UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I DE MEDICIN

VETERINARION IONESCU DE LA BRADIAI

PROIECT
LA
MARKETING

INDRUMATOR:
Sef.lucr. dr.ELENA GNDU

STUDENT:
FACULTATEA: AGRICULTURA
SPECIALIZAREA: I.E.A.
ANUL:IV

2002/2003

-TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne

de pui si preparate din carne de pui din localitatea Bacau, jud. Bacau.

CUPRINS

4
5
6

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social-economice

2. Scurta prezentare a localitatii Bacau judetul Bacau.
3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse
alimentare
4. Norme de consum
4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare
prevazute in Romania
4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse
agroalimentare prevazute in U.E
4.3.Normele consumului optim.
5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare: carne de pui si preparate
din carne de pui, din localitatea Bacau judetul Bacau
6. Populatia localitatii Bacau judetul Bacau si structura populatiei
7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele
produse agroalimentare a populatiei din localitatea Bacau judetul Bacau si a
cheltuielilor anuale de achizitionare
7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din
localitatea Bacau judetul Bacau
pentru principalele produse
agroalimentare
7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor
produse agroalimentare
8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele
produse agroalimentare; la orizontul anului 2007 in localitatea Bacau judetul
Bacau
9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare
9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii
9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau judetul
Bacau
9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si
serviciilor
9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Bacau
judetul Bacau si eficienta economica
10. Concluzii si propuneri
11. Bibliografie

1. Necesitatea elaborrii proiectului si

consecinele socio-economice
Elaborarea acestui proiect de marketing pe anul 2003 are ca abordare major
obinerea unei creteri semnificative la vanzrile firmelor i profiturilor de pe raza
localitatii Bacau, jud. Bacau fa de anul precedent, dar are n vedere i satisfacerea
nevoilor de consum ntr-o mai bun msura.
Pentru atingerea acestor obective se vor folosi ca surse financiare impozitele i
taxele de pe piaa local, dar i prim efctuarea unor proiecte cu scopul finanrii de ctre
programe de dezvoltare.
Programul operaional al proiectului cuprinde i strategii de marketing care vor fi
preschimbate n programe de aciune specifice, rspunzand la urmtoarele ntrebri: ce
trebuie fcut, cand trebuie fcut, care este rspunztor pe aceasta operatiune, cat va costa.
Punerea n practic a acestor obiective va determina o modificare major atat asupra
cadrului economic, cat i asupra mentalitii populatiei.
n ceea ce privete cadrul socio-economic, vor crete vanzrile de produse locale,
prin practicarea turismului, satisfacerea n mai bun msur a nevoilor de consum,
obinerea unor venituri i profituri net superioare celorlante localiti.
Elaborarea acestui proiect "Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele
produse agroalimentare a localitaii Bacau, jud. Bacau apare n genere ca o necesitate
pentru cunoaterea: pieei i satisfacerii nevoilor de consum, att prin autoconsum ct i
prin intermediul pieei agroalimentare, dar n special apare ca o etapa de pregatire
profesional avnd un puternic caracter formativ pentru cei care-l ntocmesc, dar i pentru
cei care-l studiaza n pregatirea lor profesional.
Din punct de vedere socio-economic are menirea s prezinte nivelul la care se afl
localitatea Bacau jud. Bacau n piramida socio-economic a localitailor romneti, dar i
abaterile de la normele optime privind protecia consumatorilor.

Acest studiu pune n prim plan cunoaterea problemelor reale ce se afl pe piaa
produselor agroalimentare avnd o importana deosebit pentru formarea profesional a
noilor specialiti in domeniul agrar i ingineriei economice din agricultur.
Concluzia rezid din simplul fapt c, problemele ce apar pe aceast pia sunt direct
legate de producia agricol i indirect de nivelul cultural al zonei.
2. Scurta prezentare a localitaii Bacau
judeul Bacau
Pozitie geografic: situat n jumtatea estic a trii, n bazinul mijlociu al Siretului si
Trotusului. Suprafat: 6.621 km2. Populatie: 748.894 locuitori (la 1iulie 1998). Resedint
de judet: municipiul Bacu. Orase: Onesti, Buhusi, Comnesti, Drmnesti, Moinesti,
Slnic-Moldova si Trgu-Ocna.
Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza
din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile
stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul
Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma
existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai
fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, TarguTrotus, Comanesti, etc.
Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la
aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si
semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In
cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice
asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente
vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in
zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a
Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.
Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie,
ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se

la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele

Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul
Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de
paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor,
dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii
tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).
Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al
Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita,
Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier
si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele
exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de
hartie, textile si incaltaminte.
Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este
alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase
(Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de
comune. In 31 august 1997,
Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea
oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443
locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul
Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in
judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230
locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din
populatia judetului.
Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata
Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are
un relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor
Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie
turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din
suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o
reprezinta terenurile cultivate.

La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere
administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti,
Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este
de 226 km (din care 191 km sunt electrificati), si unul dintre drumurile care traverseaza
acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale.
De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport.
Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane
turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634
locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati
turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt
Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine
cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele
terapeutice

cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla

Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani,
de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a
bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in
hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din
Europa, situat intr-o mina de sare.
Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de
recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice
si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician
roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor
vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George Enescu". In Tescani se
organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In
Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala
a poetului roman George Bacovia.

3. Consideraii teoretice privind nevoile de consum

pentru principalele produse agroalimentare
Studiul aprovizionrii cu produse alimentare reprezint o activitate de marketing, ca
orice activitate de

marketing i aprovizionarea cu diferite produse atrage dup sine

studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se nelege cercetarea lor
i formele de manifestare a acestora pe pia. Acestea se regsesc pe pia sub forma
cererii de consum i/sau cererii de servicii.
Plecnd de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate i ierarhizate
astfel:
nevoi fiziologice
nevoi de prim ordin
nevoi obligaii i aspiraii
nevoi solvabile
Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihn etc., acestea ocupnd
primul loc ntre celelante, dup A.H. Maslow.
Nevoile solvabile acestea opereaz pe pia sub forma cererii de consum., iar cele
insolvabile n prezent, dar care, ntr-un viitor ar putea deveni solvabile.
Prin studierea nevoilor de consum s-a observat c ntre nevoi se stabilesc anumite
relaii de ordine diferite n functie de locul pe care-l ocup nevoile n viaa social, aceste
relaii sunt:
relaii de prioritate,
relaii de completare,
relaii de asociere,
relaii rivale sau care se exclud
Relaiile de prioritate apar pe pia o dat cu creterea ncrederii consumatorilor
ntr-un anumit produs n defavoarea altuia.
Relaiile de completare sau asociere sunt acele relaii care se stabilesc atunci cnd un
produs satisface mai multe nevoi.

Relaiile rivale sau cele care se exclud apar atunci cnd o anumit nevoie poate fi
satisfcut de un alt produs din aceiai gam (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin
consumul crnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vit.)
Evaluarea i msurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu
ajutorul normelor de consum,

care reprezint rezultatul unor cercetri tiinifice, n

domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.
Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de tiin ,de renume
mondial i n acelai timp, intr n preocuprile unor organisme naionale de stat sau
intrenaionale.Aceast problem s-a multiplicat foarte mult o dat cu evoluia societii i
mbuntitera nivelului cultural al umanitii.
Cercetrile nutriionitilor n domeniul nevoilor energetice i proteice au evideniat
existena unui prag critic al cheltuielilor energetice de ntreinere, care constitue limita
minim pentru o raie alimentar normal.
Raia alimentar normal fiind alctuit din diferite produse cu procentaje
difereniate pe sortimente, mprenun alctuind caloriile necesare pentru un consum optim.
n literatura de specialitate s-a determinat c, nevoia zilnic de hran a unui om
obinuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de protein, 70 g. grsimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100
mg. C. etc.
Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localiti
sau ri, astfel n anul 2000 s-a nregistrat urmtoarele valori a acestui indicator:
Media mondial

2647 cal.

ri n curs de dezvoltare

2420 cal

ri dezvoltate

3502 cal

America de N

Europa

3923 cal
3534 cal

C.S.I.

326 4 cal

Romnia

2800 cal

Africa

2326 cal

Din cercetrile i studiile publicate de specialiti n domeniul marketingului rezult

c, o alimentaie raional trebuie s cuprind:

1. 25-30% grsimi alimentare;

2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animal;
3.. 55-60% glucide, din care cantiti mai mici de produse de tipul zaharurilor;
Ali autori apreciaz c un regim alimentar normacologic trebuie s cuprind:
carne i produse din carne 4-8%
lapte i derivate din lapte 30-55%
oua 3-4%
grsimi (in afar de cele din carne, lapte i oua) 12-17%
cereale i derivate din cereale 25-45%
legume i fructe 14-17%
zahr i produse zaharoase 7-8%
buturi nealcoolice 2-3%
n evoluia stabilirii normelor optime de consum tiintific au permis elaborarea cum
bugete de consum tip, denumite i bugete normative.
Repartizarea bugetelor pe cheltuieli
Tab.1.
Specificare

Ani
1991

1996

Cheltuieli totale de consum,

100
100
Din care.
Consum alimentare i buturi
51.4
57.8
mbrcminte i nclminte
16.8
10.1
Locuine i nzestrarea cu bunuri
12.3
14.9
Medicamente i ngrijire medical
1.0
1.5
Transport i telecomunicaii
6.7
7.4
Cultur, nvmant i educaie
7.1
3.7
Alte cheltuieli pentru uz personal
4.7
4.6
Asemenea bugete se refer la o familia obinuit, de mrime medie, (dou persoane
adulte i doi copii) i cuprind principalele posturi de consum:produse alimentare, produse
nealimentare i servicii. Aceste bugete se refet la repartizarea procentual a veniturilor net
lunare pe cheltuieli (tab.1).

Dup ponderea cheltuielilor pentru alimentaie, Romania se afl n zona srciei

(depind pragul de 50%), iar n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea
hranei 65-70%, n timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de via
foarte sczut.
Dup prerea subectiv a diverilor autori ntalnim o varietate de bugete normative:
buget minim de consum
buget moderat
buget al belugului
buget etalon (presupune satisfacerea complet a nevoilor de consum).
Buget raional.
4. Norne de consum
Normele de consum apar ca o necesitate n procesul evalurii i comensurrii
nevoilor de consum, care reprezint rezultatul unei lungi perioade de cercetare tiinific n
domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetic, pshiologie, urbanismul etc.
n general normele de consum presupun existena unor limite ntre care este posibil
s se cuprind toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizeaz numai nevoile eseniale
(normele minime de existen), alteori, mbrac forma unor proiecii de viitor ale
consumatorului, cand toate nevoile de consum urmeaz s fie satisfcute, situaia cand
vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.
4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare
prevzute n Romania. Normele de consum prezint numeroase diferenieri n funcie de
nivelul de dezvoltare economic, condiile zonale, dar i de tradiia de consum a populaiei
din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ar la ar,
de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand n atenie aceti indicatori
putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum n Romania.
Datorit faptului c Romania se afl n zona srciei (depind pragul de 50%), iar
n prezent o familie de salariai aloc pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor

lunar, ea se afl la stadiul de satisfacere a nevoilor eseniale, putand vorbi de norme

minime de comsum.
n Romania s-a nregistrat n anul 2000 urmtoarele norme de consum:
Paine

11,4 kg/lun*pers.

Paste finoase

0,250 kg/lun*pers.

Cartof

4,7 kg/lun*pers

Carne de bovine

0,250 kg/lun*pers

Carne de porc

0,900 kg/lun*pers.

Carne de pasre

1,0 kg*lun*pers

Carne de oaie

0,150 kg/lun*pers

Preparate din carne

0,900 kg/lun*pers.

Peste proaspt i preparat

0,900 kg/lun*pers.

000Lapte btut + iaurt

0,250 kg/lun*pers.

Telemea de oaie i vac

0,650 kg/lun*pers.

Branz proaspt i smntn

0,350 kg/lun*pers.

Ou

15 buc./lun*pers.

Ulei

1 litru/lun*pers.

Zahr

1 kg./lun*pers.

Ciocolat, bomboane

0,05 kg/lun*pers.

Orez

0,5 kg/lun*pers.

Cacaval

0,4 kg/lun*pers.

4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare

prevzute n U.E. Datorit faptului, c nevoile de consum sunt satisfcute n funcie de
gradul de dezvoltare, nivelul cultural i preferinele de zon, putem vorbi de norme de
consum medii anuale, acestea se prezint astfel.
Cereale total n echivalent fin

70 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase

34 kg./an*pers.

Cartof

71 kg/an*pers

Legume

82 kg/an*pers

 Fructe

91 kg/an*pers

Carne i preparate din carne

75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat

20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt

104 litri/an*pers.

Unt

6 kg/an*pers.

Branzeturi

11 kg/an*pers.

4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar
constituie o problem deosebit de dificil, ca urmare a influenelor diferiilor factori, ntre
care diversitatea i mobilitatea nevoilor de consum, cat i marea varietate de satisfacere a
acestora joac un rol esenial.
Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele
fiziologice, core mbrac forma unor raii alimentare, acestea sunt influenate de varst ,
sex, ocupaie, mediu, tradiie. etc. i se pot exprima n calorii sau n uniti de protide,
lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutriionitii au fcut numeroase
studii i cercetri in domeniul marketingului, cercetri care privesc consumul alimentar,
elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.
Aceste norme cuprind:
Cereale total n echivalent fin

130 kg/an*pers.

Zahr i produse zaharoase

35 kg./an*pers.

Cartof

80 kg/an*pers

Legume

165 kg/an*pers

Carne i preparate din carne

75 kg/an*pers.

Peste proaspt i preparat

20 kg/an*pers.

Lapte btut + iaurt

180 litri/an*pers.

Ou

250 kg/an*pers.

5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare (carne de pui si preparate din

carne de pui din localitatea Bacau, judeul Bacau.
Cosumul de produse agricole i agroalimentare al populatiei reprezint modalitatea
concret de satisfacere a nevoilor de consum, ns nu a tuturor, ntre nevoi i consum
existand permanent un decalaj.
Consumul de prodese agricole i agroalimentare poate avea drept surs de
aprovizionare piaa (consum de mrfuri), gospodria personal (autoconsum sau consum
direct de produse) sau alte surse.
Autoconsumul sau consumul direct de produse n general i de produse
agroalimentare n special este o form de matrializare a nevoilor de consum. n are noastr
dup anul 1989 mrimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:
ponderii ridicate a populaiei rurale
promulgrii legii fondului funciar (legea 18/1991)
Populaia rural a crescut n ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populaiei pe
ar i la 44,7% din totalul populaiei judeului Bacau. Aceast diversificare a populaiei
rurale s-a datorat nchiderii unui numr mare de fabrici i ntreprinderi dup 1989,
rezultand astfel o cretere a ratei omajului i n acelai timp o migrare a populaiei urbane
spre zonele rurale.
Un alt indicator major, care a determinat creterea autoconsumului l reprezint
promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, fcand posibil mproprietrirea unui
numr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.
Astfel n 1994 n structura cheltuielilor de consum alimentere i buturi alcolice,
autoconsumul repreyint 33,5% pentru familiile de salariai, 81,4% pentru familiile de
rani i 33,9% pentru familiile de pensionari.
Autoconsumul este influienat de o serie de factor, cum ar fi:
zona (rural sau urban);
venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol i creterea
animalelor);
nivelul veniturilor, forma de ncasare a lor (bani sau natur);

 puterea de comprare;
condiiile socio-economice a zonei;
volumul, structura i calitatea produelor; etc.
Aceti indicatori dup anul 1990 au nregistrat o cretere masiv, determinand astfel
o scdere a cantitilor de alimente cumprate, ajungand n 1994 comparativ cu 1990 la
26,6% la ceriale i produse din ceriale, 35,9% la carne i preparate din carne, 40,8% la
fasole i alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ou, 26,6% lapte i
produse din lapte, iar la cacaval autoconsumul nu a nregistrat modificri semnificative.
Pentru a se putea nelege situaia real de pe piaa arealului studiat, trebuie
perzentat ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea
produselor cumprate din consumul total.
Astfel n localitatea Bacau, jud. Bacau ponderea produselor cumprate destinate
consumului alimentar este prezentat n tabelul urmtor:

Situatia produselor cumprate n Romania comparativ cu localitatea Bacau

Tabelul 2
Nr.
Crt.
1
2

Specificare
Carna de pui
Pastrama
Parizer
Pui afumat

1991

1992

1993

1994

Romania
67,1
100
90,6

Bacau
85.4
99.1
98.5

Romania
62,8
86,4
79,5

Bacau
84.5
97.3
97.2

Romania
68,9
81,3
64,9

Bacau
85.3
86.4
94.3

Romania
62,4
72,8
64,0

Bacau
79.5
93.2
75.9

100

100

100

100

100

100

100

100

Din datele prezentate anterior se observ ,c aprovizionarea cu principalele produse

agroalimentare carne de pui si preparate din carne de pui n Romania au cunoscut o
fluctuaie continu, n timp ce n localitatea Bacau aceasta a avut o fluctuatie
asemanatoare, cu abateri relativ mici. Datorita faptului ca preparatele din carne de pui nu
se pot face acasa, procurarea acestora se face in mare parte de pe piata agroalimentara, in
timp ce carnea de pui se poate obtine si din propria gospodarie ( pentru faniile care au rude
la tara sau cei care au proprietati in zone rurale).

6.Populaia localitii Bacau i structura acesteia

Populaia i structura populaiei pentru orice activitate de marketing reprezint

elementul esenial, asupra ei se reflect toate strategiile statului modern, astfel sau nfiinat
diferite organizaii la nivel national i internaional privind protecia consumatorului i
protecia omului.
Populaia Romaniei la 1 ianuarie 2000 a fost, conform estimrilor, de 22456 mii
persoane, n scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca urmare a valorilor
negative ale sporului natural al populaiei (-30,4 mii) i soldului migratiei externe (-2,5
mii).
Datele estimate pentru anul 1999 reflect o ameliorare a micrii naturale a
populaiei materializat n scaderea numrului de decese cu 4,2 mii; n aceste condiii rata
mortalitii generale s-a redus de la 12,0 decedai la 1000 locuitori n 1998 la 11,8.
Numrul de nascui-vii n anul 1999 a sczut cu 2,6 mii, dar rata natalitaii s-a meninut la
10,5 nascui-vii la 1000 locuitori.
Sporul natural al populaiei, dei a continuat s fie negativ, a sczut de la -32 mii n
anul 1998 la -30 mii n anul 1999, n special pe seama reducerii numarului de decese. Rata
mortalitaii infantile i-a continuat tendina de scadere manifestat n ultimii 3 ani,
ajungand n anul 1999 la 18,7 decedai sub 1 an la 1000 nascui-vii comparativ cu 20,5
n anul 1998.
n anul 1999 numrul casatoriilor a sczut cu 5,3 mii; rata nupialitii a fost de 6,2
casatorii la 1000 locuitori fa de 6,5 n anul 1998.
O influena favorabila asupra strii civile a populaiei a avut o scadere a numrului
de divoruri cu aproape 7 mii; rata divorialitii a fost n anul 1999 de 1,47 divoruri la
1000 locuitori, comparativ cu 1,78 n anul 1998.
Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea
oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443
locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul
Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in

judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230
locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din
populatia judetului.
Structura populaiei depinde de:
Dup sex ntalnim:
masculin (brbai) - 98022
+feminin (femei) - 110544
Dup grupa de varst:
0-14 ani - 45885
15-59 ani - 135568
60 i peste - 27113
Structura populaiei dup nivelul de instruire:
Institutii de invatamant superior - 56313
Scoli postliceale si tehnice de maistri - 14599
Licee - 47968
Scoli profesionale, complementare sau de ucenici - 33689
Gimnazii, scoli generale si treapta 1 liceu - 22941
Scoli primare - 16684
Fara scoala absolvita - 16663
Nedeclararti - 21
Dupa datele de la recensamantul populatiei din 1992 privind nivelul de instruire al
populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un nivel mediu de 11,4 ani de
scoala pe un locuitor din comuna Slatina (barbati 11,6 ani scoala 11,2 femei ani scoala)
7. Proiectarea cantitilor totale de aprovizionat cu principalele produse
agroalimentare a populaiei din localitatea Bacau, judeul Bacau i a cheltuielilor
anuale de aprovizionare

Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de

alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantian; termenul de aliment se
refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la
obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse
agroalimentare (carne de pui si preparate din carne de pui), acestea se manifesta diferit in
procesul aprovizionarii, astfel:
Pentru pastrama de pui si pui afumat, aprovizionarea se face prin intermediul pietei
locale deoarece acestea au metode complexe de preparare, metode care nu se pot
improviza in gospodaria personala, pe cand carnea de pui se poate aproviziona atat prin
intermediul petei locale cat si prin autoconsum sau prin caonsum direct.
Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare (carne de
pui si preparate din carne de pui) au valori insemnate deoarece acestea se procura in cea
mai mare parte prin intermediul pietei agroalimentare.
In ceea ce priveste aprovizionarea acestor produse pe viitor putem afirma ca, va fi in
crestere deoarece in timp mentalitatea populatiei in general este in crestere, iar produsul
mentionat este dietetic.
7.1. Calculul cererii de consum mediu i anual a populaiei din localitatea Bacau
pentru principalele produse agroalimentare
Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care
consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manifesta diferit de la sezon la
sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de
factori.
Asupra cererii de consum actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important
este nivelul marimii venitului consumatorilor.
Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii,
ale urmatorilor indicatori :
Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie
de venit ;

 Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in

functie de venit ;
Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in
functie de venit ;
Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;
Pretul mediu unitar al produsului cumparat.
Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul
acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1.
7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achiziionarea principalelor
produse agroalimentare
Cererea de consum pentru produsele agroalimentare este influientata atat de nivelul
veniturilor cat si de marimea familiei.
Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o
persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un
membru de familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar.
Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi
observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a
marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi
ani consecutivi.
Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt
calculati si prezentati in anexa 2.
8.Calculul dimensiunilor pieei efective i potentiale la principalele produse
agroalimentare la orizontul anului 2007 n localitatea Bacau judeul Bacau
Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura
agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel

dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite rlativ usor, pe baza unei relatii simple de
calcul : D = N*X, unde :
N reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ;
X reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta
data.
Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se
poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:
Intensive;
Extensive.
Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 3.
9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare
Aprovizionarea in acceptiunea sa clasica se refera la materializarea nevoilor de
consum, iar termenul de varianta se refera la modul cum se efectuiaza satisfacerea nevoilor
de consum, acest proces a atras dupa sine necesitatea elaborarii unor variante cunoscute in
toata lumea, cu denumire individualizata ; en gros si en detail, acestea au ca punct de
sprijin efectiv modul cum are loc schimbul de proprietate a bunului care face obiectul
marfii.
Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare se face prin intermediul
pietei. Carnea de pui si preparatele din carne de pui, se aprovizioneaza en gros sau en
detail de la S.C. Agricola International S.A., si din orasele de profil (S.C. Kosarom. S.A
Pascani, S.C. Avicola S.A.- Suceava). Aprovizionarea din orasele invecinate se face cu
un cost de transport ridicat din simplul motiv ca distanta este foarte mare.
Referitor la carnea de pui aceasta se poate face si prin autoconsum sau consum
direct (15%) sau prin intermediul pietei de la societatile mentionate mai sus.
9.1. Furnizorii de mrfuri i prestatorii de servicii

Furnizori de marfuri si prestatorii de servicii din arealul prezentat sunt reprezentati

atat de persoane fizice cat si de persoane juridice :
S.C.Agricola International S.A.
S.C.Kosarom S. A.
S.C. Avicola S.A. Suceava
9.2. Magazinele i punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau
Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul
localitatii. Vanzarea produselor care fac obiectul de studiu in aceat proiect se face prin
intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei agroalimentare din localitate.
Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface
in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si
nealimentare.
9.3. Distana dintre localitile de aprovizionare i
furnizorii de bunuri i servicii
Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizori de bunuri si servicii
pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este aproximativ inexistenta deoarece
acestea se procura de la societatile de profil din localitatea Bacau.
Distantele dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii se
prezinta astfel :
Bacau - Pascani 90 km.
Bacau - Suceava 140 km.
9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse a
localitii Bacau i eficient economic
Deciziile de marketing privind alegerea unei piete pentru valorificarea unui produs
in functie de conjunctura pietei fac parte din categoria deciziilor luate in cnditii de
incertitudine. In procesul de schimb, alegerea unei piete se poate face potrivit starii de

spirit a decidentului cat si a starii conjuncturale a pietei . Se pot utiliza mai multe criterii
sau modele ;
Criteriul maximin (Wald)
Criteriul rationalitatii sau ratiunii insuficiente (Bayes- Laplace)
Criteriul minimax
Criteriul probabilitatilor de realizare date (Hurwicz)
Referitor la carne de pui si preparate din carne de pui in procesul de
aprovizionare, cele doua variante ( autoconsum si piata) se confrunta intre ele ocupand
locuri diferite, astfel :
Scheme de aprovizionare
100

79.5
62.2

93.2
72.8

100 100
75.9
64.2

50
0

Carne de pui

Pastrama
Romania

Parizer

Pui afumat

Bacau

Concluzii i propuneri
Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate
aprecia ca localitatea se incadreaza intre localitatile de varf ale tarii din mai multe motive,
acestea se refera la pozitia geografica a localitatii, care ofera posibilitati reale de desfacere
a marfii si in acelasi tinp de crestere a veniturilor in zona.
Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin largirea pietei
efective de desfacere a produselor de natura agroalimentara a producatorilor existenti,
diversificarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi
acceptabile. si nu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.

Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 Marketing
agroalimentar teorie si practica ;
2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 Agromarketing ;
3. Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 Piata produselor agricole si
agroalimentare ;
4. Chiran A., Elena Gandu, 1997 Marketing agrar ;
5. Gheorghe Macovei- 1999, -Fundamentele gandirii economice ;