscva ; 3) Archiepiscopul Dimitrie, a
trecut dela Episcopia de Voline lacea de Cherson ; 4) Pavel
Archiepiscopul de Ki0.nati a trecut la exarchatul Gruziei; 5)
Sergiti Archiepiscopul de Cazan a tre-cut la Episcopia de Kiinati; 6) Paladin Archiepiscopul de R4zan a trecul la Episcopia de Cazan; 7) Tichon Archiepiscopul de Saratov a trecut la Episcopia de Voline ; 8) Episcopul de Volotic-Victorin
fu permutat la Episcopia de Podoltic etc. etc.
Interesele "Loki in Iernsalim. Jurnalul MOCIWBCRiff

BUOMOCTI),

arata ca interesele Rusiei respectiv de Biserica Ierusalimului

sunt cu totul alt-fel de cum sunt in raport catre t6te cele-lalte

biserici din rasaritii : aid ea nu este munai de aceiai credinta i protectarea cea mai puternica, ci are deosebite datorii catre ea. In acOsta biserica sunt cele mai sante locuri
(1) No. 1 dela 1 Ianuariti 1883,

www.dacoromanica.ro

320

CRONICA ECLESIASTICX

pretiose pentru tdtt lumea cretina, ortodoxii, care se intretin, cu deosebire, cu mijldce din Rusia. Rusia nu p6te adera la
pretentiunile grecilor, cit aceste sante locuri ar apartinea numai natiunel for ; Rusia a intreprins resbelul dela Crimeea
pentru ele, iar nu pentru a fi opresate de greet'. Invirtutea
acestora, precum i a sacrificielor &cute, i care se fac i astitdi de ciare poporul rusti, Rusia nu p6te privi cu indiferentit interesul ortodoxieT, care in urmarea neintelegerilor
din ac6sta Biserica, se periclit4za. Ea va lua parte actives la
controlarea cheltuelelor i a veniturilor oferite de poporul
rusti. (u. B.)
0 telegrams din Petersburg cu data din 15 (27) Maim anunta, cit Rusia protege alegerea ex-Mitropolitului. Serbiel
Michail ca Patriarchti alit Ierusalimuluf. Resistenta Eventuala, a Porter va fi inlitturatit prin asigurarea ca Mitropolitul
Michail va deveni supus turc.
[Telegraful].
Caraeteritl relatinnilor Biserieci ruse en Biserica romanh. Cu Va-

ticanul, dice acelv jurnal din Moscva noT putem a fi in amicitie nu in baza conventiunilor, ci din contra ca nice o conclitiune contractatit sit nu fie intre el i nor. NumaT pe increderea reciprocal personals pot fi sustinute bunele n6stre relatiuni cu capul bisericei romane. Nol nu'I hisam autoritatea
in imperiul nostru, dar nici nu suntem contra dispositiunelor
lttT in sensul i spiritul curat bicericescit . . Pe cat sa scie,
nici o obligatiune scrisit intre Vatican i Biserica nostri't nu
esista.

0 serbare. La 26 Decembre (anul expirat) inplinindu-se una

sutit am: dela nascerea ilustrului prelatti al bisericei ruses
mitropolitul de Moscva Filaret, a avut loch o stralucitit ser-

bare, nu numai in Moscva, ci i in tota Rusia. Serbarea s'a

celebrat mat anted prin privigheri i parastase in bisericT, iar
dupe aceea prin intruniri, in diferite locuri, a clerului qi a o
multime de baxbati insemnaV. i de ciintit, la care s'ati tinut
disertatii asupra a diferite sujete. In Moscva serbarea a tinut
Ono, la 6 ski 9 Ianuarie (Wm BUT.).

t Silvestru B. Pitestenu.

--=00Q0+:7--

www.dacoromanica.ro