Sunteți pe pagina 1din 2

Structura cursului II:

ANTICHITATEA ROMAN

0. Predominana preocuprii-de-sine

1. colile Sinelui

1.1. Seneca

1.2. Epictet

1.3. Marcus Aurelius

TRECERI DE LA ANTICHITATEA ROMAN LA CRETINISM

1. Trei modele

2. Problema intermediarului

3. Tipuri diferite de psihagogie

4. Neoplatonismul i modificrile privind arta din concepia lui Plotin.

Cteva trsturi generale pentru Antichitatea Roman:


(vezi structura cursului, partea 1, punctul 0)

Predominana preocuprii-de-sine
- ansamblul transformrilor de sine necesare pentru a accede la adevr
- cunoaterea de sine e inclus n preocuparea de sine (nu invers). Cunoaterea e bazat pe
spiritualitate, nu pe cunotiine (cum va fi n instaurrile raionaliste)
- implic hermeneutica sinelui --> intermedierea prin sine

- are ntotdeauna nevoie de un raport cu un altul: maestrul ca operator al formrii individului ca


subiect
(de la filosof la maestru, de la maieutic la colile sinelui)

Diferena ntre pedagogie i psihagogie:

(vezi structura cursului, partea a II-a, punctul 3)

Pedagogie:
dotarea unui subiect cu caliti suplimentare

Psihagogie:
modificarea subiectului cruia i se adreseaz un discurs

PLOTIN
(sec 3 e.n.)

(vezi structura cursului, partea a doua, punctul 4)


Despre art:

"Dac dispreuim artele pentru c ele nu produc dect imagini ale naturii, s spunem mai nti
c lucrurile naturale sunt i ele nite imitaii; s avem apoi n vedere c artele nu imit direct
obiectele vizibile, ci merg pn la raiunile care au generat obiectul nartural; s adugm c ele
fac multe lucruri de la sine: ele suplinesc carena lucrurilor pentru c posed frumuseea"

"Arta se afl deasupra naturii, cci ea exprim ideile"

"Cnd spunem frumusee, trebuie s evitm s ne gndim la o form determinat pentru a nu


cdea din frumuseea nsi n lucrurile pe care le numim frumoase pentru c particip n mod
obscur la frumusee. Esena fr form este frumoas, cu att mai frumoas cu ct ea e
despuiat de orice form".